Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

constituind viciile de conformaţie. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici. PDF created with pdfFactory trial version www. care pun totuşi în pericol viaţa copilului. acestea fiind varietăţi. Academia de Studii Înalte . incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. întâmpină multe greutăţi. acestea fiind heterotaxiile. 1978]. hernia diafragmatică. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. descoperind aspectele cele mai subtile. Iaşi Θ România autorului. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. malformaţii compatibile cu viaţa. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. este fertilă numai cuplată cu ancheta. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. cu o diformitate. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. puţin grave. fără aparenţă exterioară. Se pot alege materiale convenabile. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. fără diformitate. extrofia vezicii.softwarelabs. anomalii simple. prin complicaţiile lor: buza de iepure.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii. creând o conformaţie vicioasă. mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. încadrată judicios între celelalte metode. acestea sunt monstruozităţile. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. gura de lup. anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. anomalii complexe foarte grave. Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. nici unul neputând fi arbitrul final. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic. Eşantionarea este o problemă dificilă.com . • • • • anomalii simple. stenoza esofagului. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă.

boli gonosomale. transpoziţia vaselor mari. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. În din 1964. După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar. malformaţii care nu au decât o importanţă minimă. intoxicaţiilor. clonale. embrionare. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului. boli contractate în uter. zigotice. angioame etc. dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb. hipospadias. hipertrofia structurilor.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . anomalii de poziţie: dextrocardia. anomalii de fuziune: foramen ovale. fetale. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. carenţelor. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. Academia de Studii Înalte . sindactilie. După unii autori. somatice. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. polidactilie. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală. radiaţiilor etc.softwarelabs. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. mai mult psihologică: negi. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor. Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. fetopatii. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. toxoplasmoza. imperforaţie anală. factori mecanici intrauterini.. orice încercare de clasificare a rămas incompletă.

Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici. luxaţia congenitală a şoldului. malformaţiile creierului. După originea lor. după [O. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi. hipospadiasul. buza de iepure. Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc. ocluzia intestinală. Sunt bine de cunoscut. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice. spina bifida. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene. tumorile sacro-coccigiene. herniile diafragmatice. malformaţii cauzate de agenţi fizici. uneori. atrezia esofagiană. Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină.. unele hernii diafragmatice. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress. malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. 2002]. Academia de Studii Înalte . malformaţii datorate tulburărilor metabolice.com . malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale.S. După gravitate. malformaţii congenitale complexe. malformaţii cauzate de factori imunologici. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia. piciorul strâmb. de vârstă. monstruozităţile.softwarelabs. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. angioamele extensive.M. malformaţii congenitale grave: mongoloismul.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. sindactilia. deseori ne înşală. hernia ombilicală fetală.

). Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal. Acest studiu se foloseşte.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. cât şi cercetarea genezei etniilor. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce. Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. Pe lângă metoda statistică. vârsta mamei. De asemenea. dintre care vom cita doar câteva. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici. care intervin în incidenţa malformaţiilor. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor. Academia de Studii Înalte . fie de cea prospectivă. anotimpul. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial. preocupare care este abia la începutul dezvoltării. cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim. 1977]. Există unele surse de variaţii statistice. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre. Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. situaţia socială etc. fie de metoda retrospectivă. în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari. Europa). în contururi bine lămurite. o viroză etc. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene. variaţii geografice. PDF created with pdfFactory trial version www. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. din punct de vedere al patologiei comparate.şi postnatale. Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee). studiul analitic. Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie..softwarelabs. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi.com . frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia. care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice. Asemănarea ce există între malformaţiile endo. ca de pildă. respectiv proceselor patologice prenatale. Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală. 2007].

circa 50% din malformaţii nu pot fi. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni.trebuie subliniat că în practică. agenţii exogeni pot avea efecte specifice. realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. Încrucişând cele 2 linii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi. o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri. ele nemaifiind teratogene. experienţa arată că.. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. la nivelul cunoştinţelor actuale. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www. Aceste date demonstrează. printre altele. Pe de altă parte. Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo.şi endogeni. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . că fiecare proces ontogenetic.com . chiar în condiţii experimentale identice. latura calitativă a acţiunii teratogene. Ori. în mod vădit. Există o serie de cazuri. doar în 4%. în completarea explicaţiei de mai sus. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %.softwarelabs. Se constată că în condiţii experimentale identice. care la prima vedere se verifică în practica experimentală. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. că determinarea endo. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină. pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. În ceea ce priveşte factorii exo. neglijează. S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve. Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard. Trebuie reamintit. dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi. nicotină etc. Academia de Studii Înalte . tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei. comportă o înlănţuire complicată de procese.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon. Legile lui Stockard. 1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. 1978]. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc.

va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare.com . Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale. malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. monitoare etc. Un traumatism ce interesează mama. Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale.teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi.8% după majoritatea autorilor. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia. elementele radioactive din scoarţa Pământului. Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim. cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini.2. în jurul cifrei de 6. radiaţii cosmice. el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. radiaţii gama (γ). hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori. Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern . din primele luni. radiaţii ultraviolete). 1978]. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice. industriale etc. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. Academia de Studii Înalte . Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. Dintre factorii mecanici. 1%. 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen. se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice. Oul fiind slab nutrit. După opinia unor cercetători din Anglia.1%. PDF created with pdfFactory trial version www. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc.softwarelabs. Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. 1977]. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii. Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice).. Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi. Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. 1978]. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune.

se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!). protoni (nucleu de H.ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. radiaţii alfa (nucleu de heliu). oligofrenie. A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. apar malformaţii multiple şi grave. mai ales microcefalie. edificator.softwarelabs. Se prezintă. Radicali de H+ şi OH. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. organele hematopoietice. radiaţii beta (electroni). Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. 1977]. pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri. 25 au avut malformaţii grave. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. De asemenea. în funcţie de vârsta sarcinii. anencefalii şi anomalii scheletice. utilizată uneori în mod abuziv. unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie. în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. umiditate. sunt mai sensibile gonadele. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc.com . hidrocefalie. Academia de Studii Înalte . de fapt [H3O]+). radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. Iradierea unei femei însărcinate antrenează. cunoscuţi în patologia umană. Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki. e. c. Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. În Ungaria. rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza. avort sau naşterea unui copil cu malformaţii. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână. 2002]. în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. temperatură. Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. substanţe chimice). timpul de expunere. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. d. diferite particule grele. 4 au sucombat până la un an. organismele diploide fiind mai sensibile. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a. neutroni lenţi şi rapizi. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. producând modificări chimice ale unor componenţi celulari. b. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop.

Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. descendenţii au prezentat guşe. I125. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim. hipotiroidism. Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. deficienţe mintale şi tulburări de creştere. malformaţii cardiace şi sexuale. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. sursa de energie. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. micromelie. Tc99. PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs. Riscul este sigur peste 25 R. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. care este greu de apreciat. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. Cr81. Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2. naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. spina bifida. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). Au198. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. buză de iepure.). uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Hg203. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. P32 etc. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală.com . Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii. Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. de asemenea. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. are semnificaţie. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme. Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. 1978]. cataractă. Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru.7%. Na24.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Academia de Studii Înalte . Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte.

senior editor: prof. Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale. ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale. colectivul ştiinţific: asist. hipoxia poate conduce la moartea zigotului.România . univ. dr. renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www.home. Luca Arbore nr. Ultrasunetele. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate.şef de lucrări. We are looking for a good information! Curs nr. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv. susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută. Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare. Cynthia Petrovanu. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară. Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. 1977]. totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată. redactor şef: dr. sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină.com . Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii. Academia de Studii Înalte . asist. univ. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct.medicalcurs.ro. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă.str.preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte . în primele zile după fecundaţie. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc. sunt de asemenea teratogene. dr.10A. Liliana Foia. ducând la malformaţii [Geormăneanu.supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. Începând cu această inducţie primară. dr. secretar de redacţie conf. univ.softwarelabs. Colectivul redacţional: prof.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.ro www. dr.Iaşi . Mihai Vasile Botez. ducând la bride amniotice. 10 . univ. Astfel. De asemenea. director: dr. 1978].coordonator general de programe. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. Observaţii diverse (1995).. Florina Filip Ciubotaru . Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic. univ. Florin George Frunză . tel: 0232/250929. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. email:medbotez@email. 1978]. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor. dr.Catedra de Medicină de Familie . de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat. 1977]. se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. Jan Hurjui . Rodica Petrovanu . metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut).

după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. Actualmente. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. Unele din malformaţii [Geormăneanu. ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. microftalmie). apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. Astfel. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. Uneori. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale. 1978] ale ochiului (cataractă. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%. 1978]. iar în trimestrul III zero. îngreunând diagnosticul. Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. De exemplu. Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. De asemenea. Academia de Studii Înalte . ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). Este PDF created with pdfFactory trial version www. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate. acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani. Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână.8 %. Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină. care a născut de două ori anencefal. Astfel. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot.softwarelabs. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri. în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. în trimestrul II de 3. oligosimptomatic. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos.com .

). Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie. Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte. Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature.softwarelabs. Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt. Pe de altă parte. cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu. Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. Malformaţiile au fost microftalmii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Mame care au avut în copilărie rujeolă. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. 1978] congenitale (două cazuri la 38). Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. De asemenea. După gripă au fost semnalate embriopatii. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia). avortul terapeutic [Sârbu. 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. pisici etc. agentul infecţios putând determina moartea oului. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu.. Academia de Studii Înalte . Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. Mai frecvent se întâlnesc avorturi. Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini. 2 au prezentat malformaţii congenitale. 1978].gură de lup.. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale. naşteri premature şi nounăscuţi morţi.). hidrocefalii. Influenţa depinde de vârsta sarcinii.com . Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale. tulburări oculare etc. Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie. Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie. 1978]. născuţi morţi şi malformaţii multiple. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. hidrocefalie. A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. pot produce veritabile leziuni ovulare. şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. malformaţii sau o afecţiune fetală. Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii . chiar inaparente la mamă. fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. În aceste condiţii. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie. 1978]. 1 PDF created with pdfFactory trial version www. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară.a. iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%). prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie. Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare.

Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. Prin urmare. globii ochulari. mai rar rozătoare şi alimente infectate. infecţie perinatală sau placentară. tulburări de permeabilitate vasculară etc. mai frecvent malformaţii cardiace. Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. sublinguale şi submaxilare). trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate. hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. Sifilisul produce alterări scheletice. necroze. 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. La baza producerii modificări. Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. fie la avort. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. calcifieri cerebrale. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită. Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. În concluzie. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat.softwarelabs. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. naşteri premature [Bareliuc.com . Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice. Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză. Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www. doza de virus.or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi. Leziunile malformative sunt polimorfe. tipul infecţiei virale. anomalii ale feţei şi oculare. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. ficatul. splina. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. 1977] sau malformaţii. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză. alergic. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. nervoase. plămânii. 1977]. Pentru a obţine efectul teratogen. Academia de Studii Înalte . tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc.

medicamentelor. Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. 1978] apar la 75% din descendenţi. embrionului şi fătului. defecte viscerale. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice. având caracterul atrofiilor de retină. cecitate. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. ale membrelor inferioare şi sternului. ectopia viscerelor abdominale. Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate. S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici.softwarelabs. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. exencefalie. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice.1% au născut copii cu diferite malformaţii. iar malformaţiile organice [Geormăneanu. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme.com . demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv. Prin aceste experienţe. Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii. Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. anoftalmie. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. chiar dacă organismul mamei nu este atins. rinichi în potcoavă. foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice. sinostoze. Academia de Studii Înalte . riboflavinică. acţionând ca factori de mediu extern. Iaşi Θ România dezbătută în literatură. în diversele stadii de evoluţie. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă. Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului.

naşteri premature. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate. hipotrofie fetală intrauterină. 1978]. Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului. ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. 2. Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. nu este periculos pentru embrionul uman. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. Iaşi Θ România de animale de laborator.com . Din contră. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic. numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală.softwarelabs. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă. 1977]. decolări de placentă. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. Înainte de nidaţie. Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. morţi fetale intrauterine. 3. Astfel. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. Academia de Studii Înalte . fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale. Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. 1. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu. celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. a cărui dezvoltare nu este încă terminată.

Iaşi Θ România • • • benzolul. copii. Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. Mai târziu. care este foarte răspândit în industria modernă. tulburări de coagulare2. există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie.a). Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini.com . Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. fosforul. după numele unui râu japonez foarte poluat. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale. ca întârzieri în mers. cardiopatii trombozate şi emboligene). O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. a mamei. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. Analizate. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. surditate. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. secara cornută. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.softwarelabs. Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata. Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. adeseori mortală. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate. benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. PDF created with pdfFactory trial version www. nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. În timpul sarcinii. • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate. Academia de Studii Înalte . ruta salina. după o intoxicaţie severă. tulburări cerebrale şi întârziere mintală. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. mercurul. după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata. • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne. chinina. leziuni viscerale şi sechele neurologice.

urmat de decizia ultimei părţi. Academia de Studii Înalte . în condiţiile accesului la informaţii adecvate. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale. interesare neurologică cu tulburări de tonus. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială). Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă.. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită. consultare. morţi fetale. fie accidentale. Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. folosirea în mod corect a metodei alease.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia. Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică.softwarelabs. 2002] de comunicare (dialog. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice. Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă.. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare.com . de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi. să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală. consiliere. Se include consilierea pentru sarcină. Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid. pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului. Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale. Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală.). moaşe etc. cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită. trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei.

Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei. casete video etc.5 m). Aranjarea mobilierului în cabinet. comunicarea non-verbală. 2007]. Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. fie la cabinet. inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere. în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă). 2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu. Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea. aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori).softwarelabs.[Hurjui. modele anatomice. oferiţi-i întreaga atenţie. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet. Iaşi Θ România contraceptivă. întrebări. furnizare de informaţii utile.a. În timpul consilierii pacientului (. Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Academia de Studii Înalte . reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. Atunci când este posibil. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului). pilule contraceptive ş. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1. clinică etc. filme. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică. Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială. Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie. plasate în sălile de aşteptare.ţilor). prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău.com . Tot personalul ce lucrează la program. PDF created with pdfFactory trial version www. Prin participarea la discuţii în grup. planşe anatomice.

Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor.com . Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. implicaţi-i prin înregistrarea. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge. Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi . Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. persoanele pe care le vor vedea. titlu etc. Pentru pacienţii vechi. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.). Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. în fişe. Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială. aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială. We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www. a oricărei noi informaţii. Academia de Studii Înalte . cât va dura vizita şi dacă este necesara plata.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile. Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume. Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări.softwarelabs.