MINISTERUL EDUCAÞIEI ªI CERCETÃRII

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate”

Programul „A doua ºansã”

HORAÞIU POPA-BOTA

GEOGRAFIE
Modulul 1
Spaþiul geografic
Ghidul profesorului

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii,
pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit
„A doua ºansã” – învãþãmânt secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua ºansã”– învãþãmânt secundar inferior
Dorina Kudor, autoare „Limba ºi literatura românã”
Carmen Costina, autoare „Limba englezã”
Ariana-Stanca Vãcãreþu, autoare „Matematicã”
Nicolae Pellegrini, autor „Matematicã”
Luminiþa Chicinaº, autoare „ªtiinþe”
Ioana Mihacea, autoare „ªtiinþe”
Mihai Stamatescu, autor „Istorie”
dr. Horaþiu Popa-Bota, autor „Geografie”
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Culturã civicã”
Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale”

Coordonator editorial: Laura Codreanu

Design copertã, layout: Elemér Könczey
Design ºi dtp: András Tánczos
Ilustraþii: Levente Szekeres
Corecturã: Mirabela Mitricã

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate”, componenta „A doua ºansã”.
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: februarie 2006

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuprins Stimatã colegã,
Stimate coleg,
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Ne bucurãm cã suntem
Capitolul I. Spaþiul geografic împreunã în marea echipã a
1. Universul ºi Sistemul Solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 programului „A doua ºansã”.
2. Pãmântul – planeta noastrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 Ordinele M.Ed.C. nr.
3. Ora pe glob . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 5333/25.10.2005 ºi nr.
5375/29.12.2005 privind
Capitolul II. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului Metodologia aplicãrii
1. Globul geografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 programului ºi programele
2. Harta geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 ºcolare pentru educaþia de
3. Schiþa geograficã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 bazã sunt documentele care
stau la baza programului
Capitolul III. Mijloace de orientare în spaþiu ºi timp „A doua ºansã” – învãþãmânt
1. Mijloace naturale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 secundar inferior.
2. Mijloace artificiale de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Ghidul de faþã face parte
dintr-o serie de materiale
Capitolul IV. Orientarea în spaþiu ºi timp educaþionale (ghidurile
1. Orientarea cu ajutorul materialelor cartografice . . . 22 elevului, ghid de evaluare)
2. Orientarea în teren . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 elaborate, sau în curs de
elaborare care vor fi utilizate
Încheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 în cadrul programului
„A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior.
Prin realizarea ghidurilor,
am dorit sã vã sprijinim
ºi sã vã oferim materiale
perfectibile, dar utile Dvs.
atât în cadrul programului,
cât ºi în întreaga activitate
didacticã.
Sugestiile pe care ni le veþi
oferi vor contribui la
revizuirea materialelor în
anul de pilotare, astfel încât
programul sã se poatã
extinde la nivel naþional,
începând cu anul ºcolar
viitor.
Datoritã Dvs., pentru tinerii
din program, viitorul poate
arãta altfel.
Vã dorim succes ºi vã
mulþumim cã aþi ales sã fiþi
alãturi de noi.

Lucia Copoeru
Coordonator
„A doua ºansã” – învãþãmânt
secundar inferior

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

 SPAÞIUL GEOGRAFIC
Introducere
Lucrarea de faþã prezintã teme considerate de noi
ca fiind de mare utilitate pentru pregãtirea
elevilor din cadrul programului „A doua ºansã”
dar ºi pentru profesorii care vor preda geografia,
vizând probleme actuale, interdisciplinaritatea,
tehnici noi folosite în predare, implicarea în
domeniul practic-aplicativ. Am urmãrit
abordarea problemelor atât de facturã teoreticã
dar mai ales practicã, identificate în realitate.
Fiecare elev posedã o bazã de cunoºtinþe
constituitã dintr-o varietate de elemente
(cunoºtinþe declarative, cunoºtinþe procedurale,
atitudini ºi competenþe), reprezentate mental
prin diverse modalitãþi. Obiectivul principal al
instruirii îl constituie transformarea acestei baze
de cunoºtinþe într-una structuratã, care sã-i
permitã elevului actualizarea ºi utilizarea
eficientã a cunoºtinþelor în soluþionarea
situaþiilor problemã, reale.
Suntem de pãrere cã situaþiile educative în care
elevul rãspunde la întrebãrile profesorului pe
baza unei hãrþi, a unei schiþe, cele în care
descrie, analizeazã, explicã ºi chiar
experimenteazã sunt mai eficiente decât cele în
care profesorul demonstreazã, explicã, descrie.
Prin urmare, în structurarea conþinutului unei
lecþii, se þine cont de mai mulþi factori:
cunoºtinþele prealabile ale elevilor, timpul
disponibil, logica geograficã ºi caracterul
cumulativ.
În ghidul de faþã am urmãrit permanent
orientarea învãþãrii spre calitate, nu
spre cantitate.
Prin parcurgerea acestui ghid, elevul va dobândi
o serie de competenþe cu aplicabilitate practicã,
indinspensabile vieþii cotidiene, în concordanþã
cu necesitãþile vieþii moderne.
Orientarea în spaþiu ºi timp se dobândeºte în
cadrul primului modul intitulat „Spaþiul
geografic”; dupã parcurgerea modulului, elevul ar
trebui sã se poatã orienta cu sau fãrã ajutorul
materialelor cartografice, sã citeascã diferite hãrþi,
sã poatã efectua mãsurãtori pe hartã ºi pe teren.
Profesorul trebuie sã îi formeze elevului o idee
generalã asupra modului de citire ºi interpretare
a unei hãrþi; el va avea pretenþia ca elevul sã se
4 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI
poatã exprima liber, sã poatã formula un text, sã
foloseascã anumite elemente de logicã geograficã
în exprimare, având la dispoziþie o hartã.
Lista de conþinuturi este asociatã competenþelor
specifice care conduc la formarea competenþei
generale a modulului. Au fost gândite patru teme
majore, care sugerãm sã fie parcurse în ordinea
stabilitã:
1. Spaþiul geografic;
2. Reprezentãri ale suprafeþei Pãmântului;
3. Mijloace de orientare în spaþiu ºi timp;
4. Orientarea în spaþiu ºi timp.
Se recomandã informaþii cu caracter general, idei
simple, clare, concrete, cu multe exemplificãri
din viaþa de zi cu zi. De asemenea, este de
preferat ca dialogul profesor–elev sã primeze.
În funcþie de meseriile vizate de cãtre cursanþi,
profesorul poate sã insiste pe anumite probleme
concrete. Se recomandã utilizarea unor exerciþii
ºi activitãþi de învãþare care sã stimuleze
orientarea, de la orizontul apropiat (curtea ºcolii,
localitatea în care studiazã) pânã la diverse
situaþii (în excursii, drumeþii etc.).
Pentru accesibilizarea învãþãrii este necesarã
utilizarea unor suporturi educaþionale variate:
hãrþi, atlase, fotografii, filme documentare, fiºe,
ghiduri etc. Iar lecþiile sã se desfãºoare, pe cât
posibil, în cabinetul de geografie.
Realizarea competenþei generale este posibilã
prin intermediul celor patru competenþe
specifice:
a. Identificarea elementelor naturale care susþin
orientarea în spaþiu ºi timp;
b. Citirea materialelor cartografice;
c. Interpretarea materialelor cartografice ºi a
elementelor naturale;
d. Orientarea cu ºi fãrã ajutorul materialelor
cartografice sau naturale.
Profesorul are libertatea de a alege activitãþile
cele mai potrivite de predare-învãþare, cu accent
pe partea aplicativã. În acest sens, considerãm
utile urmãtoarele exemple: activitãþi de citire a
materialelor cartografice, exerciþii de relaþionare
a obiectelor observate faþã de punctele cardinale,
activitãþi de localizare a unor elemente din
orizontul imediat, din cel local ºi din þarã, cu
ajutorul unor repere (râuri, forme de relief,
construcþii etc.), atât pe hartã, cât ºi pe teren,
activitãþi de apreciere empiricã ºi de mãsurare a
unor distanþe, aplicaþii de reducere la scarã cu
ajutorul suportului grafic, activitãþi de analizã ºi
interpretare a materialelor cartografice ºi a
elementelor naturale, elaborarea unor proiecte
geografice cu dificultate medie.
Performaþele elevilor care parcurg modulul de
geografie vor fi evaluate pe parcursul acestuia
având ca specific centrarea pe competenþa
generalã formatã în acest modul. Se recomandã
evaluarea fiecãrei competenþe specifice prin
probe de evaluare specifice, în primul rând prin
utilizarea metodelor ºi a instrumentelor de
evaluare formativã (proiectul, portofoliul, fiºe de
activitate experimentalã, grile de evaluare, fiºe de
observaþie sistematicã etc.).
În cazul evaluãrii orale, se recomandã ca aceasta
sã fie încurajatoare, pozitivã, astfel încât sã
motiveze ºi sã implice activ elevii în învãþare.
Profesorii vor comunica criteriile ºi procedurile
lor de evaluare.
Evaluarea va cuprinde itemi de tipul: selectarea
rãspunsului corect, gãsirea corespondenþei între
douã coloane care conþin noþiuni ºtiinþifice,
completarea unor texte incomplete, rãspunsuri
libere la întrebãri formulate pe o temã datã,
PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR
recunoaºtere de tipul adevãrat sau fals, descrierea
etapelor parcurse în derularea unor investigaþii
cartografice, completarea explicaþiilor pe schiþe
sau desene, completarea unor hãrþi mute.
Evaluarea de modul urmãreºte evaluarea
competenþei generale a modului: orientarea în
spaþiu ºi timp.
Modulul „Spaþiul geografic” se va încheia cu un
test modular, care sugerãm sã fie o evaluare în
teren, sau prin lucrare practicã. De exemplu,
evaluarea în teren se poate face prin stabilirea
unui traseu de parcurs pentru fiecare elev,
eventual într-un interval de timp prestabilit, ºi
monitorizarea permanentã a elevului pentru o
notare obiectivã.
În cazul acestui program, evaluarea se realizeazã
centrat pe competenþa generalã orientarea în
spaþiu ºi timp, formatã prin modul.
Se recomandã efectuarea unei simulãri a
evaluãrii de modul pentru a familiariza elevii cu
atmosfera de examen, în acest mod fiind
diminuat substanþial stresul elevilor.
În încheiere, vã urãm mult succes, ºi eventuale
sugestii sau recomandãri ne vor fi de mare folos
pe mai departe.
5
 SPAÞIUL GEOGRAFIC

Universul
ºi Sistemul Solar 1
Aceastã lecþie prezintã informaþii
generale despre Univers ºi
Sistemul Solar. Având în vedere cã
noþiunile predate aici nu sunt
„palpabile”, profesorul va încerca
sã facã lecþia cât mai interesantã,
cu ajutorul multor materiale
didactice: fotografii, schiþe, planºe,
filme, diapozitive etc. De
asemenea, va avea diferite obiecte
pentru explicarea formelor ºi a
miºcãrii corpurilor cereºti (mingi,
baloane etc.).

Folosind ºi un alt mod de

formulare a ideilor, elevul trebuie
sã înþeleagã cã Universul cuprinde
tot ceea ce existã: materie, spaþiu,
energie ºi timp. Include orice stea,
planetã sau corp ceresc.

Dacã nivelul cunoºtinþelor pe care

elevii le au ne permite, vom
prezenta teoria marii explozii
despre naºterea Universului (Big
Bang), care presupune cã Universul
a luat naºtere într-o explozie uriaºã,
acum circa 15 miliarde de ani.

Pentru ca elevii sã înþeleagã mai

uºor, va fi confecþionat, eventual,
un model al Sistemului Solar (de
exemplu, din sârmã), pe care sã fie
legate planetele, reprezentate de
mingi de ping-pong, diferit
colorate; elevii ar putea intui mai
repede configuraþia acestuia ºi
poziþia planetelor faþã de Soare.
Tot în acest sens, le putem cere
elevilor sã gândeascã ºi sã
confecþioneze cu alte materiale un
model al Sistemului Solar (din
lemn, plastilinã, un mulaj pe un
suport de gresie, de faianþã etc.),
iar acesta sã fie apoi expus în
cabinetul de geografie.
De asemenea, putem solicita elevilor
sã se documenteze ºi sã redacteze
un referat pe o temã datã (meteoriþi,
comete, Venus etc.). Accesarea
internetului ar permite vizualizarea
Exemplu de test la finalul lecþiei
1. Care este principala sursã de luminã þi cãldurã pentru
planeta noastrã?
2. Discutã cu ceilalþi ºi dezbateþi influenþa luminii solare
asupra vieþii pe Pãmânt.
3. Reprezentaþi într-o diagramã în pãtrat ponderea
hidrogenului (H) þi a heliului (He) în Soare.
4. Dacã am fi nemuritori ºi am zbura cu o navã cosmicã cu
energie nelimitatã, când am ajunge pânã la cele mai
îndepãrtate corpuri cosmice?
5. Scrie timp de un minut ce corpuri cereºti (cosmice) ai
observat pe bolta cereascã în serile senine.
6. Dacã cometa Halley vine în apropierea Pãmântului o datã
la 76 de ani, iar ultima datã a fost vizibilã în anul 1996,
specificaþi în ce an va mai fi vizibilã de pe planeta
noastrã.

6 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 unor imagini sau a unor scurte filme
documentare, precum ºi preluarea
de informaþii mai detaliate. Pentru
formarea unor reprezentãri cât mai
conforme cu realitatea se poate
utiliza softul educaþional ,,Lecþii
interactive de geografie” realizat de
Intuitext (Firma Softwin) disponibil
în librãrii.

În marile oraºe ale þãrii, profesorul

ºi elevii pot vizita observatorul
astronomic, unde pot afla mai
multe detalii. În timpul zilei elevii
pot efectua observaþii directe
asupra Soarelui.

La finalul lecþiei, pentru fixarea

cunoºtinþelor se poate propune un
rebus cu denumirea planetelor.
Elevii pot fi evaluaþi prin jocul
Robingo, în care li se cere sã
identifice corpurile cosmice pe
baza unei singure caracteristici.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã defineascã Sistemul Solar;
– sã cunoascã denumirea
planetelor;
– sã cunoscã importanþa Soarelui
pentru viaþa pe planeta noastrã.

Materiale didactice utile:

– globul geografic;
– atlase;
– fotografii;
– planºe;
– CD-uri cu soft educaþional;
– desene schematice.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 7

 SPAÞIUL GEOGRAFIC

Pãmântul –
planeta noastrã 2
Lecþia de faþã prezintã informaþii
generale despre planeta Pãmânt ºi
despre miºcãrile acesteia.

Dupã evaluarea cunoºtinþelor

elevilor, profesorul poate detalia
informaþiile cu privire la
înveliºurile Pãmântului. Se pot
face chiar ºi corelaþii între acestea
(exemplu: care este legãtura dintre
atmosferã ºi hidrosferã, dintre
atmosferã ºi biosferã etc.).

Vom comunica elevilor cã existã ºi

alte ºtiinþe care oferã geografiei
informaþii despre înveliºurile
Pãmântului ºi care ajutã la
explicarea relaþiilor ºi a
fenomenelor legate de:
– vieþuitoare – biologia;
– alcãtuirea interioarã a planetei –
geologia;
– Pãmântul ca planetã în spaþiul
cosmic – astronomia;
– realizarea hãrþilor – cartografia.

Pentru explicarea structurii Terrei,

putem avea la noi o piersicã sau
un ou fiert.

Exemplu de test la finalul lecþiei

1. Compleazã. Cea mai lungã paralelã este . . . . . . . . . . . . . . . . . , iar cea mai scurtã din emisfera
nordicã este . . . . . . . . . ºi se confundã cu un punct.
2. Paralelele cele mai importante sunt:
Tropicul de Nord sau Tropicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
Tropicul de Sud sau Tropicul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Cercul Polar de . . . . . . . se mai numeºte Arctic ºi Cercul Polar de . . . . . se mai numeºte Antarctic.
4. Observã pe harta lumii. Tropicul Racului trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Tropicul Capricornului trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6. Cercul Polar de Nord trece prin continentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7. Cercul Polar de Sud trece prin continentul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . ºi prin oceanele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

8 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Pentru explicarea miºcãrilor
Pãmântului, vom avea globul
pãmântesc ºi o veiozã sau un
simplu bec. Se poate utiliza softul
educaþional ,,Lecþii interactive de
geografie” (Intuitext).

La finalul lecþiei, putem fixa în

cinci minute cunoºtinþele elevilor,
cu un scurt test multiplicat pentru
fiecare elev; aceºtia vor avea acces
la atlas, glob sau hãrþi.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã denumeascã înveliºurile
Pãmântului;
– sã demonstreze cu un glob
geografic sau cu un obiect sferic
miºcãrile Pãmântului;
– sã explice unele consecinþe ale
miºcãrilor Pãmântului;
– sã denumeascã principalele
paralele ºi meridiane.

Materiale didactice utile:

– globul geografic;
– atlase;
– fotografii;
– CD-uri
– desene schematice
– harta fizicã a lumii

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 9

 SPAÞIUL GEOGRAFIC

Ora pe glob 3
Predarea acestei lecþii trebuie
„ancoratã” de lecþia precedentã, ºi
anume de miºcarea de rotaþie a
Pãmântului. Dacã elevii au înþeles
foarte bine consecinþele miºcãrii de
rotaþie, în mod normal nu trebuie
sã întâmpinãm mari probleme.

Recomandãm ca ºi la aceastã lecþie

sã folosim globul terestru ºi veioza
ca sã experimentãm miºcarea de
rotaþie. Dupã ce explicãm, rugãm
un elev sã repete. Ne facem o idee
cu privire la ceea ce au reþinut,
dupã care trecem la calcule ºi
demonstrãm foarte clar, într-o
succesiune logicã, cum s-a ajuns
ca un fus orar sã aibã 15°. Apoi
vom da exemplul de calcul pentru
ora României.

Putem adresa ºi alte întrebãri, ca

de exemplu: care este localitatea
din þara noastrã în care rãsare mai
întâi Soarele (Sulina), sau ultima
localitate (Beba Veche), sau în care
apune mai repede (Sulina) etc.?

Vom calcula mai apoi, împreunã cu

elevii, ora pentru mai multe oraºe
mari din Europa ºi de pe alte
continente, astfel încât sã fie alese ºi
la vest, ºi la est de meridianul de 0°.

Exemplu: Moscova, Paris, New Exemplu de test la finalul lecþiei

York, Tokio, Cairo, Los Angeles,
Buenos Aires etc.
La finalul lecþiei recomandãm un
test pentru fixarea cunoºtinþelor;
elevii pot avea acces la materialele
didactice.
Exemplu: În mod convenþional,
primul fus orar este cel prin
mijlocul cãruia trece meridianul
de . . . grade, numit ºi meridianul
. . . . . . . . . . . . .Se considerã ora 12
atunci când meridianul din
mijlocul unui fus orar se aflã în
dreptul Soarelui la. . . . . . . . . . . . . .
Cãlãtorii care trec dintr-un fus orar
1. Linia internaþionalã de schimbare a datei traverseazã:
a. Oceanul Atlantic ºi Oceanul Arctic;
b. Oceanul Indian ºi Oceanul Arctic;
c. Oceanul Arctic ºi Oceanul Pacific.
2. Explicã de ce pe teritoriul Rusiei nu existã doar un
fus orar.
3. Gãsiþi douã motive pentru care este important sã ºtim sã
calculãm ora pe glob.
4. Explicaþi de ce Japonia este supranumitã
„Þara Soarelui-rãsare”.

10 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 în altul, dacã merg spre apus dau
ceasul . . . . . . . . . . cu o orã, iar
dacã merg spre rãsãrit dau ceasul
. . . . . . . . . . cu o orã pentru
fiecare fus orar strãbãtut.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã localizeze meridianele de 0°
ºi de 180°;
– sã specifice valoarea unui fus
orar;
– sã explice de ce se adaugã sau
se scad ore faþã de meridianul
Greenwich;
– sã calculeze ora în diferite
puncte de pe glob.

Materiale didactice utile:

– globul matematic sau geografic
– veiozã;
– atlase;
– ceas;
– harta fizicã a lumii.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 11

 REPREZENTÃRI ALE SUPRAFEÞEI PÃMÂNTULUI

Globul geografic 1
Avem la dispoziþie douã ore în
care vom putea vorbi despre
globul geografic, pentru ca elevul
sã poatã înþelege modul de
reprezentare a suprafeþei terestre.
O parte din cunoºtinþe au fost deja
predate în lecþiile anterioare, aºa
cã, în mod normal, nu trebuie sã
întâmpinãm probleme prea mari.

Cu ajutorul globului geografic

putem explica forma sfericã a
Pãmântului, înclinarea axei sale,
conturul continentelor ºi al
oceanelor, miºcarea de rotaþie a
Pãmântului ºi orientarea pe glob.

Vom preda principalele coordonate

matematice (paralelele ºi
meridianele) ºi vom da exemple
concrete de localizare; de exemplu,
identificarea coordonatelor
geografice, stabilirea poziþiei unor
puncte de pe glob etc.

Exemplu: Un vapor care

navigheazã în Oceanul Atlantic, în
momentul în care are o problemã
ºi lanseazã un semnal S.O.S., va
putea fi localizat exact pe
aparatele radar cu ajutorul acestor
coordonate.

La fel, putem sã dãm coordonate

concrete pe care elevii sã le indice
pe glob sau pe hartã (45° lat. N ºi
25° long. V).
Sugerãm sã se insiste asupra
semnificaþiei culorilor de pe glob,
discutând ºi despre treptele majore
de relief, care sã fie apoi
exemplificate ºi indicate pe glob.
În acest fel, se va obþine
familiarizarea atât cu semnificaþia
culorilor ºi a nuanþelor de culori,
cât ºi cu denumirile marilor
domenii geografice ºi a treptelor
majore de relief.
Exemplu de test la finalul lecþiei
1. Ce reprezintã globul geografic?
2. Pe globul geografic sunt trasate mai multe linii care se
întretaie. Cu ce scop au fost trasate aceste linii?
3. Emisfera este o jumãtate dintr-o sferã. Cum se numeºte
emisfera situatã la nord de ecuator? Dar emisfera situatã
la sud de ecuator?
4. Priviþi cu atenþie globul geografic ºi explicaþi semnificaþia
culorilor de pe acesta.
5. Axa este orientatã spre Steaua Polarã cu polul . . . . . . . . .
6. Cu ajutorul globului geografic, identificaþi continentele ºi
oceanele traversate de cercul meridian format din
meridianul de 0° continuat cu cel de 180°.
7. Unul dintre continentele: Australia, Africa ºi America de
Nord se desfãºoarã în toate cele patru emisfere ale Terrei
(nordicã, esticã, sudicã, vesticã); precizaþi care este acesta.

12 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Exemplu: Oceanul Indian,
Continentul Europa, Munþii
Carpaþi etc.

Elevii pot elabora un proiect

didactic pe o temã stabilitã
împreunã cu profesorul.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã defineascã globul geografic;
– sã reþinã denumirile principalelor
linii de orientare de pe glob;
– sã înþeleagã importanþa globului
geografic;
– sã cunoascã modul de localizare
a unor puncte cu ajutorul
coordonatelor geografice.

Materiale didactice utile:

– globul geografic;
– atlase;
– planºe;
– harta fizicã a lumii.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 13

 REPREZENTÃRI ALE SUPRAFEÞEI PÃMÂNTULUI

Harta geograficã 2
În utilizarea hãrþii în cadrul lecþiei,
profesorul pleacã de la adevãrul
potrivit cãruia cel mai important
material didactic folosit în predarea
geografiei îl reprezintã harta
geograficã. Pentru a înþelege cum
anume se realizeazã o hartã a
Pãmântului, profesorul poate des-
prinde coaja unei portocale ºi apoi
o va întinde pe o suprafaþã planã.

Problema cea mai importantã pe

care o întâmpinã profesorul de
geografie este în a-i obiºnui pe
elevi sã citeascã ºi sã interpreteze
harta. Citirea ºi interpretarea hãrþii
se obþin prin exerciþii sistematice
efectuate la lecþie, pe diferite tipuri
de hãrþi (topografice, fizice,
politice, economice, turistice etc.).

O regulã importantã în lucrul cu

harta este aceea ca profesorul sã nu
spunã ceea ce elevii pot citi singuri
pe hartã, ci sã le cearã acestora sã
gândeascã, sã arate ºi sã interpreteze
fenomenul/procesul de pe hartã.

Exemplu: Folosim harta fizicã a

României ºi nu este necesar ca noi
sã le spunem elevilor cã þara
noastrã are relief variat, deoarece
elevii pot observa cu uºurinþã,
independent, acest lucru. Apoi,
prin întrebãri bine formulate, elevii
descoperã cã fiecare treaptã majorã
ocupã 1/3 din suprafaþa þãrii.
Se vor accentua informaþiile legate
de obligativitatea ca orice hartã,
pentru a putea fi cititã ºi interpre-
tatã, sã aibã titlu, legendã ºi scarã.
Elevii vor identifica semnificaþia
semnelor convenþionale de la
legendã, apoi le vor cãuta pe hartã.
Ei vor analiza scara hãrþii ºi vor
calcula pe baza acesteia distanþa
dintre douã oraþe mari. Vor identi-
fica localitãþi situate la intersecþia
unui meridian cu o paralelã,
localitãþi situate pe o anumitã
paralelã sau pe un meridian.
Exemplu de test la finalul lecþiei
1. Cu ajutorul hãrþilor geografice, stabileºte:
– Ce continente ºi oceane traverseazã Tropicul Racului?
– Ce continente ºi oceane traverseazã Tropicul
Capricornului?
– Ce continente ºi oceane traverseazã Cercul Polar de
Nord? Dar Cercul Polar de Sud?
– În ce ocean este situat Polul Nord?
– Pe ce continent este situat Polul Sud?
– Ce continente sunt situate în emisfera nordicã?
– În ce judeþ se aflã oraºul Turda?
– Ce râu traverseazã oraºul Timiºoara?
2. Folosiþi harta fizicã a României pentru a rãspunde la
urmãtoarele întrebãri:
– în ce parte a þãrii se situeazã cele mai joase unitãþi
de relief?
– prin ce oraºe trece râul Mureº?

14 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Apoi vor stabili un traseu între
diferite oraºe din Europa. Se vor da
exemple de titluri de hartã,
exemple de semne convenþionale ºi
de culori, dar ºi de calcule legate de
scarã. În acest ultim caz, vom gândi
exemple de pe hartã transpuse în
teren, dar ºi invers, distanþe în
teren care sã fie calculate pe hartã.

Dacã preachiziþiile elevilor permit,

se pot face chiar clasificãri ale
hãrþilor (dupã scarã, dupã conþinut,
dupã modul de folosire etc.).

Pe internet pot fi accesate

diferite hãrþi.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã defineascã harta;
– sã argumenteze importanþa
utilizãrii hãrþii;
– sã specifice elementele
fundamentale ale unei hãrþi;
– sã menþioneze semnificaþia
culorilor de pe hartã;
– sã facã mãsurãtori ºi calcule
pe hartã;
– sã identifice elemente pe hartã;
– sã deducã anumite relaþii între
elementele identificate pe hartã.

Materiale didactice utile:

– harta fizicã a lumii;
– harta fizicã a României;
– harta politicã a lumii;
– hartã turisticã;
– hartã topograficã;
– atlase.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 15

 REPREZENTÃRI ALE SUPRAFEÞEI PÃMÂNTULUI

Schiþa geograficã 3
Schiþa geograficã (crochiul
geografic) este o reprezentare
simplificatã a elementelor
geografice. Ea este foarte sugestivã,
uºor de realizat ºi de înþeles,
deoarece prezintã, în mod
generalizat, principalele
caracteristici ale unui element,
fenomen sau proces geografic.
Schiþa nu cuprinde informaþii de
detaliu; acesta este un mare
avantaj, pentru cã nu încarcã
reprezentarea cu informaþii mai
puþin relevante.

Folosim schiþa geograficã mai ales

pentru însuºirea ºi fixarea
noþiunilor de orientare în spaþiu,
dar ºi pentru a transpune în plan
(planul clasei, planul ºcolii, schiþa
drumului parcurs de acasã pânã la
ºcoalã etc.).

Elevii vor realiza crochiuri ale

judeþului din care fac parte pe
baza unei harþi: Apele; Oraºele;
Unitãþile de relief.

O mare importanþã o au desenele

schematice lucrate de profesor la
tablã, deoarece acestea subliniazã
numai trãsãturile cele mai

Exemplu de test la finalul lecþiei

1. Profesorul va expune în faþa clasei un obiect pe care elevii – într-un interval de timp
prestabilit – îl vor schiþa pe caiet.
2. Folosind creioane colorate, elevii vor schiþa Pãmântul: forma acestuia, principalele paralele ºi
meridiane. Timpul alocat pentru realizarea schiþei va fi comunicat elevilor!
3. Profesorul va elabora pe tablã o schiþã a localitãþii în care studiazã, pe care elevii o vor
reproduce parþial în caiet. Elevilor li se va solicita ca pe schiþã sã transpunã doar o parte din
elementele de pe tablã (doar ºcoala, grãdiniþa, dinspensarul etc.). Se va urmãri în acest fel
capacitatea de sintezã ºi de localizare în spaþiu a elementelor de cãtre elevi.
4. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.
Schiþa este un . . . . . . . . . . . . . sumar care reprezintã o imagine aproximativã ºi . . . . . . . . . . . . .
a unui element, fenomen sau proces geografic; ea este o reprezentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
a principalelor elemente din teren. Schiþa nu cuprinde informaþii de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Realizaþi pe caiet un profil transversal pentru România, urmãrind paralela de 47° latitudine
nordicã.
6. Realizaþi o schiþã a cursului Dunãrii, de la intrarea în þara noastrã pânã la vãrsarea în Marea
Neagrã.

16 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 semnificative. Concomitent cu
schiþarea desenului pe tablã, elevii
trec schiþa în caiet.

Pentru portofoliu se poate cere

elaborarea unei schiþe în care
elevii sã transpunã un element,
proces sau fenomen geografic la
alegere (schiþa unui vulcan, a unui
profil transversal pentru o vale,
circuitul apei în naturã etc.).

Profesorul va elabora ºi a desena

pe tablã o schiþã nordatã (orientatã
spre nord), care sã includã
principalele obiective din
localitate; elevii o vor copia pe
caiet, aceasta putând fi cititã ºi
interpretatã.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã precizeze importanþa schiþei
geografice;
– sã specifice avantajele utilizãrii
schiþei geografice;
– sã elaboreze schiþe geografice.

Materiale didactice utile:

– diferite schiþe;
– atlase;
– planºe;
– harta judeþului.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 17

 MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAÞIU ªI TIMP

Mijloace naturale
de orientare 1
Orientarea în situaþii neprevãzute
este necesarã pentru a supravieþui.
Lecþia poate sã înceapã cu o
situaþie problemã, pe care sã o
expuneþi elevilor (cazul unei
rãtãciri, de exemplu) ºi la care sã
le cereþi ca într-un interval de timp
limitat (cinci minute) sã prezinte
soluþii. În acest fel, elevii vor
conºtientiza importanþa
cunoaºterii unor mijloace naturale
de orientare în spaþiu ºi timp.

Evaluarea cunoºtinþelor pe care le

au elevii este importantã pentru a
ne face o idee despre ceea ce ºtiu.

O primã problemã o reprezintã

cunoaºterea punctelor cardinale ºi
intercardinale de cãtre toþi elevii.
Se va lucra la hartã ºi la tablã. Pot
fi prezentate, prin sãgeþi, diferite
puncte, iar elevii sã rãspundã.

Pentru însuºirea corectã a regulilor

legate de mijloacele de orientare
pe timp de noapte, se poate
organiza o ieºire în teren. Dacã în
localitate existã observator
astronomic, atunci specialiºtii
acestuia pot furniza informaþii
pertinente.
Exemple de întrebãri:
1. Ce avantaje existã dacã
fereastra este orientatã spre
sud? Dar spre nord?
2. De ce, la munte, pe versanþii
nordici predominã pãdurile?
3. De ce podgoriile sunt situate,
de regulã, pe versanþi însoriþi
(sudici)?
Dupã ce se dau rãspunsurile la
aceste întrebãri, elevii mai pot
intui ºi alte mijloace de orientare.
Exemplu de test la finalul lecþiei
1. Realizeazã un tabel în care sã prezinþi câte douã mijloace
naturale de orientare pentru fiecare punct cardinal.
2. Organizaþi o drumeþie sau o excursie în care elevii sã fie
prin rotaþie ghizi ºi sã se orienteze exclusiv cu ajutorul
mijloacelor naturale. Aceste activitãþi vor fi organizate
atât ziua, cât ºi seara.
3. Schiþeazã roza vânturilor (punctele cardinale ºi
intercardinale) ºi asociaþi orele corespunzãtoare.
4. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu
informaþiile corecte.
Arborii izolaþi au coroana mai bogatã spre punctul
cardinal . . . . . . . . . . . Toþi arborii de foioase au coaja mai
groasã spre nord. Cele mai mari scurgeri de rãºinã pe
trunchiurile coniferelor (molizi, brazi, pini) sunt spre sud.
Pe o buturugã, distanþa dintre inele este mai
. . . . . . . . . . . . . . . . . spre nord ºi mai mare spre sud.

18 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Elevii vor identifica poziþia unor
obiecte faþã de punctele cardinale
ºi comparativ cu altele din teren
(casa este la sud de ºcoalã). Elevii
vor stabili care sunt obiectele pe
care le observã pe linia orizontului
spre un anumit punct cardinal.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã denumeascã punctele
cardinale;
– sã stabileascã poziþia faþã de
punctele cardinale ale unor
obiecte din teren;
– sã stabileascã poziþia obiectelor
din teren unele faþã de altele
folosind punctele cardinale;
– sã identifice obiectele de pe
linia orizontului situate spre o
anumitã direcþie;
– sã specifice mijloacele naturale
de orientare;
– sã aplice metode de orientare;
– sã se orienteze în teren, fãrã
suport cartografic.

Materiale didactice utile:

– atlase geografice;
– harta bolþii cereºti;
– fotografii;
– planºe;
– ceas.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 19

 MIJLOACE DE ORIENTARE ÎN SPAÞIU ªI TIMP

Mijloace artificiale
de orientare 2
Lecþia aceasta prezintã busola ca
principal mijloc de orientare
în teren.

Cea mai mare parte a timpului va

fi alocatã exersãrii cu busola;
concret, fiecare elev va folosi
busola pentru a se orienta la
început în ºcoalã, apoi în afara
acesteia. Elevii vor reþine care sunt
situaþiile în care acul magnetic
poate fi perturbat.

De asemenea, vor exersa orientarea

hãrþii (spre nord). Le putem cere sã
combine orientarea cu busola cu
alte mijloace naturale învãþate deja
în lecþia precedentã.

Profesorul poate organiza clasa pe

grupe, fiecare grupã încercînd sã
localizeze obiective diferite. Dacã
în apropierea localitãþii existã o
pãdure, aplicaþia practicã se poate
derula în acest loc.

Dacã este posibil, va fi prezentat

un aparat GPS (Global Positioning
System) ºi se va face o aplicaþie
practicã, demonstrativã cu acesta.
Dacã nu reuºim sã îl avem, vom

Exemplu de test la finalul lecþiei

1. Descrie cum verifici buna funcþionare a unei busole.
2. Dã douã exemple de avantaje ale utilizãrii tehnologiei GPS.
3. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.
Busola este un instrument alcãtuit dintr-un . . . . . . . . . . . . . . . ºi un . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,
care indicã întotdeauna puncul cardinal . . . . . . . . . . Busola trebuie feritã în timpul lucrului de
apropierea oricãrui obiect de . . . . . . . . . . . . . sau . . . . . . . . . . . . . . , deoarece poate fi influenþat
acul magnetic. De asemenea, nu trebuie sã se lucreze cu busola pe timp de . . . . . . . . . . . . . . . ,
cu descãrcãri electrice, ºi nici în apropierea liniilor electrice de înaltã tensiune.
4. În ce domenii de activitate crezi cã se poate folosi cu success tehnologia GPS? De ce?
5. Care este motivul pentru care acul busolei este fosforescent?
6. Precizeazã cel puþin patru activitãþi care necesitã utilizarea busolei.
7. Cu ajutorul busolei specificaþi:
a. poziþia ºcolii voastre în raport cu biserica, primãria, dispensarul etc.;
b. poziþia geograficã a localitãþilor învecinate localitãþii în care studiaþi;
c. traseul unui curs de apã din localitate;
d. poziþia localitãþii în care vã aflaþi în raport cu oraºul reºedinþã de judeþ.

20 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 prezenta doar ca exemplu acest
sistem utilizat deja în masã în
þãrile puternic dezvoltate, unde
taximetrele dispun de astfel de
aparate, care, în momentul
pornirii, dupã ce a fost introdusã
destinaþia (adresa – strada ºi
numãrul) ne aratã drumul cel mai
scurt de parcurs, pânã la numãrul
dorit, indicând permanent ºi locul
în care ne aflãm.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã descrie mijloacele de
orientare antropice;
– sã specifice importanþa busolei
pentru orientare;
– sã orienteze cu busola;
– sã reþinã tipul de informaþii
furnizate de GPS.

Materiale didactice utile:

– diferite tipuri de hãrþi;
– atlase geografice;
– planºe;
– busolã;
– GPS.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 21

 ORIENTAREA ÎN SPAÞIU ªI TIMP

Orientarea cu ajutorul
materialelor cartografice 1
Vom explica elevilor faptul cã
simpla citire ºi interpretare a hãrþii
nu este suficientã. Pasul urmãtor îl
reprezintã orientarea în teren, cu
ajutorul hãrþii.

Vom insista asupra parcurgerii

corecte a etapelor în orientarea cu
harta, ºi anume:
– identificarea cu exactitate,
pe hartã, a locului în care
ne aflãm;
– stabilirea locurilor în care vrem
sã ajungem (destinaþiile);
– calcularea celor mai scurte
distanþe de parcurs;
– stabilirea ordinii în care acestea
vor fi vizitate, pentru a utiliza
optim timpul pe care îl avem la
dispoziþie;
– alegerea unor repere fixe,
vizibile de la distanþã;
– poziþionarea permanentã pe
parcurs.

Putem solicita elaborarea unui

material pentru portofoliu, în care
elevii sã localizeze principalele
obiective din localitate (bisericã,
dispensar, ºcoalã etc.) în timpul
unei aplicaþii. În final, aceºtia vor
elabora o schiþã orientatã a
traseului parcurs.

Exemplu de test la finalul lecþiei

1. Localizeazã pe o schiþã a localitãþii în care studiezi sau a unui oraº din judeþul tãu, cu ajutorul
pictogramelor, o serie de locaþii, cum sunt: parcãri, unitãþi de învãþãmânt, Poliþia,
spitalul/dispensarul, hoteluri, restaurante, muzee etc.
Profesorul poate elabora un model, cu spaþii goale pentru unele dintre aceste locaþii, pe care îl
va multiplica ºi îl vadistribui elevilor.
2. Cereþi elevilor sã dea trei exemple de pictograme pe care le întâlnesc în diferite magazine
(marcate pe uºi sau pe vitrinã) în localitatea în care studiazã. Asemenea exemple pot fi: fumatul
interzis, accesul cu îngheþatã în mânã interzis, accesul interzis cu animale de companie etc.
3. Completaþi spaþiile libere din textul de mai jos cu informaþiile corecte.
Dacã ne aflãm în mijlocul naturii ºi avem o hartã, vom localiza pe hartã poziþia . . . . . . . . . . . . .
din teren, cu ajutorul unor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cât mai uºor vizibile. Dacã existã trasee
. . . . . . . . . . . . . . . . . . marcate atât pe hartã, cât ºi pe teren, atunci le urmãrim cu atenþie; dacã
traseul marcat nu se aflã ºi pe . . . . . . . . . . . . . . . . . . , atunci, pe mãsurã ce ne deplasãm, îl vom
schiþa cu creionul pe hartã. Dacã avem probleme de orientare, ne întoarcem la cel mai apropiat
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pe care îl cunoaºtem, fãrã sã intrãm în . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

22 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 În marile oraºe, ei vor ºti cã pot
folosi ºi pictogramele amplasate în
diferite locuri, care ne ajutã sã
ne orientãm.

În mod asemãnãtor se procedeazã

ºi în cazul în care aplicaþia are loc
în afara localitãþii.

Profesorul poate organiza clasa pe

echipe ºi poate impune diferite
trasee care vor fi parcurse într-un
interval de timp dat. Echipelor li
se va cere sã noteze unele
elemente de pe traseu.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã specifice importanþa hãrþii
pentru orientare;
– sã citeascã ºi sã interpreteze
harta;
– sã descifreze semnificaþia
pictogramelor;
– sã utilizeze o schiþã geograficã;
– sã elaboreze o schiþã geograficã.

Materiale didactice utile:

– diferite tipuri de hãrþi
(topografice, turistice etc.);
– atlase;
– planºe;
– busolã.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 23

 ORIENTAREA ÎN SPAÞIU ªI TIMP

Orientarea în teren 2
La fel ca ºi lecþia precedentã, ºi
aceastã lecþie pune în aplicare ºi se
bazeazã pe cunoºtinþele dobândite
în capitolele precedente, în special
pe mijloacele naturale de orientare.

Ea se doreºte a fi o concluzie a
modulului, elevul având deja la
dispoziþie cunoºtinþe suficiente
pentru a se putea localiza ºi
orienta în spaþiu ºi în timp.

Foarte importantã este memoria

vizualã a fiecãruia. Chiar dacã nu
toþi elevii au aceastã memorie
vizualã bine dezvoltatã, profesorul,
prin exerciþii sistematice, poate sã
îi ajute sã dobândeascã minimul
necesar pentru orientare.

De asemenea, el poate pregãti

elevii pentru situaþii extreme, în
caz de rãtãcire, spunându-le sã fie
atenþi la semnalele acustice,
vizuale, olfactive etc. De exemplu,
zgomotele pot fi date de scurgerea
apei, de o cascadã etc., care anunþã
apropierea de un râu, de-a lungul
cãruia se poate, apoi, coborî.

Exemplu de test la finalul lecþiei

1. În þara noastrã, majoritatea bisericilor sunt ortodoxe, urmate de cele catolice; pentru a ne orienta
în teren, având ca reper crucea de pe aceste biserici, punctele cardinale indicate sunt aceleaºi?
Argumentaþi rãspunsurile date.
2. Organizaþi elevii clasei pe grupe ºi dezbateþi recomandãrile în caz de rãtãcire. Solicitaþi ºi alte
metode de semnalizare, în afara celei prezentate (de exemplu pot semnaliza echipele de salvare,
pentru localizare, cu un obiect care sã reflecte lumina – oglindã, sticlã, folie de aluminiu etc.).
3. În cazul în care te rãtãceºti ºi ai la tine un telefon, la ce numãr vei anunþa situaþia în care te afli?
(Telefon 112, sistemul naþional unic pentru apeluri de urgenþã).
4. De ce este recomandat sã lãsaþi diferite semne/indicii în caz de rãtãcire?
5. Organizaþi elevii în mai multe ateliere de lucru ºi solicitaþi-le sã dezbatã modalitãþile de
orientare în urmãtoarele situaþii:
a. iarna, într-o zonã montanã cu zãpadã, greu accesibilã;
b. în cazul în care nu au la dispoziþie ceas ºi busolã;
c. într-o regiune împãduritã, traversatã de o apã curgãtoare;
d. noaptea, pe furtunã, într-o localitate.
e. pe o pãºune, cu copaci izolaþi.

24 GEOGRAFIE • GHIDUL PROFESORULUI

 Toate aceste informaþii primite din
jur vor fi analizate, fãrã sã intrãm
în panicã, pentru a nu ne bloca
procesul gândirii.

Dacã ne aflãm într-un mare oraº,

valorificãm orice tip de reper care
sã ne ajute în orientare.
Recomandãm întotdeauna repere
care sã fie înalte, sã nu fie uºor de
confundat.

La sfârºitul lecþiei, elevii vor fi

capabili:
– sã se orienteze în teren fãrã
hartã sau busolã;
– sã foloseascã eficient memoria
vizualã;
– sã ºtie sã se descurce în cazul
în care se rãtãcesc.

Materiale didactice utile:

– planºe;
– fotografii.

Notiþele/observaþiile profesorului

PROGRAMUL „A DOUA ªANSÔ • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 25