Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

com .Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. gura de lup. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. acestea sunt monstruozităţile. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. 1978]. care pun totuşi în pericol viaţa copilului. anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. Eşantionarea este o problemă dificilă. extrofia vezicii. fără aparenţă exterioară. Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre. constituind viciile de conformaţie. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. acestea fiind varietăţi. fără diformitate. hernia diafragmatică. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. descoperind aspectele cele mai subtile. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. întâmpină multe greutăţi. este fertilă numai cuplată cu ancheta. Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. anomalii simple. Academia de Studii Înalte . care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. nici unul neputând fi arbitrul final. malformaţii compatibile cu viaţa. incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. PDF created with pdfFactory trial version www. Se pot alege materiale convenabile.softwarelabs. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim. stenoza esofagului. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic. prin complicaţiile lor: buza de iepure. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. Iaşi Θ România autorului. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. cu o diformitate. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective. acestea fiind heterotaxiile. puţin grave. încadrată judicios între celelalte metode. • • • • anomalii simple. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii. anomalii complexe foarte grave. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. creând o conformaţie vicioasă.

dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. somatice. imperforaţie anală. zigotice. embrionare.com . Academia de Studii Înalte . carenţelor. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. radiaţiilor etc.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www. sindactilie. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. boli contractate în uter. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului. hipospadias. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. polidactilie. malformaţii care nu au decât o importanţă minimă. clonale. intoxicaţiilor. factori mecanici intrauterini. boli gonosomale. Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. anomalii de fuziune: foramen ovale.softwarelabs. anomalii de poziţie: dextrocardia. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar. hipertrofia structurilor. fetopatii. După unii autori. transpoziţia vaselor mari. fetale. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală. mai mult psihologică: negi. angioame etc.. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. toxoplasmoza. În din 1964.

După gravitate. herniile diafragmatice. uneori. deseori ne înşală. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia.M. malformaţii congenitale grave: mongoloismul. angioamele extensive. spina bifida. Sunt bine de cunoscut. Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. După originea lor. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. malformaţiile creierului. buza de iepure. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină.softwarelabs.. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. unele hernii diafragmatice. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc. după [O. malformaţii datorate tulburărilor metabolice. malformaţii congenitale complexe. sindactilia.com . atrezia esofagiană. de vârstă. luxaţia congenitală a şoldului. tumorile sacro-coccigiene. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale. 2002]. Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici. malformaţii cauzate de factori imunologici. hernia ombilicală fetală.S. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate. piciorul strâmb. malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale. monstruozităţile. Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. malformaţii cauzate de agenţi fizici. hipospadiasul. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress. Academia de Studii Înalte . ocluzia intestinală.

Europa). ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. Pe lângă metoda statistică. situaţia socială etc. respectiv proceselor patologice prenatale. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce.com . ca de pildă. PDF created with pdfFactory trial version www. Asemănarea ce există între malformaţiile endo. Există unele surse de variaţii statistice.). Acest studiu se foloseşte. Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial. preocupare care este abia la începutul dezvoltării. Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. dintre care vom cita doar câteva. fie de metoda retrospectivă.şi postnatale. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară. Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene.softwarelabs. o viroză etc. frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia. Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee). procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari. variaţii geografice. Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor. a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. De asemenea. 2007]. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. din punct de vedere al patologiei comparate. corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. 1977]. în contururi bine lămurite. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie.. care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice. vârsta mamei. fie de cea prospectivă. în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice. care intervin în incidenţa malformaţiilor. anotimpul. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre. cât şi cercetarea genezei etniilor. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte. studiul analitic. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal. Academia de Studii Înalte .

trebuie subliniat că în practică. În ceea ce priveşte factorii exo. Academia de Studii Înalte . Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. latura calitativă a acţiunii teratogene. ele nemaifiind teratogene.softwarelabs. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www.şi endogeni. printre altele. Ori. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. că fiecare proces ontogenetic. Trebuie reamintit. tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei. neglijează. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei. chiar în condiţii experimentale identice. experienţa arată că. că determinarea endo. în mod vădit. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni.com . Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă.. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. care la prima vedere se verifică în practica experimentală. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo. dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim. Se constată că în condiţii experimentale identice. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %. 1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. Legile lui Stockard. o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri. doar în 4%. Există o serie de cazuri. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. agenţii exogeni pot avea efecte specifice. aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. în completarea explicaţiei de mai sus. circa 50% din malformaţii nu pot fi. Aceste date demonstrează. Încrucişând cele 2 linii. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină. Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard. comportă o înlănţuire complicată de procese.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. la nivelul cunoştinţelor actuale. care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi. 1978]. nicotină etc. Pe de altă parte. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă.

radiaţii gama (γ). nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc. Dintre factorii mecanici. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort. doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. din primele luni. în jurul cifrei de 6. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . 1978]. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice. 1977]. 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen. malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului.2. monitoare etc. Un traumatism ce interesează mama. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale. Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. industriale etc.. Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice).1%. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune. Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim.softwarelabs. va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern . hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi. Oul fiind slab nutrit. radiaţii ultraviolete). elementele radioactive din scoarţa Pământului. 1%. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia.8% după majoritatea autorilor. PDF created with pdfFactory trial version www. 1978]. După opinia unor cercetători din Anglia. radiaţii cosmice. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare. Academia de Studii Înalte . cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice.com . Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale. Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii. se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină.teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi.

După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. diferite particule grele. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. mai ales microcefalie. avort sau naşterea unui copil cu malformaţii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. cunoscuţi în patologia umană. 1977]. 2002]. Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. oligofrenie. radiaţii alfa (nucleu de heliu). şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină. timpul de expunere. unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie. hidrocefalie. producând modificări chimice ale unor componenţi celulari. protoni (nucleu de H. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. sunt mai sensibile gonadele. Academia de Studii Înalte . substanţe chimice). pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri. se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!).com . radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. e. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. de fapt [H3O]+). temperatură. în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. organismele diploide fiind mai sensibile. Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc. utilizată uneori în mod abuziv. b. Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. 4 au sucombat până la un an. d. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână. apar malformaţii multiple şi grave. umiditate. radiaţii beta (electroni). în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. în funcţie de vârsta sarcinii. Radicali de H+ şi OH. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki. A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni. anencefalii şi anomalii scheletice. Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. edificator. Iradierea unei femei însărcinate antrenează. De asemenea. neutroni lenţi şi rapizi. Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. Se prezintă. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a.softwarelabs. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. 25 au avut malformaţii grave. În Ungaria. c. organele hematopoietice.ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza.

Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter. hipotiroidism. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. PDF created with pdfFactory trial version www. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. Hg203. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim. spina bifida. I125. sursa de energie.com . Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. malformaţii cardiace şi sexuale. P32 etc. micromelie.softwarelabs. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2. Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt.7%.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Cr81. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. de asemenea. Au198. Tc99. 1978]. Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru. deficienţe mintale şi tulburări de creştere. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. care este greu de apreciat. uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. descendenţii au prezentat guşe. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme. cataractă. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. Riscul este sigur peste 25 R. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol. buză de iepure. Na24. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice. Academia de Studii Înalte . are semnificaţie.). Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte.

1978]. de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. Cynthia Petrovanu. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor. Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct. Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii.10A. Astfel. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă. Florin George Frunză .România . Academia de Studii Înalte . Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale.Catedra de Medicină de Familie . We are looking for a good information! Curs nr. Rodica Petrovanu .. tel: 0232/250929. Luca Arbore nr. univ. ducând la malformaţii [Geormăneanu. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www. Liliana Foia. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc. 10 . Florina Filip Ciubotaru . Colectivul redacţional: prof. univ. colectivul ştiinţific: asist. 1977]. totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată. se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut).şef de lucrări. Ultrasunetele. susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută. dr. Observaţii diverse (1995).preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte . Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. dr. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. director: dr. Jan Hurjui . hipoxia poate conduce la moartea zigotului. 1977]. Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare. sunt de asemenea teratogene. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate.medicalcurs. renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. Începând cu această inducţie primară. dr. ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale. univ. secretar de redacţie conf.com . chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale. ducând la bride amniotice.str.Iaşi . sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină. dr. redactor şef: dr. univ.home. univ. Mihai Vasile Botez.coordonator general de programe.ro.supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv. 1978]. dr. Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic. email:medbotez@email. senior editor: prof. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară. De asemenea.ro www.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.softwarelabs. în primele zile după fecundaţie. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat. asist.

surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. Astfel. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. microftalmie). În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină. Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure. 1978]. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. Este PDF created with pdfFactory trial version www. Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. Astfel. în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. în trimestrul II de 3.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%.com . Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani. Academia de Studii Înalte . Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri.8 %.softwarelabs. Unele din malformaţii [Geormăneanu. Uneori. De exemplu. îngreunând diagnosticul. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână. oligosimptomatic. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată. iar în trimestrul III zero. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. care a născut de două ori anencefal. ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. Actualmente. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină. 1978] ale ochiului (cataractă. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. De asemenea. acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni. apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate.

iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. pot produce veritabile leziuni ovulare. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. De asemenea. 2 au prezentat malformaţii congenitale. hidrocefalie. pisici etc. După gripă au fost semnalate embriopatii. Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. 1978]. naşteri premature şi nounăscuţi morţi. tulburări oculare etc. fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia). iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%).Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.softwarelabs. Pe de altă parte.. Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt. chiar inaparente la mamă. A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. Mame care au avut în copilărie rujeolă. 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară. Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie. Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature. 1 PDF created with pdfFactory trial version www. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie.a. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie.).gură de lup. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. hidrocefalii. Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie. Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu. Malformaţiile au fost microftalmii. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine. În aceste condiţii. Academia de Studii Înalte . născuţi morţi şi malformaţii multiple.. agentul infecţios putând determina moartea oului. Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie. avortul terapeutic [Sârbu. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu. prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%. Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte. şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. Influenţa depinde de vârsta sarcinii. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale. 1978]. malformaţii sau o afecţiune fetală.). 1978] congenitale (două cazuri la 38). Mai frecvent se întâlnesc avorturi. Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii .com . 1978]. ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare.

softwarelabs. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. sublinguale şi submaxilare). doza de virus. globii ochulari. Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză. trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. 1977]. Leziunile malformative sunt polimorfe. ficatul. infecţie perinatală sau placentară. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. Academia de Studii Înalte . splina. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor. tulburări de permeabilitate vasculară etc.or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. naşteri premature [Bareliuc. La baza producerii modificări. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. Sifilisul produce alterări scheletice. Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. alergic.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită. 1977] sau malformaţii. tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. calcifieri cerebrale. Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială. fie la avort. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. tipul infecţiei virale. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi.com . Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat. mai rar rozătoare şi alimente infectate. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. plămânii. 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. nervoase. anomalii ale feţei şi oculare. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. În concluzie. hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www. Prin urmare. Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. Pentru a obţine efectul teratogen. Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere. necroze. mai frecvent malformaţii cardiace.

Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. Iaşi Θ România dezbătută în literatură. defecte viscerale. medicamentelor. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice. 1978] apar la 75% din descendenţi. riboflavinică. exencefalie. acţionând ca factori de mediu extern. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani.com . al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen.softwarelabs. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. rinichi în potcoavă. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. sinostoze. anoftalmie. cecitate. în diversele stadii de evoluţie. Academia de Studii Înalte . S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile. Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice. deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă. având caracterul atrofiilor de retină. demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv. În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. ale membrelor inferioare şi sternului. ectopia viscerelor abdominale. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. Prin aceste experienţe. embrionului şi fătului. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii.1% au născut copii cu diferite malformaţii. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. iar malformaţiile organice [Geormăneanu. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. chiar dacă organismul mamei nu este atins. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii.

Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. Înainte de nidaţie. majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. morţi fetale intrauterine. decolări de placentă. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu. 1. Din contră. nu este periculos pentru embrionul uman. Academia de Studii Înalte . hipotrofie fetală intrauterină. fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii. Astfel. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. 3. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. 1978]. Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. 2. Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate.com . naşteri premature. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic. numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide. Iaşi Θ România de animale de laborator. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală. Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare.softwarelabs. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. a cărui dezvoltare nu este încă terminată. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice. 1977]. ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului.

ca întârzieri în mers. care este foarte răspândit în industria modernă. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. surditate. după numele unui râu japonez foarte poluat. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n.a). Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile. Iaşi Θ România • • • benzolul. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. chinina. nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata. Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata. • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. Mai târziu. contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale.com . 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului.softwarelabs. PDF created with pdfFactory trial version www. Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. leziuni viscerale şi sechele neurologice. după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie. pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. după o intoxicaţie severă. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul. Analizate. fosforul. ruta salina. Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. copii. a mamei. cardiopatii trombozate şi emboligene). Academia de Studii Înalte . Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini. tulburări cerebrale şi întârziere mintală. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. În timpul sarcinii. mercurul. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. secara cornută. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. tulburări de coagulare2. adeseori mortală. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate.

CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită. Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie. 2002] de comunicare (dialog. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială). Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică. morţi fetale. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia.). fie accidentale. moaşe etc. pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. în condiţiile accesului la informaţii adecvate. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale. Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. Academia de Studii Înalte . Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi. La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice.softwarelabs. Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice. sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă. convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală. urmat de decizia ultimei părţi. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. Se include consilierea pentru sarcină. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. folosirea în mod corect a metodei alease. să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o. interesare neurologică cu tulburări de tonus. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid. consiliere. Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită. consultare.. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită. Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut.. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală.com . trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei.

Academia de Studii Înalte . Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere. pilule contraceptive ş. Prin participarea la discuţii în grup. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1. Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. planşe anatomice. 2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu. prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău. filme.5 m).[Hurjui. casete video etc. 2007]. PDF created with pdfFactory trial version www.a. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului).ţilor). clinică etc. Atunci când este posibil. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică.softwarelabs. Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă).com . În timpul consilierii pacientului (. întrebări. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. Iaşi Θ România contraceptivă. oferiţi-i întreaga atenţie. plasate în sălile de aşteptare. inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). Aranjarea mobilierului în cabinet. fie la cabinet. Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie. Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială. Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei. furnizare de informaţii utile. Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea. Tot personalul ce lucrează la program. reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). comunicarea non-verbală. modele anatomice. aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori).

Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www. Pentru pacienţii vechi. Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume. Academia de Studii Înalte . Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială. Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. cât va dura vizita şi dacă este necesara plata. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge. Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări. persoanele pe care le vor vedea. titlu etc. Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi . în fişe. implicaţi-i prin înregistrarea. Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor.). Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială. a oricărei noi informaţii. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile.softwarelabs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful