P. 1
lucruri ce pot afecta o sarcina

lucruri ce pot afecta o sarcina

|Views: 296|Likes:
Published by anyroibu

More info:

Published by: anyroibu on Feb 23, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/16/2014

pdf

text

original

Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. malformaţii compatibile cu viaţa. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 1978]. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă. acestea fiind heterotaxiile. mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. care pun totuşi în pericol viaţa copilului. Eşantionarea este o problemă dificilă. constituind viciile de conformaţie. acestea sunt monstruozităţile. anomalii simple. incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii. Se pot alege materiale convenabile. Academia de Studii Înalte . Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. extrofia vezicii. nici unul neputând fi arbitrul final. fără aparenţă exterioară. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective. fără diformitate. • • • • anomalii simple. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. descoperind aspectele cele mai subtile. creând o conformaţie vicioasă. gura de lup. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. hernia diafragmatică. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici. anomalii complexe foarte grave.softwarelabs. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. cu o diformitate. puţin grave. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. întâmpină multe greutăţi. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. este fertilă numai cuplată cu ancheta. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. prin complicaţiile lor: buza de iepure. Iaşi Θ România autorului. încadrată judicios între celelalte metode. acestea fiind varietăţi. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. PDF created with pdfFactory trial version www. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim.com . Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. stenoza esofagului. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic.

malformaţii care nu au decât o importanţă minimă. După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. imperforaţie anală. factori mecanici intrauterini. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar. zigotice. sindactilie. transpoziţia vaselor mari. somatice. anomalii de fuziune: foramen ovale. După unii autori. angioame etc. dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb. boli contractate în uter. radiaţiilor etc. În din 1964. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului.. fetopatii. clonale. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală. Academia de Studii Înalte . Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. hipertrofia structurilor. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. polidactilie. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. anomalii de poziţie: dextrocardia. carenţelor. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. intoxicaţiilor. fetale. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor.softwarelabs.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. boli gonosomale. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. toxoplasmoza. hipospadias. embrionare. mai mult psihologică: negi.com .

Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress. herniile diafragmatice. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. după [O. angioamele extensive. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. monstruozităţile. spina bifida. ocluzia intestinală. malformaţii cauzate de factori imunologici.S. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice. hipospadiasul. Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc.softwarelabs. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene. Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. deseori ne înşală. După gravitate. unele hernii diafragmatice. Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă.. sindactilia. luxaţia congenitală a şoldului. 2002]. malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale. uneori.M. malformaţii congenitale complexe. piciorul strâmb. Academia de Studii Înalte . hernia ombilicală fetală. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină. tumorile sacro-coccigiene. malformaţiile creierului.com . de vârstă. Sunt bine de cunoscut. malformaţii congenitale grave: mongoloismul. După originea lor. malformaţii datorate tulburărilor metabolice. buza de iepure. atrezia esofagiană. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi. malformaţii cauzate de agenţi fizici. malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale.

Există unele surse de variaţii statistice. respectiv proceselor patologice prenatale. Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee). Academia de Studii Înalte . Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi. situaţia socială etc. Pe lângă metoda statistică. 1977]. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Acest studiu se foloseşte. Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. ca de pildă. ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. în contururi bine lămurite. care intervin în incidenţa malformaţiilor. procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari. De asemenea. fie de metoda retrospectivă. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene. studiul analitic. Europa). din punct de vedere al patologiei comparate.. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce. a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie.). o viroză etc. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial.com . care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. cât şi cercetarea genezei etniilor. în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. variaţii geografice. Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice. PDF created with pdfFactory trial version www. preocupare care este abia la începutul dezvoltării.şi postnatale. 2007]. anotimpul. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici. Asemănarea ce există între malformaţiile endo. Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal.softwarelabs. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală. fie de cea prospectivă. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre. dintre care vom cita doar câteva. frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor. vârsta mamei. corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară.

Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve. Se constată că în condiţii experimentale identice.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. doar în 4%.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . care la prima vedere se verifică în practica experimentală. În ceea ce priveşte factorii exo. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %. 1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. Legile lui Stockard. neglijează.. experienţa arată că. aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi.şi endogeni. comportă o înlănţuire complicată de procese. pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. latura calitativă a acţiunii teratogene. în mod vădit. agenţii exogeni pot avea efecte specifice. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. chiar în condiţii experimentale identice. printre altele. Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni. tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. în completarea explicaţiei de mai sus. şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www. că fiecare proces ontogenetic. Trebuie reamintit. Academia de Studii Înalte . 1978].softwarelabs. nicotină etc. ele nemaifiind teratogene. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc. S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. Pe de altă parte.trebuie subliniat că în practică. Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă. Aceste date demonstrează. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă. circa 50% din malformaţii nu pot fi. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri. că determinarea endo. Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon.com . Există o serie de cazuri. dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. Ori. Încrucişând cele 2 linii. care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi. la nivelul cunoştinţelor actuale. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină.

Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice.2. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii. PDF created with pdfFactory trial version www. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi. industriale etc. Dintre factorii mecanici. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia. Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. elementele radioactive din scoarţa Pământului. radiaţii ultraviolete). în jurul cifrei de 6. 1%. Un traumatism ce interesează mama. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice. Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului. 1978].com . Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi.8% după majoritatea autorilor. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune. Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern . Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri. Academia de Studii Înalte . Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare. va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini. După opinia unor cercetători din Anglia.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen. din primele luni.1%. Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice). doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%. radiaţii gama (γ).teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi.. nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului. monitoare etc. radiaţii cosmice. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). 1978]. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină. hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori. Oul fiind slab nutrit. 1977].softwarelabs. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort.

d. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. Se prezintă. sunt mai sensibile gonadele. În Ungaria. în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. timpul de expunere. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki. b. Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. organele hematopoietice. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. substanţe chimice). în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc. mai ales microcefalie. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza. avort sau naşterea unui copil cu malformaţii. După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop. apar malformaţii multiple şi grave. neutroni lenţi şi rapizi. 4 au sucombat până la un an. rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. umiditate. temperatură. anencefalii şi anomalii scheletice. 1977]. 2002].softwarelabs. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. oligofrenie. De asemenea. A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. e. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână. diferite particule grele. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. 25 au avut malformaţii grave. cunoscuţi în patologia umană. Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie.ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. edificator. se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!).com . radiaţii beta (electroni). Iradierea unei femei însărcinate antrenează. Radicali de H+ şi OH. în funcţie de vârsta sarcinii. Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. Academia de Studii Înalte . organismele diploide fiind mai sensibile. utilizată uneori în mod abuziv. protoni (nucleu de H. producând modificări chimice ale unor componenţi celulari. c. de fapt [H3O]+). hidrocefalie. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. radiaţii alfa (nucleu de heliu).

Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. Na24. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. sursa de energie. naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. Academia de Studii Înalte . care este greu de apreciat. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. Hg203. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim.softwarelabs. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte. I125.com . P32 etc. cataractă. are semnificaţie. descendenţii au prezentat guşe. Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. spina bifida.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme. Tc99. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. micromelie. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. buză de iepure. Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt. PDF created with pdfFactory trial version www. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter.7%. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. Riscul este sigur peste 25 R. deficienţe mintale şi tulburări de creştere. Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. malformaţii cardiace şi sexuale. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. Cr81. Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii. Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. Au198. 1978]. de asemenea. hipotiroidism.). Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie.

senior editor: prof. Florina Filip Ciubotaru .coordonator general de programe. dr. email:medbotez@email. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. Rodica Petrovanu . de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. Colectivul redacţional: prof.softwarelabs. susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută. Ultrasunetele.com . 1977]. univ. Liliana Foia. dr.home. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă.şef de lucrări.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 10 . Luca Arbore nr. univ. Începând cu această inducţie primară. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv. univ. univ. dr. Mihai Vasile Botez. chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale. Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare. totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată.ro. dr. univ. Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. dr. Academia de Studii Înalte . metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut).Catedra de Medicină de Familie . sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină. 1978]. Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct.România . în primele zile după fecundaţie. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară.10A. renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. secretar de redacţie conf. Florin George Frunză . 1977]. ducând la bride amniotice.ro www.. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat. tel: 0232/250929.preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte . We are looking for a good information! Curs nr. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor. 1978]. Jan Hurjui . Observaţii diverse (1995). Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic. De asemenea. ducând la malformaţii [Geormăneanu. hipoxia poate conduce la moartea zigotului. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc.medicalcurs.Iaşi . Astfel. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate. ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale.supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale.str. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www. Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. Cynthia Petrovanu. director: dr. redactor şef: dr. colectivul ştiinţific: asist. sunt de asemenea teratogene. asist.

sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos. surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a. îngreunând diagnosticul. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. 1978] ale ochiului (cataractă. De asemenea. Este PDF created with pdfFactory trial version www. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. în trimestrul II de 3. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale.com . Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. Astfel.8 %. la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni. Unele din malformaţii [Geormăneanu. după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. oligosimptomatic. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. 1978]. Actualmente. microftalmie). Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină.softwarelabs. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). care a născut de două ori anencefal. conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri. În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. De exemplu. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate. Astfel.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. Academia de Studii Înalte . acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină. Uneori. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani. iar în trimestrul III zero.

Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu. Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. De asemenea. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine.. iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%). Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii . şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu. Pe de altă parte. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini. Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie. Mame care au avut în copilărie rujeolă. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară. 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. Malformaţiile au fost microftalmii.com . prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%. Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie.a. malformaţii sau o afecţiune fetală. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale. hidrocefalie. pisici etc. Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale. Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia).). Academia de Studii Înalte . Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte. agentul infecţios putând determina moartea oului. Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.). 1978]. iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. 2 au prezentat malformaţii congenitale. Influenţa depinde de vârsta sarcinii. Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature. 1978] congenitale (două cazuri la 38).gură de lup. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie. pot produce veritabile leziuni ovulare. hidrocefalii. Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie. Mai frecvent se întâlnesc avorturi. chiar inaparente la mamă. A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. În aceste condiţii. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. naşteri premature şi nounăscuţi morţi. 1 PDF created with pdfFactory trial version www. ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. avortul terapeutic [Sârbu.. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale. născuţi morţi şi malformaţii multiple. După gripă au fost semnalate embriopatii. 1978]. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie.softwarelabs. Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. 1978]. tulburări oculare etc.

infecţie perinatală sau placentară. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor. Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. La baza producerii modificări. Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. mai rar rozătoare şi alimente infectate. naşteri premature [Bareliuc. hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză.com . calcifieri cerebrale. tulburări de permeabilitate vasculară etc. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. Academia de Studii Înalte . Leziunile malformative sunt polimorfe. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită.or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. necroze. Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. fie la avort. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. alergic. sublinguale şi submaxilare). Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. mai frecvent malformaţii cardiace. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială. nervoase. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. tipul infecţiei virale. 1977] sau malformaţii.softwarelabs. În concluzie. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor. tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. plămânii. Pentru a obţine efectul teratogen. Sifilisul produce alterări scheletice. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www. globii ochulari. Prin urmare. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice. ficatul. 1977]. Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul. doza de virus. splina. anomalii ale feţei şi oculare. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi.

chiar dacă organismul mamei nu este atins. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii. al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice. embrionului şi fătului. medicamentelor.softwarelabs. Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme. Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. în diversele stadii de evoluţie. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. 1978] apar la 75% din descendenţi. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. anoftalmie. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici. cecitate. exencefalie. foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen. Iaşi Θ România dezbătută în literatură. acţionând ca factori de mediu extern. Academia de Studii Înalte . sinostoze. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. defecte viscerale. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale.1% au născut copii cu diferite malformaţii. ale membrelor inferioare şi sternului.com . Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. riboflavinică. iar malformaţiile organice [Geormăneanu. ectopia viscerelor abdominale. deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. având caracterul atrofiilor de retină. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. rinichi în potcoavă. Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6. Prin aceste experienţe.

decolări de placentă. fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale.com . Înainte de nidaţie. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. 3. majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. morţi fetale intrauterine. Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. 1. 1978]. Astfel.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. Din contră. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic. 1977]. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate. Academia de Studii Înalte . celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. 2. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă. Iaşi Θ România de animale de laborator. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului. nu este periculos pentru embrionul uman. a cărui dezvoltare nu este încă terminată. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu. Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc.softwarelabs. hipotrofie fetală intrauterină. ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. naşteri premature. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare.

Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata.a). Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate. • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul. Analizate. Academia de Studii Înalte . nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. fosforul. 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. Iaşi Θ România • • • benzolul. ca întârzieri în mers. tulburări de coagulare2. O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. Mai târziu. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. a mamei. ruta salina. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata. • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne. secara cornută. surditate.softwarelabs. Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului. PDF created with pdfFactory trial version www. copii. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. după o intoxicaţie severă. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. leziuni viscerale şi sechele neurologice. În timpul sarcinii. pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . tulburări cerebrale şi întârziere mintală. Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. cardiopatii trombozate şi emboligene). există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie. după numele unui râu japonez foarte poluat. Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. mercurul. chinina. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale. după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. care este foarte răspândit în industria modernă. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. adeseori mortală.

moaşe etc.). 2002] de comunicare (dialog. CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită. Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. fie accidentale. urmat de decizia ultimei părţi. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia. în condiţiile accesului la informaţii adecvate. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială). Academia de Studii Înalte . pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică. Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii.com . convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală. interesare neurologică cu tulburări de tonus..Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi. Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut. Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă. să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o. consiliere. folosirea în mod corect a metodei alease. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale. Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie. cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită. La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice. Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice.. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid. morţi fetale. consultare. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare. trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei. Se include consilierea pentru sarcină. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită.softwarelabs. sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă.

întrebări. 2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu. casete video etc.5 m). Aranjarea mobilierului în cabinet. furnizare de informaţii utile. Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere. Prin participarea la discuţii în grup. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. planşe anatomice. prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului). în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă). Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie.a. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică. aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori). În timpul consilierii pacientului (. Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. modele anatomice. pilule contraceptive ş. Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea.softwarelabs. Iaşi Θ România contraceptivă. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1. Tot personalul ce lucrează la program. Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. PDF created with pdfFactory trial version www. Academia de Studii Înalte . clinică etc. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet. oferiţi-i întreaga atenţie. fie la cabinet. Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei.ţilor). inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială.[Hurjui. 2007]. Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere. comunicarea non-verbală. filme.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . Atunci când este posibil. reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). plasate în sălile de aşteptare. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău.

Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. implicaţi-i prin înregistrarea. a oricărei noi informaţii. Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială. Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. persoanele pe care le vor vedea. We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www. Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Pentru pacienţii vechi. Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor.com . Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări. Academia de Studii Înalte . Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume. cât va dura vizita şi dacă este necesara plata. Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi .).softwarelabs. în fişe. titlu etc. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare. aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->