Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Albert Einstein
Diana Diaconu
Luminiţa Preda
A trecut un secol de când a fost publicată una dintre cele mai zguduitoare lucrări ştiinţifice a
tuturor timpurilor, “Teoria relativităţii restrânse”. Se poate spune că există fizica de dinaintea lui
Einstein şi cea de după Einstein, descoperirile lui dând o nouă perspectivă fizicii moderne.
Mergând pe drumul străbătut de-a lungul vieţii sale de către cel mai faimos fizician al secolului
20, vom descoperi evenimentele care i-au influenţat perspectiva asupra lucrurilor, fapt ce a fost resimţit
de către o lume întreagă.
Printre cele mai importante realizări pentru care este cunoscut, se numără “descoperierea
efectului fotoelectric”, pentru care a obţinut premiul Nobel şi “teoria relativităţii”.
Fiind deja renumit pentru descoperirile sale şi în special pentru teoria relativităţii, în 1907
a primit vizita matematicianului Jakob Johann Laub, care era deosebit de interesat de noua
modalitate de abordare a teoriei relativităţii şi împreună cu care va reliza trei lucrări. A fost
vizitat şi de către Max von Laue, viitor laureat al premiului Nobel, care dorea foarte mult să-l
cunoască personal pe Einstein.
În februarie 1908 îşi dă examenul de docenţă la Universitatea din Berna, după care se
hotăşte să ţină un curs despre teoria radiaţiei.
În 1909, a ţinut o prelegere în cadul Congresului al 80-lea al Societăţii cercetătorilor
naturii şi medicilor germani, cu titlul “Evoluţia viziunilor noastre despre natura şi constituţia
radiaţiei”.
De acum, fiind interesat mai mult de activităţile ştiinţifice, îşi dă demisia de la Oficiul de
Brevete din Berna.
În mai 1909, Albert Einstein a fost numit de către Consiliul guvernamental din Zürich,
profesor extraordinar la catedra de fizică teoretică.
În 1911, pe 15 aprilie devine profesor titular la Universitatea Germană din Praga.
Participă la un Congres Internaţional de la Bruxelles, unde este invitat de către Ernest Solvay şi
unde face cunoştinţă cu cei mai renumiţi fizicieni din lume: Max Planck, H. A. Lorentz, Doamna
Curie, Henri Poincaré, Langevin, Rutherford.
În 1912, în februarie, Doamna Curie şi Henri Poincaré scriu recomandări pentru ca Albert
Einstein să primească o catedră la Institutul Politehnic din Zürich.
În 1914 Academia Regală de Ştiinţe a Prusiei, considerată centrul vieţii ştiinţifice din
Europa, l-au invitat pe Einstein la Berlin. În scrisoarea de mulţumire scria: “Ceea ce m-a
determinat să accept alegerea a fost gândul că nu i se poate cere unui om mai mult, decât să-şi
dedice întreaga energie unei cauze bune, iar de aceasta mă simt într-adevăr în stare.”
În 1915 publică trei lucrări importante: “Despre teoria relativităţii generalizate”,
“Explicarea mişcării de periheliu a mercurului prin teoria relativităţii generalizate” şi “Ecuaţiile
de câmp ale gravitaţiei”.
1916 este anul în care, desăvârşeşte teoria relativităţii generalizate, ajutat de prietenul lui,
Marcel Broβmann, care a devenit profesor de matematică la Institutul Politehnic din Zürich.
Începând de pe acum contribuie la problemele teoriei radiaţiei şi mecanicii statistice. Avea să
spună mai târziu: “generalizarea teoriei relativităţii m-a preocupat fără încetare începând din
1916”.
În 1917 publică pe înţelesul publicului larg “Despre teoria relativităţii restrânse şi
generalizate”.
Divorţează de Mileva Maric, în 1918.
În 1919 a ţinut prelegeri la Institutul Politehnic din Zürich în calitate de profesor invitat.
Universitatea din Leiden i-a oferit un post de profesor extraordinar, dar a refuzat, ţinând
prelegeri pe tema “Eterul şi teoria relativităţii” doar ca profesor invitat. Tot în acelaşi an se
confirmă teoria gravitaţiei în timpul unei eclipse totale de soare din 29 mai, ce dovedeşte teoria
relativităţii generalizate a lui Einstein.
Tot în acelaşi an se căsătoreşte cu verişoara lui, Elsa Einstein.
În 1920, Einstein lucrează la teoria unificării câmpurilor, deasemenea îşi continuă
cercetările cu privire la interpretarea probabilistică a teoriei cuantumului.
În 1921 i se acordă premiul Nobel pentru serviciile aduse fizicii teoretice şi în special
pentru descopereirea legilor Efectului Fotoelectric. A ţinut prelegeri la Praga, la invitaţia
prietenului său Philipp Frank şi la Viena în faţa unei mulţimi de aproximativ 3000 de oameni. La
invitaţia lui Chaim Weizmann, face o călătorie în S.U.A. pentru a ţine prelegeri publice în
sprijinul înfiinţării unei universităţi la Ierusalim.
În 1922 pleacă în Franţa pentru a ţine prelegeri, la invitaţia lui Paul Langevin. Este
primul membru ales, ca asociat străin, în Academia Naţională pentru Ştiinţă din U.S.A., după ce
cu un an înainte a ţinut o prelegere la întâlnirea anuală a Academiei din Washington.
În 1923 susţine prelegeri la Leiden şi în faţa Adunării cercetătorilor nordici şi naturii de
la Göteborg, călătoreşte prin lume, în Anglia, Spania, Cehoslovacia, Japonia, Palestina.
Universitatea Hebrew din Ierusalim îl numeşte cetăţean de onoare al Tell Aviv-ului.
În 1925 îşi începe activitatea Institutul Einstein din Potsdam, Germania
În 1926 face investigaţii cu privire la teoria mişcării browniene.
În 1927 participă la Conferinţa Solvay. Din cauza inimii slăbite, merge la tratament la
Davos şi Zuoz.
Figura 4 Einstein alături de Nernst, Planck, Millikan, Laue în 1928
… ştiinţifice:
Special Theory of Relativity (1905);
General Theory of Relativity (1916);
Relativity (1920);
Investigations on Theory of Brownian Movement (1926);
The Evolution of Physics (1938);
… ne-ştiinţifice:
About Zionism (1930);
Why War? (1933);
The World as I see It (1935)
My Philosophy (1934);
Out of My Later Years (1950)
Capitolul 5. Concluzii
A trecut mai mult de un secol de când s-a născut omul care a marcat lumea ştiinţifică prin
descoperirile sale din domeniul fizicii, supranumit “Omul secolului”. Teoria relativităţii, cu
formula sa consacrată, va fi legată pentru totdeauna de numele Einstein.
Născut evreu, în Germania, şi-a creeat o teorie care-l ajuta în depăşirea obstacolelor pe
care le-a avut de întâmpinat de multe ori în viaţă. Considera că dificultăţile şi obstacolele
reprezintă un izvor al forţei şi sănătăţii oricărei naţiuni.
Einstein era un pacifist convins şi era dispus să facă uz de numele său în scopuri
pacifiste. A militat pentru pace de fiecare dată când a avut ocazia, fiind împotriva satisfacerii
serviciului militar. Totuşi istoria a spus şi va spune că scrisoarea trimisă de el, preşedintelor
Statelor Unite, a provocat producerea bombei atomice şi a dus statele lumii la o cursă continuă
de înarmare, din care nu se mai pot opri.
A fost interesat dintotdeauna de natură şi filosofie. Dintre toate teoriile filosofice, cele
care a considerat că i se potrivesc au fost enunţate de Kant. El a încercat întotdeauna să se
raporteze la Kant, considerând că fiecare filosof are propriul lui Kant.
Resurse Web
http://www.westegg.com/einstein/
http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~history/Mathematicians/Einstein.html
http://www.aip.org/history/einstein/
http://www.albert-einstein.org/
http://nobelprize.org/physics/laureates/1921/index.html
http://www4.nas.edu/
http://www.banateanul.ro