Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

PDF created with pdfFactory trial version www. gura de lup. Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. cu o diformitate. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. acestea fiind varietăţi. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic. puţin grave. care pun totuşi în pericol viaţa copilului.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . Academia de Studii Înalte . Eşantionarea este o problemă dificilă. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici.softwarelabs. malformaţii compatibile cu viaţa. încadrată judicios între celelalte metode. întâmpină multe greutăţi. descoperind aspectele cele mai subtile. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. fără diformitate. Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. constituind viciile de conformaţie. extrofia vezicii. fără aparenţă exterioară. nici unul neputând fi arbitrul final. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. Se pot alege materiale convenabile. • • • • anomalii simple. 1978]. Iaşi Θ România autorului. mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. acestea fiind heterotaxiile. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii. prin complicaţiile lor: buza de iepure. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. anomalii simple. care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. anomalii complexe foarte grave. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. creând o conformaţie vicioasă. acestea sunt monstruozităţile. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective. stenoza esofagului. hernia diafragmatică. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă. anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. este fertilă numai cuplată cu ancheta.

embrionare. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. sindactilie. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs. dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb. După unii autori. anomalii de fuziune: foramen ovale. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului. clonale. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. zigotice. Academia de Studii Înalte . boli gonosomale. În din 1964. transpoziţia vaselor mari. fetopatii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice. După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. radiaţiilor etc. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. factori mecanici intrauterini. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. anomalii de poziţie: dextrocardia. boli contractate în uter. fetale.. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală.com . malformaţii care nu au decât o importanţă minimă. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. carenţelor. toxoplasmoza. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. polidactilie. hipertrofia structurilor. intoxicaţiilor. somatice. angioame etc. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. imperforaţie anală. hipospadias. mai mult psihologică: negi.

După originea lor. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. malformaţii datorate tulburărilor metabolice.M. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală.. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene. Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress. atrezia esofagiană. Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. malformaţii cauzate de factori imunologici. buza de iepure.com . malformaţii cauzate de agenţi fizici.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. luxaţia congenitală a şoldului. hipospadiasul. unele hernii diafragmatice. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice. tumorile sacro-coccigiene.softwarelabs. de vârstă. spina bifida. 2002].S. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate. monstruozităţile. malformaţii congenitale grave: mongoloismul. malformaţiile creierului. După gravitate. deseori ne înşală. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia. malformaţii congenitale complexe. după [O. uneori. malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale. Sunt bine de cunoscut. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc. piciorul strâmb. hernia ombilicală fetală. herniile diafragmatice. malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale. angioamele extensive. sindactilia. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. ocluzia intestinală. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace. Academia de Studii Înalte . Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă.

Pe lângă metoda statistică. 1977]. a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. PDF created with pdfFactory trial version www. respectiv proceselor patologice prenatale. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală. care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice. Europa). în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim. care intervin în incidenţa malformaţiilor. frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia. Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. dintre care vom cita doar câteva.. preocupare care este abia la începutul dezvoltării. ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial. anotimpul. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi. fie de metoda retrospectivă. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal. o viroză etc. fie de cea prospectivă. înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. Acest studiu se foloseşte. Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. Asemănarea ce există între malformaţiile endo. cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale. situaţia socială etc. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară. în contururi bine lămurite. 2007]. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene. Academia de Studii Înalte .softwarelabs. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. De asemenea. procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte.).Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. cât şi cercetarea genezei etniilor. vârsta mamei. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici.com . Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee).şi postnatale. Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice. variaţii geografice. Există unele surse de variaţii statistice. ca de pildă. Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. studiul analitic. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor. din punct de vedere al patologiei comparate.

Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www. În ceea ce priveşte factorii exo.şi endogeni.com . realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard. Se constată că în condiţii experimentale identice. Pe de altă parte.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon. chiar în condiţii experimentale identice. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă. neglijează. Trebuie reamintit. printre altele. 1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. Academia de Studii Înalte . dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. comportă o înlănţuire complicată de procese. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc. Ori. o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri. 1978]. în mod vădit. nicotină etc.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită.trebuie subliniat că în practică. doar în 4%. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. latura calitativă a acţiunii teratogene. Există o serie de cazuri. agenţii exogeni pot avea efecte specifice. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . circa 50% din malformaţii nu pot fi. care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi. Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină. experienţa arată că. Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo. Aceste date demonstrează. la nivelul cunoştinţelor actuale. şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei. pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă. Încrucişând cele 2 linii. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni. aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi. Legile lui Stockard. că fiecare proces ontogenetic. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %.softwarelabs. ele nemaifiind teratogene. în completarea explicaţiei de mai sus.. că determinarea endo. care la prima vedere se verifică în practica experimentală.

1977]. industriale etc.softwarelabs.teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice. 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen.. Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice). elementele radioactive din scoarţa Pământului. radiaţii ultraviolete). Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale. Oul fiind slab nutrit. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . 1%. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare.1%. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia. el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune. hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori.2. După opinia unor cercetători din Anglia. 1978]. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină. Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale. din primele luni.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. 1978]. Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. Academia de Studii Înalte .8% după majoritatea autorilor. Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. monitoare etc. PDF created with pdfFactory trial version www. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice. Un traumatism ce interesează mama. Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi. cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort. malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. în jurul cifrei de 6. radiaţii cosmice. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi. Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri. doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%.com . Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern . nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc. radiaţii gama (γ). Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. Dintre factorii mecanici.

1977]. temperatură. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. De asemenea. Academia de Studii Înalte . Se prezintă. 4 au sucombat până la un an. pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri.com . Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. diferite particule grele. Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc. radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. în funcţie de vârsta sarcinii. timpul de expunere. edificator. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a. apar malformaţii multiple şi grave.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână. d. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. neutroni lenţi şi rapizi. se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!). protoni (nucleu de H. producând modificări chimice ale unor componenţi celulari. În Ungaria. de fapt [H3O]+). b. Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. avort sau naşterea unui copil cu malformaţii. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. radiaţii beta (electroni). Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. mai ales microcefalie. radiaţii alfa (nucleu de heliu).ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. hidrocefalie. Radicali de H+ şi OH. c. în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni. anencefalii şi anomalii scheletice. substanţe chimice). organele hematopoietice. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki. unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie. Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. sunt mai sensibile gonadele. utilizată uneori în mod abuziv. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop. oligofrenie. e.softwarelabs. După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. umiditate. 2002]. în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. cunoscuţi în patologia umană. 25 au avut malformaţii grave. organismele diploide fiind mai sensibile. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. Iradierea unei femei însărcinate antrenează.

deficienţe mintale şi tulburări de creştere. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. buză de iepure. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii. I125. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. cataractă. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. Na24. sursa de energie. de asemenea. Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. descendenţii au prezentat guşe. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter. PDF created with pdfFactory trial version www.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Hg203. hipotiroidism. Riscul este sigur peste 25 R. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. P32 etc. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme.com .softwarelabs. Cr81. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt. care este greu de apreciat. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. Academia de Studii Înalte . Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. spina bifida. malformaţii cardiace şi sexuale. naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice.7%.). În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie. Tc99. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. are semnificaţie. Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol. Au198. Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2. uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. micromelie. Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. 1978]. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală.

de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. Ultrasunetele. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct. Luca Arbore nr. Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. Jan Hurjui . secretar de redacţie conf. univ. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate. Colectivul redacţional: prof. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv. colectivul ştiinţific: asist.şef de lucrări. susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută.softwarelabs.medicalcurs.10A. ducând la malformaţii [Geormăneanu. dr. 1977]. renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. univ. 1978]. De asemenea. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. Rodica Petrovanu .com . univ. chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale. sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www. director: dr. univ. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat.ro. email:medbotez@email. Începând cu această inducţie primară. ducând la bride amniotice.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. dr. în primele zile după fecundaţie. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc.preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte .coordonator general de programe. 1978].supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Florina Filip Ciubotaru . metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut). univ. tel: 0232/250929. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor. dr.Catedra de Medicină de Familie . Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. Cynthia Petrovanu. Florin George Frunză . Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii. Astfel. Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic. We are looking for a good information! Curs nr. dr. 10 . Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare. Mihai Vasile Botez. Liliana Foia. Academia de Studii Înalte . Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară. 1977]. redactor şef: dr.str.Iaşi .ro www. ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale. totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată. senior editor: prof. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă.home..România . hipoxia poate conduce la moartea zigotului. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. dr. sunt de asemenea teratogene. Observaţii diverse (1995). asist.

iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic. Astfel. De asemenea. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată. care a născut de două ori anencefal.8 %. după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină. ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. 1978]. apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). De exemplu. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. Academia de Studii Înalte . Astfel. Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. oligosimptomatic. iar în trimestrul III zero. Actualmente. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani. în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. Uneori. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. în trimestrul II de 3.softwarelabs. În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. îngreunând diagnosticul. Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%. Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină.com . Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale. Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot. Unele din malformaţii [Geormăneanu. Este PDF created with pdfFactory trial version www. Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. microftalmie). 1978] ale ochiului (cataractă.

Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie. Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu. avortul terapeutic [Sârbu. Mame care au avut în copilărie rujeolă. Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt. Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. pisici etc.com . Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature.. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%). Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini. născuţi morţi şi malformaţii multiple. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie. În aceste condiţii. De asemenea. Academia de Studii Înalte . prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%.softwarelabs. fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie. Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. 1978] congenitale (două cazuri la 38). Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. naşteri premature şi nounăscuţi morţi. Malformaţiile au fost microftalmii. Influenţa depinde de vârsta sarcinii. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia). A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. chiar inaparente la mamă. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. hidrocefalie. iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. malformaţii sau o afecţiune fetală. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. 2 au prezentat malformaţii congenitale. tulburări oculare etc. Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale.a. Pe de altă parte. 1 PDF created with pdfFactory trial version www. şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Mai frecvent se întâlnesc avorturi. cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu.). agentul infecţios putând determina moartea oului. pot produce veritabile leziuni ovulare.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale. După gripă au fost semnalate embriopatii. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine.gură de lup. Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte.). ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare. 1978]. 1978]. 1978]. hidrocefalii. Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară. Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii . 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie.. Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu.

Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială. globii ochulari. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită. tulburări de permeabilitate vasculară etc. Prin urmare. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. tipul infecţiei virale.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. sublinguale şi submaxilare). hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate. splina. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor. La baza producerii modificări. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul. 1977].or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. anomalii ale feţei şi oculare. Pentru a obţine efectul teratogen. ficatul. mai rar rozătoare şi alimente infectate. tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză. nervoase. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat. alergic. doza de virus. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. 1977] sau malformaţii. mai frecvent malformaţii cardiace. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. În concluzie. Academia de Studii Înalte . infecţie perinatală sau placentară. Leziunile malformative sunt polimorfe. fie la avort. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. calcifieri cerebrale. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor. Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. Sifilisul produce alterări scheletice. naşteri premature [Bareliuc. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză. plămânii.com . Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere.softwarelabs. necroze. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www.

demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv. exencefalie. 1978] apar la 75% din descendenţi. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile. ectopia viscerelor abdominale. iar malformaţiile organice [Geormăneanu. Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6.softwarelabs. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. acţionând ca factori de mediu extern. Prin aceste experienţe. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). cecitate. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici. embrionului şi fătului. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. Academia de Studii Înalte .com . rinichi în potcoavă. foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen. al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice. deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. în diversele stadii de evoluţie. anoftalmie. ale membrelor inferioare şi sternului. medicamentelor. Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă.1% au născut copii cu diferite malformaţii. riboflavinică.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. având caracterul atrofiilor de retină. Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. Iaşi Θ România dezbătută în literatură. chiar dacă organismul mamei nu este atins. sinostoze. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate. defecte viscerale.

Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice.com . majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. 2. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic. numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. Academia de Studii Înalte . morţi fetale intrauterine. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală. 1977]. a cărui dezvoltare nu este încă terminată. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. decolări de placentă. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă. hipotrofie fetală intrauterină. Astfel. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. Înainte de nidaţie. celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. Din contră. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului.softwarelabs. 1978]. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare. Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 1. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. nu este periculos pentru embrionul uman. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii. Iaşi Θ România de animale de laborator. ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. naşteri premature. 3. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic.

com . după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. Analizate. chinina. care este foarte răspândit în industria modernă. a mamei. fosforul. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. Academia de Studii Înalte . după numele unui râu japonez foarte poluat. Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini. Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul. tulburări de coagulare2. Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. PDF created with pdfFactory trial version www. după o intoxicaţie severă. Iaşi Θ România • • • benzolul. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie. Mai târziu.a). • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. leziuni viscerale şi sechele neurologice.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate. surditate. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n. secara cornută. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului. contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale.softwarelabs. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. copii. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. tulburări cerebrale şi întârziere mintală. ca întârzieri în mers. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. În timpul sarcinii. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. ruta salina. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile. • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne. adeseori mortală. Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. mercurul. 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. cardiopatii trombozate şi emboligene).

sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă. urmat de decizia ultimei părţi. Se include consilierea pentru sarcină.com . cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală. Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale. morţi fetale. 2002] de comunicare (dialog. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid.). Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală. Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială). La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului. Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică. Academia de Studii Înalte . Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei. folosirea în mod corect a metodei alease. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită. Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă. Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut.. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale. Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o.. de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. consultare. fie accidentale.softwarelabs. CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită. interesare neurologică cu tulburări de tonus. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. moaşe etc. pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. în condiţiile accesului la informaţii adecvate. consiliere. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia.

Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei. Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere. modele anatomice. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet. aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori). pilule contraceptive ş. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1. în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă). oferiţi-i întreaga atenţie.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu. Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială.com .softwarelabs. clinică etc. Atunci când este posibil. Iaşi Θ România contraceptivă. fie la cabinet. filme. Tot personalul ce lucrează la program. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. întrebări. PDF created with pdfFactory trial version www. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului). Aranjarea mobilierului în cabinet. Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. Prin participarea la discuţii în grup. plasate în sălile de aşteptare. Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere.[Hurjui. Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie. furnizare de informaţii utile. În timpul consilierii pacientului (. inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). planşe anatomice.5 m).a.ţilor). Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea. 2007]. reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). casete video etc. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău. comunicarea non-verbală. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică. Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. Academia de Studii Înalte . prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante.

aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială. în fişe.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile. Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor.softwarelabs. persoanele pe care le vor vedea. implicaţi-i prin înregistrarea. Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge.com .Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www. cât va dura vizita şi dacă este necesara plata. Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări. Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi . Pentru pacienţii vechi. titlu etc. Academia de Studii Înalte . a oricărei noi informaţii.). Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială. Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume. Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful