Sunteți pe pagina 1din 20

Muntii Piatra Craiului – Carpatii

Meridionali
in Munti & Dealuri din Transilvania Transilvania de Hai Hui — 29 May 2010 at 19:25 | 4
comentarii

 
Share 
Muntii Piatra Craiului, adeseori Muntii Piatra Craiului, doar Piatra Craiului sau chiar
Crai, este un lant muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpatilor Orientali, dar care
apartine lantului Carpatilor Meridionali, gasindu-se in nord-estul acestora. Din punct de
vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebeste geologic si morfologic de
masivele si grupele muntoase inconjuratoare, Muntii Leaota, Muntii Bucegi, Muntii
Fagaras si Muntii Iezer-Papusa.

Album foto Muntii Piatra Craiului


Harta zonala Muntii Piatra Craiului – Carpatii Meridionali
Map data ©2011 Google - Terms of Use
Map
Satellite
Hybrid
2 mi
5 km
Descriere Muntii Piatra Craiului

In timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, ”Crai”-
ul, cum este adesea alintat, este o ”lama” taioasa si abrupta de roci metamorfice, in
special roci calcaroase de varsta jurasica, lunga de aproximativ 24-26 km, orientata de la
sud-vest spre nord-est, si lata de aproximativ 6-8 km, pe directiile perpendiculare
corespunzatoare. Cunoscutii pereti verticali, inalti de 400-650m, dintre Padina Lancii si
Valea lui Ivan, au luat nastere datorita stratificarii pe orizontala a calcarelor. Altitudinea
maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful Varful La Om, cunoscut si ca Piscul
Baciului, avand 2.244m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine
(Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascutit (2.150 m), Vf. Timbalul Mare (2.177 m), Varful
dintre Timbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Caldarii Ocolite (2.202 m)).
Temperatura medie anuala se mentine in jurul valorii de 0 grade C, iar in zonele inalte
coboara pana la -2 grade C. Vanturile aproape permanente sunt determinate de pozitia
izolata a masivului. Precipitatiile se inscriu intre 1.000-1.200 mm/an, predominand in
lunile mai si iunie. In zona Piatra Craiului se gaseste o vegetatie mai putin bogata in
specii datorita preponderentei aproape absolute a calcarelor. Totusi se gasesc specii unice
in lume de flora si fauna, unele dintre ele, asa cum ar fi Garofita Pietrei Craiului
(Dianthus Callizonus) fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de
colt(Leontopodium alpinum) si ghintura galbena (Gentiana lutea). Printre speciile de
animale amintim capra neagra (Rupicapra rupicapra), declarata monument al naturii,
capriorul, mistretul, ursul carpatin, rasul, vulpea, lupul, veverita. Cheile Dambovicioarei
si Pestera Dambovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului.
In partea nord-estica apar Prapastiile Zarnestilor, izbucurile Fantanile Domnilor si
Fantana lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Pestera Stanciului, Moara Dracului.
Amintim Marele Grohotis care este o panza de pietre instabile de 4 km.
Rezervatia Naturala Piatra Craiului a fost instituita in anul 1938 si cuprinde mai mult de
1.200 de hectare din Piatra Craiului. Cabane si refugii se gasesc in zona muntilor Piatra
Craiului ca: cabana Plaiul Foii (849 m), 13km de Zarnesti, reprezinta principala baza de
acces catre creasta muntelui; cabana Curmatura (1.470 m) este situata pe versantul estic
al Pietrei Craiului, la poalele Turnului. Cel mai repede se poate ajunge la ea prin
Prapastiile Zarnestilor; cabana Gura Raului (740 m), plasata la periferia orasului Zarnesti,
pe drumul catre Prapastii; cabana Brusturet (990 m) este situata in zona sudica a Pietrei
Craiului, la capatul superior al Cheilor Brusturetului, la o distanta de 8 km de satul Podu
Dambovitei, ea va ramane inchisa pana cand aceasta va fi adusa la standardul cerut de
desfasurarea turismului civilizat, eficient, competitiv; refugiul Grindu (1.620m) se afla pe
versantul de rasarit, pe Plaiul Grindului, sub Vf. La Om; casa Folea (1100m) este asezata
la marginea vestica a satului Pestera; cabana Pietricica se afla situata in partea de S-E a
Muntilor Piatra Craiului – Parcul National Piatra Craiului, intr-un cadru salbatic si izolat,
la altitudinea de 1.206m, la confluenta Vaii Muierii cu Valea Ursului si la 4 Km de
Cabana Brusturet; Garofita Pietrei Craiului (1.085 m) este asezata pe versantul vestic al
Pietrei Craiului, pe Valea Dragoslavenilor, accesul se face din satul Podu Dambovitei, pe
soseaua spre Lacul Pecineagu (12,3 km) si pe drumul forestier de pe Valea
Dragoslavenilor (3,8 km); refugiul Diana (1.480 m) este situat in Poiana Curmaturii
Prapastiilor, fiind un adapost deteriorat; refugiul Sperantelor este localizat in partea de jos
a braului Cioranga Mare la o altitudine de 1.685m; refugiul de la Varful Ascutit este
asezat pe creasta masivului la cativa metri sud-vest de Vf. Ascutit; refugiul Spirla (1.400
m) se afla in padurea de pe muchia care desparte vaile Spirla de Barsa Tamasului; cabana
“Taverna Pietrei Craiului” – situata la 5 km de orasul Zarnesti pe drumul care duce spre
Plaiul Foii.