P. 1
Inalta Curte de Casatie Si Justitie Proiect

Inalta Curte de Casatie Si Justitie Proiect

|Views: 382|Likes:
Published by antonio15law

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: antonio15law on Feb 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/12/2013

pdf

text

original

I.

Organizarea si functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie

In Romania functioneaza o singura instanta suprema denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie,cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii.Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celalate instante judecatoresti, potrivit competentei sale. Dintre toate instantele judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura care are un statut constitutional fiind nominalizata expres in art 126 al 1 din Constitutia Romaniei,celelalte instante fiind stabilite prin lege. Nominalizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in legea fundamentala a statului are o dubla semnificatie.In primul rand, fiind o institutie cu statut constitutional,Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura dintre instantele judecatoresti care nu poate fi desfintata pe calea unei legi ordinare,ci numai pe calea revizuirii Constitutiei.Pe de alta parte,denumirea de “Inalta Curte” decurge prin faptul ca nu este posibila infiintarea unei alte instante care sa-i fie superioara sau egala in grad. Constitutia a consacrat in felul acesta,unicitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru intregul stat roman,a promovat un criteriu de organizare ierarhica a instantelor judecatoresti si a plasat Inalta Curte de Casatie si Justitie in varful piramidei sistemului judiciar.De pe aceeasi pozitie Inalta Curte de Casatie si Justitie indeplineste,prin exercitiul atributiilor stabilite de lege,o functie de indrumare a practicii instantelor din intregul sistem judiciar,in scopul aplicarii corecte si unitare a legilor. Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legi de catre celalalte instante judecatoresti,potrivit competentei sale, avand si atributii de judecata in prima instanta si de recurs in cazurile date de lege in competenta sa. Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din:presedinde, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. Este organizata in 4 sectii-Sectia civila si de proprietate intelectuala.Sectia penala,Sectia comerciala,Sectia decontencios administrativ si fiscal.Completul de 9 judecatori si sectiile unite, fiecare avand competenta proprie. Cheltuielile necesare functionarii se finanteaza din bugetul de stat. In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.Inalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde in

1

Cancelarie, directii ,servicii si birouri cu personal stabilit prin statul de functii. (legea 304\2004 art 18-20)

1. Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Sectia civila si de proprietate intelectuala, sectia penala sectia comerciala sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtiile de apel si a altor hotarari,in cazutile prevazut de lege. Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca: 1. in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; 2. recursurile in conditiile prevazute de lege. Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie in raport cu competenta fiecaruia solutioneaza: 1. cererile de stramutare pentru motivele prevazute in codurile de procedura; 2. conflictele de competenta in cazurile prevazute de lege; 3. orice alte cereri prevazute de lege. Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si recursurile declarate imptriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecari a fost intrerupt in fata curtilor de apel. Completul de 9 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca si alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara. Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru: a) judecarea recursurilor in interesul legi; b) solutionarea,in conditiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare. Daca o sectie a Inaltei Curti de Casatie si Justite considera ca este necesar sa revina asupra proprie jurisprudente, intrerupe judecata si sesizeaza Sectile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care judeca cu citarea partilor di dosarul a carui judecata a fost intrerupta. Dupa ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizarii privind schimbarea jurisprudentei,

2

judecata continua. La sfarsitul fiecarui an, Inalta Curte de Casatie si Justitie , in Sectii Unite, stabileste cazurile in care este necesara imbunatatirea legislatiei si le comunica ministrului justitiei. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate incuvinta ca judecatorii sa se imformeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii, facand cunoscuta jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si sa constate sitatii care justifica propuneri de imbunatatire a legislatiei.

2. Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiu de conducere. Presedintele reprezita Inalta Curte de Casatie si Justitie in relatiile interne si internationale. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este compus din presedinte , vicepresedinte si 9 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatoriilor , cu reprezentarea fiecarei sectii.La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a) aproba Regulamentul privind organizare si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b) analizeaza canditaturile depuse pentru functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consulativ asupra promovarii in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea , promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti; d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii; e) propune proiectul de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de presedinte, iar in lipsa acestuia de catre vicepresedinte. Se intruneste

3

trimestial sau ori de care ori este necesar, la convocarea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membri sai. Hotararile Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie se adopta cu votul majoritatii membrilor sai. Adunarea generala a jutecatoriilor a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii; b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori, iar in cadrut sectiilor orice complet, cand participa la judecata, iar in lipsa presedintelui sedintele la acesta trebuie sa ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie. Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecata din cadrut sectiei iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie. In cazut in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca de Sectii Unite la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarut de judecatori in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

3. Completele de judecata
Completele de judecata se compun din 3 judecatori si aceleasi sictii, daca numarul de judecatori necesar formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecatori de la celalalte sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 9 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curtide Casati si Justitie. In lipsa acestora completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat in acest scop de presedintele ori de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Completul de 9 judecatori se constituie de regula din judecatori specializati in functie de natura cauzei. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prezideaza Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori,iar in cadrul sectiilor orice complet cand participa la judecata. In lipsa presedintelui
4

,sedintele la care acesta trebuia sa ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.Presedintii de sectie pot prezida orice complet de judecata in cadrul sectiei, iar ceilalti judecatori prezideaza prin rotatie. In cazul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca in Sectii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel putin daua treimi din numarul judecatorilor in functie. Decizia poate fi luata numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

4. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Presedintele reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie in relatiile interne si internationale. El are calitatea de ordonator principal de credite putand delega aceasta calitate managerului economic. In Exercitarea atributiilor de conducere, presedintele emite ordine. Presedintele are urmatoarele atributii privind activitatea structurilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie: a) convoaca colegiul de conducere,trimestrial sau pri de cate ori este necesar; b) prezideaza colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c) convoaca adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie; d) prezideaza adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu exceptia cazului in care adunarea generala se intruneste pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; e) supune spre dezbatere si aprobare colegiul de conducere si adunarii generale a judecatorilor, masurile necesare pentru buna desfasurare a activitatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele exercita urmatoarele atributi privind activitatea Sectiilor Unite, a completului de 9 judecatori, a sectiilor si a compartimentelor din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie: a) conduce activitatea Sectiilor Unite si prezideaza sedinta acestora; b) desemneaza judecatorii completului de 9 judecatori. In lipsa presedintelui, completul de 9 judecatori este desemnat de vicepresedinte; c) coordoneaza activitatea managerului economic si a departamentului economico-financiar si administrativ; d) controleaza si indruma activitatea sectiilor si a compartimentelor din structura Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

5

Presedintele încuviinteaza ca judecatorii Inaltei Curti de Casatie şi Justitie sa se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitara a legii şi sa constate situatii care justifica propuneri de îmbunatatire a legislatiei. El poate exercita direct oricare dintre atributiile ce revin vicepresedintelui şi presedintilor de sectii,potrivit prezentului regulament. Presedintele prezinta Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ al colegiului de conducere asupra promovarii în functia de judecator la Inalta Curte de Casatie şi Justitie, precum şi propunerile colegiului de conducere pentru numirea, promovarea, transferul, suspendarea si încetarea din functie a magistraţilor-asistenţi. Preşedintele propune, impreuna cu ministrul justitiei, numarul maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casatie şi Justitie, care se stabileste prin hotarare a Guvernului.De asemenea analizeaza anual, împreuna cu presedintii curtilor de apel şi ministrul justitiei, volumul de activitate al instantelor si,în functie de rezultatele analizei, ia măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii. Presedintele are urmatoarele atributii privind personalul Inaltei Curti de Casatie şi Justitie: a) desemnează judecătorul care conduce Biroul de informare şi relatii publice şi îndeplineste rolul de purtator de cuvant, dacă aceste functii nu sunt ocupate de un absolvent al facultatii de jurnalistica sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen; b) repartizeaza judecătorii, magistratii-asistenti şi alte categorii de personal la sectii si la compartimentele din structura Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c) desemneaza, prin tragere la sorti, judecatorii care formează Biroul Electoral Central; d) desemneaza judecatorii, supleantii şi secretarul comisiei speciale de control al averilor, potrivit Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control şi a functionarilor publici, cu modificarile şi completarile ulterioare; e) desemneaza persoanele care fac parte din structura de protectie a informatiilor clasificate a Inaltei Curti de Casatie şi Justitie, în vederea exercitarii atributiilor prevazute în Hotararea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în Romania, cu modificarile ulterioare; f) aproba întocmirea dosarelor de pensionare;
6

g) numeste în functie managerul economic al Inaltei Curti de Casatie şi Justitie,pe baza de concurs,incadrează personalul din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ, pe baza de concurs sau proba practica, şi aproba regulamentul privind concursul pentru ocuparea functiei de manager economic şi a celorlalte functii din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ; h) stabileste numărul informaticienilor; i) propune numarul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru paza sediului Inaltei Curti de Casatie şi Justitie, a bunurilor şi valorilor apartinand acesteia, pentru supravegherea accesului şi mentinerea ordinii interioare necesare desfasurarii normale a activitatii în acest sediu, care se stabileste prin hotarare a Guvernului, şi coordonează activitatea acestuia; j) încheie cu Ministerul Administraţiei si Internelor protocolul privind modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei judecatorilor şi a magistraţilor-asistenţi, precum şi modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediului Inaltei Curti de Casatie şi Justitie, a bunurilor si valorilor apartinand acesteia, pentru supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare; k) acorda grade, trepte, gradatii, indemnizatii de conducere, salarii de merit, premii şi alte drepturi ale personalului, potrivit legii, şi rezolva contestatiile referitoare la stabilirea acestora; l) stabileste locurile de muncă şi categoriile de personal care lucreaza în conditii de muncă grele, vatamatoare sau periculoase, precum şi personalul care presteaza activitati peste programul normal de lucru şi apoba sporurile de care beneficiaza aceştia, potrivit legii; m). aproba delegarile de atributi. Preşedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justitie ia măsuri pentru dotarea tehnica corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie şi Justitie, în vederea informatizarii activitatii acesteia şi gestioneaza fondul presedintelui, constituit potrivit legii. Preşedintele dispune constituirea la nivelul Inaltei Curti de Casatie şi Justitie a comisiei care evalueaza şi inventariaza bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor actiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a functiei. La cabinetul presedintelui functioneaza un director de cabinet, cu rangul de magistrat-asistent sef, ale carui atributii sunt stabilite prin fisa postului de catre presedinte.

7

5.Adunarea judcatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Adunarea generala a judecatorilor este compusa din toti judecatorii în functie ai Inaltei Curti de Casatie şi Justitie. Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie şi Justitie are urmatoarele atributii: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii; b) aprobarea bugetului Inaltei Curti de Casatie şi Justitie,cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii; d) desemnarea celor 2 judecatori care îl ajuta în îndeplinirea atributiilor prevazute de lege pe judecatorul care prezideaza adunarea generala în cazul alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; e) adoptarea deciziei de revocare a reprezentantilor Inaltei Curti de Casatie şi Justitie în Consiliul Superior al Magistraturii; f) dezbaterea şi aprobarea masurilor necesare pentru buna desfasurare a activitatii Inaltei Curti de Casatie şi Justitie. Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie şi Justitie este legal constituita în prezenta majoritatii judecatorilor în functie, cu exceptia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizeaza în prezenta a cel putin doua treimi din numărul judecatorilor în funcţie. Adunarea generala a judecatorilor este prezidata de presedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepresedinte.În cazul în care adunarea generala se întruneste pentru alegerea celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta este prezidata de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura, care nu şi-a depus candidatura pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Hotararile adunarii generale se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti,cu exceptia alegerii celor 2 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizeaza cu numarul cel mai mare de voturi obtinut în adunarea generala, şi a deciziei de revocare a reprezentantilor Inaltei Curti de Casatie şi Justitie în Consiliul Superior al Magistraturii, care se ia cu votul majoritatii membrilor adunării generale.

6.Completul de 9 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie şi Justitie are competenta de judecata prevazuta de lege.Completul este format din judecatori de la sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie,desemnati pentru
8

fiecare sedinta de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justitie,de acord cu presedintii sectiilor din care provin.Completul de 9 judecatori se constituie,de regula,din judecatori specializati, în funcţie de natura cauzei.Completul de 9 judecatori este prezidat de regula de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justitie, putand fi prezidat si de presedinte. În lipsa acestora completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecator desemnat în acest scop de presedintele ori vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie şi Justitie. La sedintele de judecata ale Completului de 9 judecatori participa prim-magistratul-asistent, magistratul-asistent sef al unei sectii sau un alt magistrat-asistent anume desemnat. Cand Completul de 9 judecatori judeca recursurile împotriva hotararilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinara, din complet nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si judecatorul sanctionat disciplinar.

7.Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt inamovibili. Ei sunt independenti, se supun numai legii şi trebuie să fie impartiali. Judecătorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie exercita o functie de demnitate publica si sunt salarizati potrivit legii privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupa asemenea functii,avand dreptul la pasaport diplomatic, în conditiile legii. De asemenea sunt datori sa rezolve lucrarile în termenele stabilite, sa solutioneze cauzele în termen rezonabil,în functie de complexitatea acestora, sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor la care au participat, inclusiv dupa încetarea exercitarii functiei,si sa indeplineasca toate celelalte îndatoriri ce le revin în calitate de judecator, potrivit legii. Precum si sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie si în societate si sa respecte Codul deontologic al judecatorilor şi procurorilor. Participarea judecatorilor la activitatea de judecată are loc conform programarilor.Abtinerea judecatorilor de la activitatea de judecata este admisa numai în cazurile prevazute de lege. In sedintele de judecata ale Completului de 9 judecatori şi ale sectiilor judecatorii poarta roba de culoare neagra,iar in sedintele Sectiilor Unite, roba de culoare mov.

9

In activitatea de judecata judecatorii se conformeaza legii si prezentului regulament cu privire la pregatirea sedintelor, deliberarea, pronuntarea si redactarea hotararilor.In afara de activitatea de judecata, judecătorii duc la îndeplinire orice alte atributii stabilite de Sectiile Unite, de preaedintele si vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de presedintii de sectii, potrivit legii si prezentului regulament. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, alesi in functia de presedinte sau vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada mandatului, nu exercita activitatea de judecator. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor aflati în functie la data intrarii în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii şi justitiei,precum si unele masuri adiacente,cu modificarile ulterioare,isi suspenda activitatea de judecator referitoare la prezenta in complete de judecata si isi reiau activitatea de judecator la incetarea mandatului de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. In cazurile în care presedintele de sectie nu face parte din completul de judecata, judecatorii prezideaza completul prin rotatie. Presedintele completului de judecata are urmatoarele atributii: 1. anterior sedintelor de judecata, ia masuri, personal sau prin magistratulasistent, pentru ducerea la îndeplinire de catre arhivă si grefa a tuturor lucrarilor necesare bunei desfasurari a sedintei de judecata; 2. în cursul dezbaterilor: a) asigura ordinea si solemnitatea dezbaterilor, dispunand, cand se impune, limitarea accesului publicului la sedinta de judecata, tinand seama si de marimea salii de judecata, sau îndepartarea din sala a persoanelor care tulbură sedinta, inclusiv cu ajutorul organelor de politie; b) asigura înregistrarea desfasurarii sedintei de judecata prin mijloace tehnice video sau audio ori consemnarea desfasurarii acesteia prin stenografiere; 3. dupa dezbateri: a) asigura secretul deliberarii, intocmeste minuta si consemneaza solutia în condica de sedinta, personal sau prin desemnarea unuia dintre membrii completului; b) asigura pronuntarea hotararilor in sedinta publica, la orele stabilite din timp, transmiterea sau comunicarea rezultatului deliberarii înainte de pronuntare fiind interzisa; 4. dupa pronunaarea hotararilor: a) repartizeaza judecatorilor si magistratilor-asistenti spre redactare hotararile pronuntate;
10

b) noteaza în evidenta sectiei solutiile mai importante sau de principiu si temeiurile de drept ale acestora; c) informeaza presedintele sectiei asupra aspectelor mai importante din activitatea de judecata, în scopul luarii masurilor prevazute de lege si de prezentul regulament. (2) Odata cu pronuntarea solutiilor, presedintele completului de judecata, de comun acord cu ceilalti magistrati, poate stabili considerentele hotararilor adoptate. (3) Dezbaterile purtate de parţi în limba materna se inregistreaza prin mijloace tehnice video sau audio, consemnandu-se în limba romana. (1) Evaluarea judecatorilor Inaltei Curti de Casatie şi Justitie se face la fiecare 3 ani de catre o comisie constituita prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, formata din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si 2 judecatori desemnati de colegiul de conducere al acesteia. Evaluarea celor 2 judecatori care fac parte din comisia prevazuta la alin. (1) se face de catre o comisie formata din 2 judecatori desemnati de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre membrii sai.

8.Magistratii-Asistenti
In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza un corp de magistrati-asistenti,compus din prim-magistratul-asistent,magistrati-asistenti sefi si magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii. Repartizarea magistratilor-asistenti în sectii si în alte compartimente se face de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prim-magistratul-asistent este subordonat presedintelui si vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Prim-magistratul-asistent are urmatoarele atributii: a) coordoneaza activitatea magistratilor-asistenti din sectii,a personalului repartizat Sectiilor Unite si a personalului din Cancelaria Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b) ia parte la sedinţele Sectiilor Unite si ale Completului de 9 judecatori si întocmeste, direct sau prin personalul desemnat, toate actele si lucrsrile pregatitoare, precum si pe cele ulterioare sedintelor la care participa; c) redacteaza hotararile repartizate de presedintele Completului de 9 judecatori si al Sectiilor Unite; d) asigura centralizarea datelor statistice si a altor informatii primite de la sectii referitoare la activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si

11

intocmeste lucrarile de sinteza dispuse de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; e) întocmeste orice alte lucrari dispuse de presedintele si vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Magistratii-asistenti sefi din cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt subordonati ierarhic presedintilor de sectii. Magistratii-asistenti sefi din cadrul sectiilor au urmatoarele atributii: a) participa la sedintele de judecata ale sectiei si ale Completului de 9 judecatori; b) programeaza participarea magistratilor-asistenti la sedintele de judecata; c) coordoneaza si urmaresc pastrarea în bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor lucrarilor; d) controleaza si îndruma activitatea magistratilor-asistenti ai sectiei; e) controleaza si indruma activitatea grefierilor si a celorlalte categorii de personal din cadrul sectiei; f) coordoneaza activitatea de culegere a datelor statistice referitoare la activitatea sectiei si de întocmire a lucrarilor solicitate cu privire la aceste date; g) pastreaza fondul juridic documentar al sectiei. Magistratii-asistenti din cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la sedintele de judecata ale sectiilor si duc la îndeplinire orice alte sarcini incredintate de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele de sectie. Magistratii-asistenti care participa la sedintele de judecata au si urmatoarele atributii: a) pregatesc sedintele de judecata, urmarind intocmirea si afisarea de catre arhiva a listei dosarelor aflate pe rol; b) urmaresc atasarea la dosar de catre arhiva a dovezilor de citare a partilor,de comunicare a actelor, a corespondentei, memoriilor, notelor scrise si a oricaror alte inscrisuri; c) verifica regularitatea citarii, a comunicarilor si platii taxei de timbru şi asigura ducerea la îndeplinire a tuturor masurilor dispuse de presedintele completului; d) inaintea intrarii în sala de sedinta a completului de judecata, asigura prezenta la usa a aprodului si anuntarea de catre acesta a intrarii instantei; e) dupa deschiderea dezbaterilor, anunta cauzele în ordinea stabilita de presedintele completului, face apelul partilor si al celorlalte persoane citate, refera asupra modului în care s-a efectuat procedura de citare si asupra îndeplinirii celorlalte masuri dispuse, refera, pe scurt, asupra obiectului cauzei si stadiului în care se afla judecata;
12

f) consemneaza în caietul de sedinta, numerotat si semnat, pentru fiecare dosar în parte, sustinerile orale ale partilor si ale procurorului, precum şi masurile dispuse de instanta; g) întocmesc încheierile de sedinta, în concordanta cu cele consemnate în caietul de sedinta; h) sub îndrumarea presedintelui completului de judecata, asigura, pentru deliberare, consultarea actelor normative necesare si informatii privitoare la jurisprudenta si doctrina; i) participa cu vot consultativ la deliberari; j) redactează hotarari, conform repartizarii presedintelui completului de judecata, cu respectarea termenelor legale. Dosarele se prezinta magistratului-asistent cu cel putin 10 zile înainte de data fixata pentru termenul de judecata, în vederea verificarii listei dosarelor aflate pe rol din sedinta la care acesta este programat sa participe, întocmita de catre arhiva. La întocmirea listelor, în ordinea vechimii dosarelor, se urmareste gruparea cauzelor în raport cu natura cailor de atac si pe materii, dandu-se prioritate cauzelor cu arestati si celor la judecarea carora participa procurorul. Magistratul-asistent asigura: a) transmiterea listei dosarelor aflate pe rol judecatorilor care compun completul de judecata si procurorului, de îndata ce a fost intocmita; b) afisarea listei dosarelor aflate pe rol, în arhiva, cu cel putin 5 zile înainte de termenul de judecata, si la usa salii de sedinta, cu cel putin o ora înainte de începerea sedintei; c) completarea condicii de sedinta cu cel putin 24 de ore înainte de ziua sedintei de judecata. Magistratul-asistent care a preluat din arhiva dosarele pentru sedinta de judecata restituie arhivei dosarele amanate, sub semnatura. . Evaluarea magistratilor-asistenti se face la fiecare 3 ani de catre o comisie constituita prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, formata din 3 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemnati de colegiul de conducere al acesteia.

9.Cancelaria
Cancelaria Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza în subordinea directa a vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.In cadrul Cancelariei functionează Registratura generala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, grefele si arhivele.
13

Cancelaria Inaltei Curti de Casatie si Justitie se compune din primgrefieri, grefieri, agenti procedurali si aprozi, stabiliti prin statul de functii. Personalul din Cancelaria Inaltei Curti de Casatie si Justitie este subordonat presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vicepresedintelui si presedintilor de sectii si este coordonat de prim-magistratul-asistent. Personalul Cancelariei este repartizat în sectii si în alte compartimente de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie potrivit nevoilor acestora, iar in cadrul sectiei, de catre presedintele de sectie. Personalul repartizat la Registratura generala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a) primeste, inregistreaza si repartizeaza la Sectiile Unite, la Completul de 9 judecatori, la sectii si la celelalte compartimente dosarele şi corespondenta; b) expediaza, prin posta sau, în cazuri urgente, prin agent procedural, dosarele soluţ\tionate, citatiile si corespondenta; c) întocmeste lunar situatia centralizatoare a sumelor cheltuite pentru expedierea dosarelor, a citatiilor si a corespondentei. (2) În cadrul activitatii prevazute la alin. (1) se întocmesc si se pastreaza: a) registre generale, separate, pentru înregistrarea dosarelor si a corespondentei; b) borderouri pentru expedieri prin posta si condici de predare prin agent procedural a dosarelor, a citatiilor si a corespondentei. Personalul repartizat la Sectiile Unite, la Completul de 9 judecatori si la sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a) primeste si înregistreaza dosarele intrate, tine evidenta acestora, precum si a circulatiei lor; b) întocmeste conceptele pentru citarea psrtilor din procese, intocmeste citatiile si urmareste expedierea acestora; c) pune dosarele la dispozitie partilor si avocatilor pentru studiu; d) pregateste dosarele pentru sedintele de judecata si asigura circulatia acestora în cadrul sectiei, precum si trimiterea lor la instanţe; e) întocmeste statisticile privind activitatea de judecata; f) efectueaza comunicarile necesare punerii în executare a hotararilor; g) întocmeste si elibereaza, la solicitarea partilor, certificate si copii legalizate de pe hotarari; h) intocmeste corespondenta in legatura cu dosarele sectiilor; i) informeaza persoanele venite la arhive asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate; j) tine evidenta timbrului judiciar si a taxelor judiciare de timbru. (2) In cadrul activitatii prevazute la alin. (1) se intocmesc si se pastreaza:

14

a) registrul general, în care se trec, în ordinea intrarii, toate dosarele primite de sectie si de Completul de 9 judecatori, cu rubricile stabilite în acest scop, sub acelasi număr înregistrandu-se toate cererile depuse ulterior sau corespondenta în legatura cu cauza respectiva; b) opisul alfabetic, în care se trec partile din dosar; c) registrul informativ, în care se mentioneaza, pentru fiecare dosar, trecut in ordine numerica, primul termen de judecata si termenele ulterioare, data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului în arhiva, numarul şi data sentintei, deciziei sau ale incheierii si, daca este cazul, solutia pe scurt; d) registrul de termene al arhivei, în care se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate; e) condica sedintei de judecata, în care se trec toate dosarele din sedinta respectiva, în ordinea înscrisa in lista dosarelor aflate pe rol, noul termen de judecata în caz de amanare a judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si numele celui care o redacteaza; f) registrul de evidenta a redactarii hotararilor, in care se trec, în ordine numerica, dupa caz, toate sentinaele, deciziile sau incheierile pronuntate si se noteaza circuitul dosarului in vederea redactarii, dactilografierii, semnarii hotararii, precum ai data predarii dosarului la arhiva; f) condica de evidenta a predarii-primirii sub semnatura a dosarelor, în circuitul acestora Toate registrele si condicile se numeroteaza si se parafeaza, iar la sfarsitul fiecarui an se întocmesc procese-verbale de închidere, semnate de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de prim-magistratulasistent, in cazul registrelor Sectiilor Unite, ale Completului de 9 judecatori si ale Registraturii generale, si de presedintele de sectie si de magistratulasistent sef, în cazul registrelor sectiilor.In functie de necesitati, la propunerea prim-magistratului-asistent, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie poate aproba tinerea si a altor registre decat cele prevazute în prezenta sectiune. Personalul Registraturii generale si cel al arhivelor inregistreaza dosarele si cererile in ziua depunerii lor si ataseaza la cereri plicurile in care au fost primite. Corespondenta adresata personal sau confidential presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vicepresedintelui, presedintilor de sectii, judecatorilor si altor persoane cu functii de conducere este predata acestora cu plicul nedeschis. Dosarele predate arhivei Sectiilor Unite, Completului de 9 judecatori si arhivelor sectiilor se prezinta fara intarziere presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, vicepresedintelui sau, dupa caz, presedintilor de sectii,
15

pentru luarea masurilor prevazute de lege. Masurile dispuse se aduc la îndeplinire fara intarziere, prin întocmirea si expedierea citatiilor, pe baza unei prealabile conceptari,prin comunicarea de acte, redactarea si expedierea corespondentei si prin intocmirea altor lucrari indicate prin rezolutie sau stabilite anterior, cum sunt cele referitoare la inregistrarea statistica a datelor cauzei. Pe coperta fiecarui dosar se mentioneaza denumirea Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite, Completul de 9 judecatori sau sectia competenta -, numarul dat dosarului de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si alte date de identificare a cauzei si a dosarelor altor instante, pe care le cuprinde. Dupa solutionarea definitiva a cauzei se procedeaza la nuruirea dosarului si la aplicarea sigiliului, iar pe fata interioara a ultimei coperte se certifică numarul filelor în cifre si în litere. Dosarele sunt puse la dispozitie partilor, mandatarilor si avocatilor acestora, precum si ziaristilor acreditati pe langă Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru studiu, numai în arhiva, dupa identificarea si notarea numelui si prenumelui solicitantului, verificandu-se actele de identitate, procurile sau delegatiile, precum si integritatea dosarului la restituire, fiind interzisa scoaterea dosarelor din incinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

10.Departamentul economoco-financiar si administrativ

Departamentul economico-financiar si administrativ functioneaza in subordinea presedintelui Inaltei Curti si este coordonat de vicepresedintele Inaltei Curti. Departamentul economico-financiar si administrativ este condus de un manager economic, numit pe baza de concurs de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,in conditiile legii.Personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila din cadrul Departamentului economicofinanciar si administrativ este incadrat de presedintele Curti pe baza de concurs sau proba practica, în conditiile legii. Managerul economic este subordonat presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Managerul economic al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:

16

a) conduce Departamentul economico-financiar si administrativ al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b) raspunde pentru gestiunea economico-financiara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorului principal de credite, toate atributiile acestuia, prevazute de lege; d) organizeaza elaborarea,fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele si în conditiile prevazute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ulterioare; e) raspunde de organizarea controlului financiar preventiv; f) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie; g) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmareste si raspunde de realizarea acestora; h) organizeaza tinerea evidentei imobilelor din proprietatea sau administrarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie,precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acesteia; i) urmareste si raspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; j) organizeaza tinerea la zi a contabilitatii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si controleaza efectuarea corecta a tuturor operatiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum si intocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situasiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitaţii nr. 82/1991, republicata; k) coordoneaza activitatea de administrare a sediului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, stabilind mssuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii acesteia. De asemenea, asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor în sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, inclusiv masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor; În structura Departamentului economico-financiar si administrativ functioneaza urmatoarele compartimente: a) Serviciul financiar-contabil; b) Serviciul administrativ; c) Biroul resurse umane.

17

Departamentul economico-financiar si administrativ al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii: a) elaborarea proiectului statului de funcţii al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; b) elaborarea si fundamentarea proiectului de buget al Inaltei Curti de Casatie si Justitie; c) executarea bugetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie; d) intocmirea lucrarilor financiar-contabile prevazute de lege; e) realizarea lucrarilor de personal şi de salarizare; f) tinerea si actualizarea evidentei posturilor vacante de judecttor la Inalta Curte de Casatie si Justitie si transmiterea acesteia Serviciului informatica juridica în vederea publicarii pe pagina de Internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; g) tinerea si actualizarea evidentei celorlalte posturi vacante din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie; h) administrarea bunurilor din patrimoniul Inaltei Curti de Casatie si Justitie; i) realizarea activitatii de aprovizionare si transport, precum si a altor prestatii administrative necesare pentru functionarea corespunzatoare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum sunt reparatiile curente, curatenia si paza; j) indeplinirea oricaror alte sarcini dispuse de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie

II.Rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
ICCJ ar trebui sa fie curtea etalon. Calitatile profesionale si morale ale judecatorilor de la instanta suprema ar trebui sa fie dincolo de orice suspiciune. Atrage atentia ca desemnarea judecatorilor ICCJ reprezinta o decizie de importanta majora pentru intreaga societate si pentru procesul de reforma a sistemului judiciar. avand in vedere ca hotararile Instantei Supreme afecteaza vietile a milioane de romani, numirea judecatorilor la aceasta instanta este o problema de interes public. De aceea, CSM ar trebui sa aiba criterii foarte clare si adecvate in aceasta materie. Procedura de numire sa fie axata pe urmatoarele principii: 1. principiul competentei profesionale;

18

2. principiul promovarii drepturilor si libertatilor fundamentale inscrise in Constitutie si in documentele internationale la care Romania este parte; 3. principiul promovarii si protectiei independentei Puterii judecatoresti; 4. principiul transparentei; 5. principiul implicarii judecatorilor din toata tara. Candidatii ar trebui evaluati dupa criterii cum sunt: experienta in solutionarea cauzelor complexe; disciplina procedurala; integritatea; cunoasterea si folosirea practicii judiciare a CEDO; coerenta si claritatea argumentarii; independenta si impartialitatea; pregatirea continua si interesul pentru cercetarea juridica. Or, verificarea unor astfel de cerinte impune o monitorizare nu doar atenta, ci si indelungata a potentialilor candidati pentru ICCJ. In acest context, ne este imposibil sa intelegem cum a fost promovat, pe 15 sept. 2006 la instanta suprema, seful Inspectiei Judiciare de la CSM. astfel, legea impune ca o conditie de promovare ca persona candidata sa fi fost judecator in ultimii doi ani, or candidatul in cauza nu a activat in instanta, ci a fost detasat intr-o institutie, alta decat o instanta judecatoreasca. In al doilea rand, chiar institutia in care a fost detasata - CSM - este aceea care e competenta sa decida asupra promovarii judecatorilor, ceea ce da nastere la un evident conflict de interese. Mai mult, Inspectia Judiciara e abilitata chiar sa faca verificari cu privire la membrii CSM. Cum in ultimul an au fost facute astfel de verificari soldate cu efect negativ, nu putem sa nu ne gandim la faptul ca, de fapt, avansarea sefului inspectiei, pe langa faptul ca e ilegala, e un fel de rasplata. In plus, cat timp inca nu si-a dat demisia din CSM, nu credem ca noul judecator la instanta suprema va demara vreo procedura impotriva celor care i-au dat votul. Rolul ICCJ in materia conturarii unei practicii unitare este poate cel mai important. asigurarea unei interpretari unitare a legii va fi in mod special importanta pentru construirea increderii care sta la baza principiului recunoasterii reciproce de catre instantele din strainatate. Din nefericire, chiar la instanta suprema am intalnit cazuri de practica neunitara: nu numai ca un complet decide intr-un sens contrar altui complet intr-o cauza similara, ci sunt si cazuri cand un judecator dintr-un complet decide intr-un fel, iar cand este in alt complet intr-o cauza similara decide altfel. De asemenea, sunt situatii in care la instante se trimite practica ICCJ in fascicule cu o anumita practica, in timp ce partea primeste o hotarare cu o alta practica. Interesant este ca modalitatea de pregatire profesionala a judecatorilor de la ICCJ nu este cunoscuta. Foarte rar un judecator de la aceasta instanta ia parte la seminariile de pregatire organizate cu ceilalti magistrati. Oricum, un raport de activitate al ICCJ pe anul 2005 nu este nici acum publicat.
19

Competenta materiala a ICCJ trebuie regandita: actionand potrivit actualelor reglementari, instanta este supraaglomerata. Poate ar incepe si aici reforma daca ICCJ ar avea a se pronunta numai asupra chestiunilor de principiu (cum ar fi recursurile in interesul legii etc.), iar nu a da decizii de speta pe individualizarea pedepsei la infractiuni de competenta in prima instanta a tribunalelor si pentru pretentii de 5 miliarde si un leu in civil. Apoi, pornind de la curtea suprema, gandita ca o curte de casatie si nu de justitie, ar trebui regandita competenta tuturor instantelor, cu lamurirea rolului si locului curtilor de apel, instantele cele mai nepotrivite actualului sistem (caci au si competenta in prima instanta, si competenta in apel, si in recurs). Viziunea cea mai adecvata o consideram aceea de a imparti competenta de prima instanta intre judecatorii si tribunale, iar competenta de a solutiona apelul (care ar urma sa fie singura cale ordinara de atac) sa fie in favoarea curtilor de apel; chestiunile prejudiciale (de interpretare a unui text de lege sau de schimbare a jurisprudentei), precum si recursul, insa doar pentru chestiuni de drept, urmand sa revina Inaltei Curti.

1.Atributiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie
In Romania Inalta Curte de Casatie si Justitie are in prezent atributii complexe , si anume , atat activitatea de judecata , cat si implinirea altor activitati importante prin care se asigura respectarea legilor si a Constitutiei. Ca instanta de judecata , urmareste aplicarea corecta si unitara a legilor de catre toate instantele pe calea solutionarii recursurilor obisnuite intr-un numar mare de cauze, apoi pe calea recursului in anulare- cale extraordinare de atac- cat si prin solutionarea recursurilor in interesul legii la cererea procurorului general, pronunttandu-se asupra unor chestiuni de drept solutionate diferit de instantele judecatoresti .In acelasi timp , are si o competenta speciala de judecata in prima instanta si recusr a proceselor penale privind anumite persoane care ocupa functii publce sau de demnitate publica. Tot ca instanta de judecata , in Complet de 9 judecatori , are o competenta speciala , si anume, solutionarea contestatiilor impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public , prin care s-au aplicat magistratilor sanctiuni disciplinare.

20

O alta atributie importanta a Curtii Supreme de Justitie este aceea de a sesiza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra neconstitutionalitatii legilor inainte de promulgare, cand considera ca acestea, in totalitate sau anumite prevederi au intrat in coliziunea cu normele Constitutiei.

III.Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Extras de pe site-ul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie Sectiile Unite: - Decizia nr. LVIII (58) din 24 septembrie 2007 - Decizia nr. IV din 15 ianuarie 2007 - Decizia nr. LI (51) din 4 iunie 2007 - Decizia nr. XXXVII din 7 mai 2007 - Decizia nr. XXX din 16 aprilie 2007 - Decizia nr. III din 15 ianuarie 2007 - Decizia nr. XXVIII din 18 septembrie 2006 - Decizia nr. VII din 20 februarie 2006 Completul de 9 judecatori - Decizia nr.2 din 7 ianuarie 2002 Sectia penala - Decizia nr.1015 din 16 februarie 2006 - Decizia nr.822 din 8 februarie 2006 - Decizia nr.6779 din 2 decembrie 2005 - Decizia nr. 4968 din 7 septembrie 2005 - Decizia nr. 4013 din 30 iunie 2005 - Decizia nr. 2522 din 14 aprilie 2005 - Decizia nr. 2118 din 22 martie 2005 - Decizia nr. 1948 din 22 martie 2005 - Decizia nr.1776 din 14 martie 2005 - Decizia nr.1564 din 3 martie 2005 - Decizia nr. 1037 din 11 februarie 2005 - Decizia nr.4981 din 5 octombrie 2004

21

- Decizia nr.4956 din 4 octombrie 2004 - Decizia nr.4316 din 1 septembrie 2004 - Decizia nr.2550 din 11 mai 2004 - Decizia nr.2022 din 15 aprilie 2004 - Decizia nr. 593 din 30 ianuarie 2004 - Decizia nr.922 din 22 februarie 2003 - Decizia nr.3012 din 12 iunie 2002 Sectia civila - Decizia nr.1817 din 10 mai 2002 - Decizia nr.1258 din 28 martie 2003 - Decizia nr.2733 din 24 iunie 2003

IV.Regulamentul Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Regulament privind organizarea si functionarea administrativa a InalteiCurti de Casatie si Justitie Dispoziţii generale: Art. 1. - Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata si functioneaza în temeiul art. 126 din Constitutia Romaniei, republicata, al art. 18-34 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si al prezentului regulament. Art. 2. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal -, Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite. (2) in structura Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza urmatoarele compartimente: a) Directia legislatie, studii, documentare si informatica juridica; b) Cancelaria; c) Departamentul economico-financiar si administrativ; d) Biroul de informare si relatii publice; e) Biroul relatii internaţionale; f) Compartimentul de audit public intern. Art. 3. - In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor, in

22

sistem informatizat si al continuitatii, cu exceptia situatiilor in care judecatorul nu poate participa la judecata din motive obiective. Art. 4. - (1) Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinţi de sectii şi judecatori. (2) In cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie functioneaza magistratiasistenti, stabiliti prin statul de functii. (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie se incadreaza cu personal auxiliar de specialitate, personal al Departamentului economico-financiar si administrativ, personal de specialitate informatica si alte categorii de personal prevazute de lege.

1.Raspunderea disciplinara si Codul deontologic
Face parte din capitolul X din regulamentul de organizare si functionare administrativa a ICCj. Art. 97. - Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţiiasistenţi răspund disciplinar în condiţiile prevăzute de Legea nr.303/2004 privind statutul magistraţilor şi de Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Art. 98. - Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspunde disciplinar în condiţiile Legii privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Art. 99. - (1) Funcţionarii publici din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie răspund disciplinar pentru abaterile disciplinare şi în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1991 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată. (2) Comisia de disciplina din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se constituie prin ordin al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Codul Deontologic:
Cap. I: Dispoziţii generale:

23

Art. 1 - Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduită a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei. Art. 2 - (1) Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficienţei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor. (2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii. Cap. II:Independenţa justiţiei: Art. 3 - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură. (3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională. Art. 4 - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri. (3) Judecătorii şi procurorii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publică cu caracter politic. Art. 5 - (1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice. (2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.

24

Art. 6 - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale. (3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Cap. III: Promovarea supremaţiei legii: Art. 7 - Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Art. 8 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare. Cap. IV: Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor: Art. 9 - (1) Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe. (2) Judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor. Art. 10 - În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii. Art. 11 - (1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis să acorde asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este îngăduit să se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a
25

influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului ori pentru a crea aparenţa unei astfel de influenţe. (2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie să influenţeze soluţiile pe care le adoptă în exercitarea atribuţiilor de serviciu. (3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să intervină pentru soluţionarea unor cereri, să pretindă ori să accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă. Cap. V: Exercitarea îndatoririlor profesionale: Art. 12 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu. Art. 13 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile. Art. 14 - Judecătorii şi procurorii trebuie să impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi să adopte o atitudine demnă şi civilizată faţă de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreţi ori alte persoane şi să le solicite acestora un comportament adecvat. Art. 15 - (1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate. (2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament. Art. 16 - (1) În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului, să
26

manifeste iniţiativă şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie să acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei. (2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenţa desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor. Cap. VI:Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror: Art. 17 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate. Art. 18 - (1) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect şi bună-credinţă, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora. (2) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor. Art. 19 - Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replică în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defăimătoare la adresa lor. Art. 20 - Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale. Cap. VII:Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror: Art. 21 - (1) Judecătorii şi procurorii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. (2) Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea.

27

Art. 22 - Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directă ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor, în condiţiile legii. Art. 23 - Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenţa unui conflict între interesele lor şi interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.

2.Acte ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie
• Ordinul nr.67 din 12 aprilie 2006 În temeiul prevederilor art.35 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art.6 alin.(3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat; • • • • • • • • • Ordinul nr,27 din 6 februarie 2006 Ordinul nr.15 din 10 ianuarie 2006 Ordinul nr.22 din 26 ianuarie 2005 Ordinul nr.46 din 14 martie 2005 Ordinul nr.223 din 13 octombrie 2004 Ordinul nr.210 din 29 septembrie 2004 Ordinul nr209 din 28 septembrie 2004 Ordinul nr.2008 din 27 septembrie 2004 Regulamentule de organizare si functionare administrativa • Hotararea nr.2/2006 pentru modificarea si completere regulamentului privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de casatie si justitie.

28

V.Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Sectii componente: ● Directia Nationala Anticoruptie (D.N.A.) ● Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism ● Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica ● Sectia Judiciara Penala ● Sectia Judiciara Civila ● Sectia Parchetelor Militare ● Sectia de analiza, studii, probleme ale minorilor, evidenta, perfectionare profesionala si informatica. ● Sectia de cooperare internationala, de informare publica si relatii cu presa. ● Sectia Relatii cu publicul si secretariat general ● Departamentul economico-financiar si administrativ ● Biroul informatiilor clasificate ● Biroul juridic ● Serviciul audit intern Directia Nationala Anticorutie (DND) Structura Centrala: I. Conducere: Procuror-sef directie Procuror-sef adjunct directie Consilier al procurorului-sef directie Consilier juridic Cabinetul procurorului-sef directie Cabinetul procurorului-sef adjunct directie (1) Cabinetul procurorului-sef adjunct directie (2) Cabinetele consilierilor procurorului-sef directie

29

II. Sectia de combatere a coruptiei Serviciul de investigatii privind infractiuni de coruptie Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie Biroul de combatere a infractiunilor de coruptie din administratia publica Serviciul de combatere a infractiunilor de coruptie impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene III. Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie Serviciul de investigatii privind infractiuni conexe infractiunilor de coruptie Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiuni asimilate sau in legatura directa cu infractiunile de coruptie Biroul pentru combaterea infractiunilor de crima organizata si coruptie prevazute in Legea nr. 78/2000 Serviciul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare IV. Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze privind infractiuni asimilate sau in legatura directa cu infractiunile de coruptie V. Sectia judiciara penala Serviciul specialisti VI. Serviciul de studii, resurse umane si perfectionare profesionala Biroul de studii si documentare VII. Serviciul de cooperare internationala, de informare si relatii publice Biroul de legatura cu institutii similare din alte state Biroul de informare si relatii publice VIII. Serviciul informatiilor clasificate si de centralizare a datelor privind coruptia Biroul pentru tehnologia informatiei si comunicatiei
30

IX. Serviciul de registratura, grefa, arhiva si relatii cu publicul X. Directia economico-financiara si administrativa Serviciul financiar, buget, contabilitate si salarizare Biroul buget si contabilitate Biroul salarizare si decontari Serviciul investitii, achizitii si administrativ Biroul administrativ XI. Compartimentul de audit public intern XII. Serviciul tehnic Biroul tehnic Biroul telecomunicatii Compartimentul de interventie si escorta Directia de investigare a infractionalitatii de criminalitate organizata si terorism Serviciul de combatere a criminalitatii organizate Biroul de combatere a traficului de fiinte umane Biroul de combatere a infractiunilor de fals Biroul de combatere a infractiunilor de violenta Serviciul de combatere a traficului de droguri Biroul de combatere a traficului intern de droguri, laboratoare si culturi Biroul de combatere a traficului transfrontalier de droguri Serviciul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare Biroul de combatere a infractiunilor de spalare a banilor Biroul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare Serviciul de combatere a criminalitatii informatice Biroul de combatere a criminalitatii informatice Biroul de combatere a infractiunilor de contrafacere Serviciul de combatere a infractiunilor de terorism Biroul de investigare a infractiunilor de terorism, catastrofe si dezastre Biroul de investigare a infractiunilor de finantare a actelor de terorism Biroul pentru culegerea, centralizarea datelor si asistenta judiciara internationala Compartiment de specialisti Sectia de urarire penala si criminalitate

31

Serviciul de urmarire penala Biroul anchete speciale magistrati si politisti Biroul de anchete speciale demnitari Serviciul de supraveghere a cercetarilor Biroul pentru combaterea criminalitatii economico-financiare Biroul pentru combaterea infractiunilor judiciare Serviciul de criminalistica Biroul de tactica si metodica criminalistica Biroul de tehnica criminalistica Serviciul de indrumare si coordonare a activitatii de urmarire penala Biroul de indrumare si control al activitatii de urmarire penala Biroul de prelucrare si centralizare date Sectia juridica penala. Serviciul pentru coordonarea activitatii judiciare Serviciul pentru recursuri penale in interesul legii Biroul procurorilor de sedinta pentru |nalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala Sctia juridica civila Serviciul pentru coordonarea activitatii judiciare civile, care are 2 birouri, condus de un procuror-sef serviciu Serviciul pentru recursuri civile in interesul legii, care are 2 birouri, condus de un procuror-sef serviciu Biroul procurorilor de sedinta pentru |nalta Curte de Casatie si Justitie si Curtea Constitutionala, condus de un procuror sef birou Sectia parchetelor militare Serviciul de urmarire penala Serviciul judiciar Serviciul de control, organizare si personal Serviciul economico-financiar si administrativ Biroul de informatica si financiar-salarizare Biroul de asigurare logistica, protocol si administrativ Sectia de analiza, studii,probleme ale minorilor, evidenta,perfectionarea profesionala si informatica

32

Serviciul de analiza, studii si documentare, criminologie si statistica Biroul de analiza si studii Biroul de documentare Biroul de criminologie Biroul de statistica judiciara Serviciul de evidenta si organizare Biroul de resurse umane Biroul de evidenta si organizare Serviciul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea drepturilor minorilor Biroul pentru prevenirea delincventei juvenile si ocrotirea minorilor faptuitori si victime Biroul pentru strategie si implementare privind programele de prevenire si combatere a delincventei juvenile Serviciul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmarire penala Biroul operational de coordonare si implementare a metodologiilor de urmarire penala Serviciul pentru tehnologia informatiei si comunicatiei Biroul de analiza si proiectare sisteme informatice Biroul de exploatare si intretinere resurse Sectia de cooperare internationala, de informare publica si relatii cu presa: Serviciul de cooperare internationala Biroul de cooperare si programe internationale Biroul de asistenta judiciara internationala Serviciul de informare publica, relatii cu presa si protocol Biroul de informare publica Biroul de relatii cu presa Biroul de protocol.

33

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->