TEMA 4: BUGETUL ȘI SISTEMUL BUGETAR

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

2. Principiile bugetare
3. Sistemul bugetar al RM
4. Deficitul bugetar
Surse bibliografice:
1. Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847 din 24 mai 1996.
2. Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16 octombrie 2003.
3. Hîncu R., Cheltuielile pentru învăţământ în condiţiile deficitului bugetar, Chişinău, 2004
4. Manole T. Finanţe publice, teorie şi aplicaţii. Chişinău, 1998.

1. Caracteristica şi conţinutul Bugetului de stat

Afirmarea rolului economic al statului este inseparabilă de Bugetul Statului.
BS exprimă fluxurile financiare care apar în procesul repartizării PIB, ocazionate
de formarea resurselor şi efectuarea cheltuielilor publice în conformitate cu
obiectivele de politică economică, socială şi de altă natură ale fiecărei perioade.
Bugetul de stat este (Anexa 1):
 Document-program, prin care statul prevede anual mărimea şi

structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei publice;

 Act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv şi comparativ a

veniturilor publice, precum şi a destinaţiilor acestora;

 Act de autorizare, prin care puterea executivă este împuternicită de

puterea legislativă să efectueze cheltuieli şi să perceapă venituri în

acord cu prevederile legale;
 Act anual, deoarece se elaborează anual, având putere de acţiune pe

parcursul unui exerciţiu financiar (în RM corespunde cu anul

calendaristic);
 Act juridic, prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege, veniturile şi

cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice;

 Sistem de fluxuri financiare, prin care se exprimă atât fluxurile
financiare privind formarea resurselor băneşti publice, cât şi fluxurile
financiare ce se degajă în procesul de gestionare al acestora;
  Instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii, n sensul

că, prin buget, se poate reflecta politica fiscală propriu-zisă.

Bugetul reprezintă actul cel mai important din viaţa publică, deoarece el este
expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. El
poate fi aprobat sub patru aspecte esenţiale (anexa 2):
a) sub aspect juridic, reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi autorizate
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului;
b) sub aspect economic, subliniază corelaţiile macroeconomice şi, în
special, legătura cu nivelul şi evoluţia PIB;
c) sub aspect tehnic, interesează îndeosebi procesele de pregătire şi
elaborare a bugetului, precum şi metodele de previziuni şi evaluare a
diverselor categorii de venituri ş cheltuieli cuprinse în buget;
d) sub aspect politic, bugetul este considerat expresie a opţiunilor
Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă componentele sale
(politico-economică, socială, educativă, culturală, militară etc.).
Bugetul îndeplineşte trei funcţii:
1. Controlul cheltuielilor, prin care este supravegheată execuţia
bugetului de către autorităţile publice care au conceput limitele şi condiţiile
(Guvern, Parlament) şi chiar în mod indirect, de către cetăţeni, care sunt atât
finanţatori, cât şi beneficiarii bugetului;
2. Gestiunea eficace a activităţii publice, prin care executanţii se
asigură de utilizarea eficace a resurselor financiare;
3. Proiectarea activităţii statului, prin care obiectivele urmărite sunt
formulate în diferite programe alternative, însoţite de posibilităţile de
finanţare.
În prezent, în practica intenaţională, se utilizează mai multe tipuri de bugete,
cum ar fi:
- bugetul pe articole;
- bugete pe program;
- buget de mijloace;
 - buget funcţional.
Bugetul pe articole este un document financiar, care specifică în fiecare
articol partea de venituri şi cheltuieli planificate conform clasificaţiei economice,
funcţionale şi organizaţionale. Acest tip de buget pune accentul pe ceea ce trebuie
să se procure cu mijloace planificate (remunerarea muncii, plata pentru mărfuri,
servicii şi livrări). Acest buget nu conţine informaţii despre direcţiile de acţiune şi
funcţiile Programului de activitate al Guvernului şi n descrie rezultatele scontate.
Bugetul pe programe prevede o altă metodă de elaborare, reviziune şi
prezentare a bugetului decît cea aplicată în cazul bugetului pe articole. Acest buget
stabileşte rezultatele scontate în urma prestării serviciilor de stat. Veniturile şi
cheltuielile sunt puse în corelaţie cu programele, care, la rândul lor, sunt conforme
cu Programul de activitate al Guvernului. Fiecare program este însoţit de un
materia explicativ care descrie scopurile şi obiectivele activităţii planificate.
Centrul pentru Analiza Bugetară şi Financiară a studiat aprofundat practica
internaţională în domeniul bugetării pe program pentru a evalua oportunitatea
utilizării acestei metode în procesul bugetar în RM.
Bugetul de mijloace reprezintă bugetul în forma sa tradiţională, în care sunt
prezentate şi detaliate mijloacele financiare alocate diferitor categorii de servicii
publice; are finalitate anuală.
Buget funcţional datorită insuficienţei resurselor, se impune selectarea (în
funcţie de costul şi randamentul serviciilor publice) cheltuielilor publice ce pot fi
finanţate la un moment dat.

2. Principiile bugetare

Procesul complex al elaborării şi execuţiei bugetului de stat este supus unor

reguli (principii) bugetare. Elaborate la începutul sec, XIX, aceste principii au ca
scop organizarea unei gestiuni clare şi riguroase a finanţelor publice, precum şi
facilitarea posibilităţilor de exercitare de către Parlament a misiunilor sale de
autorizare a bugetului şi de control a execuţiei acestuia de către Guvern. (tabelul
1)
 3. Sistemul bugetar al RM
Sistemul bugetar include totalitatea fondurilor de mijloace băneşti ale organelor
administraţiei publice, constituite în scopul îndeplinirii funcţiilor ce le revin.
Sistemul bugetar este determinat de structura organizatorică a statelor ce pot fi
unitare sau de tip federal.
În statele de tip unitar (Franţa, Marea Britanie, Suedia) sistemul bugetar
include: 1. bugetul administraţiei publice centrale; 2. bugetele locale.
În statele de tip federal (SUA, Canada, Rusia) sistemul bugetar include: 1.
bugetul federaţiei; 2. bugetele statelor, provinciilor, sau regiunilor membre ale
Federaţiei; 3. bugetele locale.
Conform prevederilor „ Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”
nr.847 din 24 mai 1996, sistemul bugetar al RM (denumit şi buget public naţional)
include ( schema 1):
1.Bugetul de stat definit ca totalitatea veniturilor şi cheltuielilor necesare
pentru implementarea obiectivelor şi strategiilor Guvernului;
În conformitate cu „Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar”
veniturile bugetului de stat includ:
-venituri curente (schema 2);
- venituri din operaţiuni de capital şi din transferurile de capital (venituri din
privatizarea întreprinderilor de stat şi a fondurilor fixe, încasări din vânzarea
patrimoniului de stat, venituri din vânzarea terenurilor şi a activelor nemateriale).
-granturile.
2. bugetele unităţilor administrativ-teritoriale includ bugetele satelor,
oraşelor (schema 3), raioanelor (schema 5), bugetele unităţilor teritorial autonome
cu statut juridic special, bugetele municipiului Chişinău şi Bălţi (schema 4);
Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale includ:
a) veniturile proprii , care se formează din impozitele şi taxele locale prevăzute de
fiecare teritoriu în parte;
b) încasări de mijloace speciale obţinute din executatea lucrărilor, prestarea
serviciilor şi alte activităţi desfăşurate contra plată de instituţiile publice finanţate
de la buget;
c) defalcări de la veniturile generale de stat, conform normativelor procentuale
stabilite;
d) transferuri de la bugetul de stat la bugetele raionale, bugetul central al unităţii
teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipal Bălţi şi bugetul
municipal Chişinău şi transferurile de la acestea la bugetele locale;
e) defalcări de la impozitul pe bunuri imobiliare, conform normativelor
procentuale.
Veniturile bugetelor de orice nivel nu includ împrumuturile acordate din
bugetul de stat sau din alt buget şi împrumuturile de la instituţiile financiare şi alţi
creditori.
3. bugetul asigurărilor sociale de stat definit ca totalitatea veniturilor şi a
cheltuielilor sistemului naţional de asigurări sociale. BASS face parte din Bugetul
Public Naţional şi este independent de Bugetul de Stat.
4. fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

5. Deficitul bugetar
Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic lumii contemporane, el este
caracteristic nu numai ţărilor dezvoltate, dar şi ţărilor în curs de dezvoltare.
Execuţia bugetară, într-o anumită perioadă, se poate prezenta în una din
următoarele trei situaţii:
- deficitară – în cazul când cheltuielile depăşesc veniturile sau
încasările bugetare realizate;
- echilibrată, atunci când cheltuielile sunt egale cu venituile
prevăzute;
- excedentară, când veniturile realizate în perioada respectivă sunt mai
mari ca cheltuielile.
 În ţările cu economie dezvoltată deficitele bugetare sunt comparativ mai mici,
decît în cele în curs de dezvoltare, iar cauzele apariţiei acestora se datorează, în
principal, unor elemente de structură care pot apare la un moment dat, pot fi
rezultatul unei politici a guvernelor de a asigura o protecţie socială ridicată a
populaţiei. Datorită nivelului ridicat de dezvoltare economică acoperirea deficitelor
bugetare în aceste ţări nu constituie o problemă. Nivelul deficitelor în aceste ţări
este în jurul 2-3,5% din PIB.
În ţările în tranziţie deficitele bugetare sunt în general mari de 4-5% din PIB
ele fiind generate de:
- scăderea continuă a nivelului producţiei;
- creşterea ratei inflaţiei mult peste limitele admisibile;
- creşterea cheltuielilor bugetare prin asumarea de către guvern, în
totalitate sau parţial, a cheltuielilor sociale;
- acordarea de către guvern de subvenţii, din anumite raţionament,
pentru întreprinderile care înregistrează pierderi;
- creşterea datoriei publice.
În RM sursele de finanţare a deficitului bugetar se împart în:
1. Surse interne, care includ: împrumuturile BNM, împrumuturile acordate de
alte instituţii financiare, venituri de la vînzarea hîrtiilor de valoare de stat, alte
împrumuturi, mijloace depuse la bănci în conturi depozitare, diferenţa dintre cursul
de schimb la sursele valutare, mijloace din privatizarea patrimoniului de stat;
2. Surse externe, care includ: împrumuturile contractate de la alte state şi
organizaţii internaţionale, alte împrumuturi.
 Anexa 1
Bugetul de stat este:
 Document-program, prin care statul prevede anual
mărimea şi structura veniturilor şi cheltuielilor din cadrul economiei
publice;
 Act de previziuni, sub forma unui tablou evolutiv şi
comparativ a veniturilor publice, precum şi a destinaţiilor acestora;
 Act de autorizare, prin care puterea executivă este
împuternicită de puterea legislativă să efectueze cheltuieli şi să
perceapă venituri în acord cu prevederile legale;
 Act anual, deoarece se elaborează anual, având putere de
acţiune pe parcursul unui exerciţiu financiar (în RM corespunde cu
anul calendaristic);
 Act juridic, prin care se prevăd şi se aprobă, prin lege,
veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor
publice;
 Sistem de fluxuri financiare, prin care se exprimă atât
fluxurile financiare privind formarea resurselor băneşti publice, cât şi
fluxurile financiare ce se degajă în procesul de gestionare al
acestora;
 Instrument de politică a statului în domeniul fiscalităţii,
în sensul că, prin buget, se poate reflecta politica fiscală propriu-zisă.
 Anexa 2

⇒ sub aspect juridic, reprezintă un act prin care sunt prevăzute şi

autorizate veniturile şi cheltuielile anuale ale statului;

⇒ sub aspect economic, subliniază corelaţiile macroeconomice

şi, în special, legătura cu nivelul şi evoluţia PIB;

⇒ sub aspect tehnic, interesează îndeosebi procesele de pregătire

şi elaborare a bugetului, precum şi metodele de previziuni şi

evaluare a diverselor categorii de venituri ş cheltuieli cuprinse
în buget;
⇒ sub aspect politic, bugetul este considerat expresie a opţiunilor

Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă componentele

sale (politico-economică, socială, educativă, culturală, militară
etc.).
 Principii bugetare
Tabelul 1

Principiu Conţinut Derogări

1.Principiul Se referă, pe de o sistemul de gestiune: la finele anului
anualităţii parte la perioada de bugetar, bugetul se închide în mod
automat, în contul de încheiere a
timp pentru care se exerciţiului bugetar fiind înscrise doar
întocmeşte şi se veniturile încasate şi cheltuielile
aprobă bugetul, iar efectuate, în timp ce veniturile
pe de altă parte, la neîncasate şi cheltuielile angajate dar
perioada de timp în neefectuate urmează a se reflecta în
bugetul anului în care se vor realiza.
care se încasează Dezavantajul sistemului constă în faptul
veniturile şi se că nu pot fi cunoscute cu exactitate
efectuează veniturile şi cheltuielile anului bugetar
cheltuielile înscrise încheiat.
în autorizaţia dată •sistemul de exerciţiu: presupune
existenţa unei perioade de 3-6 luni din
Guvernului de către momentul expirării anului bugetar până
Parlament. la încheierea contului de exerciţiu
bugetar, timp în care se continuă
încasarea veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor; dezavantajul constă în
existenţa, în paralel, a doua bugete, cel
al anului expirat şi cel al anului în curs,
care creează dificultăţi în ceea ce
priveşte sistemul de evidenţă şi control.
în Moldova, exerciţiul bugetar este
anual, coincide cu anul calendaristic şi
cu cel financiar, execuţia bugetară se
încheie la data de 31 decembrie a
fiecărui an iar orice venit neîncasaţ
şi orice cheltuială neefectuată până la
această dată
 Continuare - Tabelul nr. 1.
se va încasa sau se va plăti în contul
bugetului pe anul următor, creditele
bugetare neutilizate până la închiderea
anului sunt anulate de drept.

2. Principiul Presupune înscrierea • resursele provenind din donaţii care

universalităţii veniturilor şi a nu majorează resursele publice, ci au o
afectaţie specială în conformitate cu
cheltuielilor în voinţa celui care efectuează donaţia; •
bugetul de stat în fondurile de sprijin care reprezintă
sumele lor globale resurse ale particularilor puse la
(totale, brute), fără dispoziţia administraţiilor publice cu
omisiuni şi condiţia realizării unor lucrări
publice sau prestaţii determinate; •
compensări reconstituirea creditelor bugetare prin
reciproce. restituirea către buget a sumelor
necuvenite sau acordate cu t i t l u
provizoriu.

3.Principiul Presupune înscrierea • bugetele anexe: bugete distincte de

unităţii tuturor veniturilor şi a bugetul general al statului, votate
separat de Parlament, supuse controlului
bugetare cheltuielilor, în puterii legislative; • conturile speciale
sumele lor globale, de trezorerie: sunt evidenţiate
într-un singur încasările ce nu reprezintă un venit
document. propriu-zis şi cheltuielile care nu au
caracter definitiv; • bugetele
extraordinare: bugete distincte de
cele ordinare în care se înscriu
cheltuielile excepţionale (crize
economice, calamităţi naturale, situaţii
de război etc.) şi veniturile necesare
acoperirii acestora, încasate din
impozite special instituite, din
împrumuturi sau surse cu caracter
inflaţionist; • bugetele autonome: sunt
elaborate de întreprinderile publice cu
personalitate juridică şi cu largă
autonomie funcţională care realizează
venituri proprii şi acoperă cheltuielile
pe seama acestora.
 Continuare - Tabelul nr.1.
4. Principiul Depersonalizarea Nerespectarea principiului
neafectării veniturilor, astfel încât, unităţii sau al universalităţii
totalitatea lor este utilizată
veniturilor pentru acoperirea tuturor
conduce şi la încălcarea
bugetare cheltuielilor. principiului neafectării
veniturilor.
5. Principiul Veniturile bugetare
specializării trebuie înscrise în buget
şi aprobate de Parlament
bugetare pe surse de provenienţă,
iar cheltuielile în funcţie
de destinaţia lor şi de
conţinutul economic.

6. Principiul Veniturile publice trebuie să Acest principiu se respectă în

acopere cheltuielile publice,
echilibrului în scopul asigurării procesul elaborării bugetelor
bugetar echilibrului dintre nevoile locale.
colective şi resursele
financiare publice.

7. Principiul Dezbaterea publică a

proiectelor de buget, a
publicităţii conturilor generale anuale de
execuţie a acestora.
Publicarea în Monitorul
Oficial a bugetelor şi
conturilor anuale de
execuţie

8. Principiul Toate operaţiunile bugetare

se exprimă în moneda
unităţii monetare naţională. Sistemul bugetar al RM

Schema 1. Sistemul bugetar al RM

Error: Reference source not found
Fondurile asigu-
Bugetul asigurărilor Bugetele unităţilor
rărilor obligatorii
administrativ-
Bugetul de stat sociale de stat de asistenţă
teritoriale
medicală

Bugetele unităţilor
Bugetele municipiilor teritoriale cu
Bugetele raioanelor Chişinău şi Bălţi statut juridic
special

bugetul central
bugetul raional; bugetul
al unităţii;
municipal;
bugetele locale
bugetele locale a:
ale:
- satelor bugetele locale:
- satelor ;
- comunelor; - satelor;
- comunelor;
-oraşelor; - comunelor;
- oraşelor;
-municipiilor. -oaşelor.
- municipiilor.
 Veniturile curente

Venituri fiscale
Încasări nefiscale

Impozite directe Impozite indirecte Venituri din activitatea

de antreprenoriat şi
proprietate;
-Taxa pe valoare Taxele şi plăţile
Impozite pe venit; adăugată; administrative;
Impozite pe - Accizele. Încasările
proprietate. - Taxele rutiere
neidentificate.
Schema 2. Structura veniturilor curente a bugetului de stat

Bugetele satelor, oraşelor

(cu excepţia municipiului Chişinău şi Bălţi)

Venituri
Cheltuieli

1) venituri din vânzarea apartamentelor către

1) amenajarea teritoriului şi
cetăţeni;
urbanistica;
2) venituri din vânzarea pămîntului
2) construcţia şi întreţinerea
proprietate publică a unităţii teritorial-
drumurilor, străzilor, podurilor locale;
administartive;
3) întreţinerea instituţiilor de
3) impozitul privat;
învăţămînt preşcolar, primar, gimnazial,
4) impozitele şi taxele locale aplicate;
mediu de cultură generală, liceal şi
5) taxa pentru patenta de întreprinzător;
complementar ce deservesc populaţia
6) plata pentru perfectarea actelor notariale
localităţii;
de către secretarul consiliului local;
4) întreţinerea bibliotecilor şi
7) încasări din arenda terenurilor proprietate
muzeelor;
a unităţii administrativ teritoriale;
5) întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor
8) defalcări de la următoarele tipuri de
verzi;
venituri:
6) întreţinerea instituţiilor de cultură
-impozitul pe venitul persoanelor fizice şi
şi desfăşurarea acţiunilor culturale;
juridice de pe teritoriul unităţii administrativ
7) activitatea autorităţii executive.
teritoriale;
8) acordarea de asistenţă populaţiei
9) transferuri de la bugetul unităţii
inclusiv protecţia familiiilor cu mulţi copiii
administrativ-teritoriale de nivelul al doilea
şi a familiiilor tinere.
şi de la bugetul municipal

Schema 3. Structura bugetele satelor (comunelor), oraşelor ( municipiilor)

 Bugetul municipal Bălţi şi Chişinău

Venituri
Cheltuieli

1) venituri din vânzarea apartamentelor

către cetăţeni;
2) venituri din vânzarea pămîntului ce
1) amenajarea teritoriului şi urbanistica;
aparţine domeniului privat a
2) construcţia şi întreţinerea
municipiilor;
drumurilor, străzilor, podurilor locale;
3) impozitul privat;
3) întreţinerea instituţiilor de
4) impozitele şi taxele locale aplicate;
învăţămînt preşcolar, primar,
5) taxa pentru patenta de
gimnazial, mediu de cultură generală,
întreprinzător;
liceal şi complementar ce deservesc
6)încasări din vînzarea bunurilor
populaţia localităţii;
confiscate;
4) întreţinerea bibliotecilor şi
7) taxa pentru eliberarea licenţelor
muzeelor;
pentru practicarea genurilor de
5) întreţinerea parcurilor şi a
activitate;
spaţiilor verzi;
8) defalcări de la următoarele tipuri de
6) întreţinerea instituţiilor de
venituri:
cultură şi desfăşurarea acţiunilor
- impozitul pe venitul persoanelor
culturale;
juridice de pe teritoriul unităţii
7) activitatea autorităţii executive
administrativ teritoriale-cel puţin 50%;
a municipiului;
- taxa pentru folosirea drumurilor-cel
8) construcţia, întreţinerea şi
puţin 50%.
exploatarea sistemelor de alimentare cu
9) transferuri de la bugetul de stat;
apă, de canalizare, salubrizarea
10) încasări de mijloace speciale din
localităţii.
executarea lucrărilor, prestarea
serviciilor de către instituţiile finanţate
din bugetul municipal.
Schema 4. Structura bugetului municipal Chişinău şi Bălţi
 Bugetul raional
Venituri
1) Încasări directe şi integrale ale
următoarelor venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
b) impozitul privat;
c) impozitul pentru folosirea resurselor
naturale;
d) venituri din operaţiuni cu capitalul;
e) plata pentru perfectarea actelor notariale
de către secretarul consiliului raional.
2) Defalcări de la următoarele tipuri de
venituri:
a) impozitul pe venitul persoanelor
juridice de pe teritoriul unităţii
administrativ teritoriale- cel puţin 50%;
b) taxa pentru folosirea drumurilor-cel
puţin 50%.
c) impozitul pe bunurile imobiliare
conform normativele procentuale aprobate
de consiliulul raional.
3) transferuri de la bugetul de stat;
4) încasări de mijloace speciale din
executarea lucrărilor, prestarea serviciilor
de către instituţiile finanţate din bugetul
raional.
Schema 5. Structura bugetului raional
Cheltuieli
1) întreţinerea activităţii autorităţii
executive şi a direcţiilor subordonate
consiliului raional;
2) construcţia şi întreţinerea drumurilor de
interes raional;
3) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt
liceal, secundar profesional, şcolilor
internat, gimnaziilor internat cu regim
special;
4) construcţia obiectivelor publice de
interes raional;
5) acordarea de asistenţă socială şi
intreţinerea instituţiilor din domeniul
asistenţei sociale;
6) asigurarea ordinii publice;
7) întreţinerea teatrelor, televiziunii publice
locale;
8) coordonarea şi desfăşurarea activităţilor
sportive şi a altor activităţi pentru tineret;
9) executarea hotărîrilor judecătoreşti prin
care autoritatea administraţiei publice
locale este obligată să efectuieze plăţi,
 Tabelul nr. 2. EVOLUŢIA INDICATORILOR MACROECONOMICI

2001 2002 2003 2004

Produsul intern brut nominal, (mil. lei) 19051.5 22555.9 27618.9 31991.7
– faţă de perioada similară din anul trecut, în
106.1 107.8 106.6 107.3
termeni reali, %
Deflatorul PIB, % 112.1 109.8 114.9 108.0
Producţia industrială, (mil. lei) 10427.6 12624.1 15963.1 17533.0
– faţă de perioada similară din anul trecut, în
113.7 110.8 115.6 106.9
termeni reali, %
Indicele preţurilor cu ridicata în industrie (mediu) 112.3 104.7 107.8 105.6
Producţia agricolă, (mil. lei) 8646.0 9474.2 10354.0 12600.8
– faţă de perioada similară din anul trecut, în
106.4 103.4 86.4 120.4
termeni reali, %
Investiţiile în capital fix, (mil. lei) 2315.1 2804.2 3621.7 5002.7
– faţă de perioada similară din anul trecut, în
111.0 111.0 107.0 108.0
termeni reali, %
Deficitul (-), excedentul (+) bugetului consolidat,
-1.0 -109.7 437.1 134.5
(mil. lei)
- faţă de PIB, % -0.01 -0.5 1.6 0.4
Preţurile
Indicele preţurilor de consum (mediu) 109.6 105.2 111.6 112.4
Indicele preţurilor de consum pe perioadă 106.3 104.4 115.7 112.5
Piaţa muncii
Numărul scriptic mediu al personalului la sfârşitul
692.1 685.3 668.3 665.2 1
perioadei, (mii persoane)
Numărul şomerilor oficial înregistraţi la sfârşitul
27.6 24.0 19.7 21.0
perioadei, (mii persoane)
Rata şomajului conform BIM 7.3 6.8 7.9
Salariul mediu, (lei) 543.7 691.5 890.8
– faţă de perioada similară din anul trecut, în
121.6 120.9 115.4 111.4 2
termeni reali, %
Restanţele la salarii, (mil. lei) 222.7 137.8 158.0 158.0 3
Datoria externă publică directă şi garantată,
955.6 986.9 1008.4 879.5
(mil. USD)
Total datorie externă, (mil. USD) 1675.1 1816.3 1918.0 1972.6
Datoria internă, (mil. lei) 2400.5 2821.4 2920.4 3714.1
– împrumuturi de la BNM cu garanţia HVS 1507.1 1744.0 1744.0 2338.0
– hârtii de valoare de stat în circulaţie, 893.4 1077.4 1176.4 1376.1
inclusiv HVS în portofoliul BNM 400.0 400.0 400.0 400.0
1
– pe perioada ianuarie-noiembrie 2004
2
– conform calcului BNM
3
– la 30 noiembrie 2004
Sursa: Departamentul Statistică şi Sociologie, Ministerul Finanţelor şi BNM