Sunteți pe pagina 1din 16
CAP. D. PROIECTAREA iN CONSTRUCTIL 2.1. Desfasurarea lucrarilor investitii Este o actiune in timp si spatiu care poate fi imparti 1, etapa de pregatire a investitiei, 2. etapa de baz’, 3._ etapa de incheiere a investiiei subordonate fiecare scopului final al acfiunii si anume: obfinerea de obiecte de constructii cu diferite destinati Ins fiecare etapi are scopuri parfiale bine conturate, materializate in documenta tehnico-economice ale lucratilor de investi Documentatia_tehnico-economics ‘i totalitatea pieselor scrise si desenate, intocmite in vederea preg in functiune a unei investi Daca forma i metodologia de intocmire a D.T-E. poate suferi modificari in timp, functiile pe care aceasta trebuie sa le indeplineascd raman practic neschimbate. Functiile documentatiei tehnico-economice sunt: a) functia informational, privind cantitijile de executat, resursele necesare, costurile in trei etape importante: a variantelor sia alegerii variantei optime; ©) mijloc de stabilire a sarcinilor valorice si fizice a producfiei de constructii-montaj; ¢) reprezinti o structurd de transformiri normate ale ,intririlor X” (resurse externe) in siesiri Y” (obiecte de constructii) atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ; ©) baz de referin{a pentru organul comparator ( antemasurdtori / proiectant, mésuratori / diriginte de santier, situatii de lucrari / atasamentist), 2.1.1. Etapa de pregatire a investitiilor ‘Aceasti etap (Fig.2.1.) reflect problematica traiectoriei conceptuale, constituind un exercitiu de analiza a viitorului produs (obiectul de investitie) prin care se stabilese: ~ paramettii de performanta ai produsului gi = solutiile constructive Acest ,exercitiu” reprezinta de fapt: © stud cercetiri, aviziri, aprobiiri, proiectarea ‘n mai multe faze a obiectului de investitie. Participantii la acest ,exercitiu” sunt agentii economici pentru domeniul investitiilor. Metodologia in vigoare pentru pregatirea investitiilor se grupeazi in jurul a trei elemente principale: 1 studjul tehnico-economic (S.T. 2. proiectul tehnic (P.T.) 3. detalii de executie ( D.D.E.) e000 _=S.P.P+S.F./S.A.) S.P.FIS.A. CONTINUT. @ CADRU S.T.E. CONTINUT PT. CADRU P.T AVIZARE, APROBARE aT Q DDE. DESCHIDERE FINANTARE, Contractare cu Construetorul AVIZ DE FINANTARE re a investitiel Fig. 2.1. Etapa de pre; 2.1.2. Studiul tehnico-economic iectant si cuprinde o serie de aspecte in elaborarea proiectului tehnic. Studiul tehnico-economic — S.T.E. — este intocmit de concretizate in documente ce vor servi drept baza de inform Conform legislatiei in vigoare S.T.E. parcurge de regula dowd faze: 1. Studiul de prefezabilitate - S.P.F. -, pentru obiective cu caracter productiv sau Studiul de amplasament -S.A. -, pentru lucrari cu caracter neproductiv sau investi nonprofit: 2. Studiul de fezabilitate — S.F. -. 1) Stu parti: Partea scrisi cuprinde a). date generale prezinta viitorul obiecti de prefezabilitate (S.P.F.) face parte din fazele de proiectare si are dowd A: PIESE SCRISE. B: PIESE DESENATE. se referd la: denumirea obiectivului de investi numele elaboratorului studiului / consultantul ordonatorul principal de credite persoana juridica achizitoare / investitorul amplasament (judeful, localitatea, strada, numarul) tema cu fundamentarea nece: oportunititii investitiei. b) Evaluare pentru proiectarea studiilor de prefezabilitate si a celor de fezabilitate care include: stimatd a obiectivului de investi cheltuieli pentru proiectarea studiului de prefezabilitate cheltuieli pentru proiectarea studiului de fezabilitate cheltuieli pentru. obfinerea avizelor legale necesare elabordrii studiilor de prefezabilitate si fezabilitate cheltuieli pentru pregitirea documentaiei pentru organizarea licitatiei de proiectare (instrucfiuni pentru ofertanfi, publicitate, onorarii, cheltuieli de deplasare, etc.) ). Date tehnice ale investitiei suprafata si situafia juridicd a terenului care urmeazd si fie ocupat de obiectul de investi caracteristici geofizice ale terenului din amplasament (seismi terenului de fundare si presiunea conventionald, nivel ape subterane) caracteristici principale ale constructiei ( arie construitd, arie desfagurata, numar de niveluri, etc.) lungimi si diametre de retele) principale utilaje functionale ale constructiei ( hidrofoare, ascensoare, scari rulante, cazane de aburi, etc.) utilitafi necesare (modul de asigurare a acestora si te, natura 4d) finantarea constructiei Partea desenata cuprind valoare totala din care: acoperire din sursi proprie (%), credite bancare(%), fonduri de la bugetul de stat sau locale(%), fonduri speciale constituite prin lege in afara acestor bugete(%), credite externe garantate sau contractate de stat(%). plan de amplasare in zona ( sc. 1:25000~ 1:5000) plan general (1:5000- 1 :1000) planuri pentru scoaterea din circuitul agricol gi pentru obtinetea autorizatiilor. 2) Studiu de fezabilitate (S.F.) cuprinde: A: PARTE SCRISA B: PARTE DESENATA. Partea serisd are in componenta: a) Date generale = datele cuprinse in studiul de prefezabilitate = descrierea funcfionald a investi = descrierea tehnologicd a investitiei - _memorii tehnice pe specialitati b) Date tehnice ale investitiei = elementele din studiul de prefezabilitate = elemente referitoare la clidiri (deschideri, travei, inaltime niveluri, volum construit), retele (materiale, conditii de pozare, etc.)si structura = solutii pentru instalati (iluminat, fort, canalizare) si utilitati ) Forfa de munca = total personal din care personalul de executie = numar de locuri de munca nou create 4) Devizul general care cuprinde mai multe capitole = cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea teritoriului - cheltuieli pentru realizarea infrastructurii obiectivului ( refele de racord, utilitati exterioare) + cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehniea - cheltuieli pentru investitia de baz ~ alte cheltuieli (organizare de santier, comisioane, taxe, diverse si neprevazute) = cheltuieli pentru darea in folosinta Structura devizului general este cea din fig. Partea desenati cuprinde: = plan de amplasare in zona ( sc. 1:25000 - 1:5000) = plan general (1:5000- 1 :1000) = sectiuni orizontale cu funcfiui - sectiuni verticale caracteristice = fatade si plan acoperis le ( sc. 1:100); 2.1.2. Avizare, aprobare I Cuprinde: a) acorduri de specialitate privind: = certificatul de urbanism (L. 50/1991, actualizata in 12.2004) = ocuparea terenului agricol sau forestier ~ asigurarea cu energie electrica, termica sau combustibili - _protectia apelor, pidurilor, mediului inconjurdtor, subsolului = demolari Obtinerea acestor acorduti revine beneficiarului / investitorului b) esalonarea investitiei (pe ani si pe trimestre) defalcate pe capitole de cheltuieli ©) avize si aprobari ale S.F. la nivel guvemamental sau local, in functie de importanfa obiectivului de investiti. 2.1.3, Proiectul tehnie (P.T.) Proiectul tehnic (proiectul de executie) detaliazd aspectele din studiul de fezabilitate - S.F. ~ iar pe baza documentatiei sale se executd si se deconteaz lucrairile de invest A: PARTE SCRISA B: PARTE DESENATA. C: ORGANIZARE DE SANTIER (faza 1) A. Piesele sei I. Aspecte ale capacititii productive: a) Caracteristici si performante: - descrieri ale fluxurilor tehnologice = _utilaje si echipamente principale (surse de procurare) - _gabarite si performante ale acestor mijloace = etape de punere in functiune si rodaj tehnologic - consumuri specifice de materii prime, materiale gi energie = indicatori tehnico-economici (cei de la S.F., recalculati) ) Aspecte ale procesului de productie utilitifi necesare desfisurarii procesului de productie, cooperiri necesare + organizarea productiei si a muncii = solutii de eliminare a noxelor = solutii de protectia muncii gi a mediului ~ _ solufii de valorificare a resurselor secundare = asigurarea si pregatirea personalului Aceste date sunt cuprinse in urmatoarele piese scrise: = memoriul tehnic si tehnologic - breviarul de calcul ~ caietul de sarcini = figa de indici tehnico-economici ~montaj) TL. Aspecte ale capacititii neproductive (construct a) Descrierea general + elemente generale - descrierea lucraiilor = amplasament, topografie, clima - geologie, seismicitate, organizare de santier = ci de acces provizoriu - surse de apa si energie pentru organizare de sa - e&i de acces - programul de executie, grafice de lucru, programe de receptie - masurarea lucrarilor = servicii sanitare si curdtenia pe santier ~ _ memotii tehnice pe speciality b) Caietele de sarcini Transcrie plansele si se elaboreaza distinct pe specialiti si pot fi = pentru executia lucrarilor ~ pentru receptii = pentru furnizorii de materiale - generale = specitfice ‘Confinut: - breviare de calcul = nominalizarea planselor care guverneaza - _proprietai fizico-chimice = dimensiuni, forma, aspect, descrierea executiei - ordine de executie + standarde si normative = conditii de receptie c) Listele cu cantitati de lucrari (normativ P91/1- 02, HGR 1179/2002) - centralizatorul obiectelor pe obiectiv (Devizul general - D.G.) = centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte (Deviz pe obiect - D.0.) = listele cu cantititi de lucrari pe capitole (Antemisurdtori) = liste cu consumuri de resurse materiale, forta de munca si utilaje (extrase de resurse) ~ liste cu cat = fige tehnice {ile de utilaje tehnologice si functionale 4) Graficul de realizare / Graficul de esalonare a investitiei ~G.E.L., B. Piesele desenate cuprind: = plan de situatie = dispozitia general a obiectivului de investitie = planuri (sectiuni) orizontale - profile si sectiuni verticale, transversale si longitudinale ~ _planse cu subansambluri sau elemente de construct = planse de detalii de imbinati, racorduci, armati, ete Documentatia pentru Organizarea de santier (faza I) cuprinde: ~ _ planse cu amplasarea surselor, statii de destinatie - _planse de organizare a complexului de obiecte si a imprejurimilor santierului - _planse de organizare la obiect - grafic de esalonare a investitiei pe obiecte si categorii de cheltuieli - graficul de asigurare a utilajelor tehnologice (de la furnizori) ce urmeazi a fi ‘montate = evaluarea cost 7 de organizare de santier 2.1.4. Avizare, aprobare II Cuprinde: a) Acorduri de specialitate (altele decat la S.F.) privind: = dreptul de proprietate asupra amplasamentului = racordul la rejelele exterioare de: apa, canal, energie electric’, gaze - limitele intervalului de negociere a preturilor pentru produsele noi (M.F.) ) Reactulizarea acordurilor de la S.F. dacd de la emiterea lor au trecut mai mult de 9 luni ©) Grafice de esalonare a lucrarilor in vederea stabilirii ordinii de proiectare (in faza D.D.E.) si de finantare 4) Aviziri si aprobari ale P.T. de aceleasi organisme (guvern, istere, locale) ca la S.F. 2.1.5. Detalii de executie (D.D.E.) Se vor intocmi de proiectant in ordinea stabilita la 2.1.4. c), strict in limitele P.T. atat fizic cit si valoric. 2.1.6. Deschiderea finan(arii Se face de cétre Beneficiar / Investitor la BANCA agreati pe baza unei documentafii ce cuprinde: = contractul de executie - elementele principale ale P.T. ti parti din D.D.F. (G.E.L., plange de prezentare, ete.) 2.1.7. Contractarea executiei Se face de cdtre Beneficiar / Investitor cu un Antreprenor General, sau mai multi constructori in urma unei licitatii. Reprezentantul permanent al beneficiarului, pe santier este dirigintele de santier. 2.1.8. Avizul de finantare Este dat de banca finantatoare, prin care comunicd numerele de cont alocate pentru a putea face decontati la fiecare obiect inceput. Obs.! Cand investitiile nu sunt de anvergura mare este posibil ca S.T.E. si P.T. s& se execute ‘mpreund, intocmindu-se in acest caz. un proiect in faz unica — PFU. PFU. =S.P.F. + SF. + P.T. 2.2. Verificarea proiectelor de constructii Verificarea proiectelor pentru constructii si instalatiile aferente se efectueaz in raport cu Legea nr.10/ 1995 privind calitatea in constructii si anume: tabilitate B. Siguran(d in exploatare C. Siguranti la foe D. Igiend, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului E. a . Izolatie termic’, hidrofuga si economie de energie . Protectie impotriva zgomotului Cetintele la care se verified tehnic proiectele de specialitate, functie de categoria de importanga a constructiei PROIECT de: [Categoria de importanfé. a] CERINTA constructiei(conform H.G.261/1994 anexa 2) A [Bp [Cc [D JE [F Constructi Exceptional _ __jo jo |o Jo [o fo Deosebita _ o |o |o (0 Jo Jo ‘Normala — | 6 [Op | Op [Op [Op [Op Redusa 0 [Op [Op |Op | Op | Op Exceptional 0 [o [o [o fo Jo aferente Deosebita ___|o Jo Jo jo [fo Jo Constructiilor | Normala O_| Op | Op | Op [Op | Op Redusa - © | Op [Op | Op | Op | Op O - verificare obligatorie Op - verificare optional propusa de proiectant a) Indiferent de categoria de importanta a constructiei este obligatorie verificarea la toate cerinjele pentru: ~ cladiri de locuit cu peste P+! etaje, cladiri de invatamént, sAnatate, turism sau care adpostesc aglomeriri de persoane; = constructii industriale in care se desPisoard procese tehnologice sau se depoziteaza substanfe ce pot pune in pericol siguranta si sinatatea personalului propriu sau a colectivitatilor invecinate. ») Pentru constructiile la care respectarea uneia sau mai multor cerinfe nu este relevant pentru asigurarea calitifii, situafie menjionati in memoriul proiectului, nu se va face verificarea respectivelor cerinte. ©) In cazul unor lucrari speciale de fundatii dau de infrastructurd, de imbundtaire a stratului de fundare, verificatorul atestat la cerin{a de ,, Rezistenfa si stabilitate” va aprecia fazele in care se impune verificarea documentafiei ji de un verificator atestat pentru astfel de lucrari speciale. d) in cazul unor lucrari de constructii de importanta redus& sau provizorii proiectul poate si nu fie verificat la cerinta A ,, Rezistenta si stabilitate” pe rispunderea proiectantului, 1. Cerinta A ( Rezistenta si stabilitate). Respectarea prevederilor reglementarilor de proiectare in vigoare in ceea ce priveste concepfia generala a structurii de rezisten{& pentru constructii gi instalafiile aferente, calcul si dimensiunea ei in raport cu starile limita statuate prin prescriptii si alcatuirea constructiva de detaliu, Constructiile trebuie si asigure satisfacerea cerinfelor utilizatorilor pe intreaga durata de serviciu in condifiile unei exploatari normale. La construcfiile de important vitala pentru societate, verificatorul poate adénci analiza pentru a se avea certitudinea disponibilitafii performanjelor pe toatd durata normala de utilizare inclusiv dupa cutremur) Prin aceasta se infelege cA incarcarile susceptibile de a actiona asupra cli executiei si exploatarii nu produc nici unul din urmatoarele evenimente: a) prabusirea partiala sau totald a cladi b) deformatii de marime inadmisibil in timpul a elementelor structurale; ©) deteriorarea altor parti ale construct jor , ale instalatiilor sau ale echipamentelor ca urmare a deformatiilor mari la elementele portante; 4) avarii la constructii disproportionate in raport cu cauzele care le-ar putea produce. Satisfacerea acestor cerinfe impune aplicarea unor ansambluri de masuri in etapele de planificare, proiectare, executie si exploatare. Criterii pentru satisfacerea cerinfei sunt 1, fncadrarea in zona seismi 2. Stabilirea categoriei de importanta 3. Stabilirea clasei de importang’ 4. Preluarea datelor din avizul geotehnic 5. 6. 7. Solufii de fundatii si infrastructura Solutiile de protectie fata de agresiunea solului, mediului si activitafii curente Concepjia ansamblului structural si stabilitatea elementelor de compartimentare inclusiv a finisajelor 8. Calculul ansamblutui structural 9. Calitatea materialelor structurale utilizate 10. Rezolvarea la nivel de detaliu 11, Completitudinea pieselor scrise si desenate 12, Alte eriterii 2. Cerinta B (Siguranta in exploatare) Respectarea prevederilor reglementarilor tehnice de proiectare in vigoare pentru eliminarea cauzelor care pot conduce Ia accidentarea utilizatorilor prin lovire, c&dere, punere accidental& sub tensiune, ardere, oparire in timpul efectuarii unor activititi normale sau a unor luerari de intrefinere ‘sau curafenie. in cadrul acestei cerinte se include si masurile legate de ruperea barierelor arhitecturale pentru persoanele handicapate, facilitind posibilitatea desfagurarii de activitati de catre acestea. Se subliniaza ca problemele de conceptie general de arhitectur’ nu intr’ sub incidenga verificdrii decat in masura in care rezolvarile propuse sau materialele de finisaj folosite pot produce vatémari sau raniri. in cazul in care procesele tehnologice impun luarea de mésuri suplimentare pri conceptia constructiei si a detaliilor de rezolvare, se vor verifica si aceste maisuri Criterii pentru satisfacerea cerinfei sunt: 1. Masuri pentru impiedicarea alunecarii in timpul circulatiei pe orizontala 2. Masuri de protectie contra accidentarii la denivelari, scdri sau rampe. 3. Separarea circulatiei pietonale de circulatia vehiculelor in interiorul incintei sau al constructiei, 4, Gabarite de trecere pentru oameni si vehicule inclusiv pentru accesul persoanelor handicapate. 5. IMuminat natural si artificial interior si exterior 6 7. 8. insigi 5. Masuri de protectie antiefractie Masuri de protectic fai de elemente proeminente Misuri protectie la arsuri produse de suprafefe fierbinti, aburi, lichide fierbingi sau corozive si explozii 9, Masuri de electro-securitate 10. Eliminarea barierelor arhitecturale pentru circulatia libera a persoanelor handicapate 11. Completitudinea pieselor scrise si desenate calitatea rezolvarilor de detalii 12. Instructiuni pentru urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor si pentru utilizarea in siguranfi a acestora. 13, Alte criteri Cerinta C ( Siguranta Ia foc) Construcfia trebuie proiectata si realizata astfel ca in caz de incendiu sa se asigure: rea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale; - _ stabilirea elementetor portante ale cladirilor pe 0 perioada determinat&; ~ Timitarea izbuenirii si propagarii focului si a fumului in interiorul elidirii precum si limitarea extinderii incendiului la cladirile vecine; = protectia ocupantilor cladirii tindnd seama de varsta, starea de sAnatate gi riscul de incendiu, precum gi posibilitatea evacuarii in conditii de siguranta in caz de incendiu; = Protectia echipelor de interventii ‘Aceastd cerinf’ impune verificarea privind masurile adoptate referitor | = reducerea riscului de izbuenire a incendiului + cerintele de siguranta ale utilizatorilor in caz de incendiu; = comportarea la foc a constructiei si caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate; - posibilitatea de interventie pentru stingerea incendiului si reducerea efectelor acestuia asupra constructiilor si a vecinatatilor ei Criteriile pentru satisfacerea cerinfei 1. Protectia la foc fara de vecin 2. Incadrarea la categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice 3. Gradul de rezistenti la foc a cladirii, densitatea sarcinii termice de incendiu precum si corelarea acesteia cu destinafia, numarul de etaje si aria construita 4, Limitatea propagérii focului in interiorul cladirii si pe fatade, masuri pentru evacuarea fumului si gazelor fierbint 5. Asigurarea cdilor de evacuare {i de salvare a persoanelor si realizarea masurilor constructive de protectie la foc a cailor respective 6. Dotarea cu autospeciale de stingere a incendiului si mijloace de protectie si de salvare 7. Cai de acces interioare si exterioare pentru interventie in caz de incendiu si masuri pentru securitatea echipelor de interventie 8. Planul de autoapairare impotriva incendiilor 9. Completitudinea pieselor scrise si desenate, calitatea rezolvarilor de detaliu, 10. Alte criterii, Cerinta D (Igiena, sinétatea oamenilor, protectia si refacerea mediutui) Constructia trebuie proiectati si realizati astfe! incdt si nu constituie o ameninjare pentru igiena si sindtatea ocupantilor, a vecinatatilor si a mediului prin: = degajarea de gaze toxice, a particulelor sau a gazelor periculoase ( inelusiv in caz de incendiu); - emisia de radiatii periculoase; - poluarea sau contaminarea apei sau a solului; - defectiuni in evacuarea apelor, a fumului sau a deseurilor solide sau lichide; - prezenta umiditatii in elementele de constructi acesteia in principal aceasta cerin{a se refera la asigurarea calitaqii aerului, apei gi solului la evacuarea apelor uzate si a deseurilor. De asemeni materialele utilizate nu trebuie si degajeze noxe care pot afecta sinatatea utilizatorilor sau calitatea produselor depozitate. Un alt aspect care trebuie urmirit se refer la relafia dintre mediul inconjurator si constructia propusa. in acest scop se vor analiza si vecinatatile din planul de situatie. in cadrul procedurii, se vor verifica solutiile adoptate in functie de conditiile de mediu si de activititile desfigurate in interiorul constructiei Lista nominal de control cuprinde: 1, Masuri pentru protectia fata de noxele din exterior 2. Misuri pentru asigurarea calitatii aerului functie de destinajia spatiilor, activitayi si numar ‘ocupangi ( volum aer / ocupant, nr. schimburi aer / or’, alte sisteme de ventilare /fltrare aer) 3. MAsuri pentru asigurarea calitatii finisajelor firi degajari de noxe (formaldehida, radiafii, substange iritante /urat mirositoare, ete.) 4, Masuri pentru asigurarea condiiilor de menfinerea igienei(curafire igienizare spatii, igiend ‘ocupanti, curajire lenjerie, etc. 5. Misuri pentru evacuarea apelor uzate din exteriorul /interiorul construcfiei fri a se afecta mediul sau sindtatea ocupantilor 6. Masuti pentru evacuarea deseurilor solide din exteriorul /interiorul constructiei ira a se afecta mediul sau sinditatea ocupantilor 7. Misuri pentru impiedicarea poluari sau pe suprafefele interioare ale mediului exterior prin degajarea de noxe din ii constructiei 8, Misuri pentru asigurarea conditiilor de iluminat natural /artificial functie de act zi /noapte 9. Completitudinea pieselor serise si desenate, calitatea rezolvatilor de detaliu 10. Alte criterii 5. Cerinta E ( Protectie termica, hidrofuga si economia de energie) In cadrul acestei cerinfe se urmaresc toate masurile ce pot conduce la reducerea necesarului de energie pentru incailzire /frig, ventilare /climatizare, producerea de apa calda, iluminat in conditii de control a temperaturii si umiditaqi la nivelul impus de confortul utilizatorilor sau de activi se desfisoara sau impuse de paistrarea bunurilor indiferent de conditiile de mediu exterior. fn cadrul acestei verificdri se analizeaz modul de conformare a constructiei in ansamblu, precum si al fiecdrui element ce separa spatii cu temperaturi diferite. Totodata prin verificarea proiectului se urmaresc si rezolvarile de detaliu pentru eliminarea /limitarea pericolului de infltrafii de api din sol sau din precipitatii, Nu fac obiectul verificarii alegerea sistemului de incatzire ventilare in conditiile in care nu sunt afectate cerinja de igiend sau sindtate, Lista nominala de control cuprinde: / Criterii pentru satisfacerea cerintei: 1. Inscrierea in conditii climatice 2. Masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu interior functie de tipul de activitati si /sau numar ‘ocupanti in regim de vara /iarna 3. Masuri pentru minimizarea consumului in conditiile asigurarii confortului utilizatorilor (termic si luminos) energetic prin conformarea constructiei si a elementelor de inchidere exterioara 4, Masuri pentru evitarea aparitiei condensului la partea interioara a suprafefelor exterioare gi /sau a celor spre spafii cu diferente de temperaturd si sau umiditate semnificative Masuri pentru evitarea infiltrafiilor de apa prin invelitoare Misuri pentru evitarea infiltrafiilor de apa din sol Completitudinea pieselor scrise si desenate, calitatea rezolvarilor de detaliu Alte eriteri, 6. Corina F ( Protectia la zgomot) in cadrul acestei cerinfe se examineazi modul in care sunt limitate efectele zgomotului provenit din exteriorul constructiei sau din interior datorit& activitajilor ce se desfgoara precum si al functionarii instalatiilor si echipamentelor asupra utilizatorilor. fn acelasi timp este necesar si se verifice masurile luate prin proiect pentru ca zgomotul produs in constructia verificat’ si nu constituie surse de disconfort pentru vecinatafi ‘Nu fac obiectul verificdrii tratamentele acustice ale sdlilor cu destinatie speciala (sali de spectacol, studiouri de inregistrare, etc) care rman in rispunderea proiectantului. Criterii pentru satisfacerea cerintei: 1. Inscrierea in condifii de mediu Miasuri pentru atenuarea zgomotelor aeriene provenite din exteriorul spatiului considerat functie de activitatile ce se desftsoara 3. Masuri pentru atenuarea zgomotelor de impact provenite din exteriorul spatiului considerat funotie de activitatle ce se desfasoard 4, Masuri pentru evitarea propagarii zgomotelor in exteriorul constructiei pentru a nu se afecta confortul ocupanjilor din vecinatate. 5. Completitudinea pieselor scrise si desenate, calitatea rezolvarilor de detaliu 6. Alte criteri Instalafiile aferente constructiilor se supun verificarii tehnice de calitate dup’ cum urmeaza: A. Instalatii sanitare a. Proiectele de instalatii sanitare care se gasesc: = pe construefii, in interiorul lor si in exterior pana la cdminul de racord: = instatiile locale de captare si tratare a apei din incinte / ansambluri; = in stafii locale de tratare a apei din incinte / ansambluris = in centrale termice, puncte termice, puncte termice centrale de misurare, de dispecerizare din incinte / ansambluri; = in stajii de pompare din incinte / ansambluri si rezervoarele de acumulare ale acestora; = incentrale de ventilare / climatizare. stributie, de b. Proiectele rejelelor de legatura dintre stafiile enumerate mai inainte si instalafiile din interiorul cladirilor din incinte / ansambluri. B. Instalatii termice a, Proiectele de instalatii termice care se gasesc: ~ pe construefii sau in interiorul lor. - in centralele termice, punctele termice, punctele termice centrale de distributie, de masurare, de dispecerizare din incinte / ansambluri - In centralele de ventilare / climatizare. b. Proiectele pentru: = retelele de transport ale agentului termic dintre centralele si punctele termice indicate mai inainte 51 instalatile termice din interiorul constructiilor; - canale de ventilare care asigura admisia aerului proaspat si evacuarea acrului viciat, la $i de la centralele de ventilare si climatizare C. Instalatii pe gaze a. Proiectele de instalatii de gaze care se gisese = pe constructii sau in interiorul lor; + in stafiile de reglare a gazelor care asigura presiunea necesara instalatiilor de gaze din interiorul constructiilor. b. Proiectele refelelor dintre statile de reglare a gazelor naturale ardtate mai inainte si instalafile de gaze din D. Instalatii electrice a. Proiectele de instalatii electrice care se gasese: = pe constructii sau in interiorul lor; ~ In stafiile de transformare din construct / incinte / ansambluris - in sstatiile locale de captare a apei din incinte / ansamblur = _instatii de pompare din incinte / ansambluri; = Incentrale / puncte termice din incinte / ansambluri; - Incentrale ventilatoare / climatizare, b. Proiectele rejelelor de alimentare cu energie electricd dintre posturile de transformare din construcfii /incinte / ansambluri si instalatii electrice din interiorul cladirilor. 2.3. Expertiza tehnica in constructii Expertiza tehnica este o cercetare fficuta de un expert autorizat asupra unei constructii gi cuprinde experimentiri sau incercati, studi, relevee, analize, evaludri calitative si analitice ( prin calcul) pentru cunoasterea starii tehnice a unei constructii existente sau a modului cum un proiect, respecta cerinfele tehnice. Expertiza reprezint’ 0 componenta a calitafii si a unor situafii referitoare a constructiile existente cit si pentru rezolvarea unor litigii privind calitatea tehnica a unor proiecte sau a executiei unor lucrari noi de construc La constructiile existente expertiza are ca scop ~ _ stabilirea stirii constructiilor si a posibilitatilor de utilizare in cazul unor situatii de urgent determinate de dezastre sau accidente datorate fenomenelor naturale, actiunilor umane sau activitati tehnologice; ~ evaluarea nivelului de asigurare la actiuni seismice actionnd concomitent cu actiunile gravitationale si cu alte actiuni si luarea masurilor de interventie pentru reducerea riscului seismic; + stabilirea gradului de urgenfi a executarii masurilor de interventie; = estimarea costurilor luerarilor de interventie in diferite variante Iuand in considerare clementele structurale, ansamblu structural, elemente nestructurale, instalafiile si intreruperea functiunii constructiei pe perioada executarii lucrarilor; = stabilirea posibilitatilor si condifiile de realizare a unor lucriri determinate de modificarile functionale si noile cerinte impuse constructiilor; = tealizarea unor modificari pe constructiile existente atunci nd acestea nu pot fi insugite de proiectantul initial al constructiei, = stabilirea starii construotiei cnd o reglementare legala sau un organism cu atributii de control al statului in domeniul, in domeniul calitatii constructiilor dispune acest lueru. Pentru realizarea expertizei functie de scopul urmarit, se analizeaza: - condifiile de amplasament si de exploatare a constructiei, inclusiv modul de comportare la actiuni care au intervenit pe durata ei, de exploatare ( cutremure, actiuni gravitationale, tasiri ale terenului de fundare, coroziune, diferente de temperatura, etc.) = starea constructiei inclusiv interventiile in timp asupra ei si documentele care au stat la baza realizirii constructiei in fazele de proiectare, executiei i exploatare; - _prevederilor din reglementatile tehnice referitoare la constructie la data realizarii ei si din cele in vigoare la data efectuarii expertizci = sistemul structural si elementele nestructurale care pot produce accidente in cazul unor actiuni extraordinare de tipul cutremurului ( ornamente, caleane, cosuri de fum, pereti despartitori, ete.) ~ _ interactiunile defavorabile cu constructile invecinate La constructiile la care nu se cunosc caracteristicile de rezistenté si deformabilitate ale ‘materialelor sau a terenului de fundare sau pentru identificarea unor zone cu deficienfe si degrad&ri se pot efectua sondaje, studii geotehnice, incercari nedistructive si de defectoscopie sau incercari distructive pe probe extrase din constructie. Pentru evaluarea nivelului de asigurare la actiuni seismice a constructiilor existente normativul P100/92, cu modificarile ulterioare impune urmatoarele metode de i - metode de evaluare calitativa ( El); - metoda de evaluare analitica, prin calcul ( E2). Metoda calitativa are in vedere examinarea constructiei la fafa locului si analiza menfionaté anterior. Metoda de evaluare analiticd, functie de categoria de importanta, poate si foloseascd: = metode de calcul curent (E2a) la stirile limita de rezistenta si de stabilitate si la starea limita de deformatie; = metoda de calcul static post-elastic (E2b); = metoda de calcul dinamic post-elastic (E2c). Alegerea metodelor de calcul se face functie de: = grupa constructiei determinata ludnd in considerare caracteristicile constructiei ( constructii curente, constructii ingineresti, hale industriale, clidiri de tip sala” ) numarul de nivele (P....P+4E; P+5....P+I2E) gi perioada de executie (pana in 1940; 1941,,,,1963; 1964. 1981; dupa 1981); = categoria de constructie, functie de sistemul structural ( cu perefi structurali din zidarie; cu stalpi si grinzi din beton, proiectate pentru incdrcari verticale; in cadre de beton armat; cu pereti structurali din beton armat sau prefabricat; cu schelet metalic); zona seismic de calcul a amplasamentului constructiei, Raportul de expertiz& are in structura sa: memoriu tehnic; notele si listing-urile de calcul, pentru. sistemul structural sau elementele structurale pentru situafia in momentul expertizarii si situatia dupa interventie si consolidare; plansele de arhitectura si rezistenga din proiectul initial, si modificarile in timp; plansee relevee de arhitectura si de rezistenta plan cu relevee cu degradari si avarii ale elementelor structurale si nestructurale; relevee foto pentru constructie si pentru degradarile si avarile acesteia; ‘incereari nedistructive (metodologice si rezultatele determinatilor); planse cu modificarile functionale propuse si cu solujiile de interven (consolidari, reparatii, inlocuiri) pentru elementele structurale si nestructurale, devizul lucrarilor de interventii ( cheltuieli de proiectare si asistenta tehnic&, cheltuieli pentru reparatii si consolidari, cheltuieli determinate de intreruperea functionarii pe durata executiei lucrailor), determinate in situajia interventiilor minimale si maximale; Memoriu tehnic trebuie si aibé un confinut care s& exemplifice situafia constructiei si solufiile de interventie si cuprinde: motivarea efectuarii expertizei; incadrarea constructiei in categorii de important si in clasa de importanta, fun de prevederile de protectie antiseismica; prevederea metodelor de expertizare si modificarea alegerii facute; descrierea constructiei din punct de vedere arhitectural, functional si al instalatiilor; aprecieri privind documentatiile de urbanism pentru zona de amplasare; descrierea constructiei din punct de vedere structural; aprecierea nivelului de confort si de uzura a constructiei si a elementelor de constructii; conditii de amplasare ( topografia terenului, conditii geotehnice, seism, condifi climaterice, etc.); descrierea lucrarilor de interventii executate in trecut, motivul si tipul functionale, consolidari, reparatii, reconstructii, etc.) rezultatele aplicarii metodei El (date din examinarea vizuala, sondaje, compararea proiectului initial sau a constructiei cu prevederile normelor in vigoare, degradari si cauze, etc,); incercari nedistructive ( interpretarea rezultatelor si concluzii); aplicarea metodei analitice de evaluare E2a ( descrierea metodologiei, metode de calcul, rafionamente ingineresti, justificarea valorii elementelor de calcul considerate, concluzii generale si asupra....) incadrarea constructiei in grade de rise seismic inainte si dupa interventie; solutii de interventie propune; propunerea deciziei de interventie cu solutiile maximale si minimale inclusiv durata de executie; concluzii si propunerile expertului inclusiv concluziile privind estimarea valorica terventiei ( 2.4, ELABORAREA DOCUMENTATIEI ECONOMICE Documentatia economicd —D.E.- a unui proiect de constructii reprezinta totalitatea pieselor scrise, prin care se stabilesc cantitatile lucrarilor ce urmeaza a fi executate, precum si costul lor D.E. cuprinde: 1 piese de baza © antemasuratoarea © devizul pe categorii de lucrari -D.C.L.-/ devizul analitic pe stadiu fizic + devizul pe obiect -D.O.- / devizul sintetic -D.S.0. © devizul general -D.G.- I. _piese ajutatoare: extrasele de resurse © extras de materiale / furnituri extras de forté de munca # extras de utilaje de constructii © extras de transport auto Documentatia economicd -D.E.- se elaboreaza conform ,Ghid privind elaborarea devizelor la nivel de categorii de lucrari si obiecte de constructii pentru investilii realizate din fonduri publice”, INDICATIV. P91 / 1-02 elaborat de INCERC. Documentatia economic’ -D-F.- se intocmeste pe baza Indicatoarelor de Norme de Deviz, seria 1981, reeditate si completate de INCERC si MATRIX ROM.

S-ar putea să vă placă și