Sunteți pe pagina 1din 77

CURS 1 24.10.

2007

I.Pregatiri preoperatorii:
1. contentia;
2. pregatirea campului operator;
3. linistea operatorie:tranchilizare si anestezia loco-
regionala care se poate realiza prin blocaj cu procaina 4% si xilina
2% si prin infiltratie cu procaina 1-2%;
4. instrumentar (incizie-hemostaza-sutura) si
instrumente speciale;
5. pregatirea operatorului si ajutoarelor.
II.Tehnica operatorie
III.Tratamentul postoperator.

OPERATII PE REGIUNEA CAPULUI

DECORNAREA LA BOVINE

Decornarea este interventia chirurgicala prin care se


impiedica dezvoltarea coarnelor la vitei sau se practica amputarea
coarnelor la tineret si bovinele adulte.
Interventia se practica in scop economic mai ales in fermele
cu crestere intensiva si in stabulatie libera prevenind traumatizarile
intre animale si accidentele pentru om. Se executa si in scop
terapeutic in caz de fracturi,cresteri vicioase,avulsii.
Observatiile practice au demonstrat ca bovinele cu coarnele
amputate sunt mai docile.
In raport cu varsta animalelor,decornarea se sistematizeaza
in:
a) decornarea viteilor;
b) decornarea tineretului si adultelor.

1
a)Decornarea viteilor se practica pana la 2-3 saptamani
urmarind prevenirea cresterii coarnelor prin distrugerea sau excizia
mugurilor cornuali.Se executa prin metode sangeroase si printr-un
procedeu nesangeros prin cauterizare chimica sau termica.

DECORNAREA PRIN EXCIZIA MUGURELUI


CORNUAL

Se executa inainte de aparitia mugurelui cornual.


PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumental:-bisturiu;
-decornator Roberts;
-pense hemostatice,chirurgicale ;
-foarfece.
Contentia:-in decubit lateral mai intai pe o parte si apoi pe
cealalta.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
Campul operator:-tunderea perilor si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se practica o incizie circulara in jurul
mugurelui cornual si lamboul din interiorul inciziei se
excizeaza.Hemostaza se asigura prin tamponament si
forcipresura(strivirea cu pensa hemostatica).Prevenirea infectiei se
face prin pudraj cu substante cicatrizante.
Se procedeaza identic si cu celalalt mugure cornual.
Postoperator plagile se trateaza deschis.
Se poate folosi si decornatorul Roberts care este asemanator
cu trepanul.Se aplica decornatorul pe mugurele cornual si prin
rasucire se executa incizia circulara,dupa care I se da
decornatorului o pozitie tangentiala si executam si excizia
lamboului cutanat.

2
DECORNAREA PRIN CAUTERIZAREA CHIMICA

Se aplica in prima saptamana de viata cu scopul de a distruge


mugurele cornual.Pentru aceasta se folosesc substante chimice:
NaOH,acidul cromic,acid salicilic,acid tricloracetic. Frecvent se
foloseste hidroxidul de sodiu sub forma de creioane.
PREGATIRI PREOPERATORII
Contentia:-in picioare.
Nu se foloseste anestezie.
Campul operator:-tunderea perilor;
-umectare cu apa.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul creionului se frictioneaza zona mugurelui cornual
aproximativ 30 sec. sau pana la aparitia unui exsudat rosietic.In
timpul manoperei se urmareste prinderea intregii zone a mugurelui
cornual pentru a preveni cresterea rudimentelor de corn.
Identic se procedeaza si la celalat mugure cornual.
Accidente in timpul decornarii chimice:
 Frecarea prea mult timp duce la leziuni ale
osului;
 Frecarea excesiva inunda fata vitelului
rezultand dermatite;
 Exsudatul se poate scurge in globul ocular
rezultand conjunctivite.
In cateva zile rezulta necroza lamboului care se detasa
sub forma de escara in 30-40 de zile.

DECORNAREA PRIN TERMOCAUTERIZARE

Distrugerea mugurelui cornual se realizeaza cu


termocauterul care trebui sa fie cilindric si cu zona de
aplicare usor concave.Este o interventie dureroasa.
PREGATIRI PREOPERATORII
Contentia:-decubit lateral.

3
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
TEHNICA OPERATORIE
Cauterul incalzit la rosu-ciresiu se aplica pe mugure si
se mentine 3-4 secunde.Apasarea trebuie sa fie moderata,sa
distruga mugurele cornual,dar sa nu lezioneze osul
frontal.Daca rudimentul de corn are deja formata o cutie
cornoasa se aplica termocauterul,prin temperatura se detasa
cornul,iar pe tesutul denudat se mai aplica o data cauterul.

DECORNAREA TINERETULUI BOVIN

Se practica la tineretul bovin la 3-6 luni care au


coarnele destul de bine dezvoltate cu o lungime de 4-6 cm cu
cepul osos compact,fara sinus cornual.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-bisturiu;
-cleste pentru amputarea coarnelor sau cel
pentru ajustarea ongloanelor;
-fierastrau;
-pense hemostatice;
-foarfece.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual.
Contentia:-in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se executa o incizie circulara de
jur imprejurul cornului dupa care pielea se decoleaza.Cu
clestele sau cu fierastraul se executa amputarea cornului si a
lamboului cutanat.Hemostaza se asigura prin forcipresura,iar
la vasele intraosoase se introduce prin orificiu varful
bisturiului ascutit si prin torsiune se rasuceste vasul in canalul
osos.
Postoperator pot creste rudimente de corn daca
bureletul cornual nu a fost excizat in totalitate.

4
DECORNAREA BOVINELOR ADULTE

La aceasta varsta se pot aplica metode sangeroase si


nesangeroase.
Metode sangeroase:
a)amputarea simpla a coarnelor;
b)amputarea coarnelor cu excizia mugurelui cornual se
executa ca la tineret;
c)amputarea coarnelor cu autoplastie cutanata.

AMPUTAREA SIMPLA A COARNELOR

Reprezinta procedeul care se aplica atunci cand trebuie


decornat un efectiv mai mare intr-un timp scurt.Metoda
consta in sectionarea coarnelor la 1 cm de la baza fara a
traumatize pielea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-bisturiu ascutit;
-fierastrau cu sarma sau cu lama;
-pansamente.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la
animalele retive si tranchilizare.
Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului;
-dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
In cazul fierastraului cu sarma,operatorul se aseaza in
fata animalului trece axa fierastraului dupa corn si prin
miscari de du-te-vino executa amputarea.
In cazul celui cu lama,operatorul se aseaza tot in fata
animalului si executa amputarea din spatial intercornual spre
exterior.
Pentru amputare se prefera fierastraul cu sarma
deoarece prin producerea piliturii de corn si prin temperatura

5
ridicata se realizeaza o hemostaza mai buna.Hemostaza se
asigura prin torsionarea vaselor in conductul osos.
Postoperator,pe bonturile cornuale se aplica un
pansament in 8.

AMPUTAREA CORNELOR CU AUTOPLASTIE


CUTANATA

Procedeul e mai laborious,dar vindecarea se produca in


14-16 zile resultant o cicatrice cutanata estetica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-fierastrau cu sarma sau cu lama.
Linistea operatorie:-blocajul nervului cornual,iar la
animalele retive si tranchilizare.
Contentia:-in picioare in travaliu sau langa un perete.
Campul operator:-tunderea perilor de la baza cornului;
-dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Se delimiteaza lambourile cutanate printr-o incizie
circulara la baza cornului dupa care se mai executa una
liniara pe ceafa si una liniara pe orbita.Se decoleaza
lambourile cutanate.Cu ajutorul bisturiului se amputeaza
cornul si bureletul cornual.Hemostaza se asigura prin
forcipresura si torsionarea vaselor.Se ajusteaza lambourile
cutanate rezultand o plaga aproximativ liniara.Plaga cutanata
dupa ce a fost pudrata se sutureaza cu matase nr.5 in fire
separate.

DECORNAREA BOVINELOR PRIN


CONSTRICTIE ELASTICA

Metoda consta in aplicarea unui inel de cauciuc la baza


cornului cu diamertul mai mic decat cel al cornului.Inelul va

6
exercita o presiune permanenta impiedicand circulatia astfel
incat dupa 30-40 zile cornul cade.
Metoda nu se foloseste pe scara larga intrucat durerea
este de durata.Pentru a preveni acest neajuns,Vladutiu
recomanda blocajul nervului cornual cu Denervin.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-reneta;
-inel de cauciuc;
-extensor pentru inelul de cauciuc.
Contentia:-in picioare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul renetei se executa un sant la baza cornului
dupa care cu ajutorul extensorului se introduce inelul de
cauciuc in santul de la baza cornului.Pentru a preveni miazele
cutanate,vara, la baza cornului se aplica un unguent
iodoformat.

OPERATII PE URECHI

REZECTIA PERETELUI LATERAL AL


CONDUCTULUI AUDITIV

Interventia este indicata in otita externa cronica rebela


la tratament sau cand conductul auditiv e obstruat cu tumori
care intretin infectia si supuratia sau in cazul unor corpi
straini.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-sonda canelata.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala pe
peretele lateral al conductului auditiv.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.

7
Campul operator:-tunderea perilor si toaleta
conductului auditiv.
TEHNICA OPERATORIE
In conductul auditiv se introduce sonda canelata.Pe
santul sondei se introduce bisturiul si se face o incizie
dinauntru in afara a conductului auditiv.Cu ajutorul
foarfecelui,de o parte si de alta se excizeaza doua lambouri
triunghiulare.Hemostaza se asigura prin tamponament.Plaga
se sutureaza cu matase in fire separate,respectiv tegumentul
intern la tegumentul extern.Uneori ca structura sa fie mai
rezistenta se poate trece si prin cartilajul auricular.

CURSURI 2 SI 3 31.10.2007

AMPUTAREA PAVILIONULUI URECHII

Se executa in scop terapeutic si estetic.In scop terapeutic,la


toate speciile in cazul unor leziuni grave cum ar fi tumori,ulcere,
necroze.Scopul estetic urmareste corectarea formei si portului
urechii in vederea incadrarii in standardul rasei.Locul de unde se
executa interventia depinde de scopul urmarit.In cea
terapeutica,clupa auriculara se aplica pe pavilion auricular sanatos
in asa fel incat sa poata fi indepartata leziunea,iar cartilajul sanatos
ramas sa aiba forma de ureche.Pentru a pastra aspectul estetic al
capului se recomanda si amputarea celuilalt pavilion sanatos.
In scop estetic se tine cont de rasa si structura cartilajului
auricular. La Boxer si Dog urechea trebuie sa fie ascutita si usor

8
concava,la Doberman ascutita si dreapta,la Pitbul scurta iar la
Ciobanescul caucazian si mai scurte.
Varsta de amputare este de aproximativ 3 luni.Amputarea
mai timpurie impiedica aprecierea formei deoarece urechile si
cartilajul nu sunt dezvoltate.Amputarea tarzie nu asigura un port
corect deoarece cartilajul pare a fi “fracturat”.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-clupa auriculara:
-termocauter.
Contentia:-decubit sterno-abdominal.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
In fiecare conduct auditiv se introduc cate doua tampoane de
vata pentru a preveni otita.
TEHNICA OPERATORIE
Pe pavilionul urechii se aplica clupa auriculara in sens
vertical dand forma urechii in functie de standardul rasei.La
inceput clupa se strange moderat si pielea auriculara se trage spre
baza urechii,dupa care clupa se strange definitiv.Cu ajutorul
bisturiului se executa amputarea pe langa clupa.
Hemostaza definitiva se asigura prin sutura sau
termocauterizare.Termocauterizarea are avantajul ca este o
manopera rapida,dar poate duce la cicatrici retractile sau animalul
isi poate traumatiza crustele de la termocauterizare sau
postoperator plagile termocauterizate raman depilate.
Sutura necesita mai mult timp,dar este sigura in ceea ce
priveste hemostaza.Se va urmari ca firul de sutura sa nu treaca prin
cartilaj pentru ca pot aparea supuratii.
Succesiunea acestor manopere se executa si la celalalt
pavilion auricular.
Postoperator se aplica un pansament protector care se
mentine 24 ore.Firele se scot dupa 12 zile,timp in care se executa
zilnic masaj auricular.

9
OPERATII PE CUTIA CRANIANA
TREPANATIA CUTIEI CRANIENE

Operatia consta in rezectia unei portiuni de os sub forma de


rondela cu ajutorul trepanului.
Dupa locul unde se executa operatia distingem:
a)trepanatia sinusurilor paranazale;
b)trepanatia cavitatilor nazale;
c)trepanatia cutiei craniene.

TREPANATIA SINUSURILOR PARANAZALE

Se executa in scop terapeutic si explorator.In scop


terapeutic,se executa in caz de sinuzita pentru drenarea
continutului purulent,iar in scop explorator pentru precizarea
diagnosticului sau pentru crearea accesului operator in respingerea
molarilor.
La cabaline sunt abordate pentru trepanatie numai sinusurile
situate extern:frontal,maxilar superior si inferior.La bovine se
trepaneaza sinusul frontal care comunica cu cel cornual si
maxilar.La carnivore se trepaneaza doar sinusul frontal.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-trepan.
Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-blocajul nervilor regionali:
-la animalele retive-tranchilizare.
Locul de electie este in raport cu sinusul si specia se tunede si
se dezinfecteaza.
TEHNICA OPERATORIE

10
Se executa o incizie verticala care intereseaza pielea,tesutul
conjunctiv si periostul.Cu ajutorul decolatorului de periost se
decoleaza periostul.In mijlocul plagii se aplica trepanul si se
indeparteaza o portiune de os circulara.In continuare conduita
terapeutica este in functie de scopul urmarit.In caz de sinuzita
plaga ramane deschisa pentru a asigura drenajul si a putea executa
tratamentul local. Plaga se va cicatriza prin inmugurire.
Executarea interventiei pentru indepartarea de tumori sau
explorator,plaga cutanata se va sutura cu matase in fire separate.
Locuri de electie:
Cabaline-sinusul frontal se abordeaza la doua nivele:
-unul inferior reprezentat de linia care uneste unghiurile
interne ale ochilor,2 cm lateral de planul median;
-unul superior reprezentat de linia imaginala care uneste
arcadele orbitale la 3 cm de planul median.
-sinusul maxilar superior-in mijlocul triunghiului
delimitat de marginea inferioara a orbitei,creasta zigomatica si
linia care uneste unghiul intern al ochiului cu spina maxilara.
-sinusul maxilar inferior-in raport cu varsta
animalelor astfel:la animalele tinere inapoia spinei maxilare,iar la
cele peste 10 ani deasupra spinei maxilare.
Bovine-sinusul frontal la egala distanta dintre planul median
si orbita.

TREPANATIA CAVITATILOR NAZALE

Operatia este indicate in extirparea tumorilor nazale,rezectia


cornetilor nazali,indepartarea parazitilor,indepartarea corpilor
straini.
Locul de electie:-fata dorsala a regiunii nasului si trepanatia
se executa la 2-2,5cm de planul median.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-trepan;

11
-dalta dreapta sau curba;
-ciocan chirurgical;
-chiureta;
-instrumentar pentru traheotomie.
Contentia:-decubit lateral asezand capul animalului decliv
prin introducerea unei perne sub gat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si blocajul nervului
infraorbitar.
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
Interventia este foarte dureroasa,iar postoperator se
recomanda administrarea de hemostatice.
TEHNICA OPERATORIE
Pentru a preveni asfixia animalului se executa traheotomia
provizorie.Pe fata dorsala a regiunii nasului se executa o incizie de
6-8 cm la 2-2,5 cm de planul median care intereseaza pielea,tesutul
conjunctiv si periostul.Se decoleaza periostul cu ajutorul
decolatorului.Cu ajutorul trepanului se executa 3-4 trepanatii
succesive.Cu ajutorul daltei si a ciocanului puntile de legatura se
excizeaza o plaga aproximativ dreptunghiulara.Astfel se creaza
acces operator in cavitatile nazale.
Hemostaza se asigura prin introducerea in cavitatea nazala a
unor tampoane imbibate in solutii hemostatice.Pentru a putea fi
extrase postoperator,la fiecare tampon se ancoreaza cate un fir de
matase care se scoate la nivelul narilor.
Plaga cutanata se sutureaza cu matase in fire separate.Mesele
de tifon se scot dupa 24-48 ore si traheotomia provizorie se
mentine pana cand se restabileste tranzitul normal aerofor.

TREPANATIA CAVITATII CRANIENE LA OVINE

Interventia se recomanda in tratamentul chirurgical al


cenurozei ovine.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;

12
-trepan;
-foaie de jales;
-ac de seringa lung si bont;
-pensa anatomica.
Contentia:-decubit lateral cu capul foarte bine fixat la baza
coarnelor sau la urechi.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.
Pentru a preveni hemoragia se recomanda administrarea de
hemostatice.Se vor respecta riguros masurile de asepsie si
antisepsie pentru a preveni meningoencefalita ce efect letal.
Campul operator:-tundere,radere si dezinfectie cu tinctura de
iod.
Locul de electie:-in raport cu localizarea vezicului
manifestata clinic prin semne locale si functionale.Cele functionale
sunt oculare:amauroza si semne locomotorii caracterizate prin
deplasarea animalelor in cerc sau prin dromomanie.Semnele locale
apar in fazele avansate ale bolii si atunci cand vezicula parazitara
este situata superficial si se caracterizeaza prin ramolismentul
osului in zona veziculei.Uneori,din punct de vedere
clinic,diagnosticul se precizeaza greu cand vezicula parazitara este
situata profund si este voluminoasa sau cand exista mai multe
vezicule in lobi cerebrali diferiti.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa o incizie de 7-8 cm la nivelul modificarilor locale
coroborate cu cele functionale.Incizia este paralela cu linia
mediana la 1 cm de aceasta.Incizia intereseaza toate straturile
inclusiv periostul.Se decoleaza periostul dupa care cu trepanul se
rezeca rondela de os..Daca osul prezinta modificari locale(este mai
moale)apasarea cu trepanul trebuie sa fie mai moderata.Extirparea
portiunii de os se poate realiza si cu foaia de jales.
Dupa trepanatie,in campul operator apare dura mater.Aceasta
poate fi deschisa linear sau in cruce.Daca vezicula este situata
superficial dupa deschiderea durei mater aceasta proiemina in
campul operator.Aceasta se extrage fara a fi rupta.In cazul in care

13
vezicula este situate profund prin tatonare cu ajutorul acului se
precizeaza localizarea veziculei prin aparitia lichidului pe lumenul
acului.Acul ramane pe loc ca punct de reper.In prealabil cu ajutorul
seringei se extrage o cantitate de lichid vesicular.Pe langa ac se
introduce pensa anatomica,se prinde vezicula parazitara si se
extrage fara a o rupe.
Daca dupa extragere in masa encefalului ramane o cantitate
de lichid,acesta se extrage prin aspirare cu seringa.Hemoragia se
asigura prin tamponament.
Plaga cutanata se inchide cu matase in fire
separate.Postoperator se administreaza antibiotice cu spectru larg.

OPERATII PE GLOBUL OCULAR SI ANEXELE


SALE

BLEFARORAFIA

Reprezinta sutura pleoapelor si este indicata in plagi prin


agatare,muscatura sau sfasiere sau in coloboma palpebrala(boala
congenitala).In coloboma palpebrala lipseste din pleoapa o
portiune sub forma literei “V” cu deschiderea “V”-ului spre
marginea pleoapei.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Contentia:-in decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul
bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE in functie de profunzimea plagii
palpebrale.
In plagile superficiale cand nu este traumatizata conjunctiva
palpebrala,plaga se sutureaza cu matase in fire separate(frecvent la
cabaline).In plagile profunde cand este traumatizata si conjunctiva

14
palpebrala se face o sutura bietajata:conjunctiva palpebrala cu
catgut in fir continuu si pielea cu matase in fire separate.
In caz de coloboma se vivifiaza buzele plagii si se executa o
sutura bietajata:conjunctiva palpebrala cu catgut in fir continuu si
pielea cu matase in fire separate.

OPERATIA PE ENTROPION

Afectiunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre inauntru a


marginii libere a pleoapei.Se observa mai des la unghiul temporar
si la pleoapa superioara,mai rar la cea inferioara sau la ambele
pleoape.
Interventia urmareste redresarea marginii pleoapei intrucat
cilii palpebrali irita conjunctiva si cornea si este frecventa la caini
si pisici.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-termocauter.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine
fixat.
Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.
Campul operator:-aseptizarea globului;
-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Se realizeaza prin trei procedee:
a)cauterizare;
b)sutura;
c)excizie.
a)Prin cauterizare-cu creionul dermatograf se demarca linia
de indoitura a pleoapei.Se redreseaza marginea libera a pleoapei si
se traseaza o linie de demarcatie la nivelul indoiturii.Cu
termocauterul incalzit la rosu se fac treceri succesive de la unghiul
nazal spre cel temporar pana cand pleoapa isi mentine pozitia

15
anatomica.Postoperator se recomanda administrarea de unguente
cu antibiotice in sacii conjunctivali si pe linia de cauterizare.
b)Prin sutura.Reprezinta o metoda nesangeroasa care
redreseaza marginea libera a pleoapei prin mortificarea unui
lambou cutanat.Cu ajutorul unei pense se prinde pleoapa,i se da
pozitia anatomica realizand un pliu.La baza pliului se face o sutura
in “U” sau in lingurita.
c)Prin excizie-metoda sangeroasa.
Se face un pliu care redreseaza marginea libera a pleoapei
care se excizeaza.Plaga cutanata se sutureaza cu matase subtire in
fire separate.
In cazul entropionului temporar cu afectarea ambelor pleoape
se va executa la unghiul temporar o excizie sub forma de varf de
sageata cu deschiderea spre globul ocular.Se executa sutura
cutanata,pleoapele recapatandu-si pozitia anatomica.

OPERATIA IN ECTROPION

Leziunea se caracterizeaza prin rasfrangerea spre in afara a


marginii libere a pleoapei si apare frecvent la pleoapa inferioara.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-termocauter.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa cu capul bine
fixat.
Linistea operatorie:-instilatii oculare,infiltratii pe linia de
incizie,tranchilizare.
Campul operator:-aseptizarea globului;
-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Pleoapa se poate redresa prin doua procedee:
a)cand ectropionul e redus se practica o incizie in “V” pe
pleoapa inferioara cu deschiderea spre marginea libera.Se
excizeaza pielea si prin sutura pleoapa isi capata pozitia anatomica.

16
b)cand este extins se rezeca de la unghiul temporar un
lambou triunghiular.

EXCIZIA PLEOAPEI A III-A

Se recomanda in tumori sau in conjunctivita cronica


foliculara.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pensa anatomica;
-foarfece.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu pensa se prinde pleoapa a III-a si cu foarfece se
sectioneaza de la baza.Sectionarea trebuie sa cuprinda si portiunea
cartilaginoasa.Dupa excizie,portiunea adipoasa se retrage
retrobulbar.Hemostaza se asigura prin tamponament rece.
Postoperator,in sacii conjunctivalise administreaza unguente cu
antibiotice.

ABLATIA GLANDEI PLEOAPEI A III-A(HARDER)

Glanda este situata pe fata posterioara a pleoapei a III-a.


Ablatia se executa in caz de luxatia glandei sau a hipertrofiei
neoplazice.Apare mai frecvent la cainii cu fanta palpebrala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pensa anatomica;
-foarfece.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-instilatii oculare.
TEHNICA OPERATORIE
Cu pensa se fixeaza glanda ,iar cu foarfecele se sectioneaza
de la baza.Hemostaza se asigura prin tamponament rece.

17
OPERATII PE APARATUL LACRIMAL

EXTIRPAREA GLANDELOR LACRIMALE

Interventia este recomandata in tumori ale glandelor


lacrimale si in fistule ale glandelor lacrimale.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-pensa pentru prins limba.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.
Locul de electie:-marginea superioara a orbitei sub arcada
orbitara unde se gaseste fosa glandei lacrimale.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se face o incizie pe marginea
superioara a orbitei spre unghiul temporar.Incizia intereseaza
pielea si tesutul conjunctiv subcutan.Prin accesul operator creat se
patrunde cu sonda canelata intre arcada orbitara si aponevroza
muschiului ridicator al pleoapei superioare.Prin aceasta se izoleaza
marginea anterioara a glandei lacrimale.
Polul anterior al glandei se fixeaza cu pensa pentru prins
limba si se izoleaza cu ajutorul unor comprese de tifon.Inchiderea
plagii cutanate se executa cu matase in fire separate sau printr-o
sutura incolocita cu ace.Pentru asigurarea drenajului la unghiul
temporar al ochiului se aplica un dren capilar.

18
OPERATII PE GLOBUL OCULAR

EXTIRPAREA(ENUCLEAREA) GLOBULUI OCULAR

Interventia este recomandata in panoftalmie,avulsia globului


ocular,tumori oculare.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-foarfeci;
-foarfece curb cu brate lungi pentru sectionarea
cordonului nervos.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-tranchilizare,blocajul nervului optic cu
procaina 4%,instilatii oculare.
Campul operator:-aseptizarea globului ocular;
-tunderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Extirparea se poate executa prin doua procedee:
a)extirparea globului ocular cu pastrarea integritatii
pleoapelor;
b)extirparea prin anchiloblefaron artificial.
a)Cu ajutorul foarfecelui se executa incizia conjunctivei la
nivelul limbului sclerocornean de jur imprejur.Aceasta manopera
este usurata prin trecerea a doua fire prin marginile libere ale
pleoapei.Dupa sectionarea conjunctivei se sectioneaza tendoanele
muschilor oblici si drepti ai globului ocular cat mai aproape de
sclera,globul ocular ramanand fixat numai prin cordonul vasculo-
nervos si muschiul retractor.
Cu ajutorul foarfecelui cu brate lungi se patrunde in spate
globului ocular si se sectioneaza cordonul vasculo-nervos si

19
muschiul retractor.Prin miscari de basculare a foarfecelor se
executa enuclearea.
Hemostaza se asigura prin tamponament compresiv(mese
compresive).Pentru ca mesele sa fie mentinute in cavitatea oculara
pe pleoapa se aplica 2-3 fire de sutura.Mesa compresiva se
indeparteaza dupa 48 ore,indepartand si firele de sutura.Interventia
are dezavantajul ca in timp se produce entropion.
b)Operatia este indicate la carnivore.
Cu ajutorul bisturiului se executa pe fiecare pleoapa o incizie
paralela cu marginea libera,incizii care se unesc in unghiul nazal si
unghiul temporar.Cu ajutorul foarfecelui se sectioneaza
conjunctiva palpebrala urmata de sectionarea muschilor globului
ocular si a tuturor anexelor sale inclusive pleoapa a III-a.
Hemostaza se asigura prin introducerea unei mese de tifon in
cavitatea orbitara.Marginile libere ale pleoapei se sutureaza cu
matase in fire separate,avand grija ca firul se sutura sa nu prinda si
mesa de tifon.La unghiul nazal al ochiului se pastreaza un capat
din mesa pentru asigurarea drenajului.

INTERVENTII CHIRURGICALE PE DINTI

NIVELAREA MOLARILOR (OPERATIA DE RABOTAJ)

Se recomanda la cabaline in neregularitati dentare.Apare la


aceasta specie pentru ca tabla maxilara este mai larga decat cea
mandibulara.Prin mecanica masticatiei apar creste taioase pe
marginile laterale ale molarilor maxilari si pe marginile interne ale
celor mandibulari.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-speculum bucal;
-pila de rabotaj;
-clesti pentru sectionat coltii.

20
Contentia:-pe animalul in picioare de multe ori fara capastru
si cu iavasaua la ureche.
Campul operator:-cavitatea bucala se aseptizeaza prin
spalaturi cu permanganat de potasiu.
TEHNICA OPERATORIE
Cu speculum se deschide gura animalului.Un ajutor prinde
limba animalului si o tine la una din comisuri.Se introduce mana in
cavitatea bucala si se repereaza crestele taioase.Cu ajutorul pilei de
rabotaj care se fixeaza pe crestele taioase prin miscari de du-te-
vino crestele se niveleaza.Se schimba contentia limbii la cealalta
comisura si se niveleaza si celelalte creste.Eventualii colti se
sectioneaza cu clestele.
Postoperator se aseptizeaza din nou cavitatea bucala cu
permanganat de potasiu si obligatoriu serurizare tetanica.

EXTRACTII DENTARE

Se indica in scop terapeutic pentru remedierea unor anomalii


dentare(cresteri vicioase,in carii dentare,fistule dentare,fracture
dentare).
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-speculum bucal;
-clesti pentru extractie;
-bisturiu;
-instrumentar pentru trepanatie;
-dalta;
-ciocan.
Campul operator:-lavajul cavitatii bucale.
Contentia:-decubit lateral cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul
nervului infraorbital in conductul sau osos sau blocajul nervului
alveolomandibular pentru dintii mandibulari.
TEHNICA OPERATORIE
Se realizeaza prin doua procedee:
a)prin avulsie;

21
b)prin respingere.
a)Se deschide cavitatea bucala cu ajutorul specumului,apoi se
examineaza tabla dentara si se identifica dintele bolnav.Se
decoleaza gingia si se prinde dintele cu clestele si se imprima o
usoara miscare de rotatie pentru a rupe ligamentul alveolo-dentar.
Prinderea coroanei va fi stransa moderat.Avulsia propriu-zisa sa
realizeaza prin imprimarea directiei de tragere a clestelui in raport
cu dintele extras.
Pentru incisivi,clestele se tractioneaza in directia axului
dintelui.Pentru premolari,clestele se sprijina de tabla dentara
congenera,pentru molari clestele se fixeaza in directia tablei
dentare si intre cleste si tabla dentara se pune un corp dur.
Postoperator se plombeaza cavitatea alveolara cu o mesa de
iodoform.La cabaline se administreaza ser antitetanic,iar furajarea
va fi semilichida.
b)Metoda este mai laborioasa si se recomanda atunci cand
clestele nu poate prinde coroana dintelui.
Se executa incizia cutanata si a tesuturilor subiacente si a
periostului in dreptul radacinii dintelui.Se executa trepanatia
maxilarului/mandibulei la nivelul radacinei dintelui.Cu dalta si
ciocanul se incearca respingerea dintelui spre cavitatea
bucala.Loviturile de ciocan vor fi moderate pentru a nu produce
fracture ale osului.Cand dintele proiemina suficient in cavitatea
bucala acesta poate fi extras cu clestele.Plaga cutanata se sutureaza
cu matase in fire separate.

APLICAREA INELULUI NAZAL LA TAUR

Interventia este impusa de protectia muncii.Aplicarea inelului


nasal pe septumul nazal bogat inervat confera siguranta.La taurii
reproducatori se adauga pentru toti indiferent de comportament.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-inel nazal;
-cleste pentru aplicarea inelului nazal(Flesa)
sau un trocar.

22
Contentia:-in picioare.
Fara anestezie.
TEHNICA OPERATORIE
Se deschide inelul nazal,se aplica intre bratele clestelui,
capete ascutite ale inelului se fixeaza pe septul nazal si prin
strangere acesta se perforeaza.Se insurubeaza si se taie floarea
surubului.In lipsa clestelui,perforarea septului se poate face cu un
trocar.
Fara tratament postoperator.

CURS 4 07.11.2007

OPERATII PE LIMBA

OPERATIA IN TICUL SUPTULUI

Tulburare de comportament cu implicatii economice


deosebite caracterizate prin scaderea productiei de lapte,afectiuni
ale glandei mamare,dereglari hormonale,intreruperea dezvoltarii
fiziologice a glandei mamare.Afectiunea se intalneste la taurine.
Tulburarile de comportament se prezinta sub doua
forme:ticul autosugerii si ticul sugerii altor vaci.Pentru combatere
s-au folosit metode conservative prin aplicarea unor botnite cu ace
cu rezultate de 40-50%.In ultimul timp s-au impus metode
operatorii prin extirparea unei portiuni din varful limbii pentru a
impiedica formarea santului necesar sugerii.
In 1978,s-a utilizat un procedeu prin excizia unui lambou
eliptic de pe fata ventrala a limbii.Prin aceasta se impiedica
formarea santului de prindere a mamelonului.Interventia nu
influenteaza prehensiunea si masticatia.
PREGATIRI PREOPERATORII

23
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-speculum bucal.
Contentia:-animalul contentionat in picioare.
Linistea operatorie:-tranchilizare,infiltratie locala si uneori
blocajul nervilor limbii la animalele retive.
TEHNICA OPERATORIE
Se aplica speculum bucal de un ajutor care in acelasi timp
contentioneaza si capul animalului.Un alt ajutor evidentiaza limba
la una din comisuri.Operatorul executa pe fata ventrala a limbii
doua incizii eliptice(in felie de pepene).Incizia intereseaza numai
mucoasa linguala ventrala.Cu ajutorul foarfecelui mucoasa dintre
incizii se excizeaza.Daca manoperele pe excizii sunt mai profunde
se poate deschide accidental artera sau vena linguala.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate sau in
fir continuu.Prin afrontare,limba va avea o forma triunghiulara
ceea ce impiedica sa se formeze santul.
Postoperator se recomanda evitarea furajelor grosiere.Firele
de sutura se scot dupa 14-16 zile.

DEBECAREA

Consta in amputarea varfului ciocului la pasarile de


reproductie pentru combaterea canibalismului,loturile se
uniformizeaza,scade consumul de furaje.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-foarfeca;
-costotom(clesti pentru sectionarea ciocului)sau
aparat electric pentru sectionare si hemostaza.
Preoperator,pasarile vor primi in hrana vitamina K timp de 2-
3 zile.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa prin doua metode in raport cu varsta si gradul
debecarii:
1)debecarea moderata la pui si tineret;
2)debecarea severa la pasarile adulte.

24
1)Se sectioneaza 2/3 din extremitatea superioara si jumatate
din extremitatea inferioara,manopera care se executa cu foarfeca la
pui si cu clestele la tineret.
2)Se sectioneaza 2/3 din tot ciocul.
Dupa amputare,hemostaza se asigura prin cauterizare.
Postoperator se recomanda timp de 10-14 zile jgheaburile de
furajare sa fie pline pentru a nu traumatiza ciocul.

OPERATII PE GLANDE SI CANALE SALIVARE

OPERATIA IN CALCULI SALIVARI

Calculii salivari apar mai frecvent la cabaline si bovine cu


localizare in canalul Stenon(parotidian).Acesti calculi se
localizeaza in portiunea terminala a canalului sau la nivelul scizurii
vasculare.In cazul calculilor localizati la nivelul tuberculului
parotidian se debrideaza deschiderea si se elimina calcului prin
compresiune.Localizati in alte zone abordabile chirurgical se
impune interventie.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-sonda butonata din plumb sau material plastic.
Contentia:-in decubit pe partea sanatoasa cu capul bine fixat.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
Campul operator:-tunderea si raderea perilor.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente in directia
canalului.Izolare canalului se excuta prin dilacerarea longitudinala
cu sonda canelata fara a-l izola de jur imprejur pentru a avita
formarea unor buzunare cu retinerea de exsudat.Canalul Stenon se

25
deschide cat este lungimea calculului dupa care este extras cu o
pensa.
Dupa indepartarea calculului surplusul de canal se
excizeaza.Canalul Stenon se inchide printr-o sutura bietajata cu
catgut 000:in primul strat o sutura in bloc si a II-a sutura care
prinde tesutul conjunctiv din jurul canalului.
Daca regiunile nu permit sutura se recurge la creerea unui
canal artificial de scurgere sau suprimarea glandelor parotide prin
injectarea unor solutii iritante(clorura de zinc,solutie Lugol).

OPERATII IN CHISTI SALIVARI

Obliterarea glandelor salivare este urmata de retentia salivei


ducand la formarea chistilor care pot fi localizati bucal sau
cervical.In cei bucali sau broscute sau renule tratamentul se
realizeaza prin chistectomie pentru ca chistotomia sau
chistocenteza nu dau rezultate.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie locala cu
procaina 2%(suprima durerea si ajuta la dilacerarea tesuturilor din
jurul chistului).
Contentia:-decubit lateral cu gura deschisa cu ajutorul unui
speculum.
TEHNICA OPERATORIE
Cu ajutorul bisturiului se sectioneaza chistul in sens
longitudinal.Dupa drenarea secretiei se excizeaza peretii laterali de
o parte si de alta a inciziei longitudinale.Partea profunda care este
aderenta de tesuturi nu se poate exciza.Aceasta se pensuleaza cu
tinctura de iod sau solutie clorura de zinc 10%.

CHISTI SALIVARI CEREBRALI


CHISTUL GLANDEI MANDIBULARE

26
Formatiune nedureroasa de dimensiuni relativ mari situate la
nivelul triunghiului alcatuit din ramura recurbata a mandibulei si
cele doua vene ale jugularei.
Tratamentul este chirurgical prin chistectomie insotita de
ablatia glandei mandibulare.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.
Contentia:-decubit lateral cu capul intins pe gat.
TEHNICA OPERATORIE
I.Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente.Cu
ajutorul bisturiului se executa o incizie in jgheabul jugular
incepand de la ramura recurbata a mandubulei pe o lungime cat
este marimea chistului.Incizia intereseaza pielea,tesutul
conjunctival,fascia cervicala superficiala,muschiul parotido-
auricular si fascia subparotidiana.
II.Izolarea si ablatia glandei.
Cu ajutorul foarfecelui prin incizii scurte si cu comprese de
tifon se izoleaza chistul avand grija sa nu lezionam vena jugulara
sau cele doua vene maxilare.Dupa izolare,pe pedicul se face o
ligature transfixica cu catgut.Dupa ligatura se face ablatia chistului.
Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.Pielea se
sutureaza cu matase in fire separate.

OPERATIA IN FISTULA CANALULUI PAROTIDIAN


LA CAL

Aceasta fistula apare datorita deschiderii accidentale a


canalului parotidian in zona faciala.Interventia se executa prin trei
posibilitati:
1)restabilirea tranzitului prin sutura canalului;
2)crearea unui canal artificial cu deschidere endobucala;
3)ligatura canalului si distrugerea glandei.

27
1)RESTABILIREA TRANZITULUI PRIN SUTURA
CANALULUI

Interventia este indicat in plagi recente ale canalului


Stenon,plagi prin intepare sau taiere incomplete.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-o sonda butonata.
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratii locale.
TEHNICA OPERATORIE
Se controleaza permeabilitatea canalului prin introducerea in
lumen a sondei butonate.Sonda se introduce la nivelul plagii
faciale si se palpeaza endobucal.Buzele plagii se vivifiaza
(conservativ pentru a nu stramta lumenul canalului prin
sutura).Mentinand sonda pe canal,canalul se sutureaza bietajat cu
catgut 000 in fir continuu.Dupa inchiderea canalului,sonda ramane
pe loc timp de 4-5 zile dupa care este extrasa,iar plaga se sutureaza
cu matase in fire separate.

2)CREAREA UNUI CANAL ARTIFICIAL CU


DESCHIDERE ENDOBUCALA

Se recomanda atunci cand canalul Stenon este sectionat in


totalitate si nu mai poate fi suturat.Se face prin doua procedee:
a)clasic;
b)modern.

a)Procedeul classic se executa in doua etape.Distanta dintre


etape este de doua saptamani.
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;

28
-departatoare;
-sonda canelata;
-trocar;
-andrea;
-mesa de tifon;
-speculum bucal.
TEHNICA OPERATORIE
Etapa I.Se executa incizia pielii la nivelul fistulei faciale.Se
izoleaza capatul central al canalului si se ancoreaza la piele.Se
creeaza canalul artificial.Se aplica speculum bucal,apoi in mijlocul
plagii faciale se introduce trocarul protejand cordonul vasculo-
nervos,imprimandu-i o directie de sus in jos,dinapoi spre inainte si
din afara spre inauntru.Se scoate stiletul trocarului,canula ramane
pe loc.Cu ajutorul andrelei, pe canula se introduce mesa de
tifon.Dupa care,mesa se prinde prin cavitatea bucala,se extrage si
canula si capetele mesei se innoada la comisura buzelor.Mesa e
mentinuta 10-12 zile,timp in care se misca zilnic pentru a favoriza
crearea unui canal artificial.
Etapa a II-a.Se indeparteaza mesa.Plaga se dezinfecteaza,se
dezancoreaza capatul periferic al canalului dupa care capatul acesta
se sutureaza la canalul artificial.Aceasta sutura se recomanda a fi
facuta pe sonda.Plaga cutanata,dupa asepsia mecanica,se sutureaza
cu matase in fire separate.
b)Procedeul modern se executa intr-o singura etapa.
TEHNICA OPERATORIE
Este similara cu etapa I din procedeul clasic ,dar in locul
mesei de tifon pe canula trocarului se introduce un tub de plastic
flexibil care se va sutura la capatul periferic al canalului.Plaga se
sutureaza cu matase in fire separate.
Daca niciuna din aceste tehnici nu dau rezultate se
procedeaza la legarea canalului si distrugerea glandei.Pentru
aceasta se izoleaza capatul periferic al canalului si se face o
ligatura cu matase.Prin retentia de saliva glanda se atrofiaza.Pentru
a grabi distrugerea glandei,inainte de ligatura canalului se
introduce o substanta iritanta.

29
OPERATII PE REGIUNEA GATULUI
OPERATII PE TRAHEE

TRAHEOTOMIA

Deschiderea chirurgicala a canalului traheal cu scopul de a


creea o cale artificiala de patrundere a aerului in pulmon.Dupa
momentul in care se practica deschiderea si dupa durata mentinerii
orificiului artificial poate fi:
a)provizorie(temporara);
b)permanenta.

a)Traheotomia provizorie poate fi si de urgenta.


Se impune atunci cand viata animalului este
amenintata prin moarte prin asfixie.Traheotomia de urgenta
in caz de edem glotic,spasm laringian,corpi straini in
laringe si cavitatile nazale,flegmonul paralaringian,fractura
oaselor nazale,faringita banala acuta,intepaturi de insecte.
Traheotomia provizorie cu caracter preventiv se
impune in caz de trepanatia cavitatii nazale,laringotomie. Si
este frecventa la cabaline.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza;
-departatoare;
-canula traheala;
-traheotomul Tompson;
-comprese tifon.
Contentia:-in cea de urgenta in pozitia in care se afla
animalul;
-in cea provizorie si cea curative in decubit.

30
Locul de electie:-treimea superioara a fetei ventrale a gatului
in dreptul inelelor traheale 4-6;
-in cazul corpilor straini traheali,tumori
deschiderea se face unde sunt localizati acestia.
Campul operator:-in traheotomia de urgenta nu se face
tunderea si dezinfectia;
-in celelalte tipuri de traheotomie-
tundere,radere,dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Traheotomia de urgenta-prin doua procedee:
a)cu traheotomul Tompson;
b)cu bisturiul.
a)se aseaza traheotomul inchis intre doua inele traheale si
printr-o lovitura cu pumnul se sectioneaza pielea,tesutul
conjunctiv,inelele traheale.Prin deschidere patrunde coloana de aer
in pulmon.
b)printr-o lovitura se sectioneaza toate straturile anatomice,
inclusiv inelele traheale.Se introduce o canula traheala sau se pun
doua carlige de sarma cu care se trag plagile traheale si se leaga de
gat.

CURS 5 14.11.2007

TRAHEOTOMIA CURATIVA

Se poate executa prin doua procedee:


a)cu canula;
b)fara canula.

a)Traheotomia curativa cu canula.


TEHNICA OPERATORIE

31
Se descopera fata ventrala a traheei printr-o incizie in planul
medio-sagital care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv
subcutanat,muschii sterno-hioidieni si sterno-tiroidieni se
dilacereaza bont.Deschiderea chirurgicala a traheei se realizeaza
prin doua procedee:
i)cu pierdere de substanta;
ii)fara pierdere de substanta.

i)Deschiderea cu pierdere de substanta se realizeaza prin


doua procedee:
1)cu pierdere de substanta dintr-un singur inel traheal;
2)cu pierdere de substanta din doua inele traheale successive.

1)Se executa o incizie dreptunghiulara dintu-un singur


inel.Are dezavantajul ca scade rezistenta inelului traheal.
2)Se sectioneaza jumatate dintr-un inel si jumatate din
celalalt inel.Nu scade rezistenta inelelor traheale.

ii)Deschiderea fara pierdere de substanta presupune


sectionarea longitudinala a 2-3 inele traheale.
Indiferent de procedeu dupa executarea traheotomiei se
aplica canula traheala.

b)Traheotomia curative fara canula


TEHNICA OPERATORIE
Dupa ce se ajunge la trahee se sectioneaza inelele traheale
fara a sectiona mucoasa traheala.Mucoasa se sectioneaza
longitudinal si se sutureaza la piele.
Postoperator animalul va fi supravegheat.La 24-48 de ore se
scoate canula,se dezinfecteaza si se aplica din nou.
In traheotomia preventiva dupa restabilirea tranzitului aerofor
normal,traheostoma se inchide.Se scoate canula traheala,se
vivifiaza buzele plagii traheale,dupa care traheostoma se inchide
printr-o sutura cu catgut in fir continuu care intereseaza mucoasa
traheala,firul de catgut trecand si dupa inelele traheale rezultand o

32
sutura etansa.Prin aceasta se previne aparitia emfizemului
subcutanat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.

OPERATII PE ESOFAG

Chirurgia esofagului grupeaza o serie de interventii efectuate


in scopul de a dezobstrua lumenul,de a evacua gazele din
stomac,pentru administrarea unor alimente sau medicamente
intrastomacal.Acestea sunt reprezentate de:
1)cateterism esofagian;
2)extragerea corpilor straini esofagieni;
3)esofagotomia la mamifere;
4)ingluviotomia la pasari.

1)CATETERISMUL ESOFAGIAN
(SONDAJUL ESOFAGIAN)

Reprezinta introducerea in lumenul organului a unei sonde


tubulare flexibile.Manopera se indica pentru dezobstruarea
esofagului,evacuarea gazelor,administrarea de alimente sau
medicamente.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-sonda nazo-esofagiena;
-sonda buco-esofagiena;
-speculum bucal pentru ovine;
-un mandren pentru sonda;
-emolient pentru sonda.
Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala;
-la animalele mici in decubit lateral.
TEHNICA OPERATORIE
Difera in functie de specie,astfel:

33
-la bovine: calea de acces este cea bucala.Se aplica
speculumul bucal,iar in lipsa acestuia se aplica un calus.Sonda
lubrefiata se introduce prin cavitatea bucala,faringe si se ajunge in
esofag.Prin palparea jgheabului jugular se urmareste inaintarea
sondei spre prestomace.Nu se va forta inaintarea sondei deoarece
in traiectul ei intalneste trei obstacole:valul palatin,intrarea
esofagului si cardia.
Atunci cand prin cateterism se urmareste impingerea unui
corp strain situat in esofagul toracic asupra sondei se va exercita o
presiune moderata si continua pentru a invinge contractia
spasmotica a esofagului pe corpul strain.
Patrunderea sondei in stomac este marcata de un zgomot de
lichid.Permeabilizarea esofagului este urmata de reluarea imediata
a deglutitiei si eructatiei.In cazul in care cateterismul esofagian se
practica pentru dezobstruarea esofagului se recomanda punctia
rumenului.
-la cabaline: contentia in picioare cu iavasaua la ureche.Se
executa sondajul nazo-esofagian care evita primul obstacol-valul
palatin.
La animalele mici se executa cu reserve.
Daca sonda forteaza glota animalul va reactiona prin tuse.Se
intrerupe sondajul si se reia dupa ce animalul se linisteste.

ACCIDENTE SI COMPLICATII
-introducerea sondei in trahee –se retrage sonda si i se
imprima directia corecta;
-desirarea peretelui esofagian atunci cand se forteaza sonda
sau daca aceasta este prea rigida;
-cand se desira mucoasa esofagiana vindecarea se produce in
3-4 zile;
-cand desirarea intereseaza tot perete apar abcese si
flegmoane care vor afecta starea generala a animalului;
-afectarea esofagului intratoracic-apar flegmoane cu evolutii
grave producand compresiuni pe cordonul vago-simpatic rezultand
moartea animalului.

34
2)EXTRAGEREA CORPILOR STRAINI ESOFAGIENI

Se recomanda in cazul localizarii corpilor straini in portiunea


cervicala a esofagului cand prin palpari corpul strain poate fi adus
spre faringe si extras prin cavitatea bucala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-pense pentru extragerea corpilor straini pentru
animalele mici;
-pense pentru extragerea corpilor straini la
bovine cu brate lungi.
Contentia:-la animalele mari in pozitie patrupodala;
-la animalele mici in decubit lateral.
Linistea operatorie:-nu se recomanda.
TEHNICA OPERATORIE
Se deplaseaza corpul strain spre faringe.In acest
scop,operatorul se aseaza in partea dreapta a gatului,trece bratul
stang peste gat si prin palpari bimanuale pe corpul strain se
incearca aducerea acestuia spre faringe.In cazul fericit,odata corpul
strain ajuns in faringe,animalul il poate expulza printr-un acces de
tuse.
Daca nu-l expulzeaza se aplica speculum bucal,se introduce
mana in cavitatea bucala inarmata cu o sarma cu carlig care se
introduce in corpul strain,dupa care se extrage.
La animalele mici,frecvent, se intalnesc obstructii cu oase
cervicale.Pentru oase exista pense speciale cu un brat fix si unul
mobil cu ajutorul carora se prinde corpul strain si prin tractiuni
usoare si sacadate se incearca extragerea.
Cand corpul strain nu poate fi extras se recomanda
esofagotomia.

35
3)ESOFAGOTOMIA

Consta in deschiderea longitudinala a esofagului.Se practica


pentru extragerea corpilor straini deglutiti opriti in portiunea
cervicala a esofagului.Afectiunea se intalneste la bovine si la
carnivore.Se mai recomanda in crearea unei fistule
esofagiene,extirparea unor tumori sau remedierea unui diverticul
esofagien.Interventia este contraindicata in cazul in care corpul
strain prin forma si dimensiuni a determinat leziuni grave a
peretelui esofagian.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-matase nr.5 si nr.10;
-catgut nr.1 sau nr.0.
Contentia:-in decubit lateral drept cu capul intins pe gat.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.
Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie.
Locul de electie:-difera functie cu specia sau in cadrul
aceleeasi specii exista mai multe posibilitati de abordare a
esofagului.
La cabaline incizia pielii si straturilor se face in jgheabul
jugular stang in dreptul vertebrelor 4-6 sau la locul de stationare a
corpului strain.Incizia poate fi deasupra jugularei pe marginea
inferioara a cleido-mastoidianului sau sub jugulara deasupra
sterno-mandibularului.Pe deasupra jugularei calea de acces este
mai scurta,sub jugulara se asigura un drenaj mai bun.
La rumegatoare calea de acces poate si ca si la cabaline sau
pe fata ventrala a gatului printre muschii sternomandibulari.Asa se
previne traumatizarea jugularei,carotidei.
La carnivore calea de acces este pe fata ventrala a gatului.
Instrumentarul se aseaza in doua tavi:pentru interventia
aseptica si una pentru interventia septica.

36
La locul de electi se face o incizie cat marimea corpului
strain care intereseaza pielea si tesutul subcutanat,se aplica
departatoare si stratul muscular se dilacereaza bont.Plaga va avea
forma unui trunchi de con cu baza mica spre esofag pentru a se
evita formarea buzunarelor.Peretele esofagian se izoleaza
partial(este contraindicata izolarea peretelui de jur imprejur pentru
ca profund se formeaza buzunare si se acumuleaza secretii).
Deschiderea esofagului:-se aplica al II-lea rand de
campuri,cu bisturiul se face o butoniera in sens longitudinal si cu
foarfecele sau cu bisturiul pe sonda canelata incizia se largeste.Prin
plaga create cu o pensa se extrage corpul strain fara a traumatiza
mucoasa esofagului.
Sutura esofagului:
-sutura pe segmentele tubului digestive se fac trietajat:
-sutura muco-mucoasa cu matase:
-sutura musculo-musculoasa cu catgut;
-sutura sero-seroasa cu catgut.
Sutura 1. se face cu matase in fir continuu si trebuie stransa
bucla langa bucla;
Sutura2. se face cu catgut in fir continuu;
Sutura 3. a tesutului periesofagian cu catgut in fir continuu.
Suturile se fac cu ac drept si fara portac.
Stratul muscular dilacerat se poate sutura cu cateva fire de
catgut separat.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate si
decliv se aplica un tub de dren ferestruit.

4)INGLUVIOTOMIA

Deschiderea chirurgicala a gusii in indigestia ingluviala


cronica cand procedeele terapeutice nu au dat rezultat.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.

37
Contentia:-pasarea se va contentiona in pozitie naturala
sezand sau in decubit lateral.Cea in decubit dorsal produce moartea
pasarii prin asfixie prin compresarea gusii pe trahee.
Campul operator:-fata ventrala a gusii se pregateste prin
deplumare.
Nu se anesteziaza.
TEHNICA OPERATORIE
Deschiderea gusii se face printr-o incizie de 5-6 cm in planul
median care intereseaza pielea si peretele ingluvial.Dupa
deschidere se evacueaza continutul cu o spatula,dupa care se face
lavajul buzelor plagii ingluviale,apoi se sutureaza printr-o sutura
bietajata:o sutura in bloc cu matase in fir continuu si una de
infundare cu catgut in fir continuu.Pielea se sutureaza cu matase in
fire separate sau in fir continuu.
Postoperator se recomanda regim lactat.

CURS 6 21.11.2007

OPERATII PE VENA JUGULARA


LEGAREA VENEI JUGULARE

Urmareste oprirea reversarii de sange in caz de


accidente grave sau tromboflebita hemoragica.In cazul
tromboflebitei poate fi iatropatie cand injectii i.v. sunt facute
defectuos.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-acul Deschamps;
-snur pentru legat vasul.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare.

38
TEHNICA OPERATORIE
Descoperirea vasului.Cu bisturiul se face o incizie
paralela cu vena deasupra muschiului sternomandibular
interesand pielea si muschiul pielos.
Izolarea vasului.Cu sonda canelata sau cu o pensa
hemostatica inchisa-se face pe o lungime incat peretele venei
sa fie sanatos.Hemostaza se asigura prin forcipresura si
ligatura.
Legarea vasului.Cu acul Deschamps se trece un fir gros
de matase sub capatul vasului realizand o ligatura
mediata.Folosirea atei chirurgicale simple este contraindicate
pentru ca prin strangere poate taia vasul.
Inchiderea plagii cutanate se executa cu matase in fire
separate si decliv se aplica un tub de dren.
Postoperator:animalul supus cateva zile la dieta,dupa
care alimente semilichide deoarece miscarile de masticatie
pot mobilize ligatura.Dupa operatie se va produce un edem al
regiunii cervicale si a capului.Acest edem va ceda in cateva
zile prin instalarea circulatiei sanguine colaterale.
Tubul de dren se scoate dupa incetarea
secretiilor.Vindecarea se face dupa 2-3 saptamani cand
animalul se poate utiliza la serviciu.

REZECTIA VENEI JUGULARE

Extirparea unei portiuni de vena in caz de tromboflebita


supurativa.Lungimea portiunii de vas excizate poate fi de la
cativa centimetri sau pe toata lungimea jghebului.Cand
portiunea de vas traumatizata este mica se opereaza prin
procedeul clasic,cand este traumatizata toata vena se
opereaza prin procedeul Cebotarev.
Procedeul classic
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;

39
-acul Deschamps;
-snur pentru legat vasul.
Contentia:-decubit lateral.
Linistea operatorie:-tranchilizare.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a muschiului pielos in
jghebul jugular pe toata lungimea vasului afectat descoperind
si vas sanatos.Se izoleaza vasul pe lungimea afectata plus 2-3
cm de vas sanatos.Cu acul Deschamps se leaga cele doua
capete ale vasului,mai intai cel periferic si apoi cel
central.Unii autori recomanda doua ligaturi pe fiecare capat
din care una mediata permanenta si una la 2-3 cm
imediata,rezectia venei executandu-se intre ligaturi.Prin
aceasta se previne scurgerea materialului purulent in plaga
operatorie.A doua ligatura poate fi inlocuita prin aplicarea
penselor hemostatice.Odata cu rezectia venei jugulare se
excizeaza si tesuturile necrozate din jgheabul jugular.
Plaga operatorie se sutureaza cu matase in fire separate
sub tub de dren.
Procedeul Cebotarev
TEHNICA OPERATORIE
Se practica mai multe incizii succesive:prima spre
ramura recurbata a mandibulei pe tesut venos sanatos si
ultima la intrarea pieptului pe tesut venos sanatos.Prin aceste
incizii se face rezectia venei in totalitate.Plagile se sutureaza.

OPERATII PE COLOANA VERTEBRALA

AMPUTAREA COZII

Se recomanda in scop terapeutic,estetic si economic.


In scop terapeutic,la toate speciile In caz de tumori,
gangrena cozii,osteomielita,leziuni traumatice grave.

40
In scop economic,la miei si purcei.La purcei pentru a
impiedica codofagia,la miei pentru a preveni murdarirea
lanai,mamelei si a miazelor cutanate.
In scop estetic la diverse rase de caini pentru incadrarea
in standardul rasei.
Interventiile economice si estetice se fac de obicei in
prima saptamana de viata.Aceasta are avantajul ca socul este
minim si hemoragia mica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-garou;
-termocauter sau electrocauter.
Contentia:-la animalele mari in picioare ca pentru
monta;
-la animalele mici in decubit sterno-
abdominal.
Linistea operatorie:-tranchilizare la animalele mari;
-infiltratie locala la animalele mici.
Locul de electie:-tunderea si raderea perilor;
-dezinfectie;
-in functie de scopul urmarit:
terapeutic-o portiune din coada sanatoasa;economic-2-3
vertebre;estetic-dupa standardul rasei.
TEHNICA OPERATORIE
Indiferent de forma dorita,amputarea cozii se executa la
nivelul unui disc intervertebral.Identificarea discului se
realizeaza prin palpare sau prin tatonare cu acul(acul nu
patrunde prin capul vertebrei).
Coada poate fi amputata:
a)circular;
b)cu lamboul.
a)La animalele mari cu ajutorul codotomului,la miei si
purcei cu termocauterul,iar la catei cu bisturiul sau cu
foarfece.

41
La catei se executa in prima saptamana de viata dupa
urmatoarea tehnica:un ajutor contentioneaza coada tragand
pielea spre baza cozii.Se asigara astfel contentia si hemostaza
provizorie.Cu foarfece si bisturiul se executa amputarea
circulara.
b)Se practica la carnivore in scop estetic incepand de la
varsta de o saptamana.
Un ajutor contentioneaza coada tragand pielea spre
baza cozii.Operatorul cu bisturiul executa doua
lambouri(unul dorsal si unul ventral) cu concavitatea spre
baza cozii.Aceste lambouri trebuie sa fie suficient de lungi sa
acopere portiunea musculo-osoasa,dar nu prea lungi deoarece
dupa sutura se formeaza o cavitate in care se aduna
exsudat.Dupa executarea lambourilor se sectioneaza coada la
nivelul unui disc intervertebral.
Sectionarea corpului vertebrei sau bontul cozii
postoperator ramane dureros.
Hemostaza definitiva se asigura prin ligatura cu catgut.
Ajutorul slabeste contentia cozii.Pielea se sutureaza cu
matase in fire separate.

OPERATII PE PERETII SI ORGANE


TORACICE

OPERATIA IN FLEGMONUL GREBANULUI

Se indica in flegmonul grebanului la cal cu urmatoarele


manifestari clinice:infiltratia supurativa a spatiilor
conjunctive supra- si subscapulare cu afectarea ligamentului
cervical si necroza apofizelor dorsale cu urmatoarea
etiologie:muscaturi intre animale,hamuri rau ajustate.

42
Interventia este remediul unic care asigura drenajul si
favorizeaza cicatrizarea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza;
-chiureta;
-cutitul Buss;
-fierastrau cu sarma;
-cleste ciupitor de os.
Contentia:-pe animalul in picioare,in travaliu cu
iavasaua aplicata.Contentia in decubit lateral asigura o liniste
operatorie buna dar nu asigura un bun drenaj.
Locul de electie:-versantii grebanului.
Locul operator:-tundere si dezinfectie;
-spalarea cu apa si sapun.
TEHNICA OPERATORIE
Inainte de operatie se recomanda ca pe versantii
grebanului sa se aplice o vezicatoare cu biiodura de mercur
¼.Se recomanda a se excuta pe versantii grabanului incizii
verticale paralele,uneori recomandandu-se ca unele din
incizii sa treaca si prin fistulele purulente.Distanta dintre
doua incizii se recomanda a fi de 5-6 cm in asa fel incat
postoperator sa nu se necrozeze pielea.Lungimea inciziilor
este executata in asa fel sa asigure drenajul si sa nu se
formeze buzunare.
Dupa executarea inciziilor,cu chiureta se racleaza
tesuturi moi necrozate.Hemostaza se asigura prin aplicarea pe
tesuturile incizate a unor pense hemostatice care se mentin 24
de ore.In cavitati se introduc mese de tifon imbibate in
Lotagen(Racilir) care are efect hemostatic si elimina
tesuturile necrozate.Mesele se schimba la 48 de ore dupa
care plagile se trateaza prin aspersiuni cu eter iodoformat
10%.
Tratamentul postoperator dureaza 30-40-60 de
zile.Postoperator animalul se recomanda a fi cazat in adapost
igienic,iar furajele sa fie administrate la nivelul

43
gatului(infectia purulenta astfel nu poate ajunge la ligamentul
cervical).

CURS 7 28.11.2007

TORACOTOMIA

Deschiderea cavitatii toracice in scop terapeutic in


unele interventii pe organe toracice (pericard,
esofag,pulmon).Toracotomia in raport cu specia poate fi prin:
a)rezectie de coasta;
b)toracotomia intercostala.

REZECTIA DE COASTA

Se executa la animalele mari pentru crearea accesului


operator in vederea abordarii viscerelor toracale.Se executa si
in scop terapeutic in caz de fractura costala cominutiva
(coasta este zdrobita),osteomielita costala sau tumori costale.
La bovine coasta se rezeca mai usor decat la cabaline
deoarece fascia endotoracica este mai rezistenta.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-decolator de periost;
-cleste ciupitor de os;
-reneta;
-foaie de jales;
-costotom:
-fierastrau cu sarma.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-tranchilizare asociata cu blocajul
muschilor intercostali si infiltratie pe linia de incizie.

44
Campul operator:-tundere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-toracocenteza pentru a crea pneumotoraxul artificial.
-descoperirea coastei rezecabile.Cu bisturiul se face o
incizie longitudinala pe mijlocul coastei care intereseaza
pielea,fascia superficiala,muschiul pielos si stratul muscular
pana la periost.
-deperiostarea si rezectia coastei.Cu ajutorul
departatoarelor se trag lateral buzele plagii musculare
descoperind coasta acoperita cu periost.Cu bisturiul se
sectioneaza longitudinal periostul ,iar la extremitatea
posterioara si cea inferioara pe coasta se incizeaza periostul
transversal.Cu decolatorul de periost sau foarfecele inchis se
decoleaza periostul de pe fata externa a coastei.
Coasta fara periost va fi sectionata cu ajutorul
costotomului sau cu ajutorul fierastraului.Avand in vedere ca
aceasta manopera este dificila prezentand riscul de a deschide
fascia endotoracica,unii autori recomanda ca sectionarea
coastei la nivel superior sa se faca cu ajutorul clestelui
ciupitor de os sau al renetei.Dupa sectionare se trage de
coasta sectionata si cu foaia de jales se desprinde periostul de
pe fata interna a coastei.Dupa decolarea periostului in
unghiul inferior,coasta se sectioneaza cu fierastraul cu sarma.
Periostul costal,fascia endotoracica si pleura parietala se
sectioneaza cu bisturiul.
-inchiderea plagii operatorii.Daca rezectia de coasta a
avut scop numai aceasta interventie,plaga se inchide printr-o
sutura bietajata:
-in primul plan periostul costal cu catgut in fir
continuu,musculature cu catgut in fir continuu;
-in al doilea plan pielea cu matase in fire separate.
Inchiderea plagii se face numai sub tub de dren.
Daca prin rezectia de coasta se patrunde in cavitatea
toracica,plaga se sutureaza trietajat:

45
-pleura parietala,fascia endotoracica,periostul cu
catgut in fir continuu;
-musculatura cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.

TORACOTOMIA INTERCOSTALA

Se practica la animalele mici la care elasticitatea arcului


costal permite departarea coastelor si crearea accesului
operator.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-aparat de intubatie traheala pentru
respiratie etajata.
Contentia:-decubit lateral pe partea sanatoasa.
Linistea operatorie:-intubatie traheala,blocajul nervilor
intercostali,infiltratie pe linia de incizie.
Locul de electie:-tundere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-sectionarea pielii si a tesuturilor subiacente.Incizia
cutanata intereseaza toata lungimea peretelui toracic din
regiunea spinala pana la articulatia condrocostala.
-se sectioneaza tesutul muscular intercostal cat mai
aproape de coasta posterioara.Prin aceasta se evita
traumatizarea cordonului vasculonervos intercostal.
-in momentul deschiderii cavitatii toracice se insufla aer
in pulmon fara a desprinde pulmonul producand leziuni
alveolare.
-incizia fasciei endotoracice si a pleurei parietale se va
executa intr-un moment de expiratie pentru a nu traumatiza
pulmonul.
-inchiderea cavitatii toracice.Unii autori recomanda o
sutura trietajata:

46
-pleura parietala si fascia endotoracica cu catgut in fir
continuu;
-stratul muscular cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Sutura bietajata:
-pleura parietala,fascia endotoracica si musculature cu
catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Pentru ca plaga sa fie inchisa etans un ajutor apropie
coastele adiacente si operatorul trece cu firul de catgut si
dupa coasta.Ultima bucla se executa intr-un moment de
inspiratie.

PERICARDOTOMIA LA BOVINE

Consta in deschiderea sacului pericardic.Ca operatie


adjuvanta-rezectia de coasta.Deschiderea sacului pericardic
are drept scop indepartarea corpilor straini si a continutului
purulent in pericardita traumatica

PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura;
-instrumentar pentru rezectia de coasta.
Campul operator:-tundere,radere,dezinfectie intre
spatiile costale 3-7.
Linistea operatorie: -tranchilizare, blocajul nervilor
intercostali.
Contentia:-rezectia de coasta se recomanda a fi facuta
pe animalul contentionat in decubit;
-toracotomia propriu-zisa si pericardotomia se
face pe animalul in picioare prin aceasta asigurandu-se un
bun drenaj.

47
TEHNICA OPERATORIE
Se executa rezectia de coasta,respective a coastei a
cincea.Se deschide cavitatea pleurala prin incizia periostului
costa,fasciei endotoracice si pleurei parietale.Se examineaza
pulmonul stang,cordul si sacul pericardic,apreciind gravitatea
leziunilor si identificarea corpului strain.
Daca nu sunt leziuni grave ale sacului pericardic se
aduce o portiune din sacul pericardic in plaga operatorie,dupa
care se executa pericardopexia(pexie=a fixa).Pentru aceasta
sacul pericardic se sutureaza la perete plagii musculare.
Sutura se face cu un fir subtire de matase fara a perfora sacul
pericardic.Prin aceasta manopera se previne revarsarea
continutului purulent din cavitatea pleurala in cavitatea
toracica.Se aplica al doilea rand de campuri.In mijlocul
pericardopexiei se executa deschiderea pericardului. Se
dreneaza continutul purulent,se desprind aderentele
fibrinoase,se cauta si se indeparteaza corpii straini.
Se executa lavajul cavitatii pericardice cu solutie de
antibiotice.
Inchiderea sacului pericardic se face printr-o sutura
bietajata cu catgut.Se indeparteaza pericardopexia si sacul
pericardic se repune in cavitatea toracica.
Se executa inchiderea cavitatii toracice bi- sau trietajat.
In cazul in care procesul inflamator face ca sacul
pericardic sa adere la pleura parietala in momentul in care se
deschide cavitatea toracica avand in vedere aderentele se
deschide si sacul pericardic.In acest caz nu mai e nevoie de
pericardopexie.

48
OPERATII PE PERETELE SI VISCERE
ABDOMINALE
LAPARATOMIA(CELIOTOMIA)

Se executa in scop de diagnostice sau ca operatie


adjuvanta in interventii pe organele din cavitatea abdominala.
PREGATIRI PREOPERATORII
In interventiile pe cavitatea abdominala preoperator se
recomanda cu 24 de ore dieta alimentara,iar in ziua operatiei
si dieta hidrica.Rolul este de a evita balonarea anselor
intestinale care prin aceasta stare se pot angaja intraoperator
in plaga abdominala ingreunand actul operator sau pot fi
traumatizate.
Linistea operatorie:-tranchilizare,anestezie epidurala
inalta sau joasa,anestezie(blocaj)paralombar(a),infiltratii pe
linia de incizie.
Contentia:-datorita faptului ca laparatomia se poate
executa la diferite nivele in raport cu specia si scopul urmarit,
alegerea pozitiei depinde de locul de electie adoptat de
chirurg.Animalul poate fi contentionat in decubit
dorsal,lateral,la taurine in interventii pe rumen,intestine,ovare
contentie in picioare.
Locul de electie:-difera dupa scopul urmarit.Din acest
punct de vedere deosebim urmatoarele tipuri de laparatomie:
1)laparatomia mediana ventrala;
2)laparatomia paramediana ventrala;
3)laparatomia ventrolaterala in cezariana la bovine;
4)laparatomia laterala in golul flancului sau in tesitura
flancului;
5)laparatomia ingvinala;
6)laparatomia pe cale vaginala.

49
1)LAPARATOMIA MEDIANA VENTRALA

Se practica la animalele mici intrucat permita accesul


operator la toate viscerele abdominale.Este putin
traumatizanta,iar hemoragia este mica.La animalele mare
prezinta dezavantajul ca cicatricea formata prezinta o
rezistenta scazuta in raport cu greutatea viscerelor
abdominale.Se practica la animalele mari in caz de hernie
abdominala.
Pentru interventie,animalul se contentioneaza in decubit
dorsal,iar dupa locul unde se executa laparatomia pe linia
alba,in raport cu cicatricea ombilicala,laparatomia poate fi
preombilicala(de la stern la ombilic) si postombilicala(de la
ombilic la pubis).In primul caz se abordeaza organele
postdiafragmatice,in al doilea caz in ovariectomii,etc.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa incizia pielii si a tesuturilor subiacente
inclusive peritoneul.Cu ajutorul bisturiul se practica o incizie
la nivelul liniei albe care intereseaza pielea si aponevrozele
muschilor care alcatuiesc linia alba.Hemoragia este
absenta.De cele mai multe ori ,odata cu deschiderea stratului
aponevrotic se incizeaza si peritoneul parietal.
La animalele cu stare buna de intretinere intre stratul
aponevrotic si peritoneu se interpune un strat adipos.In acest
caz se prinde peritoneul cu o pensa,se executa un pliu avand
grija ca in acel pliu sa nu fie ansa intestinala,dupa care in
pliul format se face o butoniera.Prin aceasta plaga operatorie
se largeste printr-o incizie cu foarfece pe pulpa degetului sau
prin butoniera se introduce sonda canelata si plaga se largeste
cu ajutorul bisturiului printr-o incizie dinauntru in afara.In
ambele cazuri se executa o incizie pe conducator.Se
exploreaza cavitatea abdominala prin palpare si inspectie.
Inchiderea cavitatii abdominale se face printr-o sutura
bietajata:una musculoperitoneala si una fibroperitoneala.

50
Aceasta sutura se face cu catgut in fir continuu,avand grija ca
intre buzele in timpul suturii sa nu fie prins tesut
adipos.Pielea se sutureaza cu matase in fire separate.

2)LAPARATOMIA PARAMEDIANA VENTRALA

Se recomanda la animalele mici,in special la masculi,in


laparatomia postombilicala la care localizarea furoului
impiedica executarea laparatomiei pe linia alba.
Patrunderea in cavitatea abdominala se executa prin
traversul muschiului drept abdominal.Prezinta avantajul ca
cicatricea operatorie este mai rezistenta,dar are dezavantajul
ca interventia este mai hemoragica si portiunea de muschi
dintre linia alba si incizie,postoperator,se poate atrofia.Pentru
a preveni acest neajuns se executa paramedian ventral numai
incizia cutanata,dupa care pielea si furoul se imping
lateral,iar laparatomia propriu-zisa se executa pe linia alba.
Plaga operatorie se inchide similar cu laparatomia
mediana ventrala.

CURS 8 05.12.2007

3)LAPARATOMIA VENTROLATERALA

Se recomanda in histerotomie.Locul de electie este in


regiunea ventrolaterala stanga ,deasupra pliului iei si
deasupra venei mamare.Incizia peretelui abdominal este
paralela cu vena mamara si intereseaza toate straturile pe o
lungime de aproximativ 30-35 cm.

51
Incizia intereseaza si muschiul drept abdominal
formand o cicatrice rezistenta.Postoperator,prezenta
rumenului face sa nu se produca aderente.Hemostaza se
asigura prin forcipresura si ligatura.
Laparorafia se executa trietajat:
-peritoneul cu catgut in fir continuu;
-stratul muscular cu catgut in fir continuu;
-pielea cu matase in fire separate.
Decliv se aplica un tub de dren.

4)LAPARATOMIA LATERALA IN TESITURA


FLANCULUI

Se executa in jumatatea inferioara a flancului si creaza


acces operator in criptorhidie,ovariectomie,histerotomie.
Tehnica previne postoperator pericolul eventratiei si
evisceratiei.Patrunderea chirurgicala in cavitatea abdominala
prin acest procedeu se poate realiza prin dilacerarea stratului
muscular sau prin sectionarea tuturor straturilor cand este
nevoie de acces operator larg.
Incizia cutanata poate fi verticala sau oblica in directia
fibrelor musculare a oblicului extern sau a oblicului intern.
Cand se executa prin dilacerare in fiecare strat muscular se
face cate o butoniera dupa care musculature se dilacereaza.
Prin dilacerare hemoragia este minima.
In cazul sectionarii,se sectioneaza toate straturile
anatomice,se ajunge la peritoneu pe care se face un pliu dupa
care se sectioneaza.
Laparorafia se executa in functie de tehnica
laparatomiei.In caz de dilacerare se sutureaza
peritoneul,musculatura putand ramane nesuturata ,pielea se
sutureaza cu matase in fire separate.In cazul sectionarii

52
tuturor straturilor se face o sutura bietajata
musculoperitoneala si cutanata.

4)LAPARATOMIA LATERALA IN FOSA


PARALOMBARA

Se executa in scobitura flancului in interventii pe


rumen,ovare,rinichi.
Locul de electie:-la egala distanta dintre ultima coasta si
unghiul extern al iliumului sau la 2-3 cm de ultima coasta si
3-4 cm de apofizele transverse lombare.De obicei se executa
prin sectionarea tuturor straturilor.Laparorafia se executa
trietajat.

5)LAPARATOMIA INGVINALA

Se recomanda in caz de hernie ingvino-scrotala sau la


carnivorele femele in hernia uterului.

6)LAPARATOMIA VAGINALA(COLPOTOMIA)

Locul de electie:-in fundul de sac dorsal al vaginului


deasupra cervixului.
Se recomanda in ovariectomie la vaca si iapa.
Plaga operatorie nu se sutureaza.

Tratamentul postoperator in laparatomie:


-indiferent de calea de acces animalul va fi cazat intr-un
adapost igienic,animalele mari trebuie sa fie legate scurt

53
pentru a nu traumatiza plaga,la animalele mici se pot face
camasi sau aplica coliere;
-plaga va fi supravegheata zilnic pentru a interveni
precoce in caz de accidente;
-alimentatia va fi redusa cantitativ si administrata in
tainuri mici si dese;
-plaga se va pensula cu tinctura de iod sau la animalele
mari se pot aplica vezicatori;
-pentru a preveni peritonita se administreaza antibiotice
pe cale generala.

Accidente si complicatii in laparatomie


1)Eventratia;
2)Evisceratia;
3)Peritonita;
4)Supuratia plagii operatorii.
1)Eventratia este consecinta cedarii suturii musculo-
peritoneale si viscerele abdominale se deplaseaza
subcutanat.Se produce cand firul de catgut nu a fost cel
recomandat,adica fir prea subtire.Se ami preduce cand
animalul isi traumatizeaza plaga sau cand nu se respecta
regimul alimentar postoperator.
Eventratia poate sa apara si tardiv cand in timpul suturii
nu a fost prins peritoneul sau cand in sutura s-a interpus tesut
adipos.
Tratamentul este tot chirurgical si consta in
indepartarea firele cutanate si refacerea suturii.
2)Evisceratia apare consecutiv cedarii tuturor suturilor
si viscerele abdominale iau contact cu exteriorul.Accidentul
impune interventia de urgenta prin toaleta organelor
eviscerate,verificarea integritatii lor,viabilitatii anselor dupa
care se repun in cavitate si se refac suturile.
3)Peritonita se datoreaza nerespectarii regulilor de
asepsie si antisepsie sau cand traumatismul operator este
violentPoate sa apara si prin prelungirea exagerata a actului

54
operator.Se trateaza cu instituirea tratamentului cu antibiotice
de ultima generatie.
4)Supuratia plagii apare atunci cand nu s-au respectat
regulile de asepsie si antisepsie si cand firele cutanate nu au
fost scoase la timp sau cand la sutura musculoperitoneala s-a
folosit fir neresorbabil.
In cavitatea peritoneala se intra si se iese repede.La
sutura peretelui muscular obligatoriu trebuie prins peritoneul.

RUMINOTOMIA LA BOVINE

Reprezinta interventia de deschidere a rumenului.


Indicatii si contraindicatii:
-in toate cazurile in care exista in rumen sau retea un
corp strain susceptibil de a produce ruminite si reticulite.Se
recomanda a se face in primele 8-10 zile de la aparitia
semnelor clinice;
-in indigestia prin supraincarcare a rumenului.La
recomandarea interventiei se tine cont de varsta,starea de
intretinere,rezistenta si valoarea economica;
-este contraindicata la animalele cu stare foarte buna de
intretinere cand valorificarea prin abataj este mai
avantajoasa.Nu se recomanda la animalele cu tulburari
circulatorii grave,cu edem de staza la nivelul salbei,puls
venos pozitiv,dureri toracice,respiratie grea.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense speciale in “T” pentru peretele
ruminal.In lipsa acestora,pense hemostatice obisnuite a caror
brate se protejeaza cu tuburi de cauciuc ;

55
-manson de cauciuc pentru protectia
mucoasei ruminale si pentru protectia mainii operatorului.
Instrumentarul va fi asezat in doua tavi pentru operatia
aseptica si cea septica.
Linistea operatorie :-anestezie epidurala sau blocajul
paralombar si infiltratie pe linia de incizie.Nu se recomanda
tranchilizarea pentru ca animalele se culca.
Contentia :-animalul in picioare,in travaliu sau langa un
perete.
Locul de electie :-golul flancului stang.
Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia in golul flancului stang prin
incizarea tuturor straturilor pe o distanta de 25-30
cm.Hemostaza se asigura prin forcipresura si ligatura.Se
exploreaza cavitatea abdominala,operatorul introducand
mana in cavitatea abdominala si se exploreaza prin palpare
peretele ruminal,reteaua,ficatul pentru a descoperi
eventualele aderente a unor procese septice.In cazul unor
leziuni grave plaga peretelui abdominal se inchide si
animalul se dirijeaza spre abator.In cazul in care nu sunt
leziuni cu mana se prinde o portiune din sacul dorsal al
rumenului si se aduce in plaga executand ruminopexia.
Aceasta fixare se recomanda a se executa de jur
imprejur si previne scurgerea continutului ruminal in
cavitatea abdominala.Se foloseste fir de matase care trece
numai prin seroasa peretelui ruminal.
Se deschide rumenul in mijlocul fixarii pe o distanta de
20-25 cm.Se aplica pensele pentru rumen,se introduce mana
in rumen si se cauta corpii straini si se extrag.Pentru a nu
introduce mana de mai multe ori in rumen,se poate introduce
un magnet sau un cartof in care se infig corpii straini.
In caz de indigestie prin supraincarcare se evacueaza
continutul.In caz de sedimentoza depunerile se indeparteaza.

56
In cazul fitobezoarelor cu material textil acestea intai se
zdrobesc si apoi se extrag.
Ruminorafia se executa printr-o sutura trietajata :
-muco-mucoasa cu matase in fir continuu executand o
sutura stransa ;
-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;
-sero-seroasa cu catgut in fir continuu.
Se executa lavajul peretelui ruminal,se indeparteaza
ruminopexia dupa care pe plaga ruminala se aplica un
unguent(asocilin) pentru a preveni aderentele sau se poate
executa omentopexia care consta in aducerea unei portiuni de
epiplon pe plaga ruminala si sutura acesteia la seroasa
ruminala.
Laparorafia se face trietajat:
-peritoneul cu catgut;
-musculatura cu catgut;
-pielea cu matase in fire separate sub tub de dren.
Pentru a grabi cicatrizarea,postoperator, se poate aplica
o vezicatoare cu biiodura de mercur.

GASTROTOMIA LA CARNIVORE

Se recomanda la carnivore pentru extragerea corpilor


straini localizati in stomac sau in portiunea terminala a
esofagului toracic.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar:-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie:-tranchilizare si infiltratie pe linia de
incizie.
Campul operator :-tundere si radere.
Contentia:-decubit dorsal.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia mediana ventrala intre
apendicele xifoid si cicatricea ombilicala.Se cauta stomacul
si se aduce in plaga operatorie.Tractiunile pe stomac vor fi

57
moderate pentru ca tractiunile pe ligamentele gastrice sunt
foarte dureroase.Prin palpare se identifica corpul strain si se
aduce in partea stanga a stomacului.Perete gastric se deschide
intre mica si marea curbura intr-o zona putin
vascularizata.Corpul strain se extrage cu o pensa.Cand corpul
strain este stationat in portiunea terminala a
esofagului,stomacul se deschide spre cardia.
Gastrorafia se executa printr-o sutura trietajata:
-muco-mucoasa cu matase;
-musculo-musculoasa cu catgut;
-sero-seroasa cu catgut.

CURS 9 12.12.2007

OPERATII IN DEPLASAREA ABOMASULUI


LA BOVINE

Stomacul glandular la bovine este plasat in partea


ventrala dreapta si nu prezinta legaturi anatomica directe cu
peretele abdominal.El este mentinut prin marele epiplon care
se insera pe rumen si marea curbura a cheagului si micul
epiplon pe mica curbura a chiagului si fata exterioara a
ficatului.Destinderea sau desirarea,modificari topografice fac
posibila deplasarea cheagului.Se poate deplasa spre stanga pe
sub rumen sau spre dreapta urcand mult in flancul drept.Spre
dreapa este insotit si de torsiune.
Tratamentul conservativ : dieta, palpari profunde,
rostogolirea animalului nu dau rezultatele scontate.
Tratamentul operator este singurul remediu.Operatia
urmareste aducerea abomasului si prevenirea recidivei prin
omento- sau abomasopexie.
PREGATIRI PREOPERATORII

58
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie :-blocaj paralombar,infiltratie pe
linia de incizie.
TEHNICA OPERATORIE
In raport cu calea de acces operator.In cazul deplasarii
abomasului spre stanga se executa laparatomia in flancul
stang ca in ruminotomie.Se introduce mana in cavitate si se
palpeaza abomasul destins cu gaze.Prin evacuarea gazelor se
aduce o portiune de abomas in plaga operatorie se
delimiteaza cu un al doilea rand de campuri si prin seroasa
organului se executa o sutura in punga de tutun a seroasei.In
mijlocul suturii se introduce trocarul.Dupa evacuarea gazelor
firul se strange si se extrage trocarul.Sutura cu fir de matase
se infunda printr-o sutura cu catgut.Dupa evacuarea gazelor
se impinge cheagul de sus in jos pe sub rumen.
In caz de nereusita se executa laparatomia si in flancul
drept.Se exploreaza cavitatea abdominala,se identifica
duodenul si prin tractiuni usoare se aduce cheagul din partea
stanga in partea dreapta.Interventia se poate opri aici
inchizand cele doua plagi.Pentru a preveni recidiva se fixeaza
marele epiplon la perete ventral.
Cu un fir de matase lung de aproximativ 4 m se executa
pe insertia marelui epiplon pe curbura chegului in asa fel
incat capetele firului sa ramana aproximativ egale.La cele
doua capete ale firului se adapteaza cate un ac chirurgical pe
care il protejam cu dopuri de cauciuc.Operatorul dupa
depunerea abomasului introduce mana in cavitatea
abdominala cu un ac,scoate dopul de cauciuc si trece firul cu
acul in dreptul cicatricei ombilicale,procedeaza identic si cu
celalalt fir.Firul se innoada spre exterior.
In deplasarea abomasului spre stanga accidentul se
poate remedia prin laparatomie ventrala dreapta.Se introduce
mana in cavitate,se palpeaza cheagul si se aduce in pozitia
anatomica.Pentru prevenirea recidivei la sutura se fixeaza si
sutura abomasului.

59
In deplasarea abomasului spre dreapta este o urgenta
chirugicala intrucat deplasarea este insotita si de torsiune.
TEHNICA OPERATORIE
Se excuta laparatomia in flancul drept.Sectionarea
peritoneului se va face cu atentie pentru ca imediat sub acesta
se gaseste cheagul destins de gaze.Se executa punctia
cheagului si evacuarea gazelor dupa care se detorsioneaza si
se repune in pozitie anatomica.Laparorafia se executa printr-
o sutura trietajata.

INTERVENTII PE INTESTINE
ENTEROTOMIA

Reprezinta operatia de deschidere a intestinului printr-o


incizie longitudinala executata in partea opusa insertiei
mezenterului.Interventia este indicata pentru indepartarea corpilor
straini.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia la locul de electie.Se exploreaza
cavitatea abdominala si se identifica ansele obstruate.Ansa
obstruata se aduce in campul operator si se aplica al doilea rand de
campuri.De o parte si de alta a corpului strain se aplica pensele de
baraj intestinal.Daca in zona obstruata intestinul prezinta leziuni
usoare,se incearca deplasarea intestinului pe o portiune de intestin

60
sanatos.Cu bistruriul se deschide intestinul in sens longitudinal pe
o lungime cat marimea corpului strain.Incizia se recomanda a fi
executata intr-o zona putin vascularizata.Cu ajutorul unor pense se
extrag corpii straini dupa care buzele plagii se aseptizeaza dupa
care se executa o sutura trietajata :
-muco-mucoasa cu matase in fir continuu ;
-musculo-musculoasa cu catgut in fir continuu;
-sero-sroasa cu matase in fir continuu.
Se aplica un unguent pentru a preveni aderentele si organul
se repune in cavitatea abdominala.

ENTERECTOMIA SI ENTEROANASTOMOZA

Enterectomia reprezinta rezectia unei portiuni de intestin care


prezinta modificari ireversibile.
Enteroanastomoza reprezinta manopera de refacere a
continuitatii si restabilirea tranzitului.
Se recomanda in caz de plagi ale intestinului,dupa accidentul
de evisceratie cand peretele nu mai poate fi refacut prin suturi,in
caz de gangrana intestinului,hernia strangulata,invaginatia
intestinala,tumori.Prin gravitatea leziunilor interventia constituie o
urgenta chirurgicala.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia:-la animalele mici in decubit dorsal;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia,se exploreaza cavitatea abdominala,se
identifica si se aduce in plaga operatorie segmentul de intestin cu

61
afectiune.Manoperele de aducere in plaga operatorie nu vor fi
brutale pentru a nu se rupe perete intestinal si continutul intestinal
sa nu ajunga in cavitatea abdominala.Se aplica al doilea rand de
campuri si se verifica viabilitatea ansei cu clorura de sodiu.Daca
ansa isi schimba culoarea inseamna ca aceasta este viabila.
Rezectia de intestin se executa intre doua pense de baraj
intestinal care se aplica pe perete intestinal sanatos.Rezectia se
executa langa pensele de baraj sau la o distanta de 2-3 cm de pense
in functie de tehnica ulterioara de realizare a enteroanastomozei.
Odata cu intestinul se rezeca si lama de mezenter sub forma
triunghiulara dupa ce in prealabil au fost ligaturate vasele
mezenterice.
Vasele mezenterice se ligatureaza in asa fel incat sa nu fie
ligaturate vase care iriga intestin sanatos.
Dupa rezectia de intestin se procedeaza la refacerea
continuitatii si restabilirea tranzitului :
1.enteroanastomoza termino-terminala care consta in
asezarea capetelor intestinale cap la cap dupa cere se sutureaza ;
2.enteroanastomoza latero-laterala-capetele intestinului se
sutureaza bont ,se aseaza in pozitie izoperistaltica dupa care se
sutureaza ;
3.enteroanastomoza latero-terminala.

1.Enteroanastomoza termino-terminala
Se aplica pensele de baraj intestinal.Rezectia de intestin se
executa la aproximativ 3 cm de pensele de baraj.Odata cu
intestinul se rezeca si lama de mezenter.
Vladutiu recomanda a se executa trei suturi.Un ajutor apropie
cu pensele de baraj capetele intestinului si le prezinta cu
deschiderile spre operator.Operatorul executa o sutura sero-seroasa
cu catgut pe marginile adiacente pastrand capatul lung al firului,o
sutura musculo-seroasa pe marginile adiacente pastrand capatul
lung al firului si o sutura muco-mucoasa de jur imprejur cu
matase.Se continua sutura musculo-seroasa si pe cealalta jumatate

62
si sero-seroasa si pe cealalta jumatate.Interventia se termina prin
sutura lamei de mezenter pentru a preveni hernia transmezenterica.
In urma acestor trei suturi postoperator se va forma un
burelet care va ingusta lumenul intestinal.
Alti autori recomanda doua suturi :musculo-seroasa si muco-
mucoasa.
2.Enteroanastomoza latero-laterala
Rezectia de intestin se executa langa pensele de baraj
intestinal.In spatele pensei se executa o sutura in punga de tutun cu
matase,dupa care se indeparteaza pensa,bontul se infunda printr-o
sutura cu catgut in fir continuu.Se procedeaza identic si la celalalt
capat.
Intestinele suturate se aseaza in pozitie izoperistaltica.Pentru
refacerea tranzitului,ansele asezate in pozitie izoperistaltica sunt
mentinute de catre un ajutor.Operatorul executa o sutura sero-
seroasa pe o lungime de 7-8 cm pe fata opusa lui si pastreaza
capatul lung al firului,dupa care cu ajutorul bisturiului sectioneaza
sero-musculoasa la fiecare bont.Sectiunea se executa spre
operator.Incizia se executa fara a traumatiza mucoasa.Cu ajutorul
unui fir de catgut se sutureaza si musculoasele pe partea opusa lui
pastrand capatul lung al firului.Cu bisturiul se deschid si
seroasele.Cu ajutorul unui fir de matase se sutureaza muco-
mucoasa din partea opusa continuand si pe partea dinspre operator
de jur imprejur.Se continua sutura musculo-musculoasa si cea
sero-seroasa.Se sutureaza si lama mezenterului.

OPERATIA IN INVAGINATIA INTESTINALA

Consta in angajarea si strangularea unei anse in ansa imediat


urmatoare.Prin continut sau prin angajare se determina obstructia.
Interventia urmareste descoperirea ansei,devaginarea ei,iar in
cazul in care prezinta modificari ireversibile se executa
enterotomia.

63
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-departatoare ;
-pense de baraj intestinal.
Contentia :-la animalele mici in decubit dorsal ;
-la cabaline in decubit lateral ;
-la bovine in picioare.
Locul de electie :-se pregateste prin tundere si radere.
TEHNICA OPERATORIE
Se executa laparatomia la locul de electie si se exploreaza
cavitatea abdominala.Se identifica ansa obstruata si se aduce in
plaga operatorie.Ansa se procedeaza cu un al doilea rand de
campuri.Se produc desirari ale seroasei.Se executa toaleta ansei,se
aplica un unguent si se repuna in cavitate.

OPERATII PE RECT SI ANUS


OPERATIA IN PROLAPSUL RECTAL

Reprezinta prolabarea mucoasei sau a intregului perete rectal


prin orificiul anal.Din acest punct de vedere prolapsul poate fi
mucos(partial) sau adevarat(total) cand prolabeaza tot rectul.
In cazul prolapsului rectal total masa prolabata este formata
din doi cilindri care adera la interior prin seroase si la exterior
prezinta mucoase.In functie de aspectul clinic tratamentul
prolapsului rectal poate fi conservativ sau radical.
Ca frecventa apare la toate speciile in special la purcei si
carnivore.
Tratamentul conservator-repunerea mucoasei sau intregului
perete prolabat in cazul in care nu sunt modificari ireversibile si
contentia organului in pozitie anatomica prin sutura anusului in
punga de tutun.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-sutura .
Contentia :-la purcei in pozitie verticala cu capul in jos ;

64
-daca este animal mare in pozitie patrupodala.
TEHNICA OPERATORIE
Masa prolabata se spala cu permanganat de potasiu dupa care
se aplica un unguent.Dupa ce pe masa prolabata s-a aplicat o
compresa de tifon,un camp operator se incearca repunerea masei
prolabate prin compresiuni usoare.Dupa repunere se verifica daca
seroasele s-au dezlipit una de alta.Aceasta manopera se realizeaza
prin explorare transrectala sau tuseu rectal.
Prevenirea recidivei se realizeaza printr-o sutura in punga de
tutun la nivelul anusului fara a traumatiza mucoasa rectala.Firul se
va strange in asa fel incat sa fie posibila defecarea dar sa nu
produca recidiva.Firul se scoate dupa 7-8 zile.
Tratamentul operator se executa in toate cazurile cand
repunerea este imposibila sau prezinta leziuni grave.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-andrele .
Contentia :-decubit lateral.
Linistea operatorie :-tranchilizare si anestezie epidurala.
TEHNICA OPERATORIE
In fata acului prin masa prolabata se introduc andrelele in
forma de cruce sau se pot trece doua fire de matase.In fata lor se
executa rezectia masei prolabate.
In cazul folosirii firelor la locul de incrucisare se prind cu o
pensa,se sectioneaza rezultand patru fire.Acestea se innoada intre
ele.Refacerea continuitatii se realizeaza printr-o sutura musculo-
seroasa care poate fi catgut in fire separate sau in fir
continuu,mucoasa cu matase in fire separate sau in fir continuu.Se
scot andrelele si plaga cutanata se repune in cavitatea pelvina.

65
CURS 11 09.01.2008

OPERATII IN PROLAPSUL RECTAL LA


CARNIVORE

Prolapsul rectal se poate remedia numai prin operatia de


colopexie.
PREGATIRI PREOPERATORII :-similare cu cele din
laparatomie.
Locul de electie :-mijlocul flancului stang.
Campul operator :-tundere,radere si dezinfectie.
TEHNICA OPERATORIE
-laparatomia in flancul stang:peritoneul se prinde intre
doua pense,intre pense se sectioneaza si se pastreaza in pense
pentru sutura.
-explorarea cavitatii abdominale :se identifica colonul si
se aduce in plaga operatorie.Prin tractiuni usoare pe colon se
incearca remedierea colonului.
-fixarea colonului la peritoneul parietal.Pentru aceasta se
executa cateva scarificatii pe seroasa colonului si pe peritoneul
parietal.La acest nivel se trece cu un fir de catgut prin seroasa
colonului si prin peritoneul parietal.Prin aceasta fixare se
mentine recidiva.
Laparorafia se executa etajat.

OPERATII IN ATREZIILE ANORECTALE

Anomaliile congenitale de dezvoltare anorectale sunt


mai frecvente la purcei si vitei si se caracterizeaza prin

66
imperforarea anusului,lipsa anusului,lipsa anusului si rectului,
fistula ano-vaginala.
IMPERFORAREA ANUSULUI-dezvoltarea normala a
orificiului anal,insa lipsa tranzitului se datoreaza unei
membrane plasata la 2-3 cm in adancime.
Tratament :-cu o pensa sau cu o sonda canelata se
perforeaza aceasta membrana.
ATREZIA ANALA(LIPSA ANUSULUI)
In dreptul anusului neperforat se practica doua incizii in
cruce,se excizeaza lamboul pe jumatate sau din prima se
executa cu foarfecele o incizie eliptica.Cand se executa aceste
incizii se va preveni traumatizarea sfincterului anal.Cu o pensa
se prinde capatul infundat al rectului dupa care se
deschide.Perete rectal se sutureaza cu matase in fire separate la
piele.
ATREZIA ANO-RECTALA
Se executa inciziile cutanate ca mai sus.Cu o pensa
hemostatica se tunelizeaza conductul pelvin si se incearca
identificarea colonului descendent terminat in fund de sac
uneori cu rudiment de rect.Daca bontul reuseste sa fie adus in
plaga se deschide si se sutureaza la piele.Daca bontul nu se
poate aduce in plaga animalul este irecuperabil.

EXTIRPAREA GLANDELOR PERIANALE

Interventia se practica in inflamatii cronice supurative la


caine,in fistule sau in caz de tumori.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura.
Linistea operatorie :-tranchilizare.
Contentia :-decubit ventral cu trenul posterior mai sus.
Se videaza rectul si se blocheaza cu o compresa.
TEHNICA OPERATORIE
-se introduce sonda pe canalul glandei pentru a putea fi
reperata mai bine.In dreptul glandei se face o incizie verticala,

67
cu foarfecele se dilacereaza tesutul conjunctiv,se descopera
glanda care se extirpa impreuna cu canalul ei.Hemostaza se
asigura prin tamponament.Plaga se sutureaza cu matase in fire
separate.Daca este cazul se intervine si la glanda pereche.

INTERVENTII OPERATORII IN HERNIA


ABDOMINALA

Hernia reprezinta deplasarea unui organ din cavitatea in


care este mentinut in mod normal printr-un inel congenital sau
dobandit(de natura traumatica) si se intalneste in zonele
herniale unde peretele abdominal este alcatuit din fascii.
Dupa modul de producere, herniile sunt :
a. congenitale
b. dobandite(eventratie)
Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii pot fi :
-simple sau reductibile- prin palpare sau prin schimbarea
pozitiei animalului organul herniat se repune in cavitate
-complicate sau ireponibile- la palpare organul herniat nu
poate fi repus in cavitate. Uneori, animalul prezinta semne
clinice de colica si semne de auto-intoxicare.
Din punct de vedere clinic, elementele unei hernii sunt
alcatuite din :
-inelul hernial, uneori canalul hernial
-sacul hernial care e dat de peritoneul parietal
-continutul hernial care de cele mai multe ori este
alcatuit din epiploon, intestin, uter, colon, vezica urinara, ficat,
etc.
Tratamentul herniilor urmareste repunerea organului
ectopiat in cavitate si inchiderea inelului.
Tratamentul poate fi :
-paleativ-in caz de inel hernial mic, injectarea de
substante iritante care sa inchida inelul
-radical(operator).
Tratamentul cert este cel operator.

68
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA

Hernia ombilicala reprezinta deplasarea unui organ prin


inelul ombilical si de cele mai multe ori e congenitala. Din
punct de vedere clinic, hernia ombilicala poate fi reductibila si
ireductibila.
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA
REDUCTIBILA
Contentia: -animalele mici-in decubit dorsal
-animalele mari-in decubit lateral.
Linistea operatorie-tranchilizare si anestezie locala.
Instrumentar- incizie, hemostaza, sutura, sonda canelata.
TEHNICA OPERATORIE
Prin palpare se identifica inelul hernial. Pe sacul hernial
si pe inelul hernial se face o incizie simpla sau una in felie de
pepene in functie de marimea sacului hernial. Inciziile trebuie
sa depaseasca 1-2cm buzele inelului hernial.
Pe cale bonta, cu degetele, cu comprese de tifon sau cu
foarfecele prin incizii scurte se izoleaza sacul hernial. In
hernia simpla se incearca repunerea sacului hernial in
cavitate, fara a-l deschide, dupa care inelul hernial se inchide
printr-o sutura cu catgut sau matase in fir continuu sau in fire
separate. In cazul in care sacul hernial este voluminos se
izoleaza pana la inelul hernial dupa care se prinde fundul
sacului si prin torsiune obligam continutul hernial sa refuleze
in cavitatea abdominala.
La baza sacului se face o ligatura transfixica, pastrand
capetele lungi ale firului. Excesul de sac se rezeca. Cu
capetele firului se trece dinauntru inafara prin buzele inelului
hernial. Prin strangere si innodare se inchide inelul hernial,
bontul de sac hernial avand rol de tampon biologic.

69
OPERATII IN HERNIA OMBILICALA
IREDUCTIBILA

Din punct de vedere clinic, se manifesta prin


imposibilitatea repunerii organului in cavitate. Din punct de
vedere etiopatogenetic este produsa prin strangulare, prin
aderente intre continut si continator sau prin impastare sau
prin continut.
TEHNICA OPERATORIE
In caz de strangulare, dupa izolarea inelului hernial la
comisura inelului se introduce sonda canelata si pe sonda se
largeste inelul hernial. In cazul herniilor prin aderente se
procedeaza la tehnica herniotomiei. Dupa izolarea sacului,
acesta e deschis la baza printr-o butoniera in asa fel incat sa
nu traumatizam ansa intestinala, dupa care cu foarfecele pe
pulpa degetului se deschide sacul hernial. In caz de aderente
acestea se vor rupe cu atentie in asa fel incat sa nu se deschida
ansa intestinala. Organul se repune in cavitate, sacul se rezeca
la baza inelului hernial dupa care se inchide prin sutura in fir
continuu.

OPERATIA IN HERNIA INGVINALA

Hernia ingvinala e rezultatul angajarii epiploonului, al


unei anse intestinale, a uterului prin inelul ingvinal superior,
traiectul ingvinal si inelul ingvinal inferior.
Clinic, deformarea subcutanata apare cu frecventa mai
mare la masculi, in special la vier si mai rar la armasar si
caine. La masculi sunt cunoscute ca hernii ingvino-scrotale si
ca evolutie pot fi acute si cronice.

70
OPERATIA IN HERNIA INGVINO-SCROTALA
ACUTA LA ARMASAR

Este o urgenta chirurgicala si trebuie executata cat mai


repede intrucat ansele intestinale strangulate produc semne de
colica.
PREGATIRI PREOPERATORII
Instrumentar :-incizie-hemostaza-sutura ;
-clupa ;
-cleste pentru prins clupa.
Contentia-in decubit lateral ca pentru castrare pe partea
opusa herniei cu membrul de deasupra in flexie fortata.
Linistea operatorie :tranchilizare.
Locul de electie :la nivelul pungilor scrotale.
Campul operator :spalare. 
TEHNICA OPERATORIE
Se executa o incizie pe pungile scrotale la 1-2cm de
rafeul median. Incizia intereseaza teaca scroto-dartoica. Se
dilacereaza celuloasa si se evidentiaza teaca vaginala care
formeaza si sacul vaginal alcatuit din testicul si cordon
testicular,ansa intestinala herniata si o cantitate de lichid de
staza.
Dupa izolarea sacului, la baza lui se face o butoniera
pentru drenarea lichidului. Pentru a putea repune organul in
cavitate, cu bisturiul se largeste inelul hernial printr-o incizie
la comisura inferioara sau in peretele lateral al inelului. Prin
bresa in sacul hernial se verifica integritatea functionala a
intestinului. Daca intestinul nu prezinta modificari, prin
palpari se repune ansa in cavitatea abdominala.
Inelul hernial se inchide printr-o sutura cu catgut, nylon,
matase in fir continuu. Celalalt testicul se castreaza normal.
Plaga cutanata se sutureaza cu matase.

71
OPERATII IN HERNIA INGVINO-SCROTALA
CRONICA

Este frecventa la vier si mai rara la armasar.


La vier :
Pregatiri preoperatorii
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura
Contentia :in decubit dorsal, cu membrele posterioare
spre inapoi.
Tehnica operatorie
La nivelul inelului ingvinal se practica o incizie
anteroposterioara care intereseaza pielea si tesutul conjunctiv,
dupa care tesutul conjunctiv se dilacereaza si se izoleaza gatul
tecii vaginale.
Cu degetul se tunelizeaza traiectul ingvinal pana se
ajunge la nivelul scrotumului unde se rupe ligamentul
testicular. In plaga operatorie se aduce sacul hernial. In fundul
sacului hernial se contentioneaza testiculul si prin torsiune
obligam ansa herniata sa refuleze in cavitatea abdominala.
La baza inelului ingvinal, pe cordonul torsionat se face o
ligatura transfixica cu matase, pastrand capetele lungi ale
firului. Se rezeca sacul herniat si se executa castrarea. Cu
firele se trece prin buzele inelului hernial dupa care se innoada
si se inchide inelul. Daca inelul nu se inchide perfect, se trece
cu firul pana se inchide. Celalalt testicul se castreaza normal.

OPERATIA IN HERNIA PERINEALA

Hernia perineala reprezinta deplasarea epiploonului,


vezicii urinare, rectului, prostatei in stanga sau dreapta
anusului. Se datoreaza desirarii peritoneului pelvin la cainii
batrani, mai freecvent la cei de talie mare, la cei care adopta
des pozitia cainelui sezand, cand se acumuleaza urina in
vezica, iar aceasta se raboteaza spre peritoneul pelvin pe care
il desira.

72
Pregatiri preoperatorii 
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura.
Contentia : decubit ventral cu trenul posterior mai sus.
Linistea operatorie : tranchilizare.
Preoperator se face clisma si se blocheza anusul.
Tehnica operatorie
Se executa o incizie verticala la 2-3cm lateral de anus, se
dilacereaza tesutul conjunctiv si se evidentiaza sfincterul anal
extern. Masa herniata se impinge spre inainte. In caz de
aderente, acestea se desprind cu atentie. Cand este herniata
vezica, cateterismul este negativ. Pentru golire, se introduce
acul si se evacueaza urina.
Refacerea diafragmei pelvine este o manopera dificila
pentru ca nu este un inel hernial clasic. Firul de catgut se trece
prin muschiul sfincterului anal extern si muschii coccigieni si
lateral prin ligamentul sacrosciatic.

OPERATII IN HERNIA VENTROLATERALA


Acest tip de hernie e de natura traumatica. Apare
frecvent la animalele mari, prin lovituri, dar si la cele mici,
prin muscaturi. In urma traumatismului, poate fi desirat si
sacul hernial=eventratie.
Pregatiri preoperatorii
Instrumentar : incizie, hemostaza, sutura.
Linistea operatorie : tranchilizare.
Contentia : decubit lateral sau dorso-lateral.
Locul de electie : tundere si dezinfectie.
Tehnica operatorie
Se examineaza animalul si se identifica inelul hernial
prin palpari profunde, exploratie transrectala sau prin trantirea
animalului. Se face o incizie verticala sau oblica sau in functie
de comisurile inelului hernial in asa fel incat post-operator sa
se asigure drenajul. Organele herniate se repun in cavitate.
Inchiderea inelului hernial se face cu matase nr.5 in fir
continuu. Cand bresa este mare, se poate executa aloplastia cu

73
fire sintetice sub forma de plasa. Plaga se inchide cu matase in
fire separate sub tub de dren.

CURS 12 16.01.2008

OPERATII PE ORGANELE GENITALE SI


URINARE

CASTRAREA MASCULILOR

Castrarea reprezinta interventia de suprimare a functiei


testiculare si se executa in scop economic, terapeutic si
zootehnic. In scop terapeutic se practica in diverse afectiuni,
iar in scop zootehnic pentru eliminarea unor masculi de la
reproductie.
TEHNICA CASTRARII MASCULILOR IN GENERAL
Pregatiri preoperatorii
Contentia:decubit dorsal sau lateral.
Locul de electie:regiunea pungilor testiculare care se
pregateste prin tundere si dezinfectie.
Instrumentar -incizie-hemostaza-sutura
-pense de castrare(pensa Reimers,
Burdizzo)
-clupe auriculare.
Tehnica operatorie
Castrarea masculilor se poate executa cu testicul acoperit
si testicul descoperit. In cea cu testicul acoperit se executa
doua incizii paralele cu rafeul median care intereseaza numai
punga scroto-dartoica(se mai practica inca castrarea vierilor
printr-o singura incizie). Lungimea inciziilor este cat axul
longitudinal al testiculului.Dupa care teaca vaginala si
testiculul se izoleaza,izoland si cordoanele testiculare cat mai
mult.

74
Ablatia testiculului se poate executa prin urmatoarele
manopere :
1.ligatura-se executa cu fir de catgut sau de matase,
executand o ligatura transfixica. Cu firul se trece prin
grosimea cordonului testicular, se leaga o jumatate apoi
cealalta si pentru siguranta de jur-imprejur.
2.torsiune-care poate fi lemitata si nelimitata.Torsiunea
nelimitata se asigura cu ajutorul unei pense hemostatice
si prin torsiunea cordonului acesta se rupe dar
necontrolat. Torsiunea limitata-se aplica o pensa
hemostatica dreapa pe cordon spre pungile testiculare si
la 1 cm se mai aplica una curba dupa care se executa
torsiunea. Cordonul testicular se rupe intre cele doua
pense.
3.aplicarea pensei Reimers-se practica la armasar de
regula.Pensa se mentine pe cordonul testicular 5-8
minute.
Dupa ablatia testiculelor,pungile testiculare se pudreaza,
iar la armasar si vier se administreaza ser antitetanic.

CASTRAREA LA ARMASAR

Preagatiri preoperatorii
Contentia: decubit lateral stang cu membrul posterior de
deasupra legat in opt.
Linistea operatorie:tranchilizare.
Dupa izolarea cordoanelor se aplica pensa Reimers mai
intai pe testiculul de dedesubt. Pensele se mentin pe cordon 5-
8 min. Fara a sectiona cordonul testicular. Dupa 5-8 min. Se
sectioneaza cordonul, se mai mentin pensele inca 1-2
min.dupa care se deschid usor lasand cordonul sa alunece
singur spre inelele ingvinale.
Post-operator :administrarea de antibiotice pe cale
generala,administrarea de ser antitetanic. Dupa 24 de ore
animalul se plimba zilnic.

75
CASTRAREA LA RUMEGATOARE

Contentia :culcare
Interventia este o metoda sangeroasa.
Inciziile se pot executa astfel :
-incizii antero-posterioare paralele cu rafeul medial
-de jur imprejur perpendicular pe rafeul medial
-incizii mai scurte e o parte se de alta perpendiculare pe
rafeul medial.Izolarea testiculului este foarte usoara avand in
vedere tesutul conjunctiv.
-sectionarea fundului pungilor testiculare.
Castrarea propriu-zisa- prin aplicarea penselor de
castrare, dar este recomandata ligatura transfixica cu matase.
La rumegatoare se face castrarea si prin metode nesangeroase
cu pensa Burdizzo.
Tehnica operatorie
Se contentioneaza cordonul intr-un pliu lateral al gatului
pungii testiculare si se aplica pensa Burdizzo care se mentine
30 sec. Pentru siguranta se mai aplica o strivire. Pe celalat
cordon se executa tot doua striviri, dar sa nu fie la acelasi
nivel.

CASTRAREA VIERULUI ADULT

Manopera de castrare este mai dificila pentru ca


celuloasa se sclerozeaza. De aceea, cateodata, se poate executa
castrarea si cu testicul descoperit.
La vierusi manopera de izolare este foarte usoara.
La vierul adult, ablatia se executa cu pensa de castrare,
prin ligatura transfixica cu matase.
La vierusi interventia, se poate executa si prin acces
ingvinal.

76
CASTRAREA LA COTOI

Contentia :in cutii speciale.


Ablatia se executa prin torsiune sau prin ligatura cu
catgut.

CASTRAREA LA CAINE

77

S-ar putea să vă placă și