Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din raportul privind starea mediului în Suceava elaborat de APM Suceava, analizând
datele prelucrate s-a constatat, prin sistemul de monitorizare continuă a calităţii aerului, că
toate concentraţiile medii anuale s-au situat mult sub CMA conform STAS 12574/1987. De
asemenea, concentraţiile zilnice maxime înregistrate anual s-au încadrat în acest interval de
timp mult sub valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane (125 g/mc), precum
şi sub pragul inferior de evaluare a calităţii aerului pentru protecţia sănătăţii umane (50
g/mc), stabilite prin Ordinul MAPM nr. 592/2002.
Poluarea apei
Apele reziduale rezultate din procesul de fabricare a celulozei sulfat conţin:
poluanţi în stare solidă: suspensii organice şi anorganice;
poluanţi în stare dizolvată, respectiv:
1. compuşi organici dizolvaţi ai ligninei şi polizaharidelor;
2. compuşi rezinici şi fenoli, provenind din substanţele extractibile din lemn;
3. săruri anorganice dizolvate şi compuşi ai sulfului în stare dizolvată, având
ca sursă chimicalele utilizate în proces.
Se evidenţiază că SC AMBRO SA are un impact negativ asupra calităţii râului
(datorită epurării primare necorespunzătoare cât şi epurării biologice
insuficiente), care se cumulează cu impactul altor poluatori majori: SC ACET
SA, halda municipală, conducta de subtraversare a râului.
În funcţie de nivelul de încărcare a apei reziduale, poluanţii specifici procesului
de fabricare a celulozei şi hârtiei pot produce efecte asupra viului.
Poluarea solului
Sursele şi punctele care prezintă poluare a solului şi apei freatice:
Zona rezervoarelor aferente gospodăriei de sulfat de aluminiu reamenajată, poluare
remanentă după înlăturarea sursei;
Zona rezervoarelor subterane de păcură, dezafectate(poluare remanentă).
Zona cuptoarelor de var - caustificare, ca urmare a depozitării temporare a nămolului
verde şi sterilului de la stingerea varului, depunerii pulberilor grosiere de la cuptoarele de var .
Zona de depozitare finală a reziduurilor tehnologice - poluare difuză, istorică.
Cantitatea de deşeuri tehnologice depozitate este ridicată (deşi s-a pus în funcţiune un
cazan de ardere a deşeurilor lemnoase), în principal ca urmare a utilizării ca materie
primă a deşeurilor lemnoase din industria forestieră şi de prelucrare a lemnului, cât şi a
prelucrării maculaturii, situaţia prezentându-se astfel:
52,2% din deşeurile tehnologice generate se valorifică (ardere la
CADL)
47,8 % sunt depozitate la:
- haldele proprii (16,5% din total)
- halda municipală (31,65% din total)