Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. anomalii complexe foarte grave. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. Se pot alege materiale convenabile. acestea sunt monstruozităţile. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă. fără aparenţă exterioară. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. întâmpină multe greutăţi. anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. care pun totuşi în pericol viaţa copilului. puţin grave. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. hernia diafragmatică.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. acestea fiind varietăţi. • • • • anomalii simple. PDF created with pdfFactory trial version www. malformaţii compatibile cu viaţa. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii.softwarelabs. constituind viciile de conformaţie. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. descoperind aspectele cele mai subtile. anomalii simple. cu o diformitate. mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. stenoza esofagului. orice încercare de clasificare a rămas incompletă.com . creând o conformaţie vicioasă. incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic. fără diformitate. nici unul neputând fi arbitrul final. 1978]. încadrată judicios între celelalte metode. Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. prin complicaţiile lor: buza de iepure. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. acestea fiind heterotaxiile. Academia de Studii Înalte . este fertilă numai cuplată cu ancheta. Eşantionarea este o problemă dificilă. Iaşi Θ România autorului. extrofia vezicii. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. gura de lup. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective.

transpoziţia vaselor mari. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. hipospadias. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. zigotice. intoxicaţiilor.. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. anomalii de fuziune: foramen ovale. În din 1964. dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb. sindactilie. boli contractate în uter. După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. anomalii de poziţie: dextrocardia. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. Academia de Studii Înalte . embrionare. fetopatii. fetale. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.com . toxoplasmoza. mai mult psihologică: negi. După unii autori.softwarelabs. clonale. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www. polidactilie. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. boli gonosomale. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor. carenţelor. factori mecanici intrauterini. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală. imperforaţie anală. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului. radiaţiilor etc. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. hipertrofia structurilor. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. somatice. angioame etc. malformaţii care nu au decât o importanţă minimă.

malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale.softwarelabs. tumorile sacro-coccigiene. luxaţia congenitală a şoldului. Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici.S.com .. herniile diafragmatice. malformaţii cauzate de factori imunologici. buza de iepure. După gravitate. Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă. angioamele extensive. Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress. de vârstă. ocluzia intestinală. 2002]. după [O.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. monstruozităţile. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală. Academia de Studii Înalte . malformaţii datorate tulburărilor metabolice. malformaţiile creierului. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. Sunt bine de cunoscut. După originea lor. piciorul strâmb. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi. sindactilia. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc. deseori ne înşală. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. malformaţii congenitale complexe. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace.M. hipospadiasul. malformaţii congenitale grave: mongoloismul. atrezia esofagiană. spina bifida. hernia ombilicală fetală. uneori. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină. unele hernii diafragmatice. malformaţii cauzate de agenţi fizici. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene.

Acest studiu se foloseşte. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală. Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee). o viroză etc.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.şi postnatale. fie de cea prospectivă. dintre care vom cita doar câteva. Europa). Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale. ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. vârsta mamei.com . din punct de vedere al patologiei comparate. frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte.. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. fie de metoda retrospectivă. anotimpul. corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. cât şi cercetarea genezei etniilor. Academia de Studii Înalte . Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice. în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. care intervin în incidenţa malformaţiilor. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene. Există unele surse de variaţii statistice. în contururi bine lămurite. procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari. De asemenea. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. studiul analitic. 2007]. situaţia socială etc. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor.softwarelabs. variaţii geografice. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce. Asemănarea ce există între malformaţiile endo.). ca de pildă. Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal. Pe lângă metoda statistică. 1977]. respectiv proceselor patologice prenatale. cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre. Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară. care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie. PDF created with pdfFactory trial version www. preocupare care este abia la începutul dezvoltării.

o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită. Există o serie de cazuri. circa 50% din malformaţii nu pot fi.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve. că fiecare proces ontogenetic. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. neglijează. Încrucişând cele 2 linii. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni. Pe de altă parte.. tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei. care la prima vedere se verifică în practica experimentală. În ceea ce priveşte factorii exo. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo. în completarea explicaţiei de mai sus. doar în 4%. Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard. Ori. ele nemaifiind teratogene. Aceste date demonstrează. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc. realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. comportă o înlănţuire complicată de procese.trebuie subliniat că în practică.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www. printre altele. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. la nivelul cunoştinţelor actuale. 1978]. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim.şi endogeni. experienţa arată că. chiar în condiţii experimentale identice. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . nicotină etc. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină.softwarelabs. Se constată că în condiţii experimentale identice. că determinarea endo. 1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. latura calitativă a acţiunii teratogene. dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. în mod vădit. Trebuie reamintit.com . care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi. Legile lui Stockard. agenţii exogeni pot avea efecte specifice. Academia de Studii Înalte . aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %. Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă.

Dintre factorii mecanici. Un traumatism ce interesează mama. elementele radioactive din scoarţa Pământului. Oul fiind slab nutrit. din primele luni. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi.1%. După opinia unor cercetători din Anglia. Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi. monitoare etc. radiaţii ultraviolete). se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. PDF created with pdfFactory trial version www. 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen. radiaţii gama (γ). nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. 1977]. 1%. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune. Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. 1978]. Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern .2. malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri.8% după majoritatea autorilor. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii.com . Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini. va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. Academia de Studii Înalte .teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale. Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%. în jurul cifrei de 6.softwarelabs. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice.. hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice. Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice). el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului. 1978]. Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. industriale etc. radiaţii cosmice.

avort sau naşterea unui copil cu malformaţii. radiaţii alfa (nucleu de heliu). Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. e. În Ungaria. Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. utilizată uneori în mod abuziv. anencefalii şi anomalii scheletice. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. radiaţii beta (electroni). temperatură. Academia de Studii Înalte . A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni. 25 au avut malformaţii grave. rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. De asemenea. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. diferite particule grele. Iradierea unei femei însărcinate antrenează. radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc. 2002]. organele hematopoietice. în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. organismele diploide fiind mai sensibile. Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. sunt mai sensibile gonadele. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie.softwarelabs. Se prezintă. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki. c. în funcţie de vârsta sarcinii. neutroni lenţi şi rapizi.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop.ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. edificator. de fapt [H3O]+). oligofrenie.com . cunoscuţi în patologia umană. substanţe chimice). Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza. 1977]. pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. umiditate. 4 au sucombat până la un an. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a. protoni (nucleu de H. timpul de expunere. Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. hidrocefalie. b. mai ales microcefalie. apar malformaţii multiple şi grave. Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. Radicali de H+ şi OH. şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână. d. se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!). producând modificări chimice ale unor componenţi celulari.

Tc99. micromelie. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. malformaţii cardiace şi sexuale. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme. sursa de energie. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru. Riscul este sigur peste 25 R. cataractă.softwarelabs. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. Au198. deficienţe mintale şi tulburări de creştere. În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte. Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol. Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. spina bifida. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). de asemenea. Cr81. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.). Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii.com . Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2. I125. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie.7%. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. care este greu de apreciat. Academia de Studii Înalte . descendenţii au prezentat guşe. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice. Na24. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. buză de iepure. PDF created with pdfFactory trial version www. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. hipotiroidism. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală. P32 etc. Hg203. 1978]. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim. are semnificaţie.

susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută. dr.ro www. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. Mihai Vasile Botez. Florin George Frunză . Astfel. Ultrasunetele. dr..şef de lucrări. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor. ducând la bride amniotice. 1978]. de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. hipoxia poate conduce la moartea zigotului. ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale. We are looking for a good information! Curs nr. director: dr. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct. senior editor: prof. Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă. Rodica Petrovanu .softwarelabs. ducând la malformaţii [Geormăneanu. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat.supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii.com . univ. Colectivul redacţional: prof. 1978]. în primele zile după fecundaţie.coordonator general de programe.România . Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale.home. Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. redactor şef: dr.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale.10A. sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină. univ.str. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară.medicalcurs. univ. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv. Luca Arbore nr. colectivul ştiinţific: asist. Cynthia Petrovanu. sunt de asemenea teratogene.preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte . renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. univ. Observaţii diverse (1995). Începând cu această inducţie primară.Iaşi . 1977]. univ. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc. asist. Florina Filip Ciubotaru . Academia de Studii Înalte . totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată. metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut). tel: 0232/250929. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. dr.Catedra de Medicină de Familie . secretar de redacţie conf. 10 . De asemenea. dr. Jan Hurjui . Liliana Foia. email:medbotez@email. 1977]. dr.ro. Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate. Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare.

la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. Unele din malformaţii [Geormăneanu. Actualmente. microftalmie). Astfel. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure.com . Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină. De asemenea.8 %. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. 1978]. Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână. Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. 1978] ale ochiului (cataractă. Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. Academia de Studii Înalte . surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%. sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. care a născut de două ori anencefal. iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. Este PDF created with pdfFactory trial version www. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani. Astfel. oligosimptomatic. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). De exemplu. acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. Uneori.softwarelabs. îngreunând diagnosticul. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale. iar în trimestrul III zero. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos. în trimestrul II de 3. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată.

Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale.gură de lup. 1978] congenitale (două cazuri la 38). Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie. Malformaţiile au fost microftalmii. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii . hidrocefalie. Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature. După gripă au fost semnalate embriopatii. agentul infecţios putând determina moartea oului. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine. A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie. Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale.a. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie.).Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.. Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte. Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini. Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. tulburări oculare etc. 1978]. născuţi morţi şi malformaţii multiple. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. 2 au prezentat malformaţii congenitale. Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. 1978]. Mai frecvent se întâlnesc avorturi. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. Influenţa depinde de vârsta sarcinii. pisici etc. avortul terapeutic [Sârbu.). Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare. Pe de altă parte. Academia de Studii Înalte . cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu. prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. 1 PDF created with pdfFactory trial version www. naşteri premature şi nounăscuţi morţi. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu. De asemenea. iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia). fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. pot produce veritabile leziuni ovulare. hidrocefalii. Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. malformaţii sau o afecţiune fetală.. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale. şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară. Mame care au avut în copilărie rujeolă. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie. În aceste condiţii. 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. chiar inaparente la mamă.softwarelabs.com . Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt. iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%). 1978].

ficatul. Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul.or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. plămânii. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. splina. Prin urmare. 1977] sau malformaţii. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită. fie la avort.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 1977]. infecţie perinatală sau placentară. Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. mai frecvent malformaţii cardiace. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www. mai rar rozătoare şi alimente infectate. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor. naşteri premature [Bareliuc. doza de virus. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. La baza producerii modificări. hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. Leziunile malformative sunt polimorfe. În concluzie. anomalii ale feţei şi oculare. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. tipul infecţiei virale. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. sublinguale şi submaxilare). calcifieri cerebrale. necroze. Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială.softwarelabs. Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. Academia de Studii Înalte . 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. tulburări de permeabilitate vasculară etc. Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice.com . trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate. Pentru a obţine efectul teratogen. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză. globii ochulari. alergic. tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc. Sifilisul produce alterări scheletice. Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat. nervoase.

Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. embrionului şi fătului. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. rinichi în potcoavă. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. riboflavinică. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice.1% au născut copii cu diferite malformaţii. defecte viscerale. deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii. sinostoze. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. ectopia viscerelor abdominale. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile.com . iar malformaţiile organice [Geormăneanu. ale membrelor inferioare şi sternului. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. chiar dacă organismul mamei nu este atins. având caracterul atrofiilor de retină. Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale. Prin aceste experienţe. al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv.softwarelabs. Academia de Studii Înalte . în diversele stadii de evoluţie. Iaşi Θ România dezbătută în literatură. acţionând ca factori de mediu extern. anoftalmie. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. cecitate. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale. medicamentelor. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6. 1978] apar la 75% din descendenţi. În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. exencefalie. S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici. Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate.

Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. Academia de Studii Înalte . Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. hipotrofie fetală intrauterină. decolări de placentă. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. Înainte de nidaţie. ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. 1977]. 1978]. Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. Astfel. Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă.softwarelabs. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală. fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide.com .Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. 3. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu. celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. 1. nu este periculos pentru embrionul uman. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. a cărui dezvoltare nu este încă terminată. naşteri premature. morţi fetale intrauterine. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice. Iaşi Θ România de animale de laborator. 2. majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului. Din contră. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare.

Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. ruta salina. • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. Academia de Studii Înalte . benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. fosforul. Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata. a mamei. pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. care este foarte răspândit în industria modernă. după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. leziuni viscerale şi sechele neurologice.a). Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. PDF created with pdfFactory trial version www. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate.softwarelabs. contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul.com . există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie. Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. cardiopatii trombozate şi emboligene). Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. ca întârzieri în mers. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. chinina. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata. secara cornută. mercurul. după o intoxicaţie severă. În timpul sarcinii.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Mai târziu. • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne. tulburări de coagulare2. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. copii. Analizate. 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. după numele unui râu japonez foarte poluat. tulburări cerebrale şi întârziere mintală. Iaşi Θ România • • • benzolul. surditate. adeseori mortală. O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate.

Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale. convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare. fie accidentale. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi. Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă. morţi fetale. cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită. Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. 2002] de comunicare (dialog. de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice.com . să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice. moaşe etc.. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială).softwarelabs. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului. Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. Academia de Studii Înalte . interesare neurologică cu tulburări de tonus. consultare. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. în condiţiile accesului la informaţii adecvate. pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală. Se include consilierea pentru sarcină. Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii. consiliere. urmat de decizia ultimei părţi. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie.. Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. folosirea în mod corect a metodei alease.). sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă. trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei. CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită.

modele anatomice.softwarelabs. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet.a. reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). pilule contraceptive ş. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică. 2007].[Hurjui. Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea. Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei. filme.5 m). planşe anatomice.ţilor). Iaşi Θ România contraceptivă. 2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu. PDF created with pdfFactory trial version www. prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante. aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori). fie la cabinet. în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă). Tot personalul ce lucrează la program. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1.com . Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. oferiţi-i întreaga atenţie. Aranjarea mobilierului în cabinet. comunicarea non-verbală. Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială. În timpul consilierii pacientului (. inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). Atunci când este posibil. plasate în sălile de aşteptare. Academia de Studii Înalte . casete video etc. Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere. Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău. întrebări. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere. Prin participarea la discuţii în grup. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului). clinică etc. furnizare de informaţii utile.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.

titlu etc. Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume. Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor. Pentru pacienţii vechi. a oricărei noi informaţii.softwarelabs.com . în fişe. Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. cât va dura vizita şi dacă este necesara plata.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile. Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www.). Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi . aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge. Academia de Studii Înalte . Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. persoanele pe care le vor vedea. Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări. implicaţi-i prin înregistrarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful