Sunteți pe pagina 1din 3

c

c Clasa Mamiferelor reprezinta treapta cea mai de sus in seria dezvoltarii animalelor.
Au corpul acoperit cu par, nasc pui, hraniti dupa nastere cu lapte. Mamiferele sunt animale de uscat. Prea putine dintre
ele s-au adaptat la viata acvatica (delfinii, balenele).
Mamiferele care traiesc azi sunt mai putin de 100 de specii sau varietati. Putine din cele din Romania sunt diferite de
cele din restul Europei.
Mai jos este o lista (ce poate fi completata) cu animale care traiesc in Romania. Orice vizitator poate completa/ adauga
noi date, informatii sau fotografii pentru a ne putea forma o idee generala despre acestea
c c c c c °ensitatile cele mai mari in Romania se inregistreaza la altitudini sub 400
metri, unde este cald si nivelul precipitatiilor este scazut. Iepurele poate fi intalnit si la altitudini mai mari, chiar peste
1500 metri sau in mediul alpin.
Iepurele se poate vana in perioada 1 noiembrie ± 31 ianuarie, iar metoda de vanatoare cea mai folosita este goana.
c Culoarea parului se schimba, caci naparleste in in Mai si Septembrie. Vara e scurt, des si mai mult ruginiu pe
spate, mai deschis pe pantece. Iarna e mai lung si suriu pe spate, batand in cafeniu. Iezii, nespus de dragalasi, sunt
ruginii peste tot cu pete albe neregulat azvarlite.
Tapul sau capriorul se cunoaste dupa coarne si pamatuful de par de la teaca. Coarnele scurte, pe care le pierde in
fiecare iarna, in timp de patru luni cresc la loc.
°in sulitar, coarne de sulita, iedul de un an ajunge tap cu furculita, apoi tap cu 6, adica cu cate 3 ramuri scurte la fiecare
corn. Asa devine matur, bun de bataie.
Caprioarele sunt pasnice, traiesc in palcuri avand in frunte o caprioara batrana, iar la coada un tap in varsta,
experimentat.
Caprioara nu fata decat un ied, cele mai batrane cel mult trei iezi. La cel mai mic semn al mamei, iedul se tupileaza la
pamant, isi intinde capusorul si asteapta sa treaca amenintarea. In pericol isi striga mama cu un suier lung.
Noaptea caprioarele o petrec mai mult la pascut, iar dimineata se retrag in padure.
Culoarea parului se schimba, caci naparleste in in Mai si Septembrie. Vara e scurt, des si mai mult ruginiu pe spate, mai
deschis pe pantece. Iarna e mai lung si suriu pe spate, batand in cafeniu. Iezii, nespus de dragalasi, sunt ruginii peste
tot cu pete albe neregulat azvarlite.

Tapul sau capriorul se cunoaste dupa coarne si pamatuful de par de la teaca. Coarnele scurte, pe care le pierde in
fiecare iarna, in timp de patru luni cresc la loc.
°in sulitar, coarne de sulita, iedul de un an ajunge tap cu furculita, apoi tap cu 6, adica cu cate 3 ramuri scurte la fiecare
corn. Asa devine matur, bun de bataie.
Caprioarele sunt pasnice, traiesc in palcuri avand in frunte o caprioara batrana, iar la coada un tap in varsta,
experimentat.
Caprioara nu fata decat un ied, cele mai batrane cel mult trei iezi. La cel mai mic semn al mamei, iedul se tupileaza la
pamant, isi intinde capusorul si asteapta sa treaca amenintarea. In pericol isi striga mama cu un suier lung.
Noaptea caprioarele o petrec mai mult la pascut, iar dimineata se retrag in padure.
Caprioara (Capreolus Capreolus) este raspandita de la munte pana la ses.
Caprioara e un animal elegant, bland, cu privirea inteligenta. Lung pana la 1,5 m, are corpul proportionat, mai inalt la
umeri, ceva mai lasat la solduri. Gatul e potrivit de lung, iar capul scurt. Urechile relativ mari, sunt mai deschise la
culoare decat restul corpului. Picioarele inalte, subtiri, sunt proportionate cu corpul. °rept coada, un ciont scurt.
sursa foto
Culoarea parului se schimba, caci naparleste in in Mai si Septembrie. Vara e scurt, des si mai mult ruginiu pe spate, mai
deschis pe pantece. Iarna e mai lung si suriu pe spate, batand in cafeniu. Iezii, nespus de dragalasi, sunt ruginii peste
tot cu pete albe neregulat azvarlite.
Tapul sau capriorul se cunoaste dupa coarne si pamatuful de par de la teaca. Coarnele scurte, pe care le pierde in
fiecare iarna, in timp de patru luni cresc la loc.
°in sulitar, coarne de sulita, iedul de un an ajunge tap cu furculita, apoi tap cu 6, adica cu cate 3 ramuri scurte la fiecare
corn. Asa devine matur, bun de bataie.
Caprioarele sunt pasnice, traiesc in palcuri avand in frunte o caprioara batrana, iar la coada un tap in varsta,
experimentat.
Caprioara nu fata decat un ied, cele mai batrane cel mult trei iezi. La cel mai mic semn al mamei, iedul se tupileaza la
pamant, isi intinde capusorul si asteapta sa treaca amenintarea. In pericol isi striga mama cu un suier lung.
Noaptea caprioarele o petrec mai mult la pascut, iar dimineata se retrag in padure