CUPRINS

Capitolul I FUNDAMENTELE MARKETINGULUI ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

I.1. CONCEPTUL DE MARKETING....................................................................................3

I.2. MARKETINGUL ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ....................................................5

I.2.1. PUBLICUL ȚINTĂ AL MARKETINGULUI ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ................................................................................................8

I.2.2. CARACTERISTICILE MARKETINGULUI ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ..............................................................................................10

I.3. CERCETAREA DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ....................11

I.4. PROMOVAREA PUBLICĂ............................................................................................12

Capitolul al II-lea CONSILIUL JUDEȚEAN ARAD

II.1. COMPONENȚĂ, FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII..................................................14

II.2. IMPLICAREA CONSILIULUI JUDEȚEAN ARAD ÎN PROIECTUL DE

REABILITARE APĂ-CANAL „MASTER PLAN” A JUDEȚULUI ARAD...................16

II.3. ALTE PROIECTE ȘI ACTIVITĂȚI............................................................................17

Capitolul al III-lea PROIECT „MASTER PLAN” DE ALIMENTARE CU APĂ A

JUDEȚULUI ARAD

III.1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL.............................................19

III.1.1. ISTORIC................................................................................................................20

1
 III.1.2. SCOPUL PRINCIPAL..........................................................................................21

III.1.3. PREVIZIUNI.........................................................................................................21

III.2. STRATEGIA JUDEȚULUI ȘI PLANUL DE INVESTIȚII.....................................23

III.2.1. PRIORITAREA ȘI ETAPIZAREA INVESTIȚIILOR.....................................25

III.2.2. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ....................................................26

Capitolul al IV-lea CONCLUZII...........................................................................................33

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................36

2
Capitolul I FUNDAMENTELE MARKETINGULUI ÎN
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

I.1. CONCEPTUL DE MARKETING

Toate acţiunile organizatorilor care caută să-şi realizeze obiectivele prin influenţarea
atitudinilor, opţiunilor şi comportamentului publicului lor specific, prin anumite forme de
cooperare cu acesta, constituie desfăşurări ale activităţii de marketing, indiferent dacă acest
lucru este cunoscut sau nu1.

Esenţa marketingului vizează dorinţa factorului interesat (care poate fi societatea în

ansamblu, membrii săi, o organizaţie socială sau o firmă) de a cunoaşte cerinţele de o anumită
natură ale mediului social pentru a le satisface mai bine.

În funcţie de unghiul de abordare al marketingului, acestuia i-au fost date foarte multe
definiţii.

Proliferarea definiţiilor marketingului a devenit subiect de studii ultrateoretice în care

se analizează zeci de definiţii demne de luat în seamă. Menţionăm şi noi câteva dintre acestea:

Marketing înseamnă crearea unor avantaje de timp, de loc şi de posesie.

Marketingul înseamnă a oferi produse şi servicii potrivite, oamenilor potriviţi, la locul

potrivit, la preţul potrivit, cu mijloace de comunicare şi promovare potrivite.

Marketingul înseamnă crearea şi oferirea unui standard de viaţă2.

Marketingul este procesul social şi managerial prin care grupurile şi indivizii obţin
ceea ce le trebuie şi ceea ce doresc prin crearea şi schimbul de produse sau valori cu alte
grupuri şi indivizi3.

Marketingul vizează ansamblul metodelor şi mijloacelor de care dispune o organizaţie

pentru a promova, în rândurile publicului de care se interesează, comportamente favorabile
realizării propriilor interese.

1
G. Brătescu, A. Ispas - Introducere în marketingul social, Ed. Infomarket, Braşov, 1999, p.9
2
Ph. Kotler - Managementul marketingului, Analiză. Planificare. Implementare. Control, Teora, Bucureşti, p. 35
3
Ph. Kotler, G. Armstrong, J. Saunders, V. Wong - Principiile marketingului, Ediţia Europeană, Teora,
Bucureşti, 1998, p. 28

3
 Unul dintre aspectele definitorii ale marketingului este necesitatea de a-ţi adapta
activitatea la cerinţele grupului - ţintă.

Marketingul reprezintă „activitatea formală, sistematică şi fundamentată ştiinţific,

desfăşurată de o entitate identificabilă, în vederea obţinerii unui răspuns favorabil din partea
unui public predeterminat, prin intermediul unei promisiuni adaptate la aşteptările acestuia.

Dacă filozofia marketingului este adoptată de conducerea organizaţiei şi aplicată în

activitatea acesteia, atunci ea devine proces de marketing, marketing în acţiune, coordonat de
compartimentul de marketing al instituţiei respective, care decide asupra activităţilor
(funcţiilor) de marketing ale acesteia. Când o organizaţie orientată spre client / cetăţean
desfăşoară, în mod sistematic, activităţi de marketing, se spune că are un comportament de
marketing sau, ceea ce este acelaşi lucru, o atitudine de marketing, pe baza unui „spirit
(filozofii) de marketing.”4

Marketingul este o disciplină sintetică, ce adună idei şi teorii provenite dintr-o

varietate de ştiinţe cu un fundament teoretic amplu, cum sunt: economia politică, sociologia,
managementul, psihologia, statistica, matematica, etc., pe care marketingul le integrează într-
o interpretare holistică, aptă de a fi aplicată în practică.

Concepţia potrivit căreia marketingul este o artă a fost determinată de faptul că flerul,
intuiţia, talentul şi riscul joacă un rol important în aplicabilitatea practică a marketingului.

Unii autori îi conferă statutul unei ştiinţe experimentale, aplicative de sine stătătoare,
având în vedere instrumentarul său de cercetare şi de experimentare, tehnicile şi metodele sale
specifice, aplicabile în practică.

În general, specialiştii de marketing sunt dotaţi cu un excelent spirit prospectiv, creator

şi deschis şi au cunoştinţe inter, pluri şi transdisciplinare. Nu întâmplător, aceştia sunt printre
profesioniştii cei mai bine plătiţi.

Practicanţii activităţilor de marketing poartă denumirea generică de marketeri 5. Astfel,

orice individ sau organizaţie care oferă ceva unei anumite pieţe sau caută ceva pe o anumită
piaţă este un marketer. Deci toţi agenţii pieţei: producători, intermediari, prescriptori,
decidenţi, cumpărători etc. sunt marketeri, indiferent dacă sunt organizaţii sau indivizi. Astfel,
producătorul creează produsul, prescriptorul îl recomandă, intermediarul îl cumpără pentru a-l
4
Gh. Al. Cătană - Marketing: filozofia succesului de piaţă, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003, p.10
5
Ph. Kotler - Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 1997, p. 22

4
revinde, cumpărătorul decide achiziţia în diferite condiţii. Toate acestea sunt acţiuni de
marketing, iar autorii lor sunt marketeri. Marketer este şi micul întreprinzător, unic proprietar
şi, în acelaşi timp, vânzător în micul său magazin: el decide ce produse va vinde, de unde se
aprovizionează, ce preţuri va practica, cum îşi va aşeza mărfurile în magazin, ce reclamă va
folosi etc.6

O instituţie administrativă care acţionează pe baza unei viziuni de marketing este prin
excelenţă un marketer.

I.2. MARKETINGUL ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Dezbaterile care au avut loc în ultimii ani referitoare la locul, rolul şi perspectiva
marketingului în societatea modernă au evidenţiat tendinţa de extindere a domeniilor de
aplicare a marketingului în diverse sectoare ale activităţii umane.

Marketingul în administraţia publică vizează concepte, principii, metode şi tehnici

pentru înţelegerea şi perfecţionarea activităţilor de marketing şi de execuţie din instituţiile
administraţiei publice (primării, consilii locale, prefecturi, consilii judeţene, ministere, agenţii
guvernamentale, instituţii aflate în subordinea guvernului, preşedinţie etc.) şi a
comportamentului de marketing al funcţionarilor publici, permanenţi şi / sau aleşi din
sectorul public7. În acest caz, spre deosebire de marketingul public, avem de a face cu servicii
exclusiv administrative, ca de exemplu: starea civilă, autoritatea tutelară, protecţia civilă.

Conţinutul administraţiei publice, ca activitate concretă, trebuie investigat în procesul

complex al vieţii social-economice, pornind de la menirea sa de a satisface, raţional şi
eficient, exigenţele din ce în ce mai mari ale cetăţenilor. Instituţiile publice trebuie să fie
dinamice, creatoare şi să se racordeze operativ la cerinţele îndeplinirii obiectivelor urmărite.

Puterile publice şi administrative reprezintă o categorie de organizaţii cu vocaţie

socială, al căror scop nu constă în obţinerea de profit în urma vânzării unor produse sau
servicii. Pentru a-şi îndeplini misiunile de interes general care le-au fost încredinţate,
organizaţiile de acest tip trebuie să încerce să influenţeze comportamentele şi atitudinile
6
Gh. Al. Cătană - Marketing: filozofia succesului de piaţă, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003, p. 20
7
Adaptat după C. Florescu, P. Mâlcomete, N.Al. Pop - Marketing. Dicţionar explicativ, Ed. Economică,
Bucureşti, 2003, p. 415

5
anumitor categorii de public. De exemplu: pentru ameliorarea nivelului cultural al cetăţenilor,
Ministerul Culturii trebuie să îi incite pe aceştia să citească mai mult şi să viziteze muzeele
mai des; pentru a îmbunătăţi situaţia de pe piaţa muncii – în special pentru combaterea
şomajului – ministerele implicate trebuie să îi stimuleze pe managerii de firme să angajeze
mai mulţi tineri; pentru a reuşi încasarea impozitelor, Ministerul Finanţelor trebuie să îi
convingă pe contribuabili să renunţe la acţiunile frauduloase; pentru a îmbunătăţi starea de
sănătate a populaţiei, Ministerul Sănătăţii trebuie să îi determine pe cetăţeni să bea mai puţin
alcool şi să nu mai fumeze.8

Marketingul administraţiei publice este un proces sistematic de cercetare care duce, în

final, la cunoaşterea prealabilă a pieţei. Pentru orice instituţie publică, a analiza piaţa
înseamnă a cunoaşte toţi factorii care se referă la nevoile şi preferinţele cetăţenilor, la modul
de satisfacere a acestora, la factorii care accelerează şi la cei care frânează procesul de
administraţie publică9.

Astăzi, organizaţiile din administraţia publică sunt plasate într-un univers concurenţial,
adoptă comportamentele organizaţiilor private, concurente şi urmăresc evoluţiile
marketingului modern. Dacă se ţine cont de particularităţile administraţiei publice, concepţia
privind activitatea de marketing din firme poate fi extinsă şi în cazul instituţiilor publice.
Această posibilitate rezidă în aceea că întregul aparat al sistemului administrativ, aflat în
postura de prestator de servicii publice, trebuie să promoveze strategii de marketing specifice
acestui tip de activităţi. În acelaşi timp este de admis că administraţia publică trebuie să se
preocupe de calitatea propriei activităţi pentru a satisface cât mai aproape de nivelul optim
cerinţele cetăţenilor4.

Marketingul în administraţia publică studiază procese şi relaţii de marketing,

formulează principii şi legităţi, perfecţionează organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice,
este influenţat şi influenţează valorile economice, politice, sociale, culturale, urmăreşte
satisfacerea interesului public.

Acest concept poate fi definit ca o filozofie a instituţiei publice şi un ansamblu coerent de

activităţi practice (pe baza unor metode şi practici specifice) în centrul cărora se află

8
N.Paina (coord.) – Marketingul unităţilor de turism şi comerţ, Univ. Creştină „Dimitrie Cantemir”, Cluj-
Napoca, 1996, p.380
9
I. Petrescu, E. Muscalu – Tratat de management public, Ed. Univ. “Lucian Blaga” Sibiu, 2003, p. 376.
44
Gh. Filip, M. Onofrei – Elemente de ştiinţa administraţiei, Ed. Junimea, Iaşi, 2004, p.94.

6
cetăţeanul. Este ştiinţa şi arta unei organizaţii administrative de a-şi dirija toate eforturile în
vederea satisfacerii cetăţenilor.

În literatura de specialitate, marketingul în administraţia publică este definit ca

ansamblu al proceselor şi relaţiilor de marketing, bine determinate, existente între componente
ale sistemului administrativ, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile
şi / sau se planifică, se organizează, se coordonează, se gestionează şi se controlează
activităţile implicate în realizarea serviciilor care satisfac interesul public10.

Dacă analizăm societatea contemporană, putem constata că guvernele şi administraţiile

locale au început să conştientizeze importanţa aplicării marketingului în activitatea lor.
Agenţiile guvernamentale sau locale desfăşoară campanii de marketing în scopul atragerii de
investitori în procesul de privatizare, încurajării conservării resurselor energetice şi protejării
mediului înconjurător, combaterii fumatului şi consumului exagerat de alcool, respectării
legislaţiei rutiere etc.11

În general, dezvoltarea unei strategii de marketing constă în definirea şi evaluarea unei

pieţe – ţintă, precum şi în crearea şi menţinerea unui mix de marketing. Printr-o strategie
corect orientată şi politici judicios elaborate şi realizate se poate sincroniza preocuparea
marketingului pentru creşterea eficienţei procesului de administraţie publică cu aceea de
investigare a pieţei şi a nevoilor cetăţenilor, de adaptare a instituţiei la dinamica mediului său.
O asemenea viziune poate asigura instituţiei posibilitatea cunoaşterii permanente a cerinţelor
pieţei administrativ - publice, a raportării şi adaptării eficiente la dinamica acesteia12.

Implementarea strategiei de marketing în administraţia publică este un proces dificil,

ce se realizează printr-un complex de acţiuni practice, care reflectă viziunea instituţiei publice
cu privire la modalităţile concrete de atingere a obiectivelor stabilite.

În optica de marketing, principalul obiectiv al organizaţiilor administrative este

servirea interesului public prin crearea unui cadru instituţional corespunzător, care să permită
aplicarea actelor normative.

10
G. Stănciulescu în “Marketing. Dicţionar explicativ” (coord. C. Florescu, P. Mâlcomete, N. Al. Pop), Ed.
Economică, Bucureşti, 3002, p. 415.
11
Gh. Al. Cătană - Marketing: filozofia succesului de piaţă, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003, p. 10
12
I. Petrescu, F. Muscalu – Tratat de management public, Ed. Univ. “Lucia Blaga” Sibiu, 2003, p.378.

7
 În societatea modernă nu există persoană care să nu fi luat contact cu instituţiile din
administraţia publică şi care să nu fi resimţit, direct sau indirect, beneficiile sau exagerările ei
(prin supradimensionarea birocraţiei şi formalismului).

Prin optica şi conţinutul pe care le promovează, marketingul în administraţia publică

impune funcţionarilor un nou mod de conduită care presupune, deopotrivă, receptivitate faţă
de cerinţele cetăţenilor, capacitate înaltă de adaptare la evoluţia cerinţelor şi exigenţelor
societăţii, spirit novator, transparenţă, disponibilitate pentru reducerea birocraţiei, flexibilitate
în mecanismul de funcţionare a instituţiilor publice, viziune unitară asupra activităţilor
desfăşurate şi eficienţă maximă, obţinute ca rezultat al orientării efective a activităţilor către
nevoile reale ale cetăţenilor.

Conceptul (orientarea) de marketing în administraţia publică vizează identificarea,

atingerea şi cuantificarea nevoilor şi dorinţelor cetăţenilor şi satisfacerea acestora de către
instituţiile statului (de altfel, din punct de vedere etimologic, cuvântul „administraţie” provine
din latinescul „administrare”, care înseamnă „pentru a servi”). Administraţia este o instituţie
sau complex de instituţii profilate pe domenii de activitate, cu o structură funcţională care
trebuie să corespundă cerinţelor de a îndeplini sarcini specifice. Instituţiile administraţiei sunt
menite să asigure satisfacerea anumitor interese ale colectivităţilor umane, cu respectarea
drepturilor şi libertăţilor legitime ale membrilor acestora. Cu deosebire, în cazul administraţiei
publice, este avută în vedere satisfacerea unor interese ale colectivităţilor umane organizate în
forme administrative de tip statal, care sunt denumite, adesea, „interese generale”.

Marketingul în administraţia publică reprezintă o nouă concepţie, o nouă optică, un

nou mod de a gândi relaţia dintre instituţia de administraţie publică şi mediul în care
acţionează.

I.2.1. PUBLICUL ȚINTĂ AL MARKETINGULUI ÎN ADMINISTRAȚIA

PUBLICĂ

În sistemul birocratic tradiţional, puterii publice îi revine sarcina de a orienta

activităţile publice, în funcţie de nevoile pe care le determină pentru bunăstarea cetăţenilor.
Mult timp, utilizatorii serviciului public au fost „supuşi” acestuia. Publicul suportă opţiunile,

8
activităţile, disfuncţionalităţile întreprinderilor publice. Ca urmare, sistemul public se află
departe de orice dimensiune a pieţei: publicul este un ,,captiv”, pentru că nu poate alege. Pe
deasupra, activitatea prestată pentru el se presupune că se realizează „spre binele lui”.

În timp, această stare de fapt se schimbă, utilizatorul serviciilor publice devenind un

„interlocutor” cu care se poate discuta. Asistăm la crearea unui nou tip de utilizator,
consumator şi finanţator al serviciului public. Imaginea şi credibilitatea instituţiei de
administraţie publică devin fragile în faţa interpelărilor, a exigenţelor sau criticilor venite din
partea publicului. Demersul public tradiţional, care consideră publicul ca pe un tot relativ
omogen şi care caută să adapteze prestările şi intervenţiile la nişte nevoi standardizate se
bazează pe principiile interesului general şi ale serviciului „universal”.13

Recunoaşterea progresivă a locului utilizatorului se datorează următorilor factori:14

-aspiraţia tot mai mare a administraţiilor şi a utilizatorilor serviciilor publice a fost

luată în calcul de către organizaţiile publice;
-exemplul de model de consumator extras din regula de funcţionare a organizaţiilor
private;
-deschiderea către concurenţă a fostelor servicii, care fuseseră aşezate sub situaţia
monopolului şi care, în această nouă ipostază, au fost conduse spre modificarea
componentelor lor;
-dezvoltarea noilor produse care aşază produsele în situaţii concurenţiale;
-trecerea de la situaţia de ofertă deficitară, la o situaţie de ofertă excedentară.
Astăzi, conceptul de serviciu public s-a modificat esenţial, atât conceptual, cât şi
funcţional, modificându-se mijloacele şi tehnicile de punere în practică, influenţate de
evoluţiile tehnice ale vremii, cât şi de viaţa politică. Dat fiind procesul de reformă, se cere a fi
abordate câteva prerogative prioritare pentru crearea serviciilor publice moderne, orientate
spre cetăţean.

Una dintre aceste direcţii este îmbunătăţirea relaţiei între cetăţean şi instituţia de
administraţie publică. Realizarea acestui deziderat implică nemijlocit creşterea calităţii
serviciilor publice oferite cetăţenilor, creşterea capacităţii comunităţii locale de a identifica
nevoile comunitare şi de a lua decizii în folosul satisfacerii acestora.

13
L. Matei – Management public, Ed. Economică, Bucureşti, 2001, pp. 374-376
14
Ibidem, p. 377

9
 Unul din principiile de bază ale marketingului în administraţia publică îl constituie,
aşadar, orientarea instituţiei publice către cetăţeni.

Unul din aspectele definitorii ale marketingului în administraţia publică este

necesitatea ca instituţiile de stat să-şi adapteze activitatea la cerinţele grupului ţintă de
cetăţeni.

Publicul-ţintă al instituţiilor publice este deosebit de variat.

Instituţiile statului pot intra în legătură cu următoarele categorii de public15:

1) publicul intern al organizaţiei: şefi de birouri sau compartimente, funcţionari,

manageri publici;
2) publicul extern al instituţiei publice: presă, guvern, clienţi, comunitatea locală
(adică acele categorii care nu sunt direct conectate la organizaţie);
3) public primar, secundar şi marginal sunt categorii reprezentative numai pentru
anumite tipuri de instituţii publice, cum sunt ministerele, agenţiile etc. Publicul
primar poate susţine foarte mult (sau din contră) eforturile organizaţiei. Celelalte
două categorii sunt mai puţine sau chiar deloc implicate în susţinerea instituţiei
publice.
4) publicul tradiţional şi viitor: angajaţii şi cetăţenii actuali constituie publicul
tradiţional, în schimb, tânăra generaţie reprezintă publicul viitor; ambele categorii
pot fi deosebit de importante în succesul organizaţiei;
5) public oponent, neimplicat şi susţinător; o organizaţie (şi în special cea publică)
vine în contact cu reprezentanţi ai celor trei categorii menţionate.

I.2.2. CARACTERISTICILE MARKETINGULUI ÎN ADMINISTRAȚIA

PUBLICĂ

Printre caracteristicile marketingului în administraţie publică pot fi menţionate

1. caracterul integrator
2. caracterul politic
3. caracterul de diversitate
4. caracterul de sinteză

15
L. G. Popescu – Comunicarea în administraţia publică, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2003, p. 163

10
 I.3. CERCETAREA DE MARKETING ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

Cercetarea de marketing în administraţia publică vizează investigarea atât a mediului

intern, cât şi a celui extern instituţiilor publice. Aceste instituţii au o orientare de marketing în
măsura în care sunt preocupate de cercetarea gradului de implicare, a atitudinilor şi reacţiilor
opiniei publice faţă de politicile şi practicile organizaţiilor publice.

Cercetarea de marketing constituie acţiunea unui veritabil radar, menit să ofere

informaţii conducerii pentru elaborarea de predicţii, un mijloc de orientare atotcuprinzătoare a
instituţiilor administrative.

În cazul administraţiei publice, cercetarea de marketing se ocupă, în primul rând, de

obţinerea informaţiilor cu privire la pieţe şi la reacţia acestora faţă de serviciile publice.

Din perspectiva cetăţeanului-client, administraţiile locale sunt obligate şi interesate să

întreprindă cercetări de piaţă pentru a afla ce servicii solicită populaţia rezidenţială, cum
trebuie realizate şi promovate mai bine. Astfel, ele acţionează în spiritul orientării de
marketing.

Cercetarea de marketing în administraţia publică trebuie să asigure informaţii

adecvate, pertinente, care să parvină în timp util.

Metode de cercetare:
Cercetarea documentară – se bazează pe studierea unor documente administrative,
precum statistici, acte normative, ce permit o vedere clară şi o înţelegere rapidă a unui
serviciu administrativ.

Cercetarea directă – poate fi extinsă, atunci când vizează, în ansamblu, un organ

administrativ al statului, studiat prin sistemul eşantionului reprezentativ; se poate utiliza, de
asemenea, cercetarea directă intensivă, care presupune convorbiri cu funcţionarii publici.

Metoda cazurilor este specifică administraţiei publice şi se utilizează cu precădere în

SUA şi Franţa. Cazurile concrete se pot referi fie la o problemă generală (de exemplu,
elaborarea unei lucrări sau a unui plan de urbanism), fie la o problemă specială (înregistrarea
unei reclamaţii).

Ancheta reprezintă o metodă de culegere a datelor folosită în cercetarea descriptivă. Această

metodă de cercetare de marketing nu trebuie confundată cu recensământul şi nici cu sondajul.

11
 Recensământul este o operaţie complexă de înregistrare a unui număr mare de
caracteristici ale întregii colectivităţi studiate (de exemplu, periodic, în orice ţară se face
recensământul populaţiei).

Metoda chestionarelor constă în formularea unei serii de întrebări concrete, lipsite de

echivoc (pentru a nu genera interpretări diferite) şi colectarea răspunsurilor de la persoane
reprezentative din colectivitatea interogată.

I.4. PROMOVAREA PUBLICĂ

Comunicarea instituţională este astăzi din ce în ce mai dezvoltată în cadrul

organizaţiilor publice. Astfel, marile întreprinderi publice au departamente specializate pe
această temă şi îşi menţin imaginea publică graţie unei politici şi unor activităţi susţinute16.

Comunicarea cu rol de promovare reprezintă, în realitate, un caz aparte, pentru că, deşi
literatura de specialitate o consideră fără excepţie ca făcând parte din comunicarea externă, ea
se desfăşoară unilateral, dinspre instituţia publică către mediul exterior al acesteia. În această
situaţie, nu mai sunt membrii organismului public cei care întreţin legătura cu exteriorul, ci
organizaţia ca instituţie. Ea dă informaţii despre serviciile pe care le oferă, încearcă să-şi
amelioreze imaginea de ansamblu sau, pur şi simplu, vrea să se facă cunoscută şi să-şi
promoveze valorile.

Comunicarea instituţională este o comunicare extraorganizaţională prin care instituţia

din administraţia publică urmăreşte să-şi întărească imaginea, să suscite în jurul ei un climat
de încredere şi simpatie din partea cetăţenilor.

Prin însăşi natura ei, administraţia publică depinde de comunicare:

- comunicarea între diferitele niveluri ale administraţiei publice;

- comunicarea pe acelaşi nivel;
- comunicarea între administraţie şi executivul social;
- comunicarea între administraţie şi autoritatea politică;
- comunicarea în mediul social.

16
I. Alexandru, L. Matei – Servicii publice, Editura Economică, Bucureşti, p. 176

12
 Devine din ce în ce mai importantă atât pentru administraţie, cât şi pentru clienţii
acesteia – contribuabili, cetăţeni, grupuri de interese, autoritatea politică –, dezvoltarea
canalelor de comunicare cu „lumea de afaceri”.

13
Capitolul al II-lea CONSILIUL JUDETEAN ARAD

II.1. COMPONENȚĂ, FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII

Consiliul Judeţean Arad este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel
judeţean, pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării
serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul Judeţean Arad este compus din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret
şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numărul membrilor
fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, în funcţie de populaţia judeţului, raportată
de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs
sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

Îndatoririle conducerii Consiliului Județean privesc organizarea muncii şi crearea condiţiilor

necesare desfăşurării normale a activităţilor precum şi întărirea ordinii şi disciplinei prin:

a) introducerea progresului tehnic, ridicarea calităţii serviciilor şi combaterea oricărei

forme de manifestare a birocraţiei în cadrul instituţiei;

b) coordonarea şi organizarea activităţii instituţiei, în cadrul unei structuri

organizatorice raţionale, precizarea atribuţiilor şi răspunderilor personalului;

c) punerea la dispoziţia persoanelor angajate, potrivit specificului activităţii, a

documentaţiei şi dotărilor tehnice de care dispune instituţia în vederea utilizării
eficiente a timpului de lucru;

d) luarea măsurilor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, a mediului de muncă şi

respectarea normelor igienico-sanitare pentru protejarea sănătăţii şi integrităţii
fizice şi psihice a angajaţilor;

e) respectarea reglementărilor şi asigurarea fondurilor şi condiţiilor necesare pentru

efectuarea examenului medical la angajare, a controlului medical periodic şi a
examenului medical la reluarea activităţii, angajaţii nefiind implicaţi în nici un fel
în costurile aferente;

14
f) asigurarea protecţiei funcţionarilor publici împotriva ameninţărilor, violenţelor,
faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exercitarea funcţiei publice sau în
legătură cu aceasta;

g) asigurarea plăţii salariilor înaintea oricăror alte obligaţii băneşti;

h) asigurarea confidenţialităţii salariilor;

i) respectarea prevederilor legale în legătură cu timpul de muncă, de odihnă, orele

suplimentare, munca tinerilor şi femeilor, normele de protecţie a muncii şi
protecţie socială, prevenirea riscurilor profesionale;

j) asigurarea pregătirii şi perfecţionării profesionale a personalului, selecţia,

încadrarea şi promovarea personalului potrivit cerinţelor stabilite prin fişa postului
pentru fiecare loc de muncă;

k) asigurarea accesului direct la informaţiile specifice pentru ca fiecare salariat să-şi

cunoască drepturile şi îndatoririle ce-i revin în calitate de membru al colectivului
instituţiei;

l) asigurarea accesului la date;

m) examinarea cu atenţie a sugestiilor şi propunerilor făcute de salariaţi în vederea

îmbunătăţirii activităţii în toate serviciile, precum şi informarea acestora asupra
modului de rezolvare, organizarea audienţelor la conducerea instituţiei pentru
angajaţii proprii;

n) întărirea disciplinei în muncă, prin luarea de măsuri de îndreptare a lipsurilor şi

sancţionarea celor care săvârşesc abateri;

o) respectarea dreptului de asociere în sindicate a funcţionarilor publici şi a

personalului contractual, recunoaşterea dreptului la grevă, în condiţiile legii, cu
respectarea principiului continuităţii şi celerităţii serviciului public;

p) Conducerea unităţii va amenaja locuri speciale pentru fumat pentru personalul

propriu şi spaţii amenajate pentru vizitatori.

Drepturile conducerii instituției:

a) stabileşte organizarea şi funcţionarea instituţiei;

15
 b) stabileşte atribuţiile corespunzătoare pentru fiecare angajat, în condiţiile legii;

c) emite dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru angajaţi, sub rezerva legalităţii lor;

d) exercită controlul asupra modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu;

e) constată săvârşirea abaterilor disciplinare şi aplică sancţiunile corespunzătoare,

potrivit legii.

II.2. IMPLICAREA CONSILIULUI JUDEȚEAN ARAD ÎN PROIECTUL DE

REABILITARE APĂ-CANAL “MASTER PLAN” A JUDEȚULUI

În articolul Direcţiei Programe, Proiecte şi Integrare Europeană din cadrul Buletinului

Informativ 2008 al Consiliului Județean Arad vom gasi pe unul din locurile principale de
discutie documentaţia de propunere de proiect 'Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Arad' (Compartimentul Unitatea Judeţeană de
Monitorizare); situarea orasului Arad intr-o zona de campie, in apropierea iesirii Muresului
din culoarul Deva –Lipova, la intersectia unor importante artere de circulatie, a constituit un
factor favorizant al dezvoltării economice și urbane și la constituirea sa ca un important centru
polarizator de atractie zonală si regională.
Județul Arad prezintă o distribuție teritorială echilibrată (exceptie facând zona estică,
predominant montană) și un nivel de urbanizare mediu; in municipiul Arad este concentrată
cca. 66% din populația urbană (36.64% din populatia totală), restul retelei urbane fiind
constituita din asezări mici (marimea medie a acestora este sub 9000 de locuitori).
Pentru o apreciere corectă a situației curente a infrastructurii de apă și apă uzată în județul
Arad, echipa de consultanți ai Consiliului Județean a facut mai multe vizite în județ, a avut
intalniri cu reprezentanții companiilor de apa, cu autoritatile locale si judetene, precum si cu
alte entitati implicate in sectorul de apa, a cules date despre proiectele din trecut, in curs de
desfasurare si cele propuse si a adunat date specifice prin intermediul chestionarelor.
Procentul de acoperire cu retele de distributie a apei potabile nu este de 100% in nici una
dintre localitatile judetului, fiind necesare lucrari de extindere:
- lungimea totala a tramei stradale: 3372 [km]

16
- lungimea totala a retelei de alimentare cu apa: 1871 [km]
Sursele de apa pentru sistemele realizate in judetul Arad, cu exceptia sistemelor Halmagel,
Sebis si Moneasa, sunt surse subterane.

II.3. ALTE PROIECTE ȘI ACTIVITĂȚI ALE CONSILIULUI JUDEȚEAN ARAD

           În cadrul şedinţelor de plen, au fost susţinute proiecte de hotărâri care vizau Planuri
urbanistice a localităţilor din judeţ, proiecte de hotărâri care privesc dezvoltarea infrastructurii
în teritoriu, alocarea de fonduri pentru drumurile publice de interes judeţean, hotărâri  privind
activitatea sportivă din municipiu şi judeţ, tineretul, activitatea culturală.

           De asemenea, tot în cadrul şedinţelor desfăşurate în anul 2009, s-au susţinut şi votat un
număr de proiecte care au vizat alimentarea cu apă şi canalizarea în localităţi din judeţ.

           Am avut loc intervenţii în şedinţele de plen în care s-a dezbătut „Master planul”
privind colectarea, neutralizarea şi depozitarea deşeurilor menajere, unde s-a susţinut
studierea posibilităţii de construire a mai multor staţii de transfer a deşeurilor menajere pe
raza judeţului Arad şi a staţiilor de compostare şi selectare a deşeurilor.

    În şedinţele din cadrul Comisiei pentru probleme culturale, de învăţământ, sportive şi de
tineret s-a susţinut şi propus sprijinirea activităţilor culturale, sportive şi de tineret.

     Astfel, Consiliul Judeţean Arad a fost partener împreună cu Primăria Municipiului Arad şi
Casa de Cultură a Municipiului Arad în organizarea  Festivalului de Folk din Arad, ajuns la a
V-a ediţie, a Festivalului Rock pe Mureş – Port Arthur ediţia a III-a.

     S-a propus participarea Consiliului Judeţean Arad prin colaborare cu formaţia de dansuri a
Casei de Cultură din Şiria la Festivalul de la Avignon din Franţa.

     În cadrul şedinţelor de comisie a fost discutata, împreună cu reprezentaţii Centrului

Cultural Judeţean, Strategia culturală a judeţului Arad 2010 – 2014.

     S-au purtat discuţii în cadrul comisiei pentru cultură cu privire la activitatea instituţiilor de
cultură din subordinea Consiliului Judeţean Arad.

17
     În anul 2009 s-a participat la întâlniri cu cetăţenii din localităţile: Vladimirescu, Cicir,
Covăsânţ, Vărădia de Mureş, Juliţa, Lupeşti, Stejar..

          A fost susţinută, de asemenea, oportunitatea construirii la Arad a unui muzeu al satului,
proiect care se regăseşte în Strategia Culturală a Judeţului 2010 – 2014.

           La împlinirea a 110 ani de la primul meci de fotbal din România, disputat la Arad, s-a
organizat un „patrulater” la care au fost prezente echipe de fotbal de la Old Boys.

           Din iniţiativă proprie s-a desfăşurat şi Memorialul „Iosif Petschovschi” ajuns la a II-a
ediţie.

          Consiliul a fost coorganizator al Festivalului fanfarelor şi participant la expediţia pe

râul Mureş în cadrul proiectului „Sportul pentru Toţi”, Proiecţie, Ecologizare, Turism.

18
Capitolul al III-lea PROIECT “MASTER PLAN” DE ALIMENTARE CU
APĂ A JUDEȚULUI ARAD

III.1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

Acest Master Plan este strategia de dezvoltare pentru județul Arad în ceea ce privește
serviciile de apă și canalizare, pe o perioadă de treizeci (30) de ani începând din 2008.
Au fost formulate urmatoarele discuții extensive şi într-o cooperare strânsă dintre autoritaţile
locale şi judeţene în Arad şi cu reprezentanţi ai SC Compania de Apă Arad SA. Detalii ale
investiţiilor prioritare propuse au fost discutate si agreate împreuna cu parţile implicate în
cadrul unui workshop ce a avut loc la Băile Felix (Bihor) pe 25 si 26 Octombrie 2007.
Capitolul 22 al Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană plasează printre obligaţiile
României şi aceea de a implementa cerinţele Legii Comunitare în ceea ce priveşte alimentarea
cu apă si apă uzată. Această Lege conţine Directiva Consiliului 98/83/EEC în ceea ce priveşte
calitatea apei destinata consumului uman şi Directiva Consiliului 91/271/EEC cu privire la
tratarea apelor uzate. Tratatul stabileşte termene limita prin care comunitaţi de diferite mărimi
trebuie să îndeplinească diferite prevederi ale Directivelor.
România a stabilit planuri pentru implementarea măsurilor necesare pentru a putea respecta
aceste termene limită.
Programul Operaţional Sectorial al României (POS) pentru Mediu 2007-2013 s-a dezvoltat ca
răspuns la reglementările Comunitaţii Europene în ceea ce priveşte managementul fondurilor
comunitare între acești ani.
POS-ul de Mediu este în strânsă corelare cu Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cu
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă. Conţine un număr de “axe prioritare”, prima dintre ele
fiind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă si apă uzata. În termeni generali, aceasta
ținteşte să realizeze 5 obiective:
- Să asigure servicii de apă şi canalizare, la tarife accesibile;
- Să asigure o calitate adecvata apei potabile în aglomerările umane;
- Să îmbunătăţească calitatea cursurilor de apă;
- Să îmbunătăţească gradul de management al nămolurilor la staţiile de epurare a apelor uzate;
- Să creeze structuri inovative și eficiente pentru managementul apelor.

19
III.1.1. ISTORIC

Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se învecinează cu judeţele Bihor, Alba, Hunedoara
şi Timiş, şi este principala poartă de intrare în România dinspre Europa centrală şi de apus.

În limitele judeţului, relativ geometrizate în zona de câmpie şi din ce în ce mai complexe în

zona de deal şi de munte, este înglobată o suprafaţa de 7654 km2, ceea ce reprezintă 3,3% din
teritoriul ţării ca mărime, cu peste 416 000 locuitori grupaţi în 78 de unitaţi teritoriale şi
administrative. Reţeaua de aşezări omeneşti este formată dintr-un municipiu (Arad municipiu
reşedinţa de judeţ), 9 oraşe (Chişineu Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Nădlac, Pecica, Pâncota,
Sebiş, Sântana) si 68 de comune. Municipiul Arad constituie centrul polarizator al judeţului şi
exercită o puternică influenţa economică, culturală în teritoriu.
Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul
Deva – Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor
favorizant al dezvoltării economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru
polarizator de atracţie zonală si regională. Reţeaua de localitaţi a judeţului Arad este formată
dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa judeţului, 9 oraşe , 68 de comune si 273 sate.

20
III.1.2. SCOPUL PRINCIPAL

Scopul principal al proiectului este acela de a oferi un plan uşor de înteles pentru dezvoltarea
pe termen lung a infrastructurii de apă si apă uzata în judeţul Arad, mai exact pentru o
perioadă de 30 ani. Însă, dat fiind rolul mai multor părţi interesate în acest domeniu, scopul
principal poate fi împarţit pe mai multe obiective:

-Să ofere o strategie de investiţie integrata în domeniul apei şi apei uzate

-Să ofere un cost estimativ pentru conformitatea cu Directivele UE
-Un management îmbunătăţit al resurselor de apă
-Să stabilească principii şi parametri pentru noi proiecte de dezvoltare

Autorităţile locale au implementat proiecte în domeniul apei şi apei uzate, elaborate la o scară
mai mică, limitată de graniţele administrative ale comunităţii lor, cu toate că unele încercări
de a creea proiecte la o scară mai mică au fost iniţiate dar oprite din cauza motivelor
financiare. Din păcate, nici unul din programele de investiţii dezvoltate până acum nu a
permis şi/sau nu a dat vreun fel de prioritate unor asemenea proiecte, grupând mai multe
comunităţi, şi data fiind valoare mare de investiţii care vine odată cu infrastructura de apă şi
apă uzată, rezultatul este o infrastructură fragmentată în prezent în zonă inclusă în proiect care
aduce costuri operaţionale crescute pentru operatorul regional.

III.1.3. PREVIZIUNI

Condiţiile hidrogeologice existente asigură judeţului Arad resurse subterane suficiente pentru
satisfacerea nevoilor, atât pentru populaţie cât şi pentru unitaţi economice. Urmare acestor
condiţii favorabile, pentru majoritatea sistemelor de alimentare cu apă existente, apa este
asigurata din surse subterane.
Datele şi informaţiile istorice care sunt prezentate in cap.III.1.1 evidenţiaza o scadere continuă
a cantităţii de apă distribuita în perioada 1990-2006, scadere datorată în principal restrângerii
activităţilor economice.
Urmare a realizării de sisteme noi, a creşterii lungimii totale a reţelei de distribuţie şi a
numarului de consumatori, cantitatea totala de apă distribuită destinată consumului casnic a
crescut în perioada 1990-2000. Dupa aceasta perioadă, ca efect al contorizării şi lucrărilor de

21
reabilitare a reţelelor, a fost înregistrată, de asemenea, o scădere continuă şi pentru cantitatea
totală de apă distribuită destinată consumului casnic.
Estimarea cantităţii de apă distribuită, a cantităţii de apă restituită şi a încărcării apelor uzate,
porneşte de la evaluarea situaţiei existente şi se bazează pe urmatoarele ipoteze şi previziuni:

- Previziuni privind dinamica populaţiei şi previziuni socio-economice;

- Previziuni privind numărul consumatorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare
cu apă şi canalizare;
- Previziuni privind evoluţia consumurilor specifice şi a tarifelor;
- Ipoteza că sistemele de canalizare vor prelua în procent de 100% apele uzate provenite din
consumul menajer şi non menajer;
- Ipoteza că încărcările apei uzate nu vor depaşi limitele admise pentru descărcarea în
sistemele publice de canalizare;
- Previziuni privind evoluţia cerinţei de apă pentru creşterea animalelor şi irigarea grădinilor;
- Previziuni privind evoluţia cerinţei de apă pentru instituţii şi agenţi comerciali;
-Ipoteza că angajamentele României pentru aderarea la Uniunea Europeană privind
infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare vor fi îndeplinite la termenele stabilite.

În baza acestor estimări s-au desprins următoarele concluzii:

- cerinţa de apă pentru consumul menajer va cunoaşte o creştere continuă pâna în anul 2018,
ca urmare a realizării de noi sisteme de alimentare cu apă si extinderii celor existente;
- cantitaţile de apă uzată menajeră vor creşte continuu odată cu realizarea de noi sisteme de
canalizare şi extinderii celor existente.
- trendul populaţiei în perioada studiată este de scădere
- numărul consumatorilor racordaţi la sistemele centralizate de alimentare cu apă si canalizare
va cunoaşte o creştere continuă ca urmare a realizării de noi sisteme şi a extinderii sistemelor
existente
- vor scădea consumurile specifice ca urmare a contorizării şi aplicării unor tarife care să
acopere costurile
- urmare a aplicării unor tarife care să acopere costurile, consumul pentru creşterea animalelor
şi irigarea grădinilor se va reduce la minimum (fiind înlocuit cu alte surse disponibile);
- urmare a creşterii nivelului serviciilor, se estimează o creştere a cerinţei de apă pentru
instituţii şi agenţi comerciali;

22
În judeţul Arad, estimările efectuate au evidenţiat faptul că resursele de apă existente pot
acoperi cerinţa de apă previzionată. În general, nu este necesară suplimentarea surselor
existente.
Calculul cantităţilor de apă uzată şi a încărcărilor s-a făcut în funcţie de dinamica populaţiei
racordate la sistemele de canalizare în conformitate cu angajamentele României privind
termenele de conformare.
Proiectarea sistemelor noi de alimentare cu apă şi canalizare, a lucrărilor de reabilitare şi
extindere a sistemelor existente, se va face în baza standardelor europene şi legislaţiei în
vigoare în România.

III.2. STRATEGIA JUDEȚULUI ȘI PLANUL DE INVESTIȚII PE TERMEN LUNG

Programul de investiţii pe termen lung a fost dezvoltat pe baza strategiei de dezvoltare a

judeţului şi pe baza angajamentelor ferme asumate de către Guvernul României atunci când a
semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
Programul de investiţii pe 30 de ani a fost împarţit în trei faze distincte acoperind programul
de investiţii prioritare din perioada 2008 – 2013 realizate cu finanţare de la UE- prin
Fondurile de Coeziune, cu programe consecutive pe 5 ani pentru perioada rămasă din Master
Plan.
-Faza 1- Investiţii prioritare
Investiţiile din această etapă acoperă cerinţele privind conformitatea cu prevederile Directivei
91/271/EEC privind apele uzate provenite din mediul urban si cele ale Normativului NTPA-
011-2002 cu amendările sale privind aglomerări urbane mai mari de 10,000 l.e. şi orice
investiţii critice cerute pe baza prevederilor Directivei 98/83/EEC privind calitatea apei
desemnată pentru consumul uman.
-Faza 2 – 2013 – 2018
Etapa a 2 a investiţiilor prioritare a fost elaborată având la baza faptul că toate localitaţile care
nu sunt acoperite de etapa 1 a programului cu o populaţie mai mare de 50 (se aplică aproape
la tot judeţul) vor avea nevoie de o alimentare cu apă acceptabilă, care să se conformeze cu
prevederile Directivei 98/83/EEC până în anul 2015.

23
Programul privind colectarea şi epurarea apelor uzate se aplică numai pentru acele localitaţi
care pot fi clasificate ca aglomerări pe baza definiţiilor din Directiva 91/271/EEC şi cu o
populaţie echivalentă mai mare de 2,000.
-Faza 3 – 2018 – 2038
Una dintre problemele cu care se confruntă judeţul este timpul foarte scurt în care trebuie să
se conformeze cu Directivele UE privind apa potabilă şi apele uzate, iar derogarea convenită
a fost semnată in ianuarie 2007. Termenele limita pentru Directive necesită investiţii care
trebuie să fie finalizate cel mai târziu la sfarşitul anului 2018.
Programul de investiţii pentru serviciile de alimentare cu apă, colectare/epurare a apelor uzate
pentru etapele 3 – 6 este dominat de necesitatea de a menţine infrastructura în stare bună, dar
fară investiţii în noua infrastructură.
Obiectivul acestui Master Plan este de a furniza o strategie judeţeană pentru dezvoltarea
sectorului de apă şi apă uzata în vederea conformării cu ţintele trasate în Capitolul 22 al
Tratatului de Aderare semnat intre Guvernul României şi Uniunea Europeană până la sfarşitul
anului 2018, precum şi un program de investiţii pe termen lung care să permită
sustenabilitatea serviciului prin asigurarea celui mai eficient serviciu pentru clienţi. Strategia
serviciilor de apă şi apă uzată a judeţului ARAD poate fi sintetizata astfel:
- Furnizarea unui cost unitar al serviciilor pentru toate comunităţile în concordanţă cu
Directivele UE,
- Extinderea, acolo unde acest lucru este posibil, a infrastructurii serviciilor existente, în
concordanţă cu actualele Directive UE, pentru furnizarea de servicii în cât mai multe localitaţi
şi aplicarea unei abordări regionale tuturor zonelor judeţului,
- Acolo unde infrastructura existentă nu poate fi extinsă, pentru asigurarea unei noi
infrastructuri este posibilă adoptarea unei noi abordări regionale,
- Asigurarea ca operatorul regional beneficiază de suportul financiar şi politic necesar atât la
nivel local, cât şi judeţean, pentru a fi în masură să ofere servicii la preţuri competitive pentru
consumatorii săi.
Strategia se propune a fi implementată în cadrul unui program de investiţii pe termen lung
desfăşurat în 6 perioade de cinci ani începând cu 2008 până în 2038.
Faza 1 de investiţii cuprinde programul de investiţii prioritare pentru perioada 2008-2013 cu
finanţare europeană în principal din Fonduri de Coeziune, în timp ce Faza 2 2013-2018
include investiţii ulterioare în vederea conformării cu derogări până la sfârşitul anului 2018.

24
III.2.1. PROIRITIZAREA ȘI ETAPIZAREA INVESTIȚIILOR

Profilul investiţiei se bazează pe urmatoarele prioritaţi:

- Extinderea/modernizarea staţiilor de epurare care deservesc un număr de locuitori mai mare
de 100,000;
- Înlocuirea şi, unde este necesar, extinderea reţelelor de canalizare în zonele urbane cu
populaţie mai mare de 10,000 de locuitori. Se va acorda prioritate situaţiilor cu un nivel scăzut
al lungimii reţelei de canalizare pe cap de locuitor conectat;
- Înlocuirea facilităţilor de tratare existente pentru zone urbane cu populaţii de peste 10,000,
unde evacuarea actuală, netratată, are impact de mediu asupra utilizatorilor din aval;
- Înlocuirea facilităţilor de tratare existente acolo unde pot fi incluse într-un proiect regional;
- Reabilitarea unei reţele existente de canalizare, acolo unde există cazuri critice de inundare
cu ape de canalizare a strazilor sau a subsolurilor;
- Reabilitarea unei reţele existente de canalizare acolo unde canalizările de ape uzate au fost
interconectate cu reţeaua separată de ape pluviale şi invers.
- Sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza sursei, lipsei tratamentului
adecvat, calitaţii slabe a apei nu sunt în conformitate cu Directiva şi au un impact direct
asupra sănătaţii populaţiei,
- Sistemele existente de alimentare cu apă potabilă care din cauza deficienţelor sursei,
facilităţilor de tratare sau pierderilor din reţea nu pot furniza apă potabila 24 de ore pe zi,
- Orice zonă urbană care nu beneficiază în prezent de o sursă acceptabilă de alimentare cu apă
şi poate fi deservită de o sursă existentă,
- Extinderea zonei deservite de surse de apă conforme care elimină sursele neconforme
existente,
- Comunitaţi ce nu dispun de o sursă de apă potabilă acceptabilă şi care nu pot fi deservite din
sursele existente,
- Înlocuirea reţelelor, cu precădere a celor cu deficienţe, cu număr semnificativ de intervenţii,
cu întreruperi în alimentare, cu pierderi,
- Înlocuirea ţevilor din azbest din cadrul reţelelor.

În mod normal, analiza completă a opţiunilor se face în timpul elaborării detaliate a studiilor
de fezabilitate, atunci când sunt disponibile mai multe informaţii privind aspectele tehnice,
financiare şi economice.
Soluţiile tehnice elaborate şi estimate în master plan s-au bazat pe o perspectivă tehnică
iniţială a activelor existente şi pe nevoia de a asigura conformarea cu legislaţia UE şi cu cea

25
românească şi cu toate datele de conformare impuse prin Tratatul de Aderare încheiat între
UE şi Guvernul României în aprilie 2005.

III.2.2. ANALIZA FINANCIARĂ ȘI ECONOMICĂ

Recomandările privind programul de investiţii propuse de Master Plan au ţinut cont

exigenţele legale în vigoare şi de eficienţa economică şi tehnică a infrastucturii. Cu toate
acestea, programul de investiţii inaintat doar pe această bază se poate dovedi nerealist atunci
când se iau în calcul aspecte ale suportabilităţii. Când vorbim de suportabilitate ne referim la
suportabilitatatea autorităţilor locale din perspectiva costurilor de investiţie şi suportabilitatea
consumatorilor din punctul de vedere al costurilor operaţionale.
Totuşi, data fiind capacitatea de co-finanţare limitată a autoritaţilor locale, nivelul ridicat al
investiţiilor necesare pentru conformarea cu prevederile legale în vigoare şi disponibilitatea şi
capacitatea de a plăti a consumatorilor pentru a se conecta la noua infrastructură, conceptul
afordabilităţii vine să modeleze programul de investiţii astfel încât acesta să fie acceptabil
pentru toate părţile implicate.
Analiza macroafordabilităţii cuprinde două mari evaluări: una privind capacitatea autorităţilor
locale de a acoperi co-finanţarea aferentă programului de investiţii înaintat si cealaltă privind
capacitatea consumatorilor de a plăti în mod regulat tarifele pentru serviciile de apă si apă
uzată.
Dat fiind faptul că fiecare din aceste categorii se bazează pe o abordare şi date de intrare
diferite, le vom aborda pe fiecare în mod distinct.
Metodologia pentru evaluarea capacităţii autorităţilor locale de a asigura co-finanţarea
proiectelor de investiţii (parte din cheltuielile eligibile si cheltuieli neeligibile) se bazează pe
previziunea bugetului local.
Legislaţia care guvernează întocmirea bugetelor locale a fost modificată în 2006: Ordonanţa
de Urgenţă a Guvernului nr 45/2003 care reglementa acest domeniu a fost înlocuită de Legea
Finanţelor Publice nr 273/2006. Principalele modificări apărute cu impact asupra analizei
noastre se referă la reorganizarea „veniturilor proprii” şi la nivelul maxim al gradului de
îndatorare. În primul rând, categoria de venit numită „venituri proprii” reprezintă una din
principalele categorii de venit din bugetul local, alături de sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat, subvenţii de la bugetul de stat şi alte bugete, donaţii şi sponsorizari.
Nivelul maxim al gradului de îndatorare a crescut de la 20% la 30%, aceasta pondere a

26
serviciului datoriei (rambursare de principal, dobânda şi comisioane) pentru împrumuturi
luate sau garantate de autorităţile locale în veniturile proprii nu trebuie să depaşească pragul
stabilit. Totuşi, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 46/2007 stabileste că pragul maxim
prevăzut de Legea nr. 273/2006 nu se aplică pentru acele autorități locale care contractează
sau garantează împrumuturi necesare pentru co-finanțarea proiectelor care beneficiază de
fonduri nerambursabile europene, caz în care gradul de îndatorare poate fi mai mare. Această
excepție este menită să ofere acces la proiecte de dezvoltare acelor comunități cu capacitate
financiară redusă și infrastructura inexistentă sau de slabă calitate.
Pentru evaluarea afordabilității autorităților locale relativ la programul de investiții, veniturile
proprii ale principalelor autorități implicate sunt previzionate pe o perioadă de 30 ani și se
calculează gradul de indatorare, luand in calcul imprumuturile existente (contractate sau
garantate) și imprumuturile necesare pentru a asigura co-finantarea proiectelor de investiții
menite să asigure conformarea cu cerințele Directivelor Europene.
Modelul de analiză finanaciară pornește de la premisa sporirii capacității de cofinanțare a
Administrațiilor Locale în vederea atragerii unui volum cât mai mare de fonduri europene
nerambursabile prin contractartea de credite bancare. Scopul acestei analize este de a stabili
nivelul maxim de absorbție de fonduri europene al Administrațiilor Locale și nivelul gradului
de îndatorare aferent acestui scenariu.
Principalele ipoteze în ceea ce privește afordabilitatea autorităților locale sunt după cum
urmeaza:
- Previziunea veniturilor proprii se bazează pe estimările autorităților locale disponibile pentru
urmatorii ani (de obicei pana in 2011 pentru autoritățile fără împrumuturi și pentru perioade
mai lungi pentru autoritățile care au împrumuturi contractate) temperate de către Consultant
prin aplatizarea creșterilor în funcție de performanța istorică în condițiile stingerii la scadență
a tuturor împrumuturilor accesate și a acoperirii tuturor cheltuielilor de operare și investiții.
Previziunile pentru restul orizontului de timp al Master Planului au continuat trendul așteptat
al performanței financiare în conditițiile unui scenariu conservator;
- Rambursarea împrumuturilor contractate sau garantate transmisă de autoritățile locale a fost
inclusa în analiza- în conformitate cu graficele de rambursare asumate prin contractele de
credit;
- Valoarea împrumuturilor a fost calculată în două scenarii:
• Un scenariu în care autoritatea locală acoperă 3% din valoarea investiției, reprezentând 2%
din cheltuielile eligibile și restul cheltuieli neeligibile care trebuie acoperite de autoritatea

27
locală; acest procentaj este estimat de către Consultant ca o contribuție minimă a autorității
locale pentru astfel de proiecte, bazându-se pe proiecte anterioare,
• Alt scenariu, în care rata de co-finanțare este mai mare, de 15%, având în vedere faptul că
rata actuală a grantului care determina rata de co-finanțare va fi calculată la faza de Studiu de
Fezabilitate si poate fi mai mică decât maximul permis de 85% din cheltuielile eligibile.
- Pentru împrumuturile considerate a fi contractate pentru co-finanțarea proiectelor de
investiții în infrastructura de apă și apă uzată, folosirea împrumuturilor a fost programată să
corespundă programului investițional estimat de către Consultant astfel încât să se asigure
conformarea cu termenele asumate de România prin Tratatul de Aderare;
- A fost prevăzută o cotă de 7% din veniturile proprii ale Administrațiilor Locale ca rezervă –
inclusiv pentu angajarea de imprumuturi astfel încât sa existe posibilitatea derulării normale și
fără risc a activității curente, pentru acoperirea unor cheltuieli neprevăzute aferente
proiectelor de investiții deja îderulare sau viitoare. Astfel, fată de gradul de indatorare permis
de legislatie de 30%, pentru implementarea Master Planului a fost considerat un prag de
indatorare de 23% din veniturile proprii; cu toate că legea permite autorităților locale să
depașească acest prag, în cadrul analizei am folosit această limită ca o limită de referintă;
- Pentru multiplicarea volumului de capital investițional și implicit, pentru sporirea capacității
de cofinanțare, modelul financiar simulează o utilizare optima a capitalului propriu disponibil
pentru investiții astfel încat efortul financiar să fie omogen distribuit si cât mai aproape de
valoarea maximă a gradului de îndatorare (30% din totalul veniturilor proprii). În consecință,
a fost considerat un scenariu în care, in funcție de gradul de îndatorare real, sunt atrase o serie
de credite-standard astfel dimensionate încât să se atingă pragul maxim de îndatorare
considerat;
După cum am menționat anterior, modelul de analiză finanaciară pornește de la premisa
sporirii capacității de cofinantare a Administrățiilor Locale în vederea atragerii unui volum cât
mai mare de fonduri europene nerambursabile prin contractartea de credite bancare.
Valoarea împrumuturilor bancare este calculată ca procent al valorii de investitie estimată în
cele doua scenarii detaliate in subcapitolul anterior. Prezentăm mai jos principalele rezultate
pentru scenariile in care autoritățile locale vor trebui sa acopere 3% respectiv 15% din
valoarea totală a proiectelor de investiții. În cele ce urmeaza se prezintă principalele concluzii
ale simulării scenariului în care autoritățile locale vor trebui să cofinanțeze 15% din investiția
totală;

28
Condițiile împrumutului comercial sunt considerate după cum urmează, între autoritățile
locale nefiind făcute diferențieri în această privintă:

Grație rolului de centru economic și oraș capitală de județ, Municipiul Arad a inregistrat un
trend ascendent al veniturilor totale și al veniturilor proprii în ultimii ani. Rata de creștere a
veniturilor proprii a depășit rata de creștere a veniturilor totale pentru anii 2003 – 2007. În
2006, veniturile totale au crescut cu 73,9% în situația în care s-au inregistrat venituri totale în
valoare de 43,2 milioane de Euro. Pentru 2007, veniturile totale au fost estimate la
aproximativ 57,15 milioane Euro. Pentru perioada urmatoare pâna în 2032, autoritățile locale
estimează pentru veniturile proprii (exprimate in RON) o creștere constantă de 3% pe an.
Consiliul Local Arad are în prezent 2 împrumuturi contractate, după cum urmează:
- Un împrumut de 20 mil. Euro contractat de la BERD pentru reabilitarea rețelei de tramvaie
și a străzilor aferente. Creditul a fost acordat in 2005 pentru o perioadă de 20 de ani;
- Un împrumut BERD de 9,5 mil. Euro reabilitare și modernizare infrastructura urbană.
Creditul a fost obținut în 2007 pentru o perioadă de 17 ani. Valoarea totală a creditului este de
47 milioane Euro – diferența urmând a fi acoperită de Ministerul Mediului și Dezvoltării
Durabile. 2009 – 2018 cu valoarea capacității potențiale a autorității locale de rambursare
reiese ca există capacitate suficientă pentru viitoare imprumuturi ce pot fi necesare pentru
acoperirea cofinanțării investițiilor propuse pentru Municipiul Arad.
De exemplu, veniturile totale ale Orașului Sântana au crescut rapid de la 1,28 Mil. Euro în
2004 la 3,09 milioane Euro in 2006 și un estimat de 3.1 mil în 2007. Cu toate acestea, rata de
creștere este estimată a se reduce semnificativ în urmatorii ani la o medie de 3% p.a. pentru
2008 – 2009 si 6.7% in 2010 – 2011. Deoarece previziunile furnizate de autoritatea locală se
termină în 2011, Consultantul a previzionat veniturile proprii pentru perioada analizată
ramasă. Municipalitatea Sântana are capacitate suficientă de a contracta alte credite dacă nu
dispune de resurse pentru co-finanțare.

29
Deși toate cele opt comunități analizate au demonstrat că au capacitate suficientă pentru a
susține împrumuturi viitoare de care ar putea avea nevoie pentru acoperirea co-finanțării, au
fost analizate capacitatea Consiliului Județean Arad pentru a arata că și în scenariul cel mai
nefavorabil când unele comunități nu dispun de fonduri de investiție, Consiliul Județean poate
suporta partea acestora de co-finanțare.
Consiliul Județean Arad a înregistrat un trend crescător al veniturilor totale în ultimii ani.
Veniturile proprii au crescut de la 6,14 mil Euro în 2004 la 11.9 millioane Euro în 2006 și o
cifră estimată de 17,82 mil Euro în 2007. Rata de creștere este de asemenea pozitivă în
2008/2007 ca urmare a dezvoltării puternice inregistrate de Vestul României, în special a
Județului Arad, după care rata de creștere revine la nivelurile anterioare.
Apa are valoare economică și trebuie recunoscută ca un bun economic. Tarifarea serviciilor
de alimentare cu apă potabilă și evacuare și tratare ape uzate reprezintă un element important
al oricarei strategii și cererea trebuie corelată cu oferta.
Totuși, un echilibru trebuie menținut între aspectele economice și financiare pe de o parte, și
aspectele sociale, pe de altă parte. Recuperarea scăzută a costurilor reprezintă una din cauzele
standardelor reduse ale serviciilor și gradului scăzut de acoperire cu infrastructură.
Implementarea de succes a proiectelor propuse impune necesitatea evaluării disponibilității și
capacității consumatorilor de a plăti tarifele. In situatia unor tarife mari, disponibilitatea
populației de a plăti scade simțitor, generând dificultăți și întârzieri în procesul de colectare a
veniturilor. Un tarif redus pentru serviciile furnizate va avea un impact negativ asupra
realizării indicatorilor financiari prognozați în timp ce un tarif ridicat va genera dificultăți
privind suportabilitatea populației de a plăti.
Suportabilitatea populației este evaluată prin intermediul nivelului cheltuielilor pentru
serviciile de apă și apă uzată în venitul mediu lunar pe gospodărie, pentru care limita maximă
conventional acceptată este 4%. Totuși, ținând cont pe de o parte ca aceasta evaluare este
realizată la nivel mediu și, pe de altă parte, de impactul mai mare al tarifelor mai mari asupra
gospodăriilor cu venituri reduse, o analiză a suportabiliății pentru gospodăriile încadrate în
primele decile de venit este necesară.
Datele de intrare pentru analiza suportabilității sunt date statistice furnizate de direcțiile
județene, regionale si centrale de statistica; totusi, anumite date necesare evaluării nu sunt
publicate de aceste birouri de statistica și, in consecință, anumite ipoteze sunt luate în
considerare în acest sens.
La nivel național, următoarele informații sunt disponibile pentru anul 2006 – ultimul an
pentru care sunt publicate date complete de Institutul Național de Statistică:

30
- Venitul mediu brut pe gospodărie și structura pe decile de venit,
- Structura cheltuielilor pe categorii, inclusiv plăți pentru taxe, contribuții și impozite,
- Mărimea medie a gospodăriei exprimată prin numărul mediu de persoane pe gospodarie.
La nivelul Regiunii de Dezvoltare, urmatoarele date statistice sunt publicate:
- Venitul mediu pe persoană, pe categorii de gospodării,
- Salariul mediu lunar.
La nivel județean, singurele informații disponibile privind veniturile se referă la nivelul
salariilor pe sectoare de activitate.
În consecință, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra impactului tarifelor pentru apa
potabilă si apa uzată asupra veniturilor medii ale gospodăriilor, Consultantul a estimat venitul
mediu pe gospodărie si venitul mediu pentru gospodăriile din primele decile de venit. Având
în vedere faptul că structura gospodăriilor pe decile de venit este disponibilă doar la nivel
național, se va considera că această structură este similară la nivel regional și județean.
Venitul mediu pe persoană și pe gospodarie sunt estimate să crească ca urmare a creșterii
salariilor si numarului de angajați, în ciuda declinului populatiei și a mărimii medii a
gospodăriilor.
Mărimea medie a gospodăriei este estimată să scadă gradual la toate nivelele (național,
regional și județean) de la valorile inregistrate în ultimii ani ca rezultat al declinului general al
populației, ratelor scăzute de fertilitate și cresterii duratei de viată.

Analiza realizată indică faptul că autoritațile locale cu proiecte de investiții incluse in faza 1
(2009 – 2013) au capacitatea de a asigura co – finanțarea pentru aceste investiții. Analiza se
bazează pe ipoteza că autoritățile locale se imprumută cu sumele necesare co – finanțării și
reflectă faptul că pot să facă față serviciului datoriei. În final, este vorba de un decalaj
temporal ținand cont de faptul că pentru acoperirea cheltuielilor de investiții se va aplica
principiul rambursării; autoritățile locale se pot confrunta cu lipsa temporară de fonduri în
momentul în care constructorul solicită efectuarea plăților pentru care pot apela la credite pe
termen scurt de la Trezorerie sau împrumuturi bancare. Totodată, a fost analizată și
capacitatea Consiliului Județean Arad de a contribui la implementarea programului de
investiții, pentru a dovedi faptul că există capcitate suplimentară de co – finanțare în situația
în care autoritățile locale cu veniturile mai mici nu dispun de fondurile necesare co –
finanțării.
De asemenea, a fost analizată și cealaltă față a suportabilității populației de a plăti pentru
serviciile de apă și apă uzată. Estimările veniturilor nete medii la nivelul gospodăriilor,

31
inclusiv pentru mediul urban și rural, indică suma maximă disponibilă pentru plata acestor
servicii. Mai mult, prognoza sumelor maxime lunare pe care gospodariile cu veniturile cele
mai mici a fost realizată pentru a servi ca bază pentru evaluarea impactului tarifelor pentru
infrastructura operata de operatorul regional la nivelul studiului de fezabilitate.

32
Capitolul al IV-lea CONCLUZII

În baza estimărilor faculte in proiect, s-au desprins următoarele concluzii:

- cerința de apă pentru consumul menajer va cunoaște o creștere continuă pîna în anul 2018,
ca urmare a realizării de noi sisteme de alimentare cu apă și extinderii celor existente;
- cantitățile de apă uzată menajeră vor crește continuu odată cu realizarea de noi sisteme de
canalizare și extinderii celor existente.
- trendul populației în perioada studiată este de scadere
- numărul consumatorilor racordați la sistemele centralizate de alimentare cu apă și canalizare
va cunoaște o creștere continuă ca urmare a realizării de noi sisteme si a extinderii sistemelor
existente
- vor scădea consumurile specifice ca urmare a contorizării și aplicării unor tarife care să
acopere costurile
- ca urmare a aplicării unor tarife care sa acopere costurile, consumul pentru cresterea
animalelor și irigarea grădinilor se va reduce la minimum (fiind înlocuit cu alte surse
disponibile);
- ca urmare a creșterii nivelului serviciilor, se estimează o creștere a cerinței de apă pentru
instituții și agenți comerciali;
În județul Arad, estimările efectuate au evidențiat faptul că resursele de apă existente pot
acoperi cerința de apă previzionată. În general, nu este necesară suplimentarea surselor
existente.
Raportat in
anul 2000
Calculul cantităților de apă uzată și a incărcărilor s-a facut în functțe de dinamica populației
racordate la sistemele de canalizare în conformitate cu angajamentele României privind
termenele de conformare.
Proiectarea sistemelor noi de alimentare cu apă și canalizare, a lucrărilor de reabilitare și
extindere a sistemelor existente, se va face în baza standardelor europene și legislației în
vigoare in România.
In anul 2006, din datele prezentate se constată o diminuare a volumului de ape prelevate, atât
din subteran cat și din sursele de suprafață. Această situație se datorează factorilor economici,
respectiv reducerii unor activitati industriale. Un alt motiv îl reprezintă factorii meteo,
deoarece anul 2006 a fost destul de ploios, deci nu s-au utilizat volume mari de apă pentru
irigații. Se mai constată an de an creșterea volumului de apă industrială captată din subteran

33
prin foraje proprii de catre tot mai multi agenti economici, datorita costului tot mai ridicat al
apei distribuite prin rețelele de alimentare. În ceea ce privește calitatea apelor de suprafață
(Mureș și Crișul Alb) aceasta se încadreaza în general în prevederile claselor de calitate I si II.
Apele uzate evacuate prin stațiile de epurare ale județului nu se încadreaza în prevederile
normativelor în vigoare, fiind insuficient epurate. Este în curs de modernizare Stația de
epurare a municipiului Arad.
În bazinul hidrografic Mureș volumul total de ape uzate evacuate la nivelul județului Arad a
fost de 11 354 mii m3. Un volum de 654 mii m3 ape uzate se evacueaza direct în emisar fără
epurare. Acestea sunt în principal evacuări directe în râul Mureș din canalizarea orașului
Lipova din zona de sud a orașului Arad prin stația de pompare 1 SP1 (468 mii m3). Un volum
10 700 mii m3 este epurat necorespunzător. Nici o stație de epurare nu functionează în
maniera in care sa asigure o epurare corespunzatoare a apelor evacuate.
Din volumul de 11 354 mii m3 epurată necorespunzător, 9 544 mii m3 reprezinta apele uzate
evacuate prin stația de epurare a orașului Arad.
Stația de epurare a municipiului Arad este inclusă intr-un proces de modernizare pe
instrumentul de finantare ISPA: Reabilitarea facilitatilor de tratare a apelor uzate prin
protejarea râului Mureș in Arad, România. Obiectivul principal al proiectului este atingerea
unor indicatori de deversare satisfaăcători ai efluentului stației de epurare în Arad în raul
Mureș, care sa fie conformi standardelor romanești în vigoare, Directivei 91/271/EEC.
Valoarea proiectului este de 14 418 258 EURO.
În bazinul hidrografic Crișul Alb, volumul apelor evacuate in anul 2006 a fost de 795 mii mc.
Din acestea 77 mii mc au fost epurate suficient, in timp ce 718 mii mc au fost insuficient
epurați.
Industria județului Arad se concretizează prin producția de mijloace pentru transportul
feroviar de mărfuri și călători, producția de mobilier, confecții și tricotaje, incălțăminte,
articole de feronerie pentru mobilă și binale, mașini și echipamente, extracția de țiței și gaz,
producția de energie electrică și termică, producția de cherestea.
Numărul societăților comercial active este de peste 10 000, din datele oferite de Oficiul
Registrului Comertului a Județului Arad, din care aproximativ 1600 sunt în sectorul industrial.
Municipiul Arad concentrează, atât cea mai mare parte a locuitorilor, cât și a unităților
industriale cu potențial ridicat de poluare.
Alte surse de poluare sunt dispersate in orașele, comunele și zonele miniere izolate din
sectorul montan, care dau un impact local, dar cu semnificații importante pentru acele regiuni.

34
Industriile cu cel mai semnificativ impact asupra apei sunt:
- Industria ușoara, reprezentată prin producția de confecții, textile, incălțăminte este un
poluator atat al atmosferei prin compușii organici volatili conținuti de produsele de vopsire
folosite, cât și al apelor prin apele uzate evacuate cu conținut de substanțe organice, detergenți
și materii în suspensie;
- Industria alimentara actioneaza asupra mediului, afectând calitatea acestuia prin apele uzate
evacuate și prin depozitele de deșeuri depuse pe sol.
Pentru a folosi cât mai eficient sursele existente de apă care sunt în general conforme şi
staţiile de tratare, localităţile au fost grupate astfel încât să fie alimentate din aceeaşi sursă de
apă, acolo unde este posibil. În cazul localităţilor rămase au fost identificate surse de apă
potabilă care să fie adecvate conform prevederilor Directivei 98/83/EC.

35
 BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru I., Matei L. – Servicii publice, Editura Economică, Bucureşti

2. Brătescu G., Ispas A. - Introducere în marketingul social, Ed. Infomarket, Braşov,
1999
3. Cătană Al. Gh.- Marketing: filozofia succesului de piaţă, Ed. Dacia, Cluj Napoca,
2003
4. Filip Gh., Onofrei M.- Elemente de ştiinţa administraţiei, Ed. Junimea, Iaşi, 2004
5. Florescu C., Mâlcomete P., Pop N. Al. - Marketing. Dicţionar explicativ, Ed.
Economică, Bucureşti, 2003
6. Kotler Ph.- Managementul marketingului, Analiză. Planificare. Implementare.
Control, Teora, Bucureşti
7. Kotler Ph., Armstrong G., Saunders J., Wong V. - Principiile marketingului, Ediţia
Europeană, Teora, Bucureşti, 1998
8. Matei L. – Management public, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
9. Nedelea A. - Marketing în administraţia publică , Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 2006
10. Paina N. – Marketingul unităţilor de turism şi comerţ, Univ. Creştină „Dimitrie
Cantemir”, Cluj-Napoca, 1996
11. Petrescu I., Muscalu E. – Tratat de management public, Ed. Univ. “Lucian Blaga”
Sibiu, 2003
12. Popescu L. G. – Comunicarea în administraţia publică, Ed. Tribuna Economică,
Bucureşti, 2003
13. Stănciulescu G. -“Marketing. Dicţionar explicativ” , Ed. Economică, Bucureşti, 2002
14. *** www.cjarad.ro
15. *** Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 45/2003, art. 53 paragraf (4)
16. *** Legea Finanțelor Publice nr. 273/2006, art. 63 paragraf (4)

36