Sunteți pe pagina 1din 85

STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

Pe baza celor trei grafice (Sursa: F.M.I., World Economic


1. Outlook) redate mai jos, vă rugăm să stabiliţi şi să dezbateţi
următoarele aspecte:
- situaţia comerţului mondial şi a cauzelor care i-au
influenţat evoluţia, făcând corelaţia cu evoluţia P.I.B. şi a
inflaţiei;
- contribuţia inflaţiei la amplificarea dimensiunii
monetare a comerţului internaţional, precum şi discrepanţa
dintre rata inflaţiei din cele două categorii de ţări;
- perspectiva comerţului internaţional, ca factor
determinant pentru existenţa şi evoluţia activităţii mondo -
financiare şi monetare.

Fig. 1.6.a. Evoluţia P.I.B.

Fig. 1.6.b. Creşterile anuale ale comerţului mondial


Fig. 1.6.c. Inflaţia la bunurile de consum

Întocmiţi un referat privind evoluţia cantitativă şi a


2. repartizării geografice pe grupe de ţări ale comerţului exterior al
României după anul 1989, în corelaţie cu situaţia existentă în
perioada 1980-1989.
Mutaţiile realizate în comerţul internaţional prin
destrămarea CAER.

3. Dezbateţi în grupă modul de aplicare a metodelor de


studiu specifice ştiinţelor economice la fenomenul mondo-
financiar şi monetar. Precizaţi şi alte procedee de investigare
posibile în cazul fenomenului studiat. Comparaţi rezultatele
cunoaşterii după aplicarea diferitelor categorii de metode de
studiu.

TEME DE CERCETARE

Noua structură a planurilor din învăţământ şi, nu în


ultimul rând, noua structură a programelor analitice ce stau la
baza procesului de învăţământ din cadrul Academiei de Studii
Economice Bucureşti impun o mult mai intensă activitate de
seminarizare şi în special de orientare a studiului studenţilor
către cercetarea ştiinţifică din acest domeniu. Această nouă
orientare impune realizarea de studii, referate şi, nu în ultimul
rând, de proiecte de cercetare. În scopul venirii în ajutorul
studenţilor, în sensul găsirii temelor de cercetare, la finele
fiecărui capitol vom prezenta şi câteva propuneri privind
posibile teme de studiu, teme ce se pot detalia şi aborda cu mult
mai multă amploare la finele facultăţii, prin elaborarea
proiectului de diplomă.

" Economica fenomenului financiar şi monetar internaţional şi rolul jucat de


aceasta în cadrul unei economii.
" Relaţiile financiare şi monetare ale unei ţări - factor de stabilizare sau
dezechilibru macroeconomic.
"Sistemul financiar monetar internaţional - realizări şi perspective.
"Constituirea zonei EURO – etapă a creării unui nou sistem ANEXAmonetar
NR.1:
internaţional la nivel european ?! Conferinţa de la Bretton Woods

Dezbaterile ce au avut loc în cadrul lucrărilor Conferinţei financiar-


monetare de la Bretton Woods au fost direcţionate în jurul monedei, al naturii
acesteia, ştiut fiind faptul că “Economiştii utilizează des maxima romană,
conform căreia ‹‹ moneda este singurul lucru care pune lumea în mişcare ››.
Dar exagerarea este arta de a spune şi de a impune un adevăr ascuns în
empirismul preocupărilor noastre zilnice.”(Paul BRAN - Mecanismul
monetar, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1991, pag.143).
Principiile ce au stat la baza creării şi funcţionării Sistemului Monetar
Internaţional de la Bretton Woods sunt rezultatul compromisului realizat între
opiniile susţinute de J.M.Keynes, conducătorul delegaţiei britanice şi cele
susţinute de H.D.White, conducătorul delegaţiei americane. Aceste două opinii
sunt recunoscute în plan internaţional sub denumirile de PLANUL KEYNES şi
PLANUL WHITE.
"PLANUL KEYNES (publicat la 7 aprilie 1943) era axat pe:
9 preocuparea de revigorare a economiilor;
9 promovarea creşterii economice;
9 promovarea ocupării depline a forţei de muncă (aspecte
abordate pe larg în lucrarea lui Keynes, “Teoria generală”(1936).
Ideea de creare a unui sistem monetar internaţional, în abordarea lui
Keynes, se baza pe emiterea unei monede internaţionale - BANCOR -, monedă
de cont. Emiterea acestei monede trebuia realizată de o bancă centrală
internaţională (International Clearing Union), baza emiterii acestei monede
reprezentând-o aurul pus la dispoziţie de ţările membre. Astfel, sistemul propus
de Keynes presupunea existenţa etalonului aur-devize, dar într-un sens limitat,
deoarece aurul era convertibil în bancor, reciproca nefiind acceptată.
Se evidenţiază tendinţa caracteristică a vremii de demonetizare a aurului.
În ceea ce priveşte funcţionarea băncii coordonatoare a Sistemului
Monetar Internaţional, aceasta era datoare să asigure derularea operaţiunilor
de compensare a creanţelor şi datoriilor între ţările membre prin intermediul
băncilor centrale ale acestora. Ca urmare, se putea vorbi de un sistem bancar
cu două niveluri, similar, în anumite limite, celui clasic existent la nivelul
economiilor naţionale:
9 INTERNATIONAL CLEARING UNION - autoritatea centrală;
9 BĂNCILE CENTRALE ALE ŢĂRILOR MEMBRE.
Un alt aspect privind funcţionarea sistemului monetar internaţional era
cel legat de evitarea apariţiei de dezechilibre în planul balanţei de plăţi
externe, în raporturile directe, ţările membre fiind obligate să contribuie la
eliminarea acestora (atât în ceea ce priveşte excedentele, cât şi dezechilibrele).

" La polul opus al discuţiei se află planul american, cunoscut sub


denumirea de PLANUL WHITE (publicat la 5 aprilie 1943).
Spre deosebire de planul britanic, Planul White era mult mai
conservator, acest fapt decurgând şi din rolul jucat de SUA în plan
internaţional şi, ca urmare, din posibilitatea SUA de a se impune ca cea mai
mare putere atât economică, cât şi politică a vremii. Aspectele esenţiale vizau
liberalizarea comerţului internaţional, precum şi a circulaţiei libere a
capitalurilor, în scopul fluidizării plăţilor, stingerea plăţilor făcându-se cu
ajutorul monedelor naţionale. Se eliminau, astfel, discriminările dintre ţări şi,
în acelaşi timp, se urmărea a se evidenţia dezavantajele generate de
instabilitatea cursurilor valutare.
Pentru asigurarea supravegherii şi, în acelaşi timp, pentru fluidizarea
decontărilor între ţări, se impunea instituirea unui Fond mutual de ajutor
(INTERNATIONAL STABILISATION FUND). Resursele acestui fond aveau ca
sursă subscrierile ţărilor membre, din acestea 30% urmând a fi vărsate în
aur.
Moneda-etalon ce stătea la baza Sistemului Monetar Internaţional
propus de planul american era echivalentă cu cantitatea de aur aferentă unei
sume de 10 USD.
ANEXA NR.2 :
Principiile de funcţionare ale S.M.I.

Principiile care au stat la baza funcţionării Sistemului Monetar Internaţional


au fost:
STABILITATEA ETALONULUI MONETAR

9presupunea acceptarea unanimă a etalonului aur-devize, mai bine spus


aur-dolar, dolarul devenind principala monedă de rezervă şi de plată în
plan internaţional;
FIXITATEA CURSURILOR VALUTARE

9 stabilirea cursurilor de schimb impunea fixitatea cursurilor valutare,


dar, în acelaşi timp, acestea puteau fi ajustate, marja de fluctuaţie acceptată
faţă de dolar fiind de ± 1%;

CONVERTIBILITATEA MONETARĂ
ª CONVERTIBILITATEA DOLARULUI AMERICAN

= singura monedă convertibilă în aur;


ª CONVERTIBILITATEA RESTULUI MONEDELOR

Convertibilitatea celorlalte monede, emise de ţările membre, vizează două


aspecte:
9 desfiinţarea restricţiilor în domeniul plăţilor şi transferurilor
internaţionale;
9 obligaţia băncii centrale emitente de a-şi cumpăra propria monedă
deţinută de o altă bancă centrală străină, la cererea acesteia, dacă
suma respectivă provenea din operaţiuni valutare curente. (Aceste
aspecte s-au concretizat în unul din punctele de referinţă ale
Statutului Fondului Monetar Internaţional.)

9 Aceste rezerve erau destinate convertirii sumelor solicitate şi


intervenţiilor pe piaţă ale autorităţilor monetare, în scopul susţinerii
cursului valutar al monedei naţionale.

ECHILIBRAREA BALENŢEI DE PLĂŢI


9 Pentru realizarea acestui obiectiv, în ultima instanţă se apela la
deprecierea sau reprecierea monedei naţionale.
9 Toate aceste principii, pe fondul evoluţiei societăţii internaţionale, se
vor dovedi a fi ineficiente şi, astfel, se va ajunge la eliminarea lor (parţial
sau total).
ANEXA NR.3
Modificările Acordului de la Bretton Woods

Acordul de la Washington

- a stabilit instaurarea unui sistem de parităţi ajustabile sub


forma “tunelului valutar”;
- marjele de fluctuaţie a cursurilor valutare au fost stabilite
la nivelul de +/- 2,25% (coridorul de fluctuaţie fiind astfel de
4,5%).

SUSPENDAREA - şocurile petroliere;


CONVERTIBILITĂŢII - accentuarea deficitului balanţei
USD ÎN AUR comerciale a SUA.

Acordul de la Kingston (8 ianuarie 1976) prevedea:

- modificarea oficială a statutului aurului, prin aceasta abolindu-se fixitatea


preţurilor pentru aur;
- legalizarea principiului schimburilor flotante, în sensul că:
- statele membre ale FMI erau obligate să adopte politici
macroeconomice care să conducă la asigurarea stabilităţii
preţurilor;
- referinţa la aur, în ceea ce priveşte paritatea monetară, era
eliminată, aranjamentele monetare generale vizând fie ataşarea de
DST, fie de o altă monedă;
- FMI era obligat să supravegheze politicile valutare ale ţărilor
membre;
- se impuneau aranjamente de schimb valutar stabile, dar ajustabile;
- marjele de fluctuaţie erau stabilite la +/- 4,5%, acestea putând fi
modificate în funcţie de evoluţiile economice, dar mai ales de
dezechilibrele fundamentale din domeniul plăţilor.
- transformarea parţială a FMI în organism de asistenţă.
ANEXA NR 4:
Momente ale evoluţiei
sistemului monetar internaţional

Până în Sisteme monetare bazate pe etalonul aur.


1914 şi
din 1926
până în
1944
1934 Preţul aurului este fixat la 35 USD/uncie.
1944 Crearea, în urma Conferinţei de la Bretton Woods a unui
sistem monetar bazat pe cursuri valutare fixe, având ca
monedă de bază USD.
1950 Balanţa de plăţi a SUA începe să înregistreze deficite.
1961 Crearea aşa-numitului “Pool al aurului” prin care
principalele bănci centrale ale momentului încercau să
împiedice reducerea preţului aurului (Londra).
1967 Manifestarea unei crize monetare mondiale ca urmare a
devalorizării lirei sterline
1968 Presiunile noi asupra preţului aurului determină guvernele
să adopte o piaţă duală a aurului:
- piaţa formată de băncile centrale care tranzacţionează
aurul al preţul oficial
- piaţa celorlalţi investitori, unde preţul aurului se stabileşte
pe baza raportului cerere/ofertă.
1969 Este creată moneda FMI – drepturile speciale de tragere,
pentru a completa lichiditatea internaţională, ca principal
element de rezervă alături de USD şi de aur.
1971 Pentru prima dată, balanţa comercială a SUA este deficitară,
accentuând şi mai mult deficitul balanţei de plăţi. Rezultatul
imediat a fost reprezentat de reducerea stocului de aur al
SUA sub nivelul de 10 milioane USD.
Pe 15 august se realizează suspendarea convertibilităţii USD
în aur, cursul acestuia flotând pe piaţă. Începând cu 17
decembrie se pun bazele unui nou sistem monetar
internaţional. USD este devalorizat, stabilindu-se noi parităţi
cu marje mai mari de fluctuaţie (+/- 2,25%), fără a se
restabili conversia în aur a USD.
1972 Ţările ce formau Piaţa comună creează o uniune monetară
europeană, la nivelul acesteia adoptându-se mecanismul
“şarpelui valutar”.
1973 Presiunile asupra cursurilor valutare sunt puternice.
1976 Un nou Sistem Financiar Internaţional este adoptat în
Jamaica (prin Acordul de la Kingston)
1979 Se constituie un nou Sistem Monetar European, marjele de
fluctuaţie fiind menţinute între +/- 2,25%.
1993 Se ridică problema restructurării Sistemului Monetar
European deoarece mai multe monede ies din sistem,
marjele de fluctuaţie a cursurilor valutare fiind cuprinse
între +/- 2,25% şi +/- 15%.
1996 Lira sterlină revine în SME.
1999 31 decembrie este ultima zi în care la nivelul SME se
utilizează moneda compozită ECU, începând cu anul
următor fiind pusă în circulaţie noua monedă a sistemului –
EURO.

RĂSPUNSURI ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

TESTE DE AUTOEVALUARE:

1. c ➔ Capitolul curent
2. e ➔ Capitolul curent;
3. d ➔ Capitolul curent;
4. cuvinte corecte: ➔ Capitolul curent
• financiar;
• economicii;
• etalonului;
• cheltuieli,
• preţ;
• fondurilor;
• financiar;
• credit.
5.
6. d ➔ Economia politică (pag.506)
REBUS FINANCIAR: Bretton Woods


STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Pe baza modului de interpretare din Exemplul 2.1.,


analizaţi următoarea activitate cu caracter internaţional şi
precizaţi structura fenomenului financiar-monetar:
Teatrul Naţional din Bucureşti programează un turneu de
o lună la Paris. Pregătirea şi desfăşurarea turneului impune un
deviz de cheltuieli de 5 mil. dolari.
O parte din sumă (2 mil. USD) este acoperită de
Ministerul Culturii, acesta transferând în contul teatrului suma
echivalentă în lei (la cursul zilei), urmând ca Teatrul Naţional să
cumpere de pe piaţa valutară euro. Suma de 2 mil. USD este
primită de teatru ca sponsorizare de la o Fundaţie străină, teatrul
urmând să o schimbe pe euro, la cursul zilei. În sfârşit, diferenţa
de 1 mil. USD este asigurată de partenerul francez, sub formă de
împrumut, urmând a fi restituită din încasările turneului.
Precizaţi schema de tip index cu participanţii la activitatea
financiar-monetară, operaţiunile care apar în mişcarea de
fonduri, precum şi necesarul de fonduri în lei pe care Ministerul
Culturii trebuie să le vireze teatrului. De asemenea, determinaţi
suma în franci de care va dispune Teatrul Naţional, având în
vedere cursul EURO/USD din ziua în care dezbateţi la seminar
acest caz.

2. Având în vedere indicatorii următori, referitori la


economia franceză în relaţiile cu exteriorul, precizaţi tipurile de
legături care se stabilesc în cadrul activităţii financiar-monetare
internaţionale a ţării respective:
Indicatori (mild. Agenţi economici Bănci comerciale Exterior
USD) şi bancă centrală
Activ Pasiv Activ Pasiv Activ Pasiv
Avere externă
Total 47.1 47.1
Banca centrală 42.4 42.4
Bănci 4.7 4.7
comerciale
Depozite în
exterior
Total 4.3 4.3
În monedă 0.5 0.5
naţională
Devize 3.8 3.8
Credite din
exterior
Total 13.5 13.5
În monedă 0.3 0.3
naţională
Devize 13.2 13.2

3. Întocmiţi un referat privind necesităţile economiei noastre


în privinţa serviciilor pe care Sistemul financiar-monetar
internaţional le poate oferi şi rolul acestor servicii sau "produse
finite" în perioada de tranziţie pe care o parcurgem.

TEME DE CERCETARE

" Instrumentele de plată internaţionale: rolul jucat în cadrul derulării


activităţilor financiar-monetare internaţionale şi posibilităţi de îmbunătăţire a
fiabilităţii lor.
" Evoluţia componentelor sistemului financiar-monetar internaţional şi şocurile
generate de disfuncţionalităţi ce pot să apară în cadrul acestora.
RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

TESTE:
I. d ➔ Capitolul curent
II. cuvinte corecte: ➔ Capitolul curent
• (b);
• economică;
• repartiţie;
• credit;
• circulaţiei valorii;
• (c)

III. a. ➔ Capitolul curent

REBUS ➔ Capitolul curent.


(1) economie mondială;
(2) ecocâmp;
(3) etalon;
(4) iconic;
(5) index;
(6) abstractizării.


STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Folosind datele de mai jos, date exprimate în miliarde USD,


stabiliţi ponderea activităţii de export /import a României în
comerţul mondial:

Mld. USD
1970 1980 1990 2000
Export mondial 290 1911 3330 6331,8
Export România 1,8 11,2 5,9 10,4
Import mondial 306 1957 3430 6493,1
Import România 2,1 13,8 9,8 13,1

Reprezentaţi grafic rezultatele şi comentaţi ponderile şi


evoluţia în timp a poziţiei României în comerţul mondial.

2. După cum rezultă din Tabelul 3.2., România dispunea la


sfârşitul lunii martie 2002 de o rezervă (active externe) de
6450,8 ml. dolari, dar şi o datorie externă de 11 616,8 ml. dolari.
Situaţia a evoluat de la o rezervă valutară netă de 1,8 mld. USD
în 1989, la 269 mil. USD în decembrie 1991, pentru ca apoi
rezerva să fie devansată de datoria externă. Stabiliţi cauzele care
au determinat această evoluţie (având la dispoziţie şi graficul
din fig. nr. 3.1) şi consecinţele actuale şi viitoare pentru
economie şi pentru nivelul P.I.B.

REFERATE

‰ Pe baza datelor statistice întocmiţi un referat privind


starea Balanţei de plăţi externe, comentând contribuţia
fiecărui component la rulajul general al balanţei, la
apariţia stării de deficit sau de excedent, dar şi la
echilibrarea finală a balanţei. Redaţi grafic rezultatele
analizei cantitative şi structurale.
‰ Evidenţiaţi principalele modalităţi de echilibrare a
contului curent al balanţei de plăţi şi implicaţiile
acestora asupra datoriei externe a ţării.

TEME DE CERCETARE

" Analizaţi evoluţia relaţiilor comerciale ale României cu restul lumii în


condiţiile trecerii la economia de piaţă.
" Poziţia Băncii Naţionale a României în cadrul relaţiilor financiar-monetare
internaţionale.
" Modalităţi de plată utilizate în România şi posibilităţi de îmbunătăţire a lor.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

TESTE : 1) e ➔ Capitolul curent


2) a ➔ Capitolul curent
3) b ➔ Capitolul curent

REBUS: ➔ Capitolul curent


1) BUGETUL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI ÎN VALUTĂ;
2) BALANŢA COMERCIALĂ,
3) LICITAŢIE;
4) BANCA NAŢIONALĂ;
5) MOODY’S.


STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Pornind de la multiplele distorsiuni ce pot să apară în


procesul comunicării prin bani, analizaţi cazul în care se
interpretează dimensiunea valorică a P.I.B. exprimată cu
ajutorul preţurilor curente (cu etalonul monetar din anul
respectiv).

Indicatori PERIOADA
SUA 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000
P.I.B., preţ crt. 1010 1584 2708 4038 5414 7265,4 9872,9
P.I.B., preţ ct (1985) 2714 3040 3564 4038 4576 6140,8 6101,9
Deflator PIB 37,2 52,1 76 100 119,6 152,1 161,8
(1985 = 100%)

2. Din capitolul 4 a rezultat că procesul de folosire a


banilor pentru sprijinirea circulaţiei internaţionale a valorii este
o formă importantă a comunicării economice prin bani.
Stabiliţi configuraţia proceselor de comunicare prin bani
în următoarele domenii:
a. Domeniul statistic;
b. Domeniul politic şi social;
c. Domeniul istoric şi de cercetare ştiinţifică.
Comentaţi ce distorsiuni pot să apară în funcţionarea
acestor modele de comunicare şi care sunt consecinţele pentru
subiecţii antrenaţi în ele. Ce reacţii de răspuns consideraţi că pot
avea subiecţii care primesc mesajele distorsionate din cauza
subiectului codificator, a semnului vehicul, a etalonului de
măsurare, a mijloacelor tehnice de transmitere a mesajului, a
modelelor folosite pentru decodificare de subiecţii receptori.
REFERATE

La anumite date, Băncile centrale recurg la scoaterea din


folosinţă a semnelor băneşti mai vechi şi la punerea în circulaţie
a altor semne băneşti. Băncile comunică un termen de
schimbare, după care vechile bilete ies din circulaţie.
Întocmiţi un referat despre comportamentul pe care
trebuie să-l aibă subiecţii receptori, dar şi băncile din ţară (când
este vorba de o bancnotă străină), presa, agenţii economici..

TEME DE CERCETARE

" Procesul de comunicare economică prin bani din plan


naţional – identic cu cel din plan internaţional?
" Mecanismul determinării valorii in plan naţional şi
internaţional.
" Participanţii la mecanismul determinării valorii în plan
internaţional : operaţiuni derulate şi rolul jucat de
aceştia pe piaţa valutară internaţională.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE
TESTE:
1) c
2) b
3) d
4) Paul BRAN – Mecanismul monetar actual
5) bani; fenomenului; conţinutul; dimensiunea; financiar-monetar; un suport;
semnului-vehicul; semnului; mesajului; subiectului.

REBUS:
(1) PROCES DE COMUNICARE
(2) ETALON MONETAR;
(3) SENS;
(4) FENOMEN SEMNIFICAT;
(5) SEMN BĂNESC.
ANEXA 4.1.

FORMELE CUNOAŞTERII

Formarea bagajului informaţional al omului se realizează prin două tipuri


principale de cunoaştere:
‰ cunoaşterea empirică (ostensivă);
‰ cunoaşterea teoretico-sistematică (discursivă).
Realizarea comunicării economice prin bani presupune folosirea ambelor
tipuri de cunoaştere. De aceea, vom reda principiile celor două tipuri de cunoaştere,
folosind lucrarea “Teoria cunoaşterii”, de C. Popa.

‰ Cunoaşterea ostensivă:
A cunoaşte ostensiv un obiect înseamnă a reproduce una sau mai multe
dintre însuşirile sale, configuraţia sau structura acestuia, concomitent cu însuşirea
de către agent a semnelor sau expresiilor lingvistice prin care sunt denotate acestea.
Introducerea ostensivă a unui termen (concept) este realizată în cadrul
unui proces comunicativ. Acest proces comunicativ este specific activităţii de
învăţământ şi cuprinde: un instructor, un receptor care se instruieşte, un cuvânt
sau o expresie ce se introduce ostensiv şi obiectul la care se referă aceasta.
Cu toate că învăţământul universitar beneficiază de cunoaşterea ostensivă
realizată de învăţământul preuniversitar, şi aici se impun forme ale cunoaşterii
ostensive. Apar fenomene complexe nestudiate anterior (cum este cel financiar-
monetar internaţional) sau este nevoie de corectarea unor concepte însuşite greşit
sau care nu mai corespund realităţii aflate în schimbare rapidă. (vezi conceptele
legate de convertibilitate, etalon-aur etc.)

‰ Cunoaşterea discursivă
Această cunoaştere este mediată de semnele şi expresiile lingvistice ce
substituie obiectele şi evenimentele lumii reale sau substituie experienţele
anterioare ale indivizilor umani.
A cunoaşte discursiv înseamnă a trece de la perceperea unei expresii
lingvistice la descifrarea semnificaţiei şi informaţiei vehiculate de aceasta. Şi în
acest caz este necesar un proces de comunicare care intervine între doi sau mai
mulţi agenţi ( vezi procesul comunicării economice prin bani).
Condiţia esenţială pentru înţelegerea unor expresii lingvistice (ca cele din
prezentul manual) este ca subiectul emitent (S1) şi subiectul receptor (S2) să acorde
acceşi valoare semantică termenilor expresiei. Acest lucru urmăreşte să-l realizeze
procesul de învăţare bazat pe manualul Economica activităţii financiare şi monetare
internaţionale.
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

Pe baza exemplelor rezolvate din cuprinsul capitolului,


1 stabiliţi cursul valutar real dintre monedele leu şi EURO:

Produsul Preţuri (u.m./t) Pondere


Piaţa Piaţa
românească europeană
A 625000 20 30%
B 1650000 75 50%
C 1200000 55 20 %
TOTAL X X 100%

2 Având informaţia privind evoluţia cursului leului faţă de


dolar şi a principalilor factori economici, financiari, monetari
etc. ai economiei româneşti, factori care pot influenţa cursul
valutar, stabiliţi în ce măsură aceşti factori au avut un rol
determinant asupra evoluţiei cursului respectiv în perioada
analizată:

Indicatori PERIOADA
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
P.I.B.(mld.lei) 858 2204 6029 2003 4977 72136 10839 249750 338670 545730 800308
6 3 0
Inflaţia (% anual) 5,1 170,2 210,4 256,1 136,7 32,3 38,8 154,8 40,6 54,8 45,7
Dobânda BNR (%) 3 18 50,5 70 65,3 39,6 35 47,2 38 35 35
Masa monetară 514 1033 1856 4472 1064 18278 30335 62150 92525 134122,5 185060
9
Deficit bugetar 2,5 -41,1 -263 -521 -2070 -2970 -5359 -9062 10401 13656 28827
Balanţa comercială -3427 -1106 -1421 -1128 -411 -1577 -2470 -1980 -2685 -1092 -1685
Cv (ROL/USD) 35 189 460 1276 1767 2578 4035 8023 10931 18255 25926

Precizaţi spre ce nivel ar fi tins cursul valutar economic


3 al leului faţă de dolar (având în vedere situaţia Balanţei de plăţi
a României şi piaţa valutară la finele lunii martie 2002), dacă
oferta de dolari ar fi rămas numai la suma asigurată de exportul
de bunuri (2897 mil. USD), în timp ce oferta de lei a fost de
3379 mil. USD la USD/ROL: 32765,71 (curs mediu pentru luna
martie 2002).
Luând ca bază cursul determinat anterior pentru a stabili
oferta de lei, precizaţi care ar fi fost nivelul cursului dacă
cererea de dolari ar fi tins spre 4500 mil. USD, iar oferta ar fi
fost:
a. 3729 mil. USD;
b. cea de la finele lunii martie a anului 2002, adică
3315 mil. USD.

În momentul încheierii unui contract de export, preţul


4 bunurilor care fac obiectul operaţiunii respective este de 856
mil. lei. Moneda de evaluare şi de plată de către importatorul
străin este dolarul S.U.A. La data contractului (to), avem
următoarele informaţii valutare:
- cotaţie USD/ROL: 31500;
- cotaţie DST/USD: 1.2567.
La data plăţii (t1), cursul D.S.T în USD este de 1,2661.
Realizaţi evaluarea mărfurilor româneşti în moneda de
plată, precum şi corectarea informaţiei V’’’ pe care o vor
cuprinde mijloacele de plată în momentul t1, prin utilizarea
clauzei D.S.T.

TEME DE CERCETARE

" Teoria parităţii puterilor de cumpărare – modalitate


de stabilire a cursurilor valutare.
" Procesul de comunicare economică prin bani într-o
economie aflată în tranziţie la economia de piaţă.
" Mecanismul cursului valutar şi politicile
macroeconomice adoptate într-o economie aflată în
tranziţie.
RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

TESTE DE AUTOEVALUARE:

1. b
2. c
3. – Paul Bran – “Mecanismul monetar actual”
• etalon
• piaţa
• monedele
• cursului valutar
• economic
• real
• factori
• puterii de cumpărare

4. J.Williamson – Currency convertibility in Eastern Europe


5. capitolul curent
1) puterea de cumpărare;
2) cotarea directă;
3) rata dobânzii;
4) curs real.

O
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Pe baza modelului rezolvat în cuprinsul capitolului,


stabiliţi în ce direcţie a acţionat modificarea cursului valutar al
leului în raport cu dolarul asupra intrărilor de mărfuri străine în
România şi asupra exportului de bunuri româneşti. Se va avea în
vedere modificarea de curs din anul 1998, de la 8300 ROL/USD
la începutul anului, la 10100 ROL/USD la sfârşitul anului.
Calculul va avea în vedere intrarea unui produs străin de
1000 $ şi exportul unor mărfuri în valoare de 100.000.000 ROL.

Determinaţi mărimea riscului sau avantajului valutar


2. pentru fiecare din cei doi parteneri la un schimb economic
internaţional, exportatorul şi importatorul, în cazul unor
modificări de curs valutar în timpul derulării unui contract
internaţional, având datele:

- Preţul de contract stabilit în momentul to a fost de 2


ml. USD, în condiţiile în care, la acea dată, cursul DST în dolari
era de 1,40 USD/DST;
- La data plăţii (t1), cursul valutar al D.S.T. în dolari
a devenit 1,30 USD/DST;
- La data folosirii dolarilor semn (tn), cursul devenise
1,35 USD/DST.

La sfârşitul anului 1998, cursul valutar economic a fost de


3. 11614 ROL/USD (sfârşitul perioadei). Cererea de valută pe
această perioadă a fost de 11,821 mld. USD pentru contul curent
al balanţei de plăţi.
În aceeaşi perioadă, oferta de valută adusă de activităţile
economice cuprinse în contul curent al balanţei a fost de 8,2996
mld. USD. Pentru a echilibra cererea, autorităţile centrale au
recurs la contul de capital şi financiar (împrumuturi externe).
Determinaţi la ce nivel s-ar fi echilibrat cursul valutar
dacă oferta de valută ar fi rămas la nivelul adus prin operaţiunile
din contul curent, iar oferta de lei ar fi rămas la nivelul cererii de
dolari, multiplicată cu cursul valutar economic mediu de 8800
ROL/USD.

Având în vedere informaţiile din Exemplul 6.5.,


4. determinaţi efectul aplicării clauzei valutare bazate pe un coş
valutar, dacă ponderile în coş sunt următoarele: 0,20; 0,30; 0,40;
0,10.
Realizaţi aceleaşi calcule, în condiţiile în care cursurile
valutare în raport cu dolarul din to devin cursurile din t1 şi invers.

În cazul unui contract de investiţii pe plan internaţional de


5. 10 ml. DEM se introduce clauza rectificării preţului la anumite
perioade, având în vedere modificările de preţuri şi tarife la
componentele materiale şi de muncă din devizul lucrărilor de
investiţii.
Astfel, în momentul t2 se înregistrează următoarele
modificări:
- M1/Mo = 1,25;
- S1/So = 1,40;
- Cd1/Cdo =1,10.
În acest moment fuseseră introduse în operă bunuri şi
servicii de 4 mil. DEM, recalcularea având în vedere suma care a
mai rămas de cheltuit.
Indicii necesari calculului sunt: a = 0,40; b = 0,30; c =
0,20; d = 0,10, suma lor fiind egală cu 1. Folosiţi relaţia 6.7.

Având la dispoziţie previziunile autorităţilor centrale din


6. România privind evoluţia preţurilor în anul următor, determinaţi
efectele previzionate asupra cursului valutar al leului faţă de
dolar.
Folosiţi în acest scop relaţiile din capitolul 5 şi nivelul
cursului înregistrat la 31 decembrie anul curent. Aveţi în vedere şi
modificarea prognozată a etalonului american.

TEME DE CERCETARE

" Modalităţi de acoperire împotriva riscului valutar la


nivel microeconomic: posibilităţi şi perspective.
" Modalităţi de gestionare a poziţie valutare a
agenţilor economici şi riscul generat de existenţa unei poziţii
lungi sau scurte
" Tendinţe moderne în operaţiunile de acoperire
împotriva riscului valutar.
" Utilizarea produselor derivate ale pieţei de capital în
acoperirea împotriva riscului valutar.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BILBIOGRAFICE

Teste de autoevalurae:
1) c (capitolul curent);
2) b (capitolul curent);
3) c (capitolul curent);
4) a (capitolul curent);
5) b (Regulamentul valutar).

O
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

Având la dispoziţie câteva semne băneşti, naţionale sau


1. din alte ţări, căutaţi să caracterizaţi cele două componente
principale ale semnului, suportul şi sensul.

Faceţi o scurtă trecere în revistă a evoluţiei în timp a


semnului bănesc el trecând de la forma tip iconică, la forma tip
index şi, mai departe, la forma tip simbol. Arătaţi cauzele acestei
evoluţii, dar şi factorii economici, tehnici şi culturali care au
permis trecerea banului semn de la forma sa iconică la forma sa
actuală de ban electronic.

2. În perioada 1990-2002, Banca Naţională a României a


întreprins o serie de acţiuni pentru a asigura leului un statut de
convertibilitate limitată:
• liberalizarea cursului valutar în raport cu principalele
valute convertibile însoţită de intervenţii ale BNR pe piaţa
valutară pentru influenţarea cererii/ofertei de valută.
• liberalizarea cursului valutar în raport cu principalele
valute convertibile, prin mecanismul licitaţiilor
interbancare şi, mai departe, prin mecanismul licitaţiei la
băncile comerciale;
• condiţionarea solicitărilor de sume în valută pentru
operaţiunile de import prin prezentarea contractelor de
import;
• limitarea sumelor în lei şi în valută ce pot fi scoase din
ţară;
• aducerea dobânzii la un nivel real pozitiv pentru creditele
de refinanţare cerute de băncile comerciale etc.
Stabiliţi care din aceste măsuri se încadrează în regulile
convertibilităţii internaţionale şi care nu; căutaţi o explicaţie
pentru măsurile restrictive adoptate de Banca Naţională şi, de
asemenea, prezentaţi şi alte măsuri luate de BNR în această
perioadă în vederea asigurării convertibilităţii leului.
În balanţa de plăţi externe a Japoniei se înregistrează
3. următoarele operaţiuni de echilibrare (Mld. JPY):

Indicatori P ERIOADA
1980 1990 1997 2000 200…
Contul curent -14,25 46,39 -2,88 -18,71 …
Operaţiuni 5,58 -23,27 -12,98 13,20 …
financiare
Operaţiuni de -5,72 -27,07 4,91 13,85 …
creditare
Erori şi omisiuni -1,27 9,41 1,89 -13,56 …

Stabiliţi mărimea şi tipul operaţiunilor de tip monetar cu


ajutorul cărora s-a realizat echilibrarea balanţei de plăţi externe
a Japoniei în cei doi ani, comentând şi sensul fluxurilor de yeni
către şi de la piaţa monetară internaţională.

Din depozitele bancare din Germania, agenţi economici


4. străini retrag sume efective sau primesc certificate de depozit
negociabile în valoare de 10 mld. mărci. Această sumă se depune
la bănci comerciale franceze, ele oferind o dobândă de depozit
mai mare.
Suma de 10 mld. mărci intră în mecanismul de
multiplicare specific pieţei eurovalutelor. Circuitul interbancar
cuprinde trei categorii de bănci comerciale:
• Banca comercială franceză reţine o rată de rezervă
r = 10%;
• Banca comercială belgiană reţine o rată de rezervă r
= 5%;
• Banca comercială spaniolă reţine o rată de rezervă r
= 20%.
Stabiliţi masa monetară de euromărci care se formează şi
coeficientul de multiplicare, k.
5. În anul l997 , situaţia comparativă a ţărilor din Comunitatea
Economică Europeană (acum Uniunea Europeană) cu criteriile
stabilite prin Tratatul de la Maastricht era următoarea:

ŢARA INFLAŢIE Sold buget în Sold Datorie Dobânzile pe


PIB publică brută termen lung
în PIB
FMI IME FMI IME FMI IME FMI IME
Austria 2,3 2,0 -6,1 -5,5 66,7 68,0 6,6 7,1
Belgia 1,5 1,4 -4,5 -4,5 133,8 134,4 6,8 7,5
Danemarca 1,9 2,3 -1,7 -2,0 81,6 73,6 7,6 8,3
Finlanda 1,0 1,0 -5,6 -5,4 60,3 63,2 7,7 8,8
Franţa 1,8 1,7 -5,0 -5,0 52,3 51,5 6,7 7,5
Germania 1,8 1,6 -3,5 -2,9 57,5 58,8 6,5 6,8
Grecia 9,3 9,0 -9,0 -9,3 113,2 114,4 13,3 17,3
Irlanda 2,5 2,4 -2,1 -2,7 85,3 85,9 8,0 8,3
Italia 5,4 5,4 -7,2 -7,4 122,9 24,9 10,4 12,2
Luxemburg 1,9 1,9 0,4 0,4 6,3 6,3 6,8 7,6
Marea 2,8 3,0 -5,1 -5,1 48,8 52,5 8,1 8,3
Britanie
Olanda 2,0 1,1 -3,8 -3,1 79,0 78,4 6,5 6,9
Portugalia 4,1 3,8 -5,2 -5,4 72,6 70,5 9,1 11,5
Spania 4,7 4,7 -5,9 -5,9 64,7 64,8 9,9 11,3
Suedia 2,6 2,9 -6,8 -7,0 80,3 81,4 8,8 10,2
Criterii 3,3 -3,0 60,0 11,0

Comentaţi care credeţi că au fost direcţiile de acţiune ale


ţărilor membre ale U.E. şi care vor fi măsurile celor care doresc să
adere în viitor (inclusiv România) pentru a se încadra în criteriile
stabilite prin Tratatul de la Maastricht.
Întocmiţi o situaţie comparativă cu nivelul indicatorilor
respectivi în anul în care parcurgeţi acest capitol şi comentaţi
nivelul atins de ţările membre şi de alte ţări, între care şi
România.
TEME DE CERCETARE

" Impactul generat de introducerea pe piaţa internaţională a monedei


unice europene EURO, asupra monedei de cont a Fondului Monetar
Internaţional, DST, în condiţiile renunţării la unele din monedele ce compun
DST – ul.
" Posibilităţi de echilibrare a unei balanţe de plăţi externe şi principalele
direcţii de acţiune ale României în vederea echilibrării balanţei comerciale
româneşti.
" Instrumentele de plată utilizate de către societăţile comerciale
româneşti în cadrul relaţiilor comerciale internaţionale.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare (capitolul curent)

1. b;
2. b;
3. d;
4. a;
5. b.

O
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. La casele de schimb se înregistrează la o anumită dată


următoarea situaţie faţă de leu:

Valuta Curs de cumpărare


Curs de vânzare
USD 33450/750
EURO 35687/125
GBP 53700/100
JPY 281,89/05
CHF 24408/850

Stabiliţi poziţia valutelor respective faţă de dolar şi faţă de lira


sterlină.

În cazul unei operaţiuni de vânzare /cumpărare la termenul


2. de 90 zile, o bancă comercială înregistrează:
™ pierdere de dobândă de la 9,5% pentru sumele în franci
elveţieni, la 6,5% pentru sumele în dolari pe care le-a
cumpărat pentru clientul său;
™ un câştig de dobândă de la 7% pentru sumele în GBP pe
care le are în depozit, la 9,5% pentru sumele în CHF pe care
le procură în schimbul mărcilor, la cererea unui client al său
pentru termenul de 90 zile.
Determinaţi cursul valutar la termenul de 3 luni în ambele
situaţii în care este pusă banca ca urmare a solicitărilor de valută
ale clienţilor săi (cumpără dolari pe CHF, în primul caz, şi
cumpără CHF pe GBP, în al doilea caz). Cotaţiile spot:
USD/CHF: 1,3649/57 şi GBP/CHF: 2,2054/69.

Un agent economic care deţine o sumă de 1 mil. dolari


3. previzionează o creştere a cursului altei valute, de exemplu euro.
Dacă în momentul t1 cursul este de EURO/USD: 1,0715/25, iar
pentru momentul t2 acest curs devine EURO/USD: 1,0735/60,
stabiliţi operaţiunile care au loc şi efectul pentru operatorul de pe
piaţa valutară.

O firmă dispune de suma de l mil. de JPY. Din


4. informaţiile de pe piaţa valutară concluzionează că în perioada
următoare yenul va înregistra o scădere accentuată a cursului în
raport cu alte valute. Pentru a evita pierderea de curs, operatorul
va căuta să "scape" de valuta în scădere, derulând o operaţiune la
vedere. În momentul t1 cursul faţă de lira sterlină este GBP/JPY:
191,09/21.
Dacă în momentul t2 cursul la vedere devine GBP/JPY:
192,05/12 ce operaţiune va face firma respectivă şi ce diferenţă
favorabilă va înregistra?

În septembrie, un agent cumpără de pe piaţa americană


5. (International Monetary Market) un contract futures pe CAD cu
scadenţa în decembrie la un preţ de exerciţiu de 0,6525 USD.
Depozitul iniţial ce a trebuit depus de agent este de 700 USD,
marja de menţinere fiind de 500 USD. Evoluţia cursului bursier al
contractelor pe CAD a fost următoarea:

Data Curs bursier: CAD/USD


29.09 0,6495
30.09 0,6575
4.10 0,6615
10.10 0,6470
15.10 0,6504
23.10 0,6390

Agentul doreşte să-şi lichideze poziţia pe 23 octombrie. Să


se stabilească evoluţia zilnică a preţului contractului şi
rentabilitatea acestei operaţiuni, cunoscând că nivelul cheltuielilor
de tranzacţionare se ridică la 20 USD.
În condiţiile în care pe piaţa valutară se înregistrează
6. următoarea situaţie: curs spot EURO/JPY: 126,77/87; ratele
dobânzilor la termen de 3 luni: 3M i: EURO: 5% - 5 1/5 % şi JPY:
7 ¼ - 7 3/5. Să se stabilească nivelul cursului valutar la termen de
3M.

Societatea comercială A poate obţine credite în USD la o


7. rată variabilă Libor + 0,5% şi JPY la o rată fixă a dobânzii de 6%.
Pe de altă parte, societatea comercială B poate obţine credite în
JPY la o rată fixă de 7% şi în USD la o rată variabilă Libor +
0,5%. Să se stabilească care este rezultatul derulării unei
operaţiuni swap (pe valută şi pe rata dobânzii).

O societate comercială derulează o operaţiune swap cu


8. societatea Y în baza căreia societatea X vinde spot 1 milion de
USD contra CHF la cursul USD/CHF: 1,4505. Finalizarea
tranzacţiei urmează a se realiza peste 5 ani, rata dobânzii pentru
USD fiind de 5 ½ %, iar pentru CHF este de 62/3%. Un an mai
târziu, decide vânzarea swap-lui, cunoscând că la acel moment
cursul spot este de USD/CHF: 1,4505 ratele dobânzii fiind, pentru
USD: 5 6/7%, iar pentru CHF 65/6%.

Pe baza informaţiilor publicate de BNR pe adresa


9. www.bnro.ro să se stabilească care este structura rezervelor valutare
deţinute de banca centrală şi a activelor externe nete disponibile
la nivelul sistemului bancar.

Să se stabilească cum acţionează un deţinător al unei


10. opţiuni de vânzare pe GBP al cărui preţ de exerciţiu este de
GBP/USD: 1,5043, prima plătită de 0,5 USD la o liră, în
condiţiile în care pe piaţa spot, în momentul scadenţei cursul
valutar este GBP/USD: 1,4975.
TEME DE CERCETARE

" Posibilităţi de utilizare a operaţiunilor valutare moderne pe piaţa


românească.

" Avantajele utilizării contractelor futures şi a opţiunilor în acoperirea


riscului valutar.

"Posibilităţi de valorificare eficientă a rezervelor valutare ale unei ţări.


"Implicarea Băncii Centrale pe piaţa valutară în vederea susţinerii
monedei naţionale.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1) b;
2) b (capitolul curent)
3) d (capitolul curent);
4) b (capitolul curent)
5) a (capitolul curent)
6) a (anexa1);
7) a (publicaţiile financiare);
8) e (capitolul curent);
9) d (anexa 1);
10) d (capitolul curent).
Anexa 1:
Stabilirea cursului valutar la termen

Exemplu:
Un exportator vinde la termen (6 luni) 1 milion USD contra JPY.
Cotaţii:
IJPY 6 luni: 7 7/8 % - 8 1/8 %;
IUSD 6 luni: 4¾%-5%
Cs USD/JPY: 119,3460/85

REZOLVARE:
Operaţiuni iniţiate de bancă:
9 Banca cumpără la termen de 6 luni, de la client 1.000.000 USD la cursul la
termen (ce trebuie stabilit) (1);
9 Pentru a neutraliza riscul valutar, banca trebuie să vândă imediat 1.000.000
USD la cursul spot USD/JPY: 119,3460 (2);
9 Pentru a-şi înlătura riscul de lichiditate generat de operaţiunea anterioară,
derulează următoarele operaţiuni (3):
• ia credit (6 luni) în USD la 5% - 1.000.000 USD (a),
• şi îşi constituie un depozit în JPY cu echivalentul a 1.000.000 USD –
la 8 1/8 % ( 6 luni) (b).
9 La termen efectuează tranzacţia solicitată iniţial de client şi, în acelaşi timp
(4):
• îşi lichidează depozitul în DEM (a);
• rambursează creditul în USD (b).

ª OPERAŢIUNI SPOT:
3a) Creditul obţinut în USD: 1.000.000 USD la 5 %;
2) Vânzarea sumei în valută, la cursul USD/JPY: 119,3460 £
JPY:119,346,000;
3b) Constituirea depozitului în JPY, la o dobândă de 8,125%
.
ª OPERAŢIUNI DERULATE PESTE 6 LUNI:
4a) Rambursarea creditului în USD şi a dobânzii aferente (USD
1,000,000 x 0,5 x ½ =250,000);
4b) Lichidarea depozitului în JPY (119,346,000 JPY) la care se adaugă
dobânda aferentă (4,848,431 JPY);
4c) Cumpărarea de USD pentru achitarea dobânzii aferente creditului
(JPY: 250,000 USD x 121,3625 = 3,034,625, USD/JPY:121,3625 –
cursul la termen aproximativ de vânzare al pieţei)
Pe baza acestui exemplu, cursul valutar la termen se determină ca
fiind:

Ct c = Cs c + swapc
Ct v = Cs v + swapv
unde :

swapc =
[(ii D
) (
× Cs c − iec × Ct av × t )]
360 × 100

swapv =
[( ) (
iiC × CsV − ieD × Ct aC × t )]
360 × 100

Ct aC = CsC +
( )
iid − ieC × t × CsC
360 × 100

Ct aV = CsV +
(ii c
)
− ieD × t × CsV
360 × 100
Anexa 2:
Contracte futures şi options tranzacţionate la
Bursa Monetar-Financiară
şi de Mărfuri Sibiu

Contracte futures
ROL/ USD: ROL /EURO: EURO/ USD: USD/ JPY:
Unitatea de 1,000 USD 1,000 Euro 10,000,000 100,000
tranzacţionare: x x
paritatea paritatea
Euro/USD USD/ JPY
Cotaţia: ROL/USD ROL/EURO Puncte Puncte
Pasul: 1 ROL 1 ROL 0,0001 pct. 0,01 pct.
Limita de 350 ROL 500 ROL (1,2 180 pct. (1 200 pct.
oscilaţie zilnică (1,2 luni) luni) lună)
admisă: 400 ROL 600 ROL 200 pct.
(celelalte (celelalte (celelalte
scadenţe) scadenţe) scadenţe)
Lunile de În fiecare lună se pot iniţia contracte cu scadenţa la
iniţiere şi de 1,2,3,4,5,6 luni. Scadenţele sunt în luna curentă pentru
expirare: contractul la o lună şi în fiecare din următoarele 5 luni
consecutive de la luna curentă pentru scadenţele de la 2 la
6 luni.
Scadenţa: Ultima zi lucrătoare a lunii de expirare a contractului.
Lichidarea: Se face prin plata în lei a diferenţelor dintre valoarea
contractului şi:
™ 1000 x cursul valutar de referinţă comunicat de
BNR în ultima zi de valabilitate a contractelor
ROL/USD, ROL/EURO;
™ 10,000,000 Rol x raportul cross rezultat din
cotaţiile oficiale ale BNR pentru Euro şi USD în ultima
zi de valabilitate a contractului EURO/USD;
™ 100,000 Rol x raportul cross rezultat din
contaţiile oficiale ale BNR pentru USD şi JPY în ultima
zi de valabilitate a contactului USD/JPY.
Orele de De luni până vineri între orele 9:30 – 17:00.
tranzacţionare În ziua de scadenţă orele de tranzacţionare sunt: 9:30
– 12:45.

Sursa: www.bmfms.ro/tranzactionare/specificatiiFutures.html
Contracte options
ROL/ USD: ROL /EURO: EURO/ USD: USD/ JPY:
Unitatea de Un contract Un contract Un contract Un contract
tranzacţionare: futures futures futures futures
Sursa: BMFM Sibiu – Totul despre futures
ROL/USD şi opţiuni , Sibiu,
ROL/EURO 1999
Euro/USD USD/JPY
Cotaţia primei: ROL/opţiuni
Pasul primei: 1 ROL 1 ROL 0,0001 pct. 0,01 pct.
Luni de Lunile calendaristice
începere a
contractului
Scadenţa Coincide cu scadenţa contractelor futures suport
Preţurile de Din 50 în Din 50 în 50 Din 50 în 50 Din 0,5 în
exercitare: 50 lei lei de puncte 0,5 puncte
Exercitare: Opţiunile în bani pot fi exercitate în orice zi până la
scadenţă.
Lichidarea: Opţiunile “in the money” se vor lichida prin plata în
lei a diferenţelor dintre valoarea contractului la preţ de
exercitare şi:
™ 1000 USD x cursul de referinţă comunicat de
BNR în ultima zi de valabilitate a contractului
ROL/USD;
™ 1000 Euro x cursul de referinţă comunicat de
BNR în ultima zi de valabilitate a contractului
ROL/Euro;
™ 10,000,000 ROL x raportul EURO/USD rezultat
din raportul cross al cursurilor de referinţă
anunţate de BNR în ultima zi de valabilitate a
contractului EURO/USD;
™ 100,000 ROL x raportul USD/JPY rezultat
cotaţia cross aferentă cursurilor de referinţă BNR
ale USD şi JPY în ultima zi de valabilitate a
contractului.
Orele de De luni până vineri între orele 9:30 – 17:00. În zilele
tranzacţionare: de scadenţă orele de tranzacţionare coincid cu cele ale
contractelor futures suport.

Sursa: www.bmfms.ro/tranzactionare/specificatiiOptiuni.html
Anexa 3:
Legătura între cursurile
la vedere, la termen şi rata dobânzii

Există trei situaţii:

A) CAZUL UNEI RELAŢII DEZECHILIBRATE:


Pe piaţă se cunosc următoarele elemente:
- Cs: (JPY/USD: 121,65) – curs spot;
- F: (JPY/USD: 122,15) – cursul la termen;
- ii: (iJPY = 6%);
- ie:(IUSD = 4,5%).
Ce se va întâmpla în această situaţie?

Pentru a profita de diferenţialul de dobândă, un operator de pe piaţă ia credit în


moneda a cărei rată a dobânzii este mai mică (în cazul nostru USD), transformă spot
suma obţinută în cealaltă monedă (USD contra JPY la 121,65) şi acordă credit în
această monedă. Trebuie să se gândească, de asemenea, că trebuie să ramburseze
creditul obţinut. Pentru a se acoperi împotriva riscului valutar, poate derula o
tranzacţie la termen (la cursul F).

t=0 t =1
Ia credit la ie
(4,5%) [Cs(1+ii)/F ] – 1(1+ie)
1X
{+ 1,0557 – 1(1+0,045) USD}
(+ 1 USD)

Conversie la Cs: Conversie la termen F:


(USD/JPY: 121,65) (128,949/122,15 = 1,0557)

nY (+ 121,65 JPY) Cs(1+ii)


Acordă credit la ii (+ 121,65(1+ 0,06) JPY
(6%) = 128,949 JPY)
Cazul relaţiei dezechilibrate
Cs (1 + i i )
presupune:
După rambursarea împrumutului, − operatorul
1 ( 1 + i e ) obţine
≠ 0 un câştig de:
F
1,0557 – 1,045 = 0,0107 USD,
Cs (1 + i i ) ≠ F (1 + i e )
fără risc, toate condiţiile fiind cunoscute anticipat.
Rata efectivă a profitului obţinut este de:

1 ,0557 − 1 ,045
× 100 = 1 ,02 %
1,045
, , fără a-şi asuma nici un
risc.

Profitul anticipat este dat de diferenţa dintre diferenţialul de dobândă şi


modificarea înregistrată la nivelul cursului valutar.
1) diferenţialul de dobândă = 6 – 4,5 1,5%
122 ,15 − 121,65
2) ∆ Curs valutar = = 0 ,0041 = 0,41%
121,65

3) Câştigul final (aproximat) = 1,5% - 0,41% = 0,09%

B. CAZUL UNEI RELAŢII ECHILIBRATE

Pentru a se stabili o relaţie echilibrată trebuie ca pe piaţă să nu existe posibilităţi


de arbitraj.
Se au în considerare următoarele elemente:
™ Cs – curs spot (USD/JPY: 121,65)
™ x – cursul la termen (necunoscut)
™ ii - rata dobânzii la moneda cotantă (6%);
™ ie – rata dobânzii la moneda cotată (4,5%).

Lipsa posibilităţii de arbitraj presupune:

Cs (1 + i i )
USD / JPY : F =
1( 1 + i e )
121 ,65 ( 1 + 0 ,06 ) 128 ,948
F = = = 123 ,4
1 ( 1 + 0 ,045 ) 1 ,045
t=0 t =1
Ia credit la ie
(4,5%) [Cs(1+ii)/ F] = 1(1+ie)
1X
{+ 1,045 – 1(1+0,045) USD}
(+ 1 USD)

Conversie la termen F (necunoscut):


Conversie la Cs: Cs( 1 + ii )
(128,949/x = 1,045)→F=
(USD/JPY: 121,65) 1 + ie
F =123,4

Cs(1+ii)
(+ 121,65(1+ 0,06) JPY
nY (+ 121,65 JPY)
= 128,949 JPY)
Acordă credit la ii
(6%)

C. O RELAŢIE BAZATĂ PE PARITATEA RATELOR DE DOBÂNDĂ


ACOPERITE
Potrivit acestei relaţii, reportul (respectiv deportul) este dat de
diferenţialul de dobândă aferent celor două valute.
Astfel că:

S (1 + ii )
= 1 + ie ⇔ S ( 1 + ii ) = F ( 1 + ie )
F
F 1 + ii
= −1
S 1 + ie
F − S 1 + ii F − S ii − ie
= −1 ⇔ =
S 1 + ie S 1 + ie
În condiţondiîn care valutele sunt stabile, formula se aproximează astfel :
F -S
= ii − ie
S

O
EXERCIŢII ŞI STUDII DE CAZ

1. În calitatea Dumneavoastră de angajat al unei firme cu


activitate de comerţ exterior, sunteţi pus în faţa alegerii unei
modalităţi de plată de tip acreditiv (vezi Tabelul 9.1) sau de tip
incasso. Ce criterii veţi avea în vedere pentru caracterizarea:
a) clientului căruia vreţi să-i vindeţi mărfuri;
b) pieţei şi ţării din care provine partenerul;
c) băncii corespondent pe care o propune
importatorul.
În funcţie de aceste criterii, alegeţi forma de plată cea mai
avantajoasă posibilă, fără a recurge la garanţii bancare şi la
operaţiuni de prevenire a riscului valutar.

Din fig. nr. 9.1. rezultă cele două tipuri de canale pe care
2. merge mesajul valoric dus de semnele băneşti cu circulaţie
internaţională.
Stabiliţi ce distorsiuni pot să apară în legătură cu suportul şi cu
informaţia vehiculată de semnul bănesc; apoi, pentru fiecare tip
de distorsiune precizaţi măsurile şi procedeele de corectare a
abaterii, folosind metodele cunoscute din cuprinsul capitolelor
precedente.

3. Pe baza Manualului de operaţiuni documentare în


Comerţul Exterior şi a documentării la o bancă comercială,
întocmiţi un dosar cu tipurile de documente solicitate de
realizarea unei decontări în valută prin acreditiv sau incasso.
Precizaţi ce tipuri de comisioane încasează banca
comercială de la clientul care solicită să-i deschidă un cont de
acreditiv în favoarea unui partener din străinătate.
TEME DE CERCETARE

" Modalităţile de plată internaţionale şi posibilităţi de îmbunătăţire a


circuitului interbancar al documentelor şi a decontării.
" Acreditivul documentar modalitate de plată sigură pentru ambele părţi
implicate în operaţiunea de import-export?
" Evidenţiaţi riscurile ce se pot manifesta în condiţiile utilizării acreditivului ca
modalitate de plată în context internaţional.
" Asigurarea operaţiunilor de export – modalitate de reducere a riscurilor în
comerţul internaţional?!

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:

1) Manualul de operaţiuni documentare în comerţul exterior (pag11)


- angajamentul;
- furnizorului;
- al unei prestaţii;
- remiterii;
- documentelor.
2) d (capitolul curent)
3) e (capitolul curent)

Rebus financiar:
1) acreditiv;
2) garanţii bancare;
3) ordin plată.

O
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

În relaţiile României cu F.M.I., Banca Mondială, Banca


1. Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare este prezente o serie de
condiţionări pentru accesul la fondurile gestionate de aceste
organisme. Neîndeplinirea lor atrage oprirea sau amânarea plăţii
unor tranşe din creditele deja aprobate sau eliminarea de la
creditarea viitoare. Printre aceste condiţionări sunt:
accelerarea procesului de privatizare;
stabilizarea macroeconomică;
demonopolizarea economiei;
liberalizarea totală a preţurilor;
îmbunătăţirea sistemului fiscal;
liberalizarea comerţului exterior;
introducerea legii falimentului etc.
Precizaţi natura acestor condiţionări şi argumentaţi
necesitatea lor pentru accesul la fondurile financiare şi de credit
gestionate de instituţiile respective.
În baza noului acord semnat cu FMI (2002), stabiliţi care
sunt condiţionările impuse României pentru accesul la un nou
împrumut acordat de această instituţie financiară internaţională.

La data acordării unui fond de credit de 1,4 milioane USD,


2. cursul D.S.T. în raport cu dolarul era de DST/USD: 1,3950. În
momentul rambursării, cursul a devenit:
- varianta a) DST/USD: 1,4050
- varianta b) DST/USD: 1,3655
Stabiliţi modificarea în timp a valorii creditului acordat şi
implicaţiile pentru beneficiarul creditului şi pentru furnizorul şi
intermediarul creditului. Ce operaţiuni de evitare a riscului valutar
trebuie să întreprindă fiecare din părţi pentru a evita modificarea
valorii prin modificarea dolarului-etalon?
Pornind de la modelul general al comunicării economice
3. prin bani pe plan internaţional (vezi fig. nr. 4.2), analizaţi
contribuţia pieţei financiare la adâncirea şi diversificarea
mesajului valoric în comparaţie cu cel realizat prin repartiţia de
tip economic (salarizare, spre exemplu) sau cel determinat de
plata bunurilor cumpărate.
De asemenea dezbateţi mecanismul de reglare a
comunicării prin banii realizat de piaţa internaţională a creditului
şi precizaţi rolul acestei pieţe în circuitul rapid al valorii spre
procesele reale de producţie şi de consum. Folosiţi un exemplu de
creditare a unei operaţiuni de import.

TEME DE CERCETARE

" Posibilităţi de accedere a României pe piaţa internaţională de capital.


" Posibilităţi de eliminare a unora dintre condiţionările impuse României la
accesul finanţării din resursele Fondului Monetar Internaţional.
" Dezechilibrele pieţei financiare internaţionale şi modalităţi de înlăturare a
acestora.
" Resursele pieţei internaţionale a creditului şi posibile destinaţii ale acestora.
" Acordurile de finanţare semnate de România cu FMI, derulara acestora şi
implicaţiile finanţării asupra activităţii economice a României.
RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare: (capitolul curent)


1. c;
2. d

Rebus financiar:
1) condiţionări; (capitolul curent)
2) economice; (capitolul curent)
3) de risc; (capitolul curent)
4) politice; (capitolul curent)
5) repartiţie financiară. (capitolul curent)


STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Folosind datele din Exemplul 11.1, stabiliţi costul mediu şi


marginal în condiţiile în care investitorul străin doreşte o creştere
cu 300 mil. dolari a fondului de investire, solicitând câte 100 mil.
USD din fiecare dintre cele trei surse posibile în exemplul dat.
Comparaţi rezultatul obţinut cu cel din Exemplul 11.1, şi
stabiliţi comportamentul investitorului şi motivaţia sa în faţa unor
asemenea rezultate.

2. Stabiliţi, prin calcule, nivelul indicatorilor de eficienţă în


cazul în care inflaţia care se înregistrează în economia României
este de 40% (o asemenea rată reduce la 1/2 veniturile actualizate
calculate pentru rata de inflaţie de 20%).
Tot pe baza datelor din studiul de caz rezolvat în cuprinsul
capitolului, stabiliţi efectele asupra indicatorilor şi a modalităţii
de finanţare dacă cursul valutar luat în calcul la stabilirea
contribuţiei investitorului străin este de 33500 lei/USD.

3.
3. Pe baza rapoartelor anuale ale Agenţiei Române pentru
Investiţii Străine, determinaţi evoluţia investiţiilor străine în
România şi ponderile diferiţilor investitori după ţara de origine,
ramura în care investesc şi nivelul fon-durilor aduse.
Încercaţi să evidenţiaţi motivaţia investitorilor străini deja
veniţi în România, precum şi cauzele pentru care se manifestă
încă o mare reţinere de investire în ţara noastră, în comparaţie cu
alte ţări din Europa centrală şi de est.
TEME DE CERCETARE

" Posibil cadru legislativ românesc care să favorizeze atragerea de investitori


străini.
" Investiţiile străine şi rolul lor în creşterea potenţialului economic al
României.
" Investiţiile străine – cale de redresare economică a României.
" Evidenţiaţi impactul generat de modificarea repetată a legislaţiei româneşti
asupra investiţiilor străine

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare

1) b (capitolul curent);
2) c (capitolul curent);
3) b (capitolul curent);
Anexa nr.1
Agenţia Română pentru Investiţii Străine (ARIS)

Rolul ARIS: - este de a atrage şi de a asigura condiţii de


menţinere în ţară a capitalului străin, ca rezultat al unui mediu de
afaceri atractiv pentru orice investitor.
Obiectivele ARIS: - creşterea semnificativă a investiţiilor străine
în România în perioada 2003 – 2004;
- promovarea unei imagini favorabile a
României pe pieţele externe în vederea
atragerii de investitori străini;
- atragerea dinamică a investitorilor străini
prin propunerea de proiecte concrete de
investiţii;
- acordarea de asistenţă investitorilor, atât în
momentul demarării investiţiei, cât şi pe
parcursul derulării acesteia.

Atribuţii ARIS:

- promovarea investiţiilor străine

- asistenţă investiţiilor străine

În vederea realizării acestor activităţi, ARIS dispune de o structură


organizatorică menită să contribui în acest sens (vezi fig.nr. 11.5.)
Fig.nr. 11.5. Structura organizatorică a Agenţiei Române pentru Investiţii Străine

PREŞEDINTE
Consiliul Consultativ

Audit
Cabinetul Demnitarului
Contencios
Secretar General

Direcţia Generală Direcţia Generală Direcţia Generală


Promovare Investiţii Străine Asistenţă Investiţii Străine Buget, Finanţe şi Resurse Umane

Direcţia Direcţia Direcţia Direcţia


Promovare a Promovare a Asistenţă Evaluarea
Ofertei Ofertei Tehnică Mediului de
Autorităţilor Autorităţilor Investiţii Afaceri
Centrale Locale Străine
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Folosind metodologia din Exemplul 12.1 privind


realizarea echilibrului dintre cerere şi ofertă, determinaţi cursul de
echilibru şi volumul titlurilor negociate la acest curs, dacă se
primesc următoarele tipuri de ordine:

Ordine de cumpărare Ordine de vânzare


200 la cel mai bun curs 200 la cel mai bun curs
200 la cursul de 2300 USD 200 la cursul de 2200 USD
300 la cursul de 2250 USD 300 la cursul de 2250 USD
400 la cursul de 2200 USD 400 la cursul de 2300 USD
400 la cursul de 2100 USD 500 la cursul de 2350 USD

Folosind informaţiile perioadei în care parcurgeţi acest


2. capitol, precizaţi semnificaţia indicilor bursieri de pe principalele
pieţe de capital ale lumii pentru mersul economiilor naţionale şi al
economiei mondiale.
Analizaţi relevanţa indicilor bursieri utilizaţi pe piaţa de
capital din România ( A se vedea anexa 2 – Indicii bursieri
româneşti).

În baza reglementărilor în vigoare, stabiliţi instituţiile


angajate în formarea şi funcţionarea pieţei de capital din
3.
România.
Determinaţi, pe baza unui caz concret de firmă care
solicită cotarea la bursă, criteriile economice, financiare şi de
management pe care trebuie să le îndeplinească firma respectivă,
precum şi nivelul lor minim cerut de exigenţele pieţei de capital.
Pornind tot de la acest caz concret, stabiliţi ce nivel
trebuie să aibă dividendul acordat pentru acţiunile cotate la bursă
pentru a fi atractive pentru un investitor străin, ştiind că dobânda
de depozit bancar în dolari este de 5-6%, iar devalorizarea leului
înregistrează un ritm de 25-30% pe an.

TEME DE CERCETARE

" Posibilităţi de dezvoltare a pieţei de capital din România, în scopul


atragerii de investitori străini.
" Participarea României la piaţa de capital internaţională.
" Plasamentul internaţional al titlurilor financiare – modalitate eficientă
ANEXA
de 1:
TIPURI
obţinere de resurse suplimentare pentru DE ORDINE
agenţii DEeficienţi.
economici TRANZACŢIONARE
❑ Din punct de vedere al intervalului de timp în care un ordin îşi păstrează
valabilitatea, avem:
ª ordine de tranzacţionare la zi care trebuie executat numai în cursul zilei în
care a fost lansat; la încheierea zilei de tranzacţionare, ordinele neexecutate
se anulează automat. În condiţiile în care în ordin nu este precizat absolut
nimic legat de valabilitatea acestuia, ordinul este considerat ca fiind ordin de
tranzacţionare la zi.
ª ordine de tranzacţionare cu valabilitate limitată – valabilitatea uni astfel de
ordin este de până la 6 luni, investitorul având dreptul de a-l anula oricând
înaintea executării lui. (Exemplu: valabil până la……. / bun până la….).
❑ Din punct de vedere al preţului de tranzacţionare:
ª ordine la piaţă (market order) – ordinul prin care investitorul dă ordin
agentului de bursă de a executa imediat o tranzacţie la preţul pieţei, preţ
considerat ca fiind cel mai bun în momentul primirii ordinului. Aceste ordine
au la bază principiul că, oricând, pe piaţă există un cumpărător şi un
vânzător de titluri financiare.
ª ordinele la curs limitat - sunt ordinele în care se precizează limita maximă
(în cazul ordinelor de cumpărare), respectiv limita minimă (cazul ordinelor
de vânzare). În cazul acestor ordine, clientul estimează că preţul se modifică
în orice moment, tinzând către limita precizată în ordin. Ca urmare, în ceea
ce priveşte ordinele la curs limitat, executarea acestora presupune doi timpi:
• unul de aşteptare - perioadă în care piaţa ajunge la nivelul
cursului precizat în ordin, moment în care ordinul devine
executabil;
• unul de execuţie – moment în care ordinul este executat dacă
sunt îndeplinite condiţiile impuse de investitor.

ª ordinele stop (stop order) – sunt ordine având ca scop reducerea pierderii
posibil a fi înregistrată. Aceste ordine devin market order în condiţiile în care
piaţa ajunge la nivelul indicat de client.
ª ordinele stop limită (stop limit) – sunt ordine de tranzacţionare stop care, la
declanşare, devin ordine “limită”, spre deosebire de cele anterioare care
deveneau ordine la piaţă.
ª ordinele spread (aceste ordine sunt specifice contractelor futures şi
opţiunilor) – au la bază fructificarea diferenţelor de cursuri ce pot să apară
între cursurile aceluiaşi tip de contract.
❑ Din punct de vedere al cantităţilor tranzacţionate:
ª ordine a căror execuţie este acceptată numai integral – acestea sunt cele
mai des întâlnite cazuri. În cazul în care într-un ordin nu se precizează
nivelul pachetului de tranzacţionare, ordinul se execută integral;
ª ordine a căror execuţie este acceptată parţial

❑ Având în vedere o coroborare a tuturor criteriilor amintite anterior, rezultă mai


multe tipuri de ordine, precum:
ª totul sau nimic (all or none);
ª dintr-o dată sau deloc (fill or kill);
ª imediat sau anulează (immediate or cancel);
ª ordinul la deschidere (at the opening);
ª ordinul la închidere (at the close)

Sursa: Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu


ANEXA 2:
INDICI BURSIERI PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ

Indicele BET

• data de referinţă a indicelui este 19 septembrie 1997


• data de start este 22 septembrie 1997
• valoarea de la care s-a pornit a fost de 1000 de puncte
• este un indice ponderat cu capitalizarea bursieră , reflectând tendinţa de
ansamblu a preţurilor a preţurilor celor mai lichide 10 acţiuni
tranzacţionate la prima categorie a B.V.B.
• BET se calculează astfel:

10 pit
∑ pi 0 × qi 0 ×
i =1 pi0
10
∑ pi0 × qi0
i =1
unde:
ª 10 - numărul de acţiuni din portofoliul indicelui;
ª pi0 – preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul de referinţă t = 0 (19.09.1997);
ª pit – preţul mediu ponderat al acţiunii i la momentul curent;
ª qi0 - numărul total de acţiuni emise din acţiunea i.

• Condiţiile impuse pentru a include o acţiune în portofoliul aferent


indicelui sunt:
- acţiunile trebuie să fie cotate la categoria I la BVB;
- acţiunile trebuie să aibă cea mai mare capitalizare bursieră, suma capitalizărilor
firmelor incluse în portofoliul indicelui trebuie să reprezinte mai mult de 60% din
capitalizarea bursieră totală;
- acţiunile alese trebuie să asigure o diversificare a portofoliului indicelui;
- acţiunile trebuie să fie cele mai lichide, caracteristică ce este dată de totalul valorii
tranzacţiilor pe acţiunea respectivă (pe ansamblul portofoliului valoarea tranzacţiilor
trebuie să reprezinte cel puţin 70% din valoarea totală tranzacţionată.

Sistemul de indici RASDAQ

• indicele RASDAQ Compozit - include toate societăţile cotate pe


RASDAQ;
• indicele RASDAQ 50 - vizează activităţile cu pondere majoritară în
trendul pieţei;

Sursa: Bursa Monetar - Financiară şi de Mărfuri Sibiu


• un subsistem de indici ce delimitează evoluţiile societăţilor grupate în
funcţie de apartenenţa la un anumit domeniu de activitate;
• un subsistem de indici ce vizează societăţile listate, gruparea făcându-se
în funcţie de nivelul capitalului social;
• un subsistem de indici ce vizează societăţile grupate din punct de vedere
al localizării geografice.
ANEXA 3: RATING-UL FINANCIAR

Cele mai cunoscute societăţi de rating sunt reprezentate de:


✓ DUFF & PHELPS CREDIT RATING ( D & P);
✓ FITCH INVESTORS SERVICE Inc. (FitchIBCA);
✓ MOODY’S INVESTORS SERVICE, Inc. (Moody’s);
✓ STANDARD & POOR’S CORPORATION (S & P).
Analizele realizate de aceste societăţi sunt utilizate de participanţii de pe piaţă
ca un element de evaluare a titlurilor tranzacţionate.
Sistemele de rating folosesc simboluri similare, obligaţiunile clasificate în top
fiind ogligaţiuni “ high grade” sau, altfel spus, ce fac parte din “investment grade”
(obligaţiuni cu risc financiar relativ scăzut, probabilitatea rambursării ratelor datoriilor
fiind foarte mare).
Astfel că, cele patru societăţi analizate prezintă următoarele clase de rating:
AGENŢIA DE RATING Caracteristicile rating-ului
Moody’ S & P Fitch D & P
s
GRAD INVESTIŢIONAL – Cea mai ridicată credibilitate
Aaa AAA AAA AAA maximă siguranţă, calitatea cea mai bună
Aa1 AA+ AA+ AA+ grad investiţional foarte ridicat, calitate foarte
bună
Aa2 AA AA AA grad investiţional foarte ridicat, calitate bună
Aa3 AA- AA- AA- grad investiţional ridicat, calitate bună
A1 A+ A+ A+ grad mediu
A2 A A A grad mediu
A3 A- A- A- grad mediu
Baa1 BBB+ BBB+ BBB+ grad scăzut
Baa2 BBB BBB BBB grad scăzut
Baa3 BBB- BBB- BBB- grad scăzut
SPECULATIV – Credibilitate scăzută
Ba1 BB+ BB+ BB+ grad scăzut, speculativ
Ba2 BB BB BB grad scăzut, speculativ
Ba3 BB- BB- BB- grad scăzut, speculativ
B1 B+ B+ B+ grad ridicat speculativ
B2 B B B grad ridicat speculativ
B3 B- B- B- grad ridicat speculativ
Predominant speculativ – Risc substanţial
Caa CCC+ CCC CCC risc substanţial
CCC
CCC-
Ca CC CC risc cu mare grad speculativ
C C C risc cu mult mai mare decât cele
anterioare
DDD pierderi
DD DD
D D

Dacă avem în vedere scadenţele titlurilor analizate, se stabileşte:


✓ un rating pe termen lung
✓ un rating pe termen scurt.
Luând ca exemplu rating-ul Moody’s, vom avea:

• rating-ul pe termen lung:


- simbolurile Moody’s, de la Aaa până la C sunt utilizate pentru a clasifica
solvabilitatea obligaţiunilor pe termen lung. La vârful scalei de evaluare, Aaa
reprezintă obligaţiunile de cea mai înaltă clasă, fără nici un risc financiar. Cel mai
slab rating, C, indică cel mai ridicat nivel al riscului de credit. Între cele două
extreme, obligaţiunile clasificate Baa şi peste sunt considerate ca prezentând un
anumit grad investiţional (de cele mai multe ori acestea sunt tentante din punct de
vedere al deciziei de investire), în timp ce obligaţiunile clasate în grupele Ba şi
sub sunt considerate ca având un anumit nivel al gradului speculativ. Indicii
numerici ataşaţi categoriilor de rating de la Aa la B indică ierarhizarea mai exactă
a riscului.

• rating-ul pe termen scurt:


- se mai numeşte şi “prime”, fiind utilizat pentru clasificarea titlurilor cu o
scadenţă mai mică de 1 an (efecte comerciale, depozite bancare pe termen scurt,
alte instrumente ale pieţei monetare);
- spre deosebire de rating-ul pe termen lung, cel pe termen scurt măsoară
capacitatea totală a fiecărei entităţi legale de a-şi îndeplini obligaţiile legate de
creditele negarantate, contractate pe termen scurt, indiferent de valuta în care au
fost obţinute şi piaţa care le-a acordat.
un rating not-prime, de exemplu, evidenţiază faptul că emitentul titlului poate fi în
situaţia de a nu a avea acces deplin la linii de credit bancar ferme sau la a alte
forme de procurare de resurse pe termen scurt pentru a-şi îndeplini toate obligaţiile
pe termen scurt într-o perioadă de criză a pieţei;
- indicii numerici asociaţi rating-ului “prime” indică gradele
respective de garantare faţă de posibilitatea de neîndeplinire a obligaţiilor pe
termen scurt (prime-1, de exemplu, reprezintă cel mai înalt grad de protecţie).
Ceea ce este important de notat este faptul că un emitent cu rating al
împrumutului principal negarantat, pe termen lung, încadrat în scala
speculativă va fi clasificat, în cele mai multe cazuri, not-prime pentru
obligaţiile sale pe termen scurt.

✓ AVANTAJELE RATING-URILOR PENTRU INVESTITORI


❒ asigură orizonturi mai largi în ceea ce priveşte luarea deciziei investiţionale:
• furnizând opinii global-comparabile asupra riscului de credit, rating-urile
Moody’s ajută la deschiderea unor noi orizonturi investiţionale unor
segmente de piaţă de o mare varietate;
• oferă posibilitatea investitorilor şi departamentelor comerciale să-şi
concentreze atenţia mai mult timp asupra celorlalte aspecte ale
investiţiilor cu venit fix (operaţiuni valutare şi pe rata dobânzii cu
caracter speculativ care să compenseze acest dezavantaj al investiţiilor cu
venit fix).

❒ asigură fixarea limitelor riscului de credit:


• de cele mai multe ori pentru investitori rating-urile sunt utilizate, în
primul rând, drept criterii de decizie (“cumpăr/nu cumpăr”) în cazul
obligaţiunilor cu venit fix.
• Exemple:
-un fond de pensii poate stipula că managerii săi de portofoliu nu pot cumpăra
obligaţiuni clasificate mai jos de un anume nivel al rating-ului;
-managerii unui fond de investiţii nu pot cumpăra obligaţiuni neclasificate;
-obligaţiunile slab cotate trebuie să reprezinte numai o parte minoră din
portofoliul total al instituţiei;
-se stabilesc liste de achiziţii în funcţie de categoriile de rating.

❒ calcularea profitului ajustat cu riscul de credit:


• în cazul pieţelor dezvoltate mulţi investitori utilizează rating-urile ca
elemente critice în evaluarea primelor de risc pentru obligaţiunile
achiziţionate; cu alte cuvinte, rating-ul stă la baza stabilirii profitului
suplimentar solicitat de investitor pentru a compensa posibila pierdere a
creditului aferent titlului financiar achiziţionat.

❒ sprijinirea cererii:
* societăţile de rating oferă publicaţii de cercetareANEXA 4:
şi servicii
ÎNCEPUTUL PARTICIPĂRII ROMÂNIEI PE
corespunzătoare, menite explicării raţionamentului deciziilor de cotare.
Aceste servicii, inclusiv rapoartele de credit, rapoartele
PIEŢELE FINANCIARE industriale,
INTERNAŢIONALE
seminariile, accesul direct la analize, sunt constituite, astfel, pentru
sprijinirea echipelor interne de analiză a creditelor, aferente investitorilor
instituţionali.
PARTICIPAREA B.N.R. PE PIEŢELE FINANCIARE
INTERNAŢIONALE

În 1995 B.N.R. a revenit pe pieţele internaţionale de capital în scopul:


• consolidării rezervei valutare a statului;
• îndeplinirii condiţiilor acordului cu F.M.I. vizând şi un anumit nivel al
rezervelor internaţionale ale României.
Astfel că, în 1996 România a obţinut împrumuturi de 1,4 miliarde USD.
Revenirea României pe piaţa financiară internaţională a presupus şi o primă evaluare a
riscului pentru titlurile sale financiare, evaluare de o mare importanţă, ştiut fiind faptul că
România nu a mai lansat titluri pe pieţele internaţionale de capital din perioada interbelică.
Până nu demult, întreaga finanţare externă avea ca provenienţă surse oficiale,
mult mai limitate decât cele private.
Reintegrarea României în circuitele financiare internaţionale nu urmăreşte numai
acoperirea actualelor deficite ale balanţei de plăţi, ci şi asigurarea, pe o perioadă mai
îndelungată, a finanţării reformelor structurale pentru a se putea ajunge la o economie
sănătoasă şi dinamică.
Ieşirea pe piaţa de capital nu vizează doar instituţiile guvernamentale ci şi
celelalte societăţi economice (societăţi comerciale şi bancare)
În ceea ce priveşte revenirea României pe piaţa de capital, în Financial Times din
9 iulie 1996 se preciza că acest proces “marchează un moment crucial în integrarea ţării în
economia mondială. Programul de împrumut permite băncii centrale să-şi consolideze
rezervele valutare şi să-şi reducă dependenţa de împrumuturile acordate de instituţiile
financiare internaţionale reprezentate de F.M.I. şi Banca Mondială.”

❒ Etapele emisiunii iniţiale de titluri pe piaţa internaţională:


• 31 mai 1995 – împrumut sindicalizat cu Citibank International, sindicalizare la
care au participat 31 de bănci.
Caracteristicile împrumutului:

- suma iniţială: 75 milioane USD


- împrumut suprasubscris până la: 150 milioane USD
- costul marginal înregistrat: LIBOR + 2,75% la USD/
6M
Aceste condiţii au fost îmbunătăţite după 6 luni (în ceea ce priveşte nivelul
dobânzii şi durata împrumutului), când s-a încheiat a doua sindicalizare.
• 7 decembrie 1995 – al doilea împrumut sindicalizat cu Citibank International:
Caracteristicile împrumutului:
- nivelul de pornire: 75 milioane USD;
- suprasubscriere: 110 milioane USD;
- maturitatea împrumutului: 18 luni;
- rata dobânzii: LIBOR + 2,25% pentru USD
/6M
- eşalonarea rambursării: la 12 şi 18 luni pentru
fiecare 55 milioane USD, cu
drept de înnoire a tragerii.

În ceea ce priveşte lansarea României pe piaţa euroobligaţiunilor, s-au angajat


negocieri cu firme de investiţii renumite şi s-a decis iniţierea unui plasament privat condus de
Merrill Lynch, în scopul obţinerii unui împrumut pe piaţa euroobligaţiunilor pe termen de 5
ani, la acelaşi nivel de dobândă ca şi ultimul împrumut sindicalizat.
În această perioadă, riscul de ţară al României vizând emisiunea de obligaţiuni era:
• (BB+) – Japan Credit Rating Agency;
• (Ba3) – Moody’s;
• (BB-) – S & P;
• (BB-) – IBCA.
plasamentul vizând una dintre societăţile:
- Nomura Secutities;
- Merrill Lynch;
- Citibank;
- ABN Amro;
- Sanwa Bank.
• 12 iunie 1996 – prima emisiune de euroobligaţiuni:
Caracteristicile împrumutului obligatar:
- valoarea totală a emisiunii: 225 milioane USD;
- rata dobânzii: 9,5%
- maturitatea împrumutului: 3 ani;
- finanţarea împrumutului: 50 milioane USD prin 2 plasamente a câte 25
milioane USD fiecare:
I. scadenţă 3 ani cu dobândă LIBOR + 2%
pentru USD / 3M;
II. scadenţă 5 ani cu dobânda LIBOR+2,25%
pentru USD /3M.
- comisionul de subscriere: 0,75% aferent unei emisiuni nete de 92,75%.

După avizarea primită de la “Comisia de Tranzacţionare a Titlurilor” (SEC – Securties


Exchange Commision) din SUA, pentru lansarea titlurilor în condiţiile “Regulii 144A” (vezi
anexa 5), titlurile au fost vândute în proporţie de 52% către investitorii americani. Astfel că
toate aceste emisiuni au permis, mai departe, accesul, la piaţa internaţională de capital, şi al
instituţiilor nonguvernamentale.
EXEMPLU DE EMISIUNE DE EUROOBLIGAŢIUNI PE CAZUL B.C.R.

Lansarea pe piaţa de capital a euroobligaţiunilor BCR a impus purtarea de discuţii


cu mai multe bănci de investiţii, singurele care au manifestat iniţial un interes real pentru un
parteneriat cu B.C.R. fiind:
• Merrill Lynch;
• Nomura Securities (a solicitat, însă, garanţii guvernamentale);
• J.P.Morgan (şi-a amânat asumarea unui asemenea risc).
Dintre acestea, oferta cea mai atrăgătoare a lansat-o Merrill Lynch, aceasta
angajându-se să asigure:
- consultanţă;
- sprijinirea efectivă şi subscrierea la lansarea euroobligaţiunilor.
Asistenţa Merrill Lynch a avut ca scop:
- câştigarea de către B.C.R. a accesului pe piaţa internaţională de capital;
- definirea unei strategii pentru accesul la surse de finanţare noi şi rentabile;
- definirea celor mai favorabile condiţii tehnice de emisiune pentru B.C.R.
Caracteristicile emisiunii:

- data lansării: 25 februarie 1997


- valoarea 75 milioane USD;
emisiunii:
- scadenţa: 3 ani (plata principalului efectuându-se la 10 martie 2000);
- marja de 300 bp (basis points) peste USD Treasury Bonds;
lansare:
- cupon anula fix: 9,125%;
- listare Bursa de Valori Luxemburg;
- cotat: Tranzacţionabile
- nivel/ preţ de 99,857% (de aici rezultă un cost rezidual, plătit anticipat, de
emisiune: 0,143%;
- plătit: 10 martie 1997;
- comision de 1,25%, din care:
subscriere: • 1% management şi garanţie de emisiune;
• 0,25% vânzare
Sindicatul de emisiune:
• Lead manager: - Merrill Lynch (subscriere şi garantare 63 milioane USD);
• Manageri: - Citibank International;
- Credit Suisse;
- First Boston;
- Creditanstalt-Bankverein;
- ING Barrings;
- JP Morgan;
- West Merchant Bank
(Fiecare dintre manageri a garantat cu câte 2 milioane USD)
• Agent fiscal şi registratar: - Morgan Guarantee Trust Co. New York;
• Agent de plată şi transfer: - Banque General du Luxembourg.

Alte caracteristici:
• obligaţiunile au fost înregistrate la purtător, fiind în valoare de cel puţin 250.000
USD plus multiplii de 1000 USD şi 1.000.000 USD pentru cele restrictive emise
către investitorii instituţionali conform Regulation S din Securities Act (SUA).
ANEXA 5:
REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL
EMISIUNII DE TITLURI PE PIAŢA S.U.A.

Reglementarea :
- Comisia de Tranzacţionare a Titlurilor (SEC – Securities Exchange
Commision).
- prin Legea titlurilor (1933) care vizează întocmirea declaraţiei de înregistrare în
care se precizează:
• tipul de afaceri ale emitentului;
• informaţii privind titlurile:
• natura riscului investiţional privind acţiunile;
• date privind managementul;
• declaraţii financiare ce trebuie certificate de un contabil public
independent.

În 1982 SEC a aprobat Regula 415 (Regula de înregistrare în raft) : permite anumitor
entităţi să completeze un singur document de înregistrare, indicând că intenţionează să
vândă o anumită cantitate dintr-o anumită categorie de titluri, o dată sau de mai multe
ori în următorii doi ani.

Regula 144A:
În SUA există o restricţie impusă cumpărătorilor de titluri, în cazul plasamentelor
private de titluri: aceştia nu pot revinde titlurile achiziţionate în termen de 2 ani de la
cumpărare, chiar în condiţiile în care nu este lichiditate pe piaţă în perioada respectivă.
Compensarea cumpărătorilor pentru lipsa de lichiditate se face prin creşterea preţurilor
acţiunilor.
În aprilie 1990, Regula 144A a devenit operaţională:
• eliminând perioada de 2 ani de păstrare;
• permiţând marilor instituţii comercializarea titlurilor dobândite prin
plasamente private, între ele, fără înregistrarea le S.E.C.
Conform acestei reguli, o instituţie mare este cea care deţine titluri de cel puţin 100
milioane USD.
* ofertele conforme cu R 144A sunt subscrise de băncile de investiţii.
ANEXA 6:
ÎMPRUMUTURILE INTERNAŢIONALE
ALE ROMÂNIEI

Suma Maturitate Spread Monedă Rata dob. Data Data


(mil.) (ani) eliberării
EUROOBLIGAŢIUNI ŞI ÎMPRUMUTURI SINDICALIZATE ALE BNR
1. Citibank Syndicated Loan 110 1.5 225 USD Libor 7.12.95 13.12.95
2. Union Bank of Switzerland 60 2 50 USD Libor 22.12.95 29.12.95
3. Union Bank of Switzerland 20 2 50 USD Libor 22.12.95 29.03.96
4.Merrill Lynch 225 3 USD 9,75% 25.06.96 25.06.96
5. Sanwa Bank 90 1,25 175 USD Libor 26.04.96 08.05.96
6. Nomura Securities 480 3 310 JPY 5,20% 10.05.96 28.05.96
7. Merrill Lynch 50 5 225 USD Libor 08.02.96 15.02.96
8. Nomura Securities 269 5 290 JPY 5.05% 20.09.96 09.10.96
9. ABN Amro 175 3 188 USD Libor 16.10.96 23.10.96

EUROOBLIGAŢIUNI EMISE DE MINISTERUL FINANŢELOR


10. Deutsche Bank 600 5 DEM 7.75% 13.06.97 17.07.97
11.Deutsche Bank 150 3 EURO 11% 05.10.00 06.10.00
12. ING Barings/Schroder Salomon 150 3 EURO 11,5% 09.11.00 10.11.00
Smith Barney
13. ING Barings/Schroder Salomon 150 5 EURO 11.5% 09.11.00 29.01.01
Smith Barney redeschidere
14. CSFB/JPMorgan 600 7 EURO 10.625% 25.06.01 27.06.01
15. JPMorgan/ Deutsche Bank/ 700 10 EURO 8.50% 07.05.02 08.05.02
Schroder Salomon Smith Barney/ ING
Bank

EUROOBLIGATIUNI GARANTATE DE STATUL ROMAN


16. Merrill Linch (Conel) 135 5 2.75 USD Libor 10.02.97 13.02.97
17. Merrill Linch (Conel) 1,350 5 JPY 3.90% 10.02.97 13.02.97
18. JPMorgan/ Deutsche Bank 150 3 EURO 11.25% 06.04.01 06.04.01
(Termoelectrica)

Sursa: LĂZĂRESCU, Sorin Adrian – Rolul ratingului în finanţarea şi creditarea internaţională – teză
de doctorat, Bucureşti, 2003

RĂSPUNSURI ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare: (capitolul curent)


1. a;
2. b;
3. d;
4. b;
5. a.
Rebus financiar:
1. plasament financiar;
2. contracte futures;
3. acţiuni;
4. broker;
5. market order

STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Folosind datele din cuprinsul capitolului de faţă şi din cele


precedente, precum şi informaţiile din Anuarul statistic realizaţi
calcule din care să rezulte contribuţia creditelor externe pentru
echilibrarea balanţei comerciale (Contul curent), atât pentru
România, cât şi pentru Republica Moldova.
Faceţi o ierarhizare a tipurilor de credite primite, după
sursa de provenienţă, termen, scop, redând în mod distinct
creditele care se adresează direct activităţilor de export /import.

Pentru a fundamenta deciziile de creditare în valută,


2. băncile comerciale trebuie să dispună de pasive externe atrase
prin diferite metode de la agenţi economici rezidenţi şi
nerezidenţi, de pe piaţa valutară sau din relaţiile de creditare
internaţională.
Societăţile bancare din România au înregistrat următoarea
evoluţie a pasivelor externe (în miliarde lei):

ANUL TOTAL PASIVE EXTERNE PE PASIVE EXTERNE


TERMEN SCURT PE TERMEN
Valute Valute LUNG
conv. neconv.
1990 60 5,4 54,2 0,2
1991 137 28,0 91,0 18,0
1992 241 159,0 2,4 78,2
1993 715 452,5 5,8 252,6
1994 1213 482,1 5,0 716,0
1995 2060 546,0 7,6 1489,6
1996 4995 2437,6 9,8 2511,5
1997 9213 2140,9 19,3 6953,8
1998 8844 2060 27 6710
1999 11178 4037 - 7094
2000 13181 5911 - 7270
2001 20896 11952 - 8944
2002
Stabiliţi evoluţia în timp şi pe structură, găsind explicaţiile
modificărilor cantitative şi structurale. În acest scop folosiţi şi
informaţiile privind modul de formare a pasivelor externe în
valute convertibile, precum şi ponderea pasivelor externe în
totalul pasivelor bilanţului agregat al băncilor comerciale.

3. O societate comercială solicită un credit în valută pentru


deschiderea unui acreditiv necesar importului. Banca determină,
pe baza documentaţiei transmise de firma solicitatoare a
creditului, următoarele nivele pentru indicatorii de bonitate:
Gradul de îndatorare, 25%; Lichiditatea imediată, 96%;
Solvabilitatea patrimonială, 25%; Rentabilitatea la capital,
2,5%; Gradul de acoperire a cheltuielilor din venituri, 94%.
Folosind clasamentele specifice BCR (vezi în cuprinsul
capitolului), stabiliţi categoria de încadrare a firmei (A la E) şi
modul în care se va comporta banca comercială în acordarea
creditului în valută.

Stabiliţi nivelul plăţilor sub forma chiriilor solicitate de


4. firma Deutsche leasing A.G. din Germania pentru contractul de
leasing, având în vedere Preţul de catalog şi cotele stabilite de
firmă (în EURO):

Preţul de catalog Chiria medie lunară (%) pentru


până la: perioada:
36 luni 60 luni 72 luni
5.000 3,70 2,60 2,35
100.000 3,49 2,37 2,12
250.000 3,46 2,34 2,09

Comparaţi aceste plăţi totale (Nr. de luni x chiria %) cu


preţul de catalog şi stabiliţi diferenţa plătită în plus. Cum
apreciaţi, în această situaţie, avantajul contractului de leasing
pentru beneficiarul importului de utilaje, import realizat pe baza
mecanismului de leasing?
5. Folosind următorul chestionar, realizaţi un sondaj la mai
mulţi exportatori:
1. Vă cunoaşteţi partenerul de afaceri din străinătate?
2. Ştiţi cine are puterea de decizie şi drept de semnătură
în firma căruia vreţi să-i acordaţi un credit comercial sub formă
de export pe datorie?
3. Cunoaşteţi datele oficiale şi istoricul firmei partenere?
4. Cunoaşteţi situaţia financiară (solvabilitate, lichiditate,
rentabilitate) a partenerului de comerţ exterior?
5. Este partenerul D-voastră din străinătate prompt în
efectuarea plăţilor?
6. Ştiţi clasa de risc în care se încadrează ţara din care
face parte firma importatoare?
Pe baza răspunsurilor faceţi un clasament în funcţie de
ponderea răspunsurilor afirmative, negative, îndoielnice.

TEME DE CERCETARE

" Posibilităţi de utilizare a leasingului în economia românească, de către


agenţii economici autohtoni, în scopul relansării economiei.
" Modalităţi eficiente de finanţare a comerţului exterior.
" Noi metode de asigurare a operaţiunilor de comerţ exterior.
" Avantajele operaţiunilor moderne de finanţare a comerţului exterior

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1. c – Y. Simon, pag.598;
2. d – Y. Simon, pag. 516, 561;
3. d – Y. Simon, pag.517,561;
4. a - Y. Simon, pag. 561;
5. b – Normele de creditare BCR.
ANEXA 1: Rating-ul de credit - Exemplu de determinare

RATINGUL DE CREDIT
CR1 CR2 CR3 CR4 CR5

I. CARACTERISTICILE CLIENTULUI

a) Generale De talie (inter)naţionalăcu De talie naţională cu De talie regională sau De talie regională sau De talie locală cu
reputaţie foarte bună în reputaţie bună locală cu reputaţie bună locală cu reputaţie reputaţie slabă
cadrul economiei acceptabilă
… „ … … …
Societate publică pe Societate publică pe Societate publică pe Societate pe acţiuni sau cu Societate cu răspundere
acţiuni tranzacţionate acţiuni tranzacţionate la acţiuni tranzacţionate la răspundere limitată cu cel limitată cu un singur
curent la bursa bursă ocazional RASDAQ puţin 2 acţionari asociat
(inter)naţională
… „ … … …
b) Financiare Rapoarte financiare Rapoarte financiare Rapoarte financiare Rapoartele financiare nu Rapoarte financiare
auditate curent de firme auditate de firme auditate de firme sunt disponibile în mod neauditate/neavizate, care
de talie internaţională româneşti sau străine regionale curent nu sunt disponibile
… … „ … …
Trend crescător al cifrei Trend crescător al cifrei Trend crescător al cifrei Trend descrescător al Diminuare semnificativă a
de afaceri pe ultimii 5 ani de afaceri pe ultimii 3 ani de afaceri faţă de anul cifrei de afaceri cifrei de afaceri
precedent
„ … … … …
Rentabilitatea înaltă şi Rentabilitate medie şi Rentabilitate slabă şi Rentabilitate Rentabilitate negativă
stabilă, peste 20% în stabilă, 10 – 20% pe instabilă în timp, sub întâmplătoare, în unele (pierderi), există
ultimii 3 ani ultimii 2 ani 10%, necesită perioade profit, în altele posibilitatea declanşării
restructurare pierdere, se impune o falimentului
restructurare profundă
… „ … … …
Solvabilitate ridicată, Solvabilitate bună, Solvabilitate Solvabilitate slabă, Solvabilitate sub
peste 150% între 121%–150% acceptabilă, între sub 110% 110%, care
110% - 121% echivalează cu
insolvabilitatea
… „ … … …
c) Managementul Experienţă şi stabilitate Echipa de conducere Echipă de conducere cu Echipă de conducere cu Echipă de conducere slabă
excelente la nivelul capabilă şi abilă abilitate şi pregătire medii abilitate şi pregătire cu dese schimbări
conducerii discutabile
„ … … … …
Obiective strategice bine Obiective strategice Obiective pe termen scurt Obiective întâmplătoare Fără obiective clare
definite, realizate definite care se schimbă des
sistematic
… „ … … …
d) (Sub)Ramura de În ascensiune, cu În ascensiune, cu Trend uşor ascendent sau Afectată de fluctuaţiile În declin, fără perspective
perspective bune, perspective bune chiar de stagnare ciclice (sezoniere) şi de redresare
activitate
protejată în situaţie de climaterice
recesiune
… „ … … …
II. CARACTERISTICILE CREDITULUI
a) Istoricul relaţiei de Client tradiţional care şi-a Clientul a apelat curent la Clientul şi-a achitat Întârzieri repetate în plata Întârzieri frecvente în
achitat întotdeauna, la credit şi şi-a achitat datoriile cu unele datoriilor de până la 90 de plata datoriilor de peste
credit
scadenţă, obligaţiile datoriile la scadenţă întârzieri de până la 30 de zile care afectează relaţia 90 de zile, sistarea relaţiei
zile de credit de credit
… „ … … …
b) Condiţii de Eligibil la toate condiţiile Eligibil la majoritatea Eligibil numai pentru Eligibil întâmplător pentru Neeligibil
şi pentru orice categorie condiţiilor categoriilor de anumite categorii de foarte puţine categorii de
eligibilitate
de credit credite credite credite
„ … … … …
c) Administrare Costuri de operare Costuri de operare Costuri de operare Necesită o monitorizare Efecte de antrenare
normale şi efecte de normale şi unele efecte de normale atentă negative. Necesită o
antrenare majore antrenare monitorizare permanentă
… … „ … …
d) Sursa de rambursare Capacitate incontestabilă Capacitate bună de Capacitate de rambursare Capacitate de rambursare Sursele primară şi
de rambursare pe seama rambursare pe seama cash parţial pe seama cash insuficientă. Trebuie secundară de rambursare
lichidităţilor (depozit flow-lui de operare flow-lui de operare, fiind solicitate garanţii din nu mai există sau există
colateral) şi a cash flow- necesare şi surse partea acţionarilor parţial şi se impune
lui din operare secundare de rambursare semnificativi. lichidarea activelor
(colaterale non-cash)
… … „ … …
e) Colaterale Nu este nevoie de Cash colateral sau alte Parţial cash colateral şi Colateral non-cash cu Garanţii insuficiente, fiind
colaterale, garanţia de contragaranţii din partea parţial colateral non-cash posibilitate de deteriorare posibilă înregistrarea de
companie (firmă) fiind statului sau a unor bănci pierderi pentru bancă
suficientă de prim rang
… … „ … …
NUMĂRUL CRITERIILOR 3 7 4 0 0
ÎNDEPLINITE
Ratingul de credit (conform exemplului de mai sus) este:

3×1+7 × 2 + 4× 3
Rc = = 2 ,07
14
Societatea analizată prezintă un rating de credit favorabil acordării creditului,
fiind încadrat în categoria creditelor în observaţie.

Anex a nr.2: Clasele de risc


stabilite de EXIMBANK
în relaţiile internaţionale

Clasele de risc aferente operaţiunilor pe termen scurt

Clasa de risc Punctaj aferent Explicaţii


Aa 100 – 53 Inexistenţa unor dificultăţi de plată
Bb 52 – 37 Probleme de plată minore previzibile
Cc 36 – 24 Probleme de plată minore şi pierderi
moderate previzibile
Cd 23 – 15 Probleme de plată serioase, imprevizibile,
reeşalonări, pierderi seriose previzibile şi
inevitabile
Dd 14 – 0 Pierderi apreciabile inevitabile

Clasele de risc aferente operaţiunilor pe termen mediu şi lung

Clasa de risc Punctaj aferent Explicaţii


AA 100 – 71 Inexistenţa unor dificultăţi de plată
AB 70 – 49 Apariţia unor probleme de plată minore
este previzibilă, însă cu rezolvare rapidă în
caz de apariţie
BB 48 – 34 Posibile apariţii ale unor probleme de plată
şi ale unor pierderi moderate
BC 33 – 24 Probleme de plată şi pierderi moderate
previzibile
CC 23 – 17 Probleme de pată serioase previzibile,
inclusiv refinanţări şi/sau reeşalonări, cu
posibilitatea neonorării parţiale a datoriei
de plată şi a înregistrării unor pierderi
semnificative
CD 16 – 14 Probleme de plată serioase, inevitabile,
inclusiv refinanţări şi/sau reeşalonări,
neonorări previzibile ale unei părţi
importante a datoriei şi pierderi previzibile
apreciabile
DD 13 – 0 Neonorări inevitabile ale unei părţi
importante a datoriei şi pierderi inevitabile
apreciabile.

Sursa: Banca de Import Export a României (EXIMBANK)

Astfel că, în baza acestor evaluări, EXIMBANK prezenta următoarele fise ale
riscului de credit (pe termen scurt şi pe termen mediu şi lung):

Cadrul 13.5. Ratingul de ţară pe termen scurt

Aa Bb Cc Cd Dd
Ţara P. Ţara P. Ţara P. Ţara P. Ţara P.
Singapore 86 Kuweit 51 Brazilia 31 Liban 23 Argentina 14
Taiwan 82 Thailanda 50 Egipt 31 Algeria 22 Turkmenistan 14
Slovenia 75 Oman 49 Iordania 30 Libia 20 Macedonia 14
Cehia 62 Ungaria 49 Siria 30 Kazahstan 19 Columbia 14
Cipru 60 Maroc 48 Croaţia 28 Ucraina 19 Cuba 14
Coreea de 57 Malaiezia 47 Vietnam 28 Turcia 18 Uzbekistan 13
Sud
Emiratele 56 Tunisia 47 Rusia 27 Kirgizstan 18 Yemen 13
Arabe
China 56 Bahrein 47 Mexic 27 Indonezia 17 Moldova 12
Qatar 55 Polonia 47 Bulgaria 27 Belarus 16 Georgia 12
Hong Kong 54 Slovacia 46 Iran 25 Bangladesh 16 Mongolia 12
Arabia 53 Israel 42 Sri Lanka 24 Pakistan 16 Iugoslavia 12
Saudită
Estonia 41 Venezuela 15 Albania 11
India 41 Coreea de 10
Nord
Chile 40 Azerbaidjan 9
Filipine 40 Armenia 9
Letonia 40 Tadjijistan 9
Lituania 38
Cadrul 13.6 Ratingul de ţară pe termen mediu şi lung

AA AB BB BC CC CD DD
Tara P Tara P Tara P Tara P Tara P Tara P Tara P
Singapore 88 Coreea de 65 Ungaria 48 Letonia 33 Indonezia 24 Ucraina 16 Argentina 13
Sud
Taiwan 64 Kuweit 48 Iordania 31 Liban 23 Kazahstan 15 Yemen 13
Cehia 62 Bahrein 46 Lituania 31 Siria 23 Turcia 14 Georgia 13
Slovenia 61 Oman 46 Egipt 30 Iran 23 Azerbaidjan 14 Cuba 13
Cipru 56 Israel 45 Mexic 28 Brazilia 20 Belarus 14 Iugoslavia 13
Thailanda 55 Tunisia 45 Libia 27 Bulgaria 20 Venezuela 14 Mongolia 13
China 53 Polonia 45 Chile 27 Pakistan 18 Albania 12
Hong Kong 52 India 38 Vietnam 26 Rusia 18 Kirghistan 12
Emiratele 52 Estonia 38 Sri Lanka 25 Algeria 18 Turkmenistan 12
Arabe
Qatar 49 Maroc 38 Croaţia 25 Bangladesh 17 Coreea de Sud 12

Sursa: Banca de Import Export a României (2003)


ANEXA 3: FISA STABILIRII RATINGULUI
DE TARA DE CATRE EXIMBANK
- Exemplu pe cazul CEHIEI -

Capitala: PRAGA Clasa de risc TS: Aa TL: AB


Populaţia: 10.256.760 Compoziţia etnică: cehi (94%), slovaci (4%)
Suprafaţă: 78.864 kmp Religie: creştină

Situaţia politică: Relativ stabilă


Forma de stat: Republică parlamentară
Tipul regimului de guvernământ: Democratic
Şeful statului: Vaclav Klaus
Partidul/coaliţia de guvernământ: Partidul Social Democrat, Uniunea Creştin
Democrată, Uniunea pentru Libertate
Primul ministru: Vladimir Spidla

Apartenenţa şa organizaţii internaţionale: ONU, FMI, BANCA MONDIALĂ,


BERD, OECD

Situaţia economică internă: Relativ bună


PIB/locuitor: USD: 5020 (aferent anului 2001)

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Ritm de creştere PIB (%) -0.9 2.6 4.8 4.1 1.0 -2.7 0.5 2.9 3.3 2.7
Rata inflaţiei (%) 20.8 10 9.1 8.8 10 6.8 2.5 4.0 4.5 4.0
Rata şomajului (%) 3.5 3.2 3 3.5 5.2 7.5 9.5 8.8 8.9 9.3
Deficit bugetar / PIB (%) 0.7 0.9 0.4 0.1 -1.0 -1.7 -3.0 -2.4 -3.3 -2.9
Evol.prod.industriale (%) -5.3 2.5 7.4 6.8 2.3 3.2 -3.0 5.1 6.8 5.0

Principalele sectoare economice: industrie 41%, agricultură 5%, servicii 54%

Situaţia generală: Pentru anul 2003 rata de creştere a PIB este estimată la
3,3% (în 2002 – 2.7%). Această creştere va depinde atât de
dezvoltarea condiţiilor interne, cât şi de condiţiile pieţei
internaţionale, în special de evoluţia pieţei UE, ţările membre ale
UE fiind principalele partenere ale Cehiei.
În anul 2002 o încetinire semnificativă a creşterii preţurilor de
consum a fost înregistrată ca o consecinţă a preţurilor mondiale
scăzute la materii prime, dar şi ca urmare a reducerii cererii pe
piaţă. Guvernul ceh a propus o serie de revizuiri ale impozitelor,
în special majorări, în scopul acoperirii costurilor de
reconstrucţie necesare după inundaţiile din 2001. Coaliţia
guvernamentală, ajunsă la putere în iulie 2002, a iniţiat mai
multe majorări ale impozitelor, începând de la 1 ianuarie 2003.
Modificările fiscale vor aduce venituri suplimentare de 10
miliarde coroane (325,7 milioane USD). Introducerea monedei
euro în Republica Cehă se va realiza după 6 sau 7 ani din
momentul în care Cehia va deveni membră a UE.
Ministrul muncii şi protecţiei sociale a precizat că nu se
aşteaptă şa nici un cost adiţional provocat de introducerea noii
monede europene, estimând că această schimbare va duce la
reducerea unor costuri cum este cel privind convertibilitatea
monedei.
Situaţia În industria manufacturieră predomină firmele de capital
industrială: străin. Vânzările industriale deţin 50% din total tranzacţii. Cele mai
importante sectoare sunt metalurgia, industria de maşini şi
echipamente, industria sticlei. Nu există bariere tarifare sau
nontarifare majore care să limiteze importurile de produse industriale
provenind din UE.
Sistemul bancar: Din 1998 a fost adoptat un amendament la legea bancară
care are în vedere: stoparea controlului băncilor asupra a mai
mult de 50% din acţiunile deţinute în societăţi comerciale,
limitarea expunerii la risc faţă de societăţile nonfinanciare, la
15% din capitalul băncii, limitarea volumului acţiunilor deţinute
la nivelul societăţilor comerciale nonfinanciare la 60% din
capital. Cu toate acestea sistemul bancar nu a cunoscut o
dezvoltare accentuată.
Ratingul Agenţia de rating Standar & Poor’s (S&P) a anunţat că a
internaţional: redus ratingul pe termen lung acordat Republicii Cehe de la AA-
la A+. Agenţia a apreciat că alegerea unui guvern cu susţinere
slabă în Parlament pune sub semnul întrebării capacitatea
Republicii Cehe de a implementa reformele, de a reduce
cheltuielile bugetare şi deficitul bugetar. Agenţia a redus şi
ratingul pe termen scurt acordat creditelor de la A-1+ la A-1.
Politica economică: Autorităţile au dezvoltat o politică de favorizare a
investiţiilor străine. Accesul la proprietatea terenului rămâne
interzis persoanelor fizice străine .
Managementul economiei: Bun, având în vedere reglementările adoptate şi
măsurile de atragere a investiţiilor străine.

Situaţia economică externă: Bună

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Balanţa de plăţi (mld. USD)
Exporturi: - 14.04 21.48 21.70 22.52 26.34 27.00 29.03 33.77 36.40 43.20
Importuri: - 14.95 25.16 27.67 27.16 28.92 29.00 32.32 36.94 40.00 48.90
Sold balanţă com: -0,273 -0.91 -3.68 -5.97 -4.64 -2.58 -2.00 -3.28 -3.17 -3.60 -5.70
Cont curent: 0.402 0.200 -1.37 -4.50 -4.70 -1.04 -1.56 -2.70 -2.60 -3.60 -3.80
Datoria externă (mld. - - 16.3 18.0 21.3 24.0 22.6 21.1 22.0 26.0 31.2
USD)

Rezerve internaţionale: 14,5 miliarde USD (pentru 2001)

Observaţii: În structura geografică a comerţului exterior, ţările din


UE deţin aproximativ 66% din cifra de afaceri.
Investiţii străine directe: Salariile relativ scăzute, o forţă de muncă bine
pregătită, o localizare geografică favorabilă, stabilitate
economică şi politică şi perspectiva aderării la UE,
sunt aspecte care recomandă Cehia drept un punct de
atracţie pentru investitorii străini. Investiţiile străine
directe au totalizat 4,9 mld USD în 2001, reprezentând
8,7% din PIB. Mai mult de 96% din investiţiile străine
directe provin din ţările UE, în principal din
Germania, Austria, Belgia şi Olanda.
Finanţare externă: În 2002, BEI a acordat Cehiei împrumuturi în valoare de 898
milioane USD, aproape jumătate din acestea fiind destinate
acoperirii pagubelor generate de inundaţiile din 2001. BEI a
lansat şi prima emisiune de obligaţiuni evaluate în coroane, cu o
scadenţă de 20 de ani.
Structura exportului: instalaţii şi utilaje, autovehicule, oţel, produse chimice,
sticlă, ceramică.
Principalii parteneri la export: Germania – 43,5%; Slovacia – 8,7%; Austria –
6,3%; Polonia – 4,9%; Italia – 3,8%; alţii – 32,8%
Alte surse de schimb internaţional: Turism
Structura importului: combustibili, materii prime, produse chimice şi petroliere

PERSPECTIVE:
Situaţia politică internă: Cu toate cp au apărut probleme în desemnarea unui nou
preşedinte, situaţia politică este stabilă şi se va menţine în
continuare, în ciuda unor divergenţe de opinii în cadrul
coaliţiei guvernamentale.
Situaţia politică externă: Având în vedere aderarea la NSTO şi perspectivele
aderării la UE, Cehia se află pe o poziţie externă foarte
bună.
Situaţia economică internă: În contextul întăririi politicii fiscale şi a măsurilor
împotriva corupţiei, există previziuni de creştere
economică.
Situaţia economică externă: Încetinirea creşterii economice în ţările UE cu care
Cehia realizează cea mai mare parte a tranzacţiilor
comerciale, influenţează exportul acesteia şi
deficitul comercial.

Relaţiile comerciale ale României cu Cehia (ml. USD):


1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
Import 36 50.2 53.6 82.2 104.7 194.8 171.0 196.0 275.0 347.8
Export 9.6 75.7 19.5 14.7 17.28 12.7 14.8 20.5 36.0 52.1
Soldul balanţei -26.4 25.5 -34.1 -67.5 -87.39 -182.1 -156.2 -175.5 -239.0 -295.7
comerciale:
Întârzieri la plată: Fără probleme

Sursa: Eximbank Romania


STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Folosind lucrările: I. Prigogine şi I. Stengers, Noua


alianţă, Editura politică, Bucureşti, 1984 şi P. Bran, Economica
valorii, Editura Economica, Bucureşti, 1995, realizaţi un referat
privind natura sistemelor deschise şi disipative care
caracterizează sistemele complexe ale lu-mii vii, precum şi baza
fizică a valorii formată din substanţă, energie şi informaţie.
Dezbateţi aceste puncte de vedere în corelaţie cu
cunoştinţele ştiinţifice generale şi cele economice de care
dispuneţi ca urmare a educaţiei formate pe baza teoriilor
existente în manuale.

Cerinţele internaţionale de USD-semn pentru procurarea


petrolului sunt dependente de:
2. - cantitatea zilnică de petrol cumpărată de circa 30
milioane barili;
- preţul de circa 25 USD /baril.
Determinaţi necesarul de fonduri în dolari şi necesarul
de USD-semn pentru un an la preţul de 25 USD /baril (dacă s-ar
folosi pentru plată bancnote de 100 USD), dar şi efectele asupra
acestui necesar dacă:
- etalonul dolar scade cu 10%;
- etalonul dolar creşte cu 5%.

Pe baza experienţei şi cunoştinţelor căpătate din


3. parcurgerea capitolelor precedente, din alte manuale, precum şi
din presă, realizaţi un inventar cât mai complet asupra abaterilor
cantitative şi calitative care apar în legătură cu produsele
Sistemului financiar şi monetar internaţional.
Încercaţi să evaluaţi efectele negative (pentru unii) şi
cele pozitive (pentru alţii) ale acestor abateri, precum şi
modalităţile de contracarare a acestor efecte.
TEME DE CERCETARE

" Analizaţi clauzele acordurilor încheiate cu FMI şi evidenţiaţi aspectele


favorabile înregistrate de evoluţia societăţii româneşti.
" Mecanisme de realizare a echilibrului în plan financiar-monetar
internaţional.
" Analizaţi care au fost principalele proiecte finanţate, în România, de
BERD şi cum s-au concretizat rezultatele acestor finanţări.
" Prezentaţi, comparativ, care sunt direcţiile de acţiune ale Fondului
Monetar Internaţional şi ale Grupului Băncii Mondiale în vederea
influenţării procesului de autoreglare a SFMI.

ANEXA 1:
STRATEGIA F.M.I. PENTRU CRIZELE FINANCIARE

Larga colaborare a F.M.I, cu ţările lumii vizează şi dezvoltarea unor


metode concrete de consolidare a sistemelor financiare atât în economiile
dezvoltate, cât şi în cele aflate în tranziţie. Toate acestea sunt orientate către
gestionarea riscurilor manifestate la nivelul economiilor, riscuri care, de cele mai
multe ori, se află la baza crizelor înregistrate.
Un prim aspect al intervenţiei F.M.I. vizează gestionarea riscului
corporativ şi controlul în instituţiile financiare.
Riscurile la nivelul instituţiilor financiare sunt reprezentate de:
• riscul de credit;
• riscul de dobândă;
• riscul valutar;
• riscul de lichiditate;
• riscul de reputaţie;
• riscul operaţional.
Toate aceste riscuri pot fi generate de aranjamentele ce stau la baza
managementului corporaţiilor, aranjamente care asigură funcţionarea şi
respectarea sistemului de control şi de gestionare a riscurilor. Se impune, astfel,
dezvoltarea standardelor prudenţiale acceptate în plan internaţional pentru
lichiditatea sistemelor bancare.
Gestionarea riscului valutar reprezintă un element important în
managementul riscurilor, tocmai aceste element fiind omis în recenta criză
asiatică.
• Gestionarea riscului valutar de către instituţiile bancare:
- acestea trebuie să acorde o mare atenţie şi politicii prudenţiale în raport
cu lichiditatea pasivelor şi activelor, mai ales când acestea sunt
denominate în monede străine. Astfel, cheia în evaluarea lichidităţii
activelor nu este scadenţa lor contractuală, ci viteza cu care ele pot fi
lichidate în condiţii de criză.
• Gestionarea riscului valutar de către companiile nonfinanciare:
- acestea trebuie să deţină împrumuturi în monedă străină la un nivel
care să-i permită acoperirea lor din fluxurile financiare proprii în valută.
Se impune, astfel, implementarea promptă a recomandărilor Comitetului
de la Basel pentru supraveghere bancară.

R I S C U R I

DE LICHIDITATE DE DOBÂNDĂ

VALUTAR

Cele trei riscuri se pot manifesta simultan, unul dintre ele putând
genera manifestarea şi a celorlalte două.
Exemple:
• o serioasă problemă sistemică de lichidate în moneda naţională
generează creşterea nivelului ratei dobânzii şi, în acelaşi timp, injectarea de
lichiditate în monedă naţională, ceea ce generează presiuni asupra cursului
valutar;
• adoptarea unor rate înalte ale dobânzii pentru a susţine valoarea
monedei naţionale şi, deci, pentru a acoperi riscul generat de devalorizarea
monedei naţionale generează probleme de lichiditate, ca urmare a migrării
capitalurilor spre valute;
• ratele ridicate de dobândă şi cursul valutar puternic devalorizat
generează probleme de lichiditate şi de solvabilitate în funcţie de
dezechilibrele iniţiale. Ca urmare, deprecierea bruscă a unei monede
generează scăderea capacităţii debitorilor de a-şi plăti împrumuturile
contractate în monedă străină, la riscul de credit înalt adăugându-se şi cel
valutar.
RISCUL DE LICHIDITATE

- crizele de pe pieţele emergente au evidenţiat importanţa gestionării


lichidităţii exprimate atât în moneda naţională, cât şi în valută, în
funcţie de structura activelor şi pasivelor unei ţări riscurile de
lichiditate vizând diferite domenii de activitate:
U structura scadenţei datoriei sectorului public (vezi cazul
Mexicului în 1994 şi, în prezent, al Rusiei);
U lichiditatea sectorului bancar (cazul Coreei în 1997 şi cel
al Argentinei, în 1995);
U sectorul companiilor nonfinanciare (implicaţii puternice
în generarea crizelor de lichiditate – cazul Coreei şi al
Indoneziei).
GESTIONAREA LICHIDITĂŢII ÎN VALUTĂ

- reprezintă o importantă problemă de plată sau chiar de încetare


de plăţi, deoarece capacitatea unei ţări de a furniza lichiditate în
monedă străină se limitează la:
U rezervele valutare proprii;
U vânzarea altor active valutare lichide;
U posibilitatea obţinerii de împrumuturi în
moneda naţională.
GESTIONAREA LICHIDITĂŢII ÎN MONEDĂ NAŢIONALĂ

- chiar dacă statul deţine monopolul emisiunii monetare, aceasta


nu înseamnă că gestionarea lichidităţii în monedă naţională
poate fi mai puţin strictă decât cea în valută.
În cazul ţărilor care au pieţe emergente, o problemă imediată se
manifestă când obligaţiunile guvernamentale îşi pierd brusc lichiditatea ca
urmare a manifestării de dificultăţi. Aceasta generează o mai grea sterilizare a
injecţiilor monetare interne, ceea ce generează presiuni asupra cursului valutar,
deoarece această ofertă suplimentară de monedă este foarte puţin probabil să fie
însoţită de o cerere mai mare.
Efectul de contagiune care apare din evoluţia unor terţe ţări pot declanşa
ajustări masive de portofoliu, influenţând capacitatea debitorilor dintr-o ţară de
a-şi refinanţa împrumuturile pe termen scurt. Efectele ulterioare asupra cursului
valutar şi ratei dobânzii generează repercusiuni asupra:
• nivelului activităţii economice;
• gradului de ocupare a forţei de muncă;
• creşterii economice;
• nivelului externalităţilor.
Conform Art.IV, din Statutul F.M.I. privind activitatea de supervizare
şi asistenţă tehnică, F.M.I. trebuie să acorde atenţia cuvenită dimensiunilor
macroeconomice ale lichidităţii şi riscurilor asociate, în acest sens impunându-
se următoarele măsuri:

U stabilirea unui cadru cantitativ pentru măsurarea lichidităţii la nivel


macroeconomic;
U examinarea gestionării lichidităţii agregate în monedă locală şi în
cea străină.

RISCUL DE DOBÂNDĂ

• Cauze:
- dezechilibrele se scadenţă ce apar în bilanţurile
instituţiilor financiare.
Exemple:
• sistemele bancare care au active cu durată ,ai lungă
decât pasivele, astfel încât, dacă ratele dobânzii cresc,
valoarea prezentă a activelor scade mai mult decât
aceea a pasivelor, generând o posibilă insolvabilitate a
instituţiilor bancare.
• Soluţii:
- Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară a
elaborat (în 1997) un set de principii pentru gestionarea
riscului de dobândă.

RISCUL VALUTAR

• Cauze:
- apare mai ales în cazul în care pasivele sunt exprimate în
valută, iar activele sunt denominate în moneda naţională.
• Soluţii:
- se impun:
U monitorizarea riscurilor valutare din sistemele
financiare naţionale;
U examinarea fie a limitelor directe impuse
dezechilibrelor valutare, fie a cerinţelor de
capital care depind de mărimea dezechilibrului
valutar prezent.
Sursa: Ziarul Financiar nr.56/10.02.1999 şi 61/ 17.02.1999 – “Strategia F.M.I.
pentru crizele financiare” traducere a “Repot of the working group
onstrengthening financial systems”.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1. a (Capitolul curent) ;
2. c (Capitolul curent);
3. d. (Capitolul curent)

O
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Sub coordonarea lui Joachim H. Spangenberg de la


Institutul Wuppertal s-a început proiectarea unui studiu privind
schimbarea priorităţilor societăţii europene în perspectiva anului
2010.
Proiectul intitulat "Europa durabilă" vizează majoritatea
problemelor globale cu care se confruntă lumea contemporană.
Cu toate că studiul încă nu are soluţionate direcţiile principale
de acţiune, sunt propuse următoarele măsuri:
- închiderea ciclurilor de producţie, prin refolosirea şi
reciclarea deşeurilor, realizarea de ambalaje returnabile şi
refolosibile etc.;
- reducerea folosirii combustibililor fosili;
- îmbunătăţirea calităţii materialelor, pentru a le
prelungi viaţa economică;
- scăderea intensităţii transportului.
Apreciaţi posibilitatea aplicării lor în România şi în
Republica Moldova şi costul investiţional şi ştiinţific al acestor
măsuri, precum şi ce efecte pozitive ar avea realizarea lor asupra
mediului şi economiei.

Pe baza graficelor din cuprinsul capitolului şi a altor


2. informaţii dezbateţi cauzele dezechilibrelor economice existente
azi în lume.
Apreciaţi următoarea informaţie: "Ca o consecinţă a
creşterii populaţiei, a modului în care se desfăşoară consumul şi
a tehnologiilor pentru care s-a optat, am depăşit deja capacitatea
de susţinere a planetei.... Dacă tendinţele înregistrate în privinţa
folosirii resurselor continuă să se menţină şi dacă numărul de
locuitori va creşte conform predicţiilor, atunci, în anul 2020,
suprafaţa agricolă disponibilă pe cap de locuitor va scădea cu
22%, iar captura piscicolă - cu 10%.... Este pericolul ca, din
diferite cauze, suprafaţa cultivată să scadă cu 21%, iar suprafaţa
de pădure cu 30%." (L. R. Brown, Problemele globale ale
omenirii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1994).

Pe baza informaţiilor furnizate de paginile web ale FMI


3. (www.imf.org şi www.fmi.ro ), evidenţiaţi condiţiile impuse de FMI
în vederea acordării finanţării şi stabiliţi, pa baza indicatorilor
înregistraţi la nivelul economiei româneşti, dacă aceste condiţii
au fost îndeplinite şi care au fost direcţiile de acţiune care au
permis acest lucru.

4. La data la care parcurgeţi capitolul de faţă realizaţi un


inventar cât mai complet privind Publicaţiile financiare
internaţionale existente în bibliotecile din instituţia de
învăţământ, la Biblioteca Centrală Universitară, la Biblioteca
Naţională.
Precizaţi care din acestea sunt editate de F.M.I. şi Banca
Mondială şi pe care le-aţi putut consulta pentru a actualiza
datele din tabelele şi graficele din prezentul manual.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1. a (capitolul curent) ;
2. b (capitolul curent);
3. a (capitolul curent);
4. d (capitolul curent).
Rebus financiar:
1) transferuri financiare;
2) suprapopularea;
3) Clubul de la Roma
ANEXA 1: Asistenţa tehnică a FMI

Indicatori 1998 1999 2000 2001 2002


Bugetul asistenţei tehnice a FMI, 257,1 266,2 251,7 265,5 268,8
din care: personal 165,6 164,0 158,5 171,8 172,2
consultanţi 22,0 20,3 16,4 22,7 23,2
experţi detaşaţi în 69,4 81,8 76,9 71,0 73,4
diferite locuri
Alte resurse externe: 92,4 99,2 85,5 77,7 77,8
din care: Programul NU pentru 22,8 14,3 8,7 8,4 9,6
dezvoltare
Japonia 53,6 70,3 68,0 59,5 56,2
Alte co-finanţări 16,0 14,7 8,8 9,8 12,0
Total resurse 349,5 365,4 337,2 343,2 346,6
Asistenţă tehnică repartizată pe 293,9 308,5 282,2 275,8 280,0
regiuni:
din care: Africa 64,5 72,9 69,8 68,2 71,9
Asia şi Pacificul 47,2 57,9 44,4 57,0 63,1
Europa I 24,8 22,7 24,1 30,2 30,3
Europa II 49,7 44,9 40,4 40,8 32,6
Orientul Mijlociu 29,2 31,9 23,5 27,8 22,4
Emisfera occidentală 36,2 32,5 28,2 23,7 28,0
Altele 42,3 45,8 47,9 28,0 31,7
Asistenţă tehnică non-regională 55,6 56,9 55,0 67,5 66,6
Total asistenţă tehnică: 349,5 365,4 337,2 343,2 346,6
Asistenţă departamentul: monedă 121,9 127,2 112,2 101,2 115,5
tehnică şi schimb valutar
repartizată pe departamentul finanţe 103,2 107,4 101,4 111,9 115,5
departamente publice
, din care: Institutul FMI 51,4 54,5 54,6 48,2 49,2
departamentul statistici 47,2 48,9 49,1 54,4 56,0
departamentul juridic 10,5 12,7 8,6 15,4 15,5
Alte departamente 15,4 14,7 11,3 12,2 12,9

Sursa: www.imf.org
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Pe baza informaţiilor de care dispuneţi, inventariaţi


principalele aspecte economice şi sociale care vi se par a fi
dezechilibre cauzate de fenomene interne şi externe.
Precizaţi care dintre aceste dezechilibre ar putea fi
"tratate" cu produse ale Sistemului financiar şi monetar
internaţional.

Pe baza datelor din Tabelul 16.1 stabiliţi ponderea


2. creditelor contractate pentru echilibrarea balanţei de plăţi şi
pentru proiecte economice.
Comentaţi nivelul creditelor efectiv trase în raport cu
sumele contractate (circa 50 – 60%) şi căutaţi explicaţii
plauzibile pentru neutilizarea unei părţi importante din liniile de
credite externe deschise.

3. Folosindu-vă de Relaţia de echilibru 16.1 şi 16.2, stabiliţi


modul de realizare a echilibrului macroeconomic dacă s-ar fi
avut în vedere următoarele date:

Y = 23,1 mld. USD; C = 22,0 mld. USD;


I = 2,5 mld. USD; X = 5,6 mld. USD;
M = 6,9 mld. S.

Redaţi grafic echilibrul macroeconomic realizat, folosind


modelul din fig. nr. 16.5.

Având în vedere nivelul poziţiei externe a României din


4. anul curent, stabiliţi cum trebuie să acţioneze autorităţile astfel
încât poziţia externă debitoare să se reducă.
Redaţi grafic modul în care se realizează echilibrul
economic general, în condiţiile reducerii datoriei externe.
TEME DE CERCETARE

" Evidenţiaţi posibilităţile de restabilire a echilibrului macroeconomic la


nivelul economiei româneşti.
" Posibilităţi de acces la finanţarea externă (cazul României)
" Finanţarea deficitului balanţei de plăţi externe: surse şi posibilităţi de
acces la finanţare.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1. b ( Capitolul curent);
2. b (Capitolul curent);
3. d (Capitolul curent);
4. d (Capitolul curent).
STUDII DE CAZ ŞI EXERCIŢII

1. Pe baza cunoştinţelor căpătate din parcurgerea acestui


manual, realizaţi o inventariere a riscurilor care pot afecta
rezultatele economice şi financiare ale unei firme obţinute prin
participarea la circuitul economic internaţional.
Pe de altă parte, precizaţi care ar fi procedeele financiare şi
monetare prin care o firmă ar putea evita total sau parţial efectele
negative sau ar putea consolida efectele pozitive de pe piaţa
economică, financiară şi monetară internaţională.
Pe un caz concret, realizaţi optimizarea rezultatelor din
comerţul exterior.

O societate comercială îşi propune să realizeze următorii


2. indicatori valutari:
mii USD
INDICATORI SUME
Încasări din export 10000
Executarea de lucrări 3000
Încasări comisioane 9
Cumpărarea de valută 150
Contractare de credit 2500
Încasare dobânzi pentru 181
depozite
Plăţi pentru import 13840
Reclamă 110
Restituiri credite şi dobânzi 500
Vânzări de valută 1000

Întocmiţi Bugetul activităţii de încasări şi plăţi în valută,


folosind fiecare un alt disponibil iniţial. Comentaţi modul de
gestionare a valutei de către societatea comercială respectivă şi
modul său de legătură cu componentele Sistemului financiar şi
monetar internaţional.
La finalul manualului sunteţi în situaţia de a face un bilanţ
3. al cunoştinţelor însuşite. Domeniul fenomenului mondo-financiar
şi monetar prezintă numeroase aspecte de maximă complexitate cu
care fiecare economist, indiferent de specializarea sa, se întâlneşte
aproape zilnic.
Punctaţi, în cadrul seminarului final, problematica
financiară şi monetară absolut obligatorie pentru practicarea
meseriei de economist la nivel de firmă, bancă, instituţie centrală.

TEME DE CERCETARE

" Posibilităţi de obţinere a finanţării externe de către societăţile comerciale


româneşti;
" Noi posibilităţi de privatizare a societăţilor cu capital de stat româneşti.

RĂSPUNSURI
ŞI ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE

Teste de autoevaluare:
1. e (capitolul curent);
2. c (P. Bran, Finanţele întreprinderii)
3. e (capitolul curent)