1Definirea managementului – originea cuv.

“management” se regaseste in cuv latin manus = mana, dar si

in alte cuvinte precum cele din limba italiana”maneggio”= menaj si maneggiare = a dresa caii si din limba
franceza maneger=a dresa caii si manege =menaj. Englezii au preluat din lb. franceza termenii ménage
(gospodarie); menager (a gospodari) din care a rezultat verbul “to manage” = a administra, a conduce.
Managementul este stiinta care studiaza procesele si relatiile de management din cadrul organizatiilor si
mediul ambiant in care acestea actioneaza in vederea descoperirii principiilor care le guverneaza si
conceperii de metode si modalitati de conducere care sa contribuie la ridicarea eficientei. Obiectul de
studio al st. man. Il constituie analiza proceselor si relatiilor de man din cadrul organizatiilor si cercetarea
mediului ambient ec, social si cultural in care aceste organizatii actioneaza. Man organizatiei (firme de
afceri, scoli) este o component a st man care repr aplicarea principiilor si legitailor specific acestei st la
cadrul concret al organizatiei respective.

2Proceselor de man – in cadrul oricarei organizatii, procesele de muncase impart in procese de man si de
executie. Procesele de man repr ansamblul fazelor, proceselor, actiunilor prin care se det obiectivele
organizatiei, resursele si procesele de munca necesare realizarii obiectivelor, executantii proceselor de
munca. Prin procesele de man se integreaza si coreleaza munca personalului folosind un complex de
metode si tehnici in vederea indeplinirii cat mai eficiente a obiectivelor fixate. Fctiile man - previziunea
si planificarea; organizarea; coordonare; antrenarea; control-evaluarea. Aceste functii alcatuiesc
continutul procesului tipic de man care se exercita in toate sistemele social-ec. Procesul de man se
structureaza, in fctie de modul in care sunt exercitate fctiile sale in 3 faze: A)previzionala caract prin
predominarea previziunii si prin exercitarea celorlalte fctii ale man intr-o viziunea prospectiva, axata pe
modalitati, solutii organizatorice si de evaluare superioara corespunzatoare evolutiei prestabilite a
organizatiei respective. B)de operationalizare(executare) careia ii corespunde predominarea organizarii,
coordonarii si antrenarii personalului la realizarea zilnica a obiectivelor din planurile organizatiei. C)
finala este faza de interpretare a rezultatelor obtinute. In aceasta faza este preponderenta exercitarea fctiei
de control si evaluarea modului in care au fost realizate obiectivele planificate in prima faza. Cele 3 faze
exista intro stransa interdependent, unitate si interconditionare, fiind dificil de disociat, ca urmare a
unitatii si complexitatii procesului de conducere.