Aşa da, aşa nu!

2011 IAN
Greseli facute de apicultori
16

Apicultura, cel mai dulce segment al agriculturii, nu este nici pe departe o meserie uşoară. Această indelemnicire
necesită multe cunoştinţe, rutină, timp, dragoste, seriozitate şi efectuarea unor lucrări la momentul oportun.
Apicultorul are mult de lucru in stupina indecursul unui an insa, in timp ce isi face “meseria”, poate face si unele
greseli, mai meri sau mai mici, indiferent de experienta lui..
1. Primul lucru pe care l-am învăţat în meseria de apicultor a fost necesitatea de a avea în permanenţă mătci de
calitate în toţi stupii, ceea ce într-o oarecare măsură albinele îşi asigură singure, însă apicultorul trebuie să schimbe la
timp mătcile cu defecte, de slabă calitate, uzate, pentru a oferi comunităţii respective şansa să supravieţuiască.
2. Tratamentele trebuie făcute la timp şi în funcţie de necesitate, cu preparate cunoscute, verificate şi după
recomandărilor producătorului, şi nu după ochi, altfel deşi medicamentul este bun, nu va da rezultate.
3. Se apropie momentul efecutării controlului general al familiilor de albine, pentru a şti cu exactitate cu ce vom
intra la iernat. Pregătirea pentru iernat constă în aplicarea tratamentelor, după necesitate, schimbarea mătcilor,
reorganizarea cuibului, completarea rezervei de hrană etc.
4. Operaţia de lărgire a cuibului, la începutul şi în timpul sezonului, cu rame gata clădite sau artificiale, pune
adesea în dificultate începătorii, care se întreabă când s-o facă, unde să aşeze rama respectivă, sau cu câte rame să
lărgească cuibul?
5. Deschiderea stupilor prea des şi afumările în abundenţă stresează albinele, de aceea se evită cât mai mult.
Matca nu trebuie căutată şi controlată în permanenţă, întrucât ea asigură liniştea şi “hărnicia” stupului. Calitatea mătcii
poate fi determinată la efectuarea primului control al stării puietului.
6. Deplasările în pastoral trebuie făcute noaptea, cu pavilioane şi lăzi adecvate, asigurate cu chingi şi sisteme de
ventilare, pentru a evita orice defecţiuni, răsturnări sau sufocări. Aşezarea stupilor se face după “legea bunului simţ”:
nu ne aşezăm niciodată în direcţia de zbor a albinelor din alte stupine, aşa cum se întâmplă foarte des la noi.
7. Mierea de calitate pentru rezervele de iarnă se asigură în cantităţi optime, oricât de mult ne-ar tenta să stoarcem
tot în ideea că vom completa necesarul cu sirop de zahăr. Este o greşeală. Transformarea siropului în miere uzează
albina de iarnă, iar întârzierea administrării acestuia la timp nu va permite prelucrarea şi căpăcirea lui, ceea ce în mod
sigur va provoca diaree şi chiar pierderea familiei respective