Luxemburg

Denumirea oficială: Marele Ducat de Luxemburg

Capitala: Luxemburg Ville (74.000 loc.)
Limba oficială: franceza şi luxemburgheza (un dialect german)
Suprafaţa: 2.586 km2
Locuitori: 410.000 (158 loc./ km2)
Religia: catolicism 95%; protestantism, mozaism
Moneda: francul luxemburghez
Forma de guvernământ: monarhie ereditară constituţională
Ziua naţională 23 iunie

Geografie: L. este aşezat în Europa de Vest. Limite: Belgia (V şi N),

Germania (E), Franţa (S). G. fizică: L. are două zone distincte de relief: în
N munţi erodaţi, cu aspect de podiş (Oesling) şi cu văi adânci (Sur), reg. ce
face parte din cea a Ardenilor, şi în Ş, câmpia Gutland/Bon Peys, cca. 65%
din terit., care continuă câmpia Lorenei (274 m alt.). Clima: este temperată
de tranziţie către cea continentală. În N este mai aspră, în S, în Gutland,
clima e mai dulce. Floră şi faună: Pădurile acoperă 33% din terit. Luxem-
burgului; păduri de foioase (în Oesling predomină stejarul şi în Gutland
fagul). Populaţia: este formată din luxemburghezi şi străini (cca. 20%):
italieni, portughezi, francezi, germani. Concentrarea pop. în S şi SV ţării.
Rata natalităţii: 12,5‰; a mortalităţii: 9,9‰. Rata pop. urbane: 89%.
Resurse şi economie: L. are o economie dezvoltată, axată în ultima
vreme pe operaţiuni bancare, pe o extindere a serviciilor în general. Ind.
siderurgică foarte dezvoltată, pe baza importului de materie primă (în
deceniile trecute mai avea rezerve proprii de min. de fier). Agric. e bazată
pe creşterea animalelor (bovine, porcine); culturi variate: cereale, pomi
fructiferi, viţă de vie, flori, tutun. Export: către partenerii din Benelux şi
ţările CEE. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, căi rutiere, aeroport
la Luxemburg Ville. Oraşe: Esch-sur-Alzette (SV), Differdange /Differdingen (SV),
Dudelange/Diidelingen (S). Istoria: În sec. X în jurul oraşului şi castelului familiei
de Luxemburg se ridică un comitat care în 1354 devine ducat. În 1441 L.
trece sub stăpânirea ducelui de Burgundia; în 1506 devine posesiune a
Habsburgilor din Spania; 1659-1697 este ocupat de Franţa. În 1714, prin
tratatul de la Rastatt, Luxemburg este cedat Austriei. In 1795 este anexat
de Franţa: Congresul de la Viena (1815) ridică L. la rangul de Mare Ducat,
legat de Dlanda printr-o uniune-personală, membru al Confederaţiei
Germanice. Partea occidentală a L. în 1831 este încadrată în Belgia; restul,
sub suzeranitatea regelui Olandei. În 1867, tratatul de la Londra
recunoaşte independenţa L. şi neutralitatea sa sub garanţia marilor puteri.
În 1912 este abrogată legea salică în L. şi Marie-Adelaide devine mare
ducesă. Între 1914-1918 L. este ocupat de germani. În 1919, marea
ducesă Chariotte dă o Constituţie democratică ţării. În 1922, uniunea
economică cu Belgia. Între 1940-1944, ocupaţia germană. În 1947 L.
împreună cu Belgia şi Olanda formează uniunea vamală, apoi econ.
Benelux. Stat membru fondator a importante organizaţii europene şi
internaţionale printre care: Consiliul Europei (1949), CEE (1957), NATO
(1949), Uniunea Europei Occidentale (1955). Statul: este monarhie
constituţională, mare ducat ereditar, conform Constituţiei din 1968.
Puterea legislativă este exercitată de marele duce şi de Camera
Deputaţilor (Parlament); mandat pe 5 ani. Puterea executivă este exerci-
tată de un cabinet format ca rezultat al alegerilor legislative.
Multipartitism.