(din Marcela Ciortea, Metrice, 2009)

În bruşu lor!

În ceruri, Dumnezeu stă ghemuit,

Şi-azvârle-n noi cu bruşi momind a geniu.
Înseamnă pe răbojuri fericit
Că-şi poate scoate planul per mileniu.

Se-amuză Dumnezeu când - păpuşar

Măiestru - joacă lumea la popice.
Nu-şi poate crede câţi nebuni răsar
În calea bulgărilor neferice.

Şi râde-n hohot dacă-n ricoşeu

Obuzul scuipă pulbere... Încet,
Vrăjit de lucifericul rateu,
La trei nebuni, unul se vrea poet.