Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art, Academia de Studii Înalte , Iaşi Θ România

Colectivul redacţional: prof. univ. dr. Rodica Petrovanu - Catedra de Medicină de Familie - coordonator general de programe; colectivul ştiinţific: asist. univ. dr. Florin George Frunză , asist. univ. dr. Cynthia Petrovanu; secretar de redacţie conf. univ. dr. Liliana Foia; redactor şef: dr. Florina Filip Ciubotaru - şef de lucrări; director: dr. Mihai Vasile Botez; senior editor: prof. univ. dr. Jan Hurjui - preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte - Iaşi - România - str. Luca Arbore nr.10A, tel: 0232/250929; email:medbotez@email.ro www.medicalcurs.home.ro,. We are looking for a good information! Curs nr. 9 - supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Investigarea socio-medicală a populaţiei Ancheta orizontală Se recomandă a cuprinde teritorii şi populaţii cât mai mari, care să permită limitarea întâmplării şi eventuala comparare a unor zone: urban, rural, regiuni izolate geografic etc. În anchetele orizontale trebuie acordată grija cuvenită omogenităţii de concepţie şi de lucru. Ancheta longitudinală Permite o mai bună aprofundare a studiului. Ea descoperă liniile malformaţionale şi aspectele de prag. Ancheta longitudinală se efectuează inevitabil pe colectivităţi mai puţin extinse şi pretinde intervenţia unei echipe de specialişti cu consacrare îndelungată sau a unor cercetători bine instruiţi. Ea pretinde o acţiune îndelungată şi antecedente eredo-colaterale precise. Există tendinţa de a se urmări longitudinal o singură grupă de malformaţii sau chiar o singură malformaţie [Ifrim, 1978]. Prin aceasta, se creează avantajul aprofundării, dar există riscul unei viziuni monolaterale. Astfel de investigaţii pot fi utile în scopul terapiei, de exemplu, chirurgicale, planificării de asistenţă socială, dezvăluirii unor factori genetici etc. Studiul retrospectiv Înseamnă pornirea anchetei de la efect spre cauză, îndreptarea ei spre trecut. Se studiază materialul provenit din arhive, monografii, registre, fişiere, statistici, chiar documente nemedicale. În cadrul acesteia se caută a se reconstitui dinamica în timp a malformaţiilor, corelată cu aceea a unor factori etiologici sau favorizanţi. Ea poate fi grevată de dificultăţi ca: date incomplete, necorespondenţă de termeni, discontinuităţi prin modificări în legislaţii sau formulare, prin războaie şi calamităţi. În investigaţia retrospectivă se pot strecura erori. Pentru înlăturarea lor se cere în primul rând cuprinderea unui mare interval de timp şi prudenţa cuvenită în utilizarea şi interpretarea lor. Aceste exigenţe ale direcţiei retrospective din anchete nu trebuie să creeze rezerve în utilizarea ei. Să nu uităm că momentul de cotitură în epidemiologia malformaţiilor a fost cel al cercetării rubeolei în perioada 1938-1941 şi al thalidomidei, razelor X, a exploziilor atomice şi a demonstrat etiopatogenia fibroplaziei retrolentale (constatări venite încă din anii ’70-’80, dar pilduitoare pentru evoluţia evidentă a medicinei contemporane privind contracepţia). Studiul prospectiv În timp ce studiile retrospective sunt mult mai descriptive, studiile prospective sunt mult mai analitice. Cercetarea prospectivă oferă posibilitatea planificării şi efectuării după concepţia

PDF created with pdfFactory trial version www.softwarelabs.com

mai ales dacă se orientează în direcţia problemelor pe care le sesizează epidemiologia şi se confruntă mereu cu datele acestea. puţin grave. constituind viciile de conformaţie. prin complicaţiile lor: buza de iepure. • • • • anomalii simple. astfel că observaţia statistică totală şi cu prezentare monografică sunt deseori mai convenabile. aceasta se confundă în bună măsură cu sensul prospectiv al anchetei malformaţiilor congenitale. Statistica în domeniul malformaţiilor congenitale. Durata mare a investigaţiei este necesară şi aici. cu o diformitate. La concluzii vor trebui să iscălească atât biologul cât şi statisticianul. Unele neconcordanţe între efectul teratogen la animal şi cel depistat în epidemiologie fac ca unele probleme să rămână în continuare deschise. Eşantionarea este o problemă dificilă. este fertilă numai cuplată cu ancheta. O altă clasificare împarte malformaţiile congenitale în: • • • malformaţii mari. malformaţii compatibile cu viaţa. descoperind aspectele cele mai subtile. anomalii simple. stenoza esofagului. malformaţii incompatibile cu viaţa în lipsa unui tratament chirurgical de urgenţă: imperforaţia anală. acestea fiind varietăţi. acestea sunt monstruozităţile. care se pot prelucra cu cele mai adecvate metode. Academia de Studii Înalte . extrofia vezicii. fără aparenţă exterioară. În cazul malformaţiilor congenitale [Ifrim. Cercetarea retrospectivă se poate asocia cu cea prospectivă. Supravegherea epidemiologică Este mult utilizată în zilele noastre. întâmpină multe greutăţi. predarea maşinii statistice a unui material bine ales şi gândit de către cel care cunoaşte aprofundat toate amănuntele patologiei respective. gura de lup. Ţinând cont însă de diversitatea şi complexitatea acestor anomalii. încadrată judicios între celelalte metode.softwarelabs. Experimentul embriologic Este de o mare valoare. Ea nu poate constitui singură întreg materialul faptic pe care se clădesc interpretările şi concluziile din studiul malformaţiilor congenitale. Se pot alege materiale convenabile. Clasificarea malformaţiilor congenitale Problema clasificării anomaliilor de dezvoltare. elimină multe inconveniente produse de carenţele şi discontinuităţile cercetării retrospective. În malformaţiile congenitale statistica poate constitui metoda de lucru. Momentul cel mai delicat rămâne totuşi conectarea metodei statistice la materialul faptic. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. Prin ea se înţelege urmărirea de durată a unei populaţii prin diferite metode. incompatibile cu viaţa în faţa cărora orice tratament este ineficace: anencefalie. fără diformitate. nici unul neputând fi arbitrul final. PDF created with pdfFactory trial version www.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Iaşi Θ România autorului. Statisticianul trebuie să aleagă metoda cea mai adecvată pentru prelucrarea materialului concret. ceea ce a făcut pe diverşi autori să schematizeze principalele vicii de dezvoltare. hernia diafragmatică. 1978]. Cercetarea prospectivă completează şi rafinează pe cea retrospectivă precizând populaţia expusă riscului. creând o conformaţie vicioasă. anomalii complexe grave din punct de vedere anatomic. anomalii complexe foarte grave.com . acestea fiind heterotaxiile. care pun totuşi în pericol viaţa copilului.

carenţelor. satisfac un scop practic: După cromozomii pe care sunt localizate anomaliile: • • boli autosomale. radiaţiilor etc. Iaşi Θ România • • malformaţii care nu pun în pericol viaţa copilului. anomalii de fuziune: foramen ovale. dar au importanţă pentru dezvoltarea lui: picior strâmb.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. adică boli contractate până în luna a III-a de gestaţie şi care se datoresc infecţiilor. fetale. hipospadias. clonale. Bolile din prima categorie sunt considerate ca boli ale genotipului şi s-ar transmite prin intermediul cromozomilor de la ascendenţi la descendenţi. În continuare cităm câteva clasificări care deşi sunt simple. bolile congenitale se împart în două clase: • • boli ereditare sau genetice. anomalii de poziţie: dextrocardia. zigotice. După momentul ontogenetic în care se produc anomaliile: • • • • • gametice.softwarelabs.com . După tipul de celulă în care sunt localizate anomaliile: • • gametice. După unii autori. reduplicarea structurilor: rinichi supranumerar. Faţă de diversitatea şi complexitatea bolilor ereditare. persistenţa structurilor tranzitorii: canal arterial. se face o clasificare etiologică în felul următor: PDF created with pdfFactory trial version www. sindactilie. intoxicaţiilor. Încă din 1953 au fost distinse şase tipuri patogenice de anomalii: • • • • • • lipsa de dezvoltare a unui organ: agenezia renală. În din 1964. adică boli contractate de produsul de concepţie mai tardiv şi care s-ar datora unor infecţii cum ar fi sifilisul. Bolile din a doua categorie se subîmpart în: • • embriopatii. fetopatii. factori mecanici intrauterini. toxoplasmoza. boli contractate în uter. mai mult psihologică: negi. imperforaţie anală. Academia de Studii Înalte . somatice. orice încercare de clasificare a rămas incompletă. transpoziţia vaselor mari.. polidactilie. embrionare. boli gonosomale. hipertrofia structurilor. malformaţii care nu au decât o importanţă minimă. angioame etc.

buza de iepure. malformaţii cauzate de agenţi fizici. malformaţii datorate modificărilor fiziopatologice legate de stress.softwarelabs. Academia de Studii Înalte . unele hernii diafragmatice. piciorul strâmb.M. hernia ombilicală fetală. Etiopatogenia malformaţiilor congenitale După datele existente în literatura de specialitate pare a se contura părerea că în producerea unei malformaţii congenitale [Ifrim. Alţi autori împart malformaţiile congenitale în două mari grupe: • • malformaţii congenitale datorate tulburărilor în diferenţierea tisulară ce pot fi generalizate sau localizate.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. uneori. deseori ne înşală. hipospadiasul. malformaţii datorate tulburărilor metabolice. tumorile sacro-coccigiene. În practica medicală vorbim în general de malformaţii ereditare sau predominant ereditare şi de malformaţii predominant mezologice sau probabil mezologice.S. malformaţiile ce se operează de urgenţă: • • • • • • • • • imperforaţia anală. malformaţiile congenitale se împart în mai multe grupe: • • • • malformaţii congenitale consecutive unei aberaţii cromozomiale.com . Determinarea tisulară se realizează sub influenţa PDF created with pdfFactory trial version www. angioamele extensive. herniile diafragmatice. ocluzia intestinală. 1978] intervine un spectru de factori care se influenţează şi se condiţionează reciproc. luxaţia congenitală a şoldului. Nu totdeauna această diferenţiere este uşor de făcut şi cu siguranţă.. de vârstă. malformaţii congenitale complexe. malformaţii congenitale datorate unei duplicări anormale a zonei germinale. Sursa de energie pentru reacţiile de dezvoltare este reprezentată de adenozintrifosfat a cărui dependenţă faţă de mecanismul oxidativ explică riscurile teratogenetice ale anoxiei. după [O. malformaţii congenitale condiţionate de factori mezologici. malformaţii congenitale cu pericol vital: malformaţiile cardiace. malformaţii congenitale grave: mongoloismul. Iaşi Θ România • • • • • • malformaţii cauzate de agenţi chimici. 2002]. După gravitate. atrezia esofagiană. spina bifida. malformaţiile creierului. malformaţiile congenitale au fost împărţite în: • • • malformaţii congenitale compatibile cu viaţa: polidactilia. monstruozităţile. malformaţii congenitale consecutive mutaţiei unei singure gene. Prin cercetări biochimice a fost posibil să se clarifice bazele fizico-chimice ale inter-relaţiilor complicate dintre genotip şi ambianţa intrauterină. Sunt bine de cunoscut. După originea lor. malformaţii cauzate de agenţi infecţioşi. malformaţii cauzate de factori imunologici. sindactilia.

cercetarea modernă în patologia prenatală prezintă foarte multe metode şi direcţii. fie de metoda retrospectivă. procentul relativ mic al malformaţiilor implică operări de eşantioane foarte mari. Studiul descriptiv are drept scop stabilirea caracteristicilor la care cazurile de malformaţii dintr-o colectivitate prezintă diferenţe faţă de normal.com . cât şi cercetarea genezei etniilor. situaţia socială etc. Studiul analitic serveşte testării ipotezelor teratogenetice. care la rândul lor îşi desfăşoară acţiunea prin intermediul sintezei enzimatice. Asemănarea ce există între malformaţiile endo. studiul analitic. Aceasta este cu atât mai valabil cu cât pe baza unei noi achiziţii ale geneticii umane trebuie să presupunem chiar că există un prag de susceptibilitate pentru tulburări peristaltice cu condiţionarea genetică şi că influenţa peristazei poate avea rol de fenomen de amorsare pentru manifestarea unei variante genetice în minus cu penetraţie slabă. Academia de Studii Înalte . respectiv proceselor patologice prenatale. Abordarea studiului statistic al malformaţiilor se poate face pe două căi principale: • • studiul descriptiv. fie de cea prospectivă. precum şi a măsurilor profilactice ce s-ar putea deduce. imaginea funcţională a apariţiei proteinelor organospecifice în celula embrionară.). anotimpul. Pe lângă metoda statistică. frecvenţa aproape identică a unor malformaţii la popoare cu factori diferiţi de mediu şi mod de viaţă (Japonia. De asemenea. despre care se poate spune că joacă un rol în geneza malformaţiilor. preocupare care este abia la începutul dezvoltării. Depozitul informaţiei genetice este reprezentat de acidul dezoxiribonucleic (ADN) cromozomial. O deosebită dezvoltare a luat în cercetarea modernă a patologiei prenatale embriologia experimentală. dintre care una a suferit acţiunea unei noxe (de pildă o epidemie. Acest studiu se foloseşte. Dificultăţile pe care le întâmpină cercetările statistice constau în faptul că numai o serie de malformaţii sunt constatabile la naştere sau în viaţa postnatală [Ifrim.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Ca aspecte interesante din acest punct de vedere putem cita frecvenţa anencefaliei în anumite regiuni din Scoţia (Dundee). corelându-le cu unele mecanisme privind etiopatogenia malformaţiilor congenitale. în contururi bine lămurite. ceea ce presupune studiul sistematic al embrionilor şi al feţilor umani [Bareliuc. ca de pildă. pentru a putea obţine semnificaţia statistică (nemaivorbind de frecvenţa incertitudine a datelor obţinute). a rolului acizilor nucleici şi citoplasmatici în acest proces. Dată fiind complexitatea aspectelor teratogene [Chelsău. Europa).softwarelabs. vârsta mamei. PDF created with pdfFactory trial version www. care intervin în incidenţa malformaţiilor.şi exogene arată însă în acelaşi timp că este adesea dificil sau chiar imposibil de a le diferenţia din punct de vedere patogenic pentru fiecare caz în parte. Există unele surse de variaţii statistice. 2007]. o viroză etc. înţelegerea din ce în ce mai profundă a codului genetic au făcut accesibilă azi. 1977]. A doua metodă urmăreşte descendenţii a două colectivităţi. Prima metodă urmăreşte factori din trecut. în patologia prenatală se aplică cu succes atât metoda anatomoclinică. Succesele realizate în ultimele cinci decenii în înţelegerea sintezei proteinelor prin interrelaţiile nucleocitoplasmatice.. Iaşi Θ România inductoare condiţionată de structura nucleoproteidelor. 1978] că şi mai puţine cazuri pot fi urmărite în timpul dezvoltării prenatale. comparând o colectivitate martor cu una care a suferit influenţa unei noxe presupus teratogene. Metoda statistică Se dezvoltă deosebit de viguros din cauza importanţei pe care o are în stabilirea incidenţei şi analizei factorilor etiologici. cu structură helicoidală sub forma unei spirale duble opuse. din punct de vedere al patologiei comparate. variaţii geografice.şi postnatale. dintre care vom cita doar câteva. Este de la sine înţeles că orice perturbare în diferitele verigi ale acestui proces poate duce la fenomenele patologiei pre.

1921]: • • • diverse malformaţii pot fi reproduse prin acelaşi agent. Aceste constatări se pot explica prin influenţarea de către agentul exogen a unor evenimente ontogenetice ce trec simultan prin perioada sensibilă. În mod deosebit de pregnant a reieşit rolul teratogenetic al unor agenţi exogeni cu prilejul dramaticelor evenimente (cunoscute în detaliu) legate grav de administrarea Thalidomidei în anumite ţări vest-europene . Încrucişând cele 2 linii. realizarea unor malformaţii genetic determinate poate fi declanşată de acţiunea unor agenţi exogeni. pe când urmaşii cuplului (19%) femele – (100%) mascul. Legile lui Stockard se aplică deci cu anumite rezerve. Iaşi Θ România Factorii mediului extern pentru etiologia malformaţiilor congenitale Referitor la factorii exogeni trebuie subliniat de la început că aceşti agenţi îşi au acţiunea maximă în timpul organogenezei (în primele două luni de sarcină . că fiecare proces ontogenetic. Un exemplu interesant privind interacţiunea factorilor endo. care poate fi atacată de agenţi teratogeni la diferite niveluri şi verigi.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. este astăzi sigur că ele se pot condiţiona reciproc. la sfârşitul căruia se află un rezultat normal. chiar în condiţii experimentale identice. S-a studiat în acest sens acţiunea a 90 de substanţe chimice diferite. aplicate în acelaşi moment şi în acelaşi fel la embrionul de găină şi s-au constatat diferenţe evidente în acţiunea lor teratogenă. în care anumite procese disontogenetice determinate astfel pot fi modificate prin acţiunea unor factori exogeni. la nivelul cunoştinţelor actuale. În ceea ce priveşte factorii exo.sau exogenă a malformaţiilor (în general a proceselor patologice prenatale) nu poate fi mecanic despărţită.. nicotină etc. care la prima vedere se verifică în practica experimentală. dar această simultaneitate nu este o explicaţie satisfăcătoare. doar în 4%. malformaţiile induse la embrionul de găină cu insulină. Ori. deocamdată explicate prin cauze externe sau interne cunoscute [Ifrim. salpinge uter nidaţie Fecundaţia şi nidaţia (schemă) PDF created with pdfFactory trial version www.şi exogeni în patologia prenatală îl constituie obţinerea palatoschizisului la şoareci prin administrare de cortizon.trebuie subliniat că în practică. Academia de Studii Înalte . Legile lui Stockard. Aceste date demonstrează. o anumită linie de animale prezintă efectul în 100% din cazuri. în mod vădit. tipul malformaţiilor obţinute depinde de momentul intervenţiei. aceleaşi malformaţii pot fi produse prin diverşi agenţi. agenţii exogeni pot avea efecte specifice.şi endogeni. circa 50% din malformaţii nu pot fi. Aspectele amintite (menţionate) demonstrează cu claritate. Pe de altă parte. rezultatul (malformaţiei) fiind acelaşi. Trebuie reamintit. Există o serie de cazuri. ele nemaifiind teratogene. comportă o înlănţuire complicată de procese. că determinarea endo. printre altele.com . în completarea explicaţiei de mai sus. Se pot da ca exemple palatoschizisul obţinut prin cortizon. neglijează.la om) şi că în perioada fetală efectele se apropie celor postnatale. Se constată că în condiţii experimentale identice. experienţa arată că. 1978]. se constată că urmaşii cuplului (100%) femelă – (19%) mascul arată efectul în 43 %. iar o altă linie numai în 19% din cazurile tratate. latura calitativă a acţiunii teratogene. şi importanţa eredităţii materne în dezvoltarea fenocopiei. Un progres deosebit în studiul teratogenezei îl reprezintă următoarele legi [ Stockard.softwarelabs.

Radiaţii ionizante (implică reacţii radiochimice). După opinia unor cercetători din Anglia. Dintre factorii mecanici. industriale etc. Iaşi Θ România Principalii factori de mediu extern . radiaţii gama (γ). 1) Radiaţii electromagnetice: • • radiaţii Röntgen. Un traumatism ce interesează mama. cei care afectează mai frecvent sarcina sunt cei endouterini. Iniţial acţiunea unui factor mecanic poate produce o perturbare în nidaţia oului. Dacă traumatismul acţionează într-o perioadă mai înaintată a gestaţiei. Este cunoscut că în hipoplazia uterului rata malformaţiilor congenitale este mult crescută . Oul fiind slab nutrit. Infecţiile membranelor prin aderenţele şi bridele secundare sau în unele cazuri persistând unele resturi ale epiteliului endodermic respectiv a marginii reticulate (benzi Simonart) de la nivelul acestor benzi. se dezvoltă tulburări şi deformări ale amniosului. nu poate să lezeze şi embrionul [Bareliuc.1%. fapt care antrenează după sine o irigare defectuoasă a acestuia. Până la descoperirea lui Röntgen şi Becquerel şi apoi a lanţului neîntrerupt de noi descoperiri.teratogeni Factorii mecanici Aceşti factori de cele mai multe ori trec neobservaţi.softwarelabs. va fi lipsit de posibilităţile unei dezvoltări normale. radiaţii ultraviolete). malformaţiile congenitale sunt mai frecvente. Benzile amniotice pot înconjura membrele fetale determinând amputaţii. monitoare etc.8% după majoritatea autorilor. Academia de Studii Înalte . doza de radiaţii pe care o primeşte populaţia provine din radiodiagnostic 22%. ecrane luminiscente 1% şi aparate de televiziune. el va putea produce o naştere prematură fără să lezeze dezvoltarea fătului. radiaţii cosmice. în jurul cifrei de 6. elementele radioactive din scoarţa Pământului. decât printr-o tulburare de nutriţie dată de o hemoragie a peretelui uterin şi care aproape întotdeauna se termină cu un avort. Tot aici subliniem rolul pe care îl are patul oului în geneza malformaţiilor [Ifrim. După unele observaţii (2003) radiaţiile mutagene se clasifică în felul următor: Radiaţii neionizante (dau reacţii fotochimice. 1978].Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. După introducerea razelor Roentgen în practica medicală s-au citat numeroase cazuri de arsuri şi cancere cutanate. S-au cercetat 3751 copii proveniţi de la radiologi şi 3858 copii de la alţi medici (neradiologi). Radiaţiile Omul este expus acţiunii permanente a radiaţiilor. În 1982 s-a demonstrat pe 349 sarcini extrauterine că 30% au fost malformaţi. PDF created with pdfFactory trial version www. omul a fost expus unor serii întregi de acţiuni provenite din radiaţiile naturale: radiaţiile solare. S-a constatat că în prima serie frecvenţa malformaţiilor este mai mare. 1977]. Rolul cel mai important în cadrul factorilor fizici pentru producerea malformaţiilor congenitale îl îndeplinesc radiaţiile [Ifrim. S-a constatat că la femeile cu hemoragii în primele luni de sarcină. Din aceste date reiese că nu poate fi nici o îndoială în corelaţia ce există între patul oului şi malformaţiile congenitale. hemoragiile în primele luni de sarcină duc la creşterea ratei malformaţiilor de două ori. din primele luni.2. 1978]. 1%. Deosebit de important este efectul radiaţiilor asupra structurii ereditare şi asupra celulelor somatice. Factorii fizici Experimental s-a dovedit că abaterile de la temperatura optimă de 35-39° C sunt prin excelenţă teratogene pentru unele animale.com ..

unii din ei s-au născut cu o serie de leziuni degenerative: microcefalie. e.com . Cum procesele biochimice ale organismului se desfăşoară în soluţii apoase. Radicali de H+ şi OH. Se prezintă. Radiaţiile au acţiune cu predilecţie asupra celulelor tinere pe cale de diviziune a căror creştere ordonată este perturbată în sensul că distruge ori stimulează proliferarea lor excesivă. şi care au dat naştere la 73 copii din care un copil s-a născut mort. De asemenea. 25 au avut malformaţii grave. se dezvoltă anormal sub acţiunea iradiaţiilor penetrante(!). diferite particule grele. umiditate. incidenţa malformaţiilor la persoanele PDF created with pdfFactory trial version www. Sunt afectate mai ales macromoleculele proteice şi enzimele. A devenit o certitudine faptul că radiaţiile constituie unul din cei mai puternici factori teratogeni. pot fi făcute responsabile doar în proporţie de 1/40000 cazuri. neutroni lenţi şi rapizi. radiaţii alfa (nucleu de heliu). 1977]. în funcţie de vârsta sarcinii. organele hematopoietice. sunt mai sensibile gonadele. dar numai organele cu creştere intensă diferenţiată şi cu sensibilitate extrem de crescută a celulelor în diviziune activă. Această radiosensibilitate depinde de numărul cromozomilor. Influenţa lor dezastruoasă s-a putut observa prin iradiaţiile nucleare datorate exploziilor bombelor atomice de la Hiroşima şi Nagasaki.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. S-au descris anomalii cromozomiale chiar după o serie banală de investigaţii radiologice. Dacă iradierea s-a făcut între a 2-a şi a 6-a săptămână.softwarelabs. radiaţii beta (electroni). substanţe chimice). Iradiaţiile au acţiune asupra celulelor. cunoscuţi în patologia umană. edificator. c. Pe un lot de 60 femei iradiate în cursul sarcinii în perioada 1970-1985. protoni (nucleu de H. în general indicii de dezvoltare au fost inferiori unui născut normal. felul radiaţiei) şi de alte condiţii de mediu în care se află organismul (oxigen. anencefalii şi anomalii scheletice. hidrocefalie. Organismele prezintă o radiosensibilitate diferită. 2002]. d. În aproape jumătate din cazuri se nasc microcefali. Academia de Studii Înalte . Perioada de maximă sensibilitate este cuprinsă între a 2-a şi a 6-a săptămână din viaţa intrauterină. organismele diploide fiind mai sensibile. mamiferele sunt în general mai sensibile decât păsările şi peştii. în majoritatea proceselor declanşate de radiaţii intervine ca intermediar apa. Peste 25% din născuţii ulterior au prezentat diferite malformaţii congenitale. În ultimul timp aportul radiologiei în obstetrică. de fapt [H3O]+). rezultatul unei anchete pe 1500 copii dintre care unii au fost iradiaţi în uter cu ocazia unei radiografii obstetricale şi au sucombat în primii zece ani prin leucemii sau tumori maligne. Radiaţiile primite în cursul vieţii intrauterine. radiosensibilitatea diferitelor organe şi sisteme în cadrul aceluiaşi organism este diferită. Înainte de această perioadă dozele mai mari de 100 R antrenează constant moartea embrionului [Bareliuc. timpul de expunere. utilizată uneori în mod abuziv. temperatură. 4 au sucombat până la un an. După radiaţiile ionizante apare un număr mare de mutaţii cromozomiale. Iradierea unei femei însărcinate antrenează. avort sau naşterea unui copil cu malformaţii. Iaşi Θ România 2) Radiaţii corpusculare: a. ţesutul osos şi glandele cu secreţie internă. a pus în discuţie această metodă din cauza nocivităţii radiaţiilor asupra produsului de concepţie şi asupra gonadelor [Pricop. apar malformaţii multiple şi grave. oligofrenie. În Ungaria.ce iau naştere determină reacţii de reducere şi oxidare astfel că substanţele organice de mare importanţă suferă modificări reversibile sau ireversibile. Efectul radiologic ţine şi de natura iradierii (doza. b. producând modificări chimice ale unor componenţi celulari. S-a diferenţiat astfel că din 74 copii care au suferit în viaţa intrauterină influenţa radiaţiilor. mai ales microcefalie.

buză de iepure. Na24. Riscul este sigur peste 25 R.softwarelabs. naşterea unui copil normal dintr-o mamă care a fost tratată la începutul sarcinii cu iod radioactiv pentru hipertiroidie. Cr81. are semnificaţie. În săptămâna a 6-a riscul este cel mai mare aşa cum s-a specificat şi mai înainte. uneori cu cretinism şi alte malformaţii severe. Hg203. leucemie mieloidă la o fetiţă de 7 ani a cărei mamă a suferit 20 examinări radiologice. Procentul avorturilor la femeile gravide care au fost expuse iradierii în al II-lea război mondial este mai mare şi creşte cu cât femeile erau mai aproape de centrul exploziei. Se folosesc în prezent mulţi izotropi (I131. cataractă. Se aşteaptă că dozele minime de 1 rad pot să determine tulburări de organogeneză. Trebuie să mai notăm concentraţia mare de heterocromii ale irisului şi mozaic pigmentar al părului. există şi unele fapte contradictorii: • • • • • sindrom hematologic complex la un copil iradiat în uter. Tc99. PDF created with pdfFactory trial version www. • Dacă în ansamblu faptele observate ne permit să incriminăm formal sau probabil razele X şi radiocontaminarea. Anomaliile cromozomice au fost semnalate la copiii proveniţi din mame iradiate. hipotiroidism. Pentru a aprecia riscul trebuie să avem în vedere: • • • doza primită de către făt. spina bifida. Iodul radioactiv este categoric contraindicat la femeia gravidă. Au198. Moartea fătului în uter s-a observat la începutul sarcinii după administrarea unei doze de 2000 R pentru cancer uterin. I125. Fosforul radioactiv (P32) a provocat alterări ale sistemului nervos central şi ale scheletului. Riscul de iradiere a crescut foarte mult prin utilizarea din ce în ce mai largă a razelor x şi a diverşilor izotropi radioactivi în scop diagnostic sau terapeutic. Aceşti copii sunt numiţi copii de raze şi nou-născuţii mamelor iradiate pot prezenta o microcefalie. Leziunile fetale provocate prin utilizarea radiaţiilor ionizante la femeia gravidă sunt cunoscute de multă vreme şi e contraindicată categoric folosirea izotropilor radioactivi în cursul sarcinii. căci bunăoară iodul radioactiv trece uşor bariera placentară şi este captat după săptămâna a 12-a de tiroida fetală. sursa de energie. deficienţe mintale şi tulburări de creştere. apreciindu-se că riscul este practic nul după 20 săptămâni şi el este cu atât mai pronunţat cu cât sarcina este mai mică. S-au semnalat malformaţii şi în urma tratamentului cu radium. trisomia 18 la patru subiecţi dintre care doi au suferit o iradiere în uter. Produşii iodaţi şi fosforaţi par a fi cei mai toxici. malformaţii cardiace şi sexuale. Au fost descrise numeroase alte malformaţii ca hidrocefalie. Sunt relatate şi cazuri când mamele care au făcut röntgenterapie au dat naştere de asemenea la cazuri cu malformaţii congenitale [Ifrim. P32 etc. micromelie. Alterarea corpului tiroid al fătului cauzează tulburări cu atât mai grave cu cât iradierea a fost mai precoce. Utilizarea acestor izotropi în doză de trasori cu scop diagnostic după unii autori ar fi fără pericol.7%. descendenţii au prezentat guşe. de asemenea. S-a constatat însă că la femei gravide care au primit până la 80 milicuries. 1978]. momentul iradierii în funcţie de vârsta sarcinii. Malformaţiile fetale sunt consemnate de multă vreme.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Utilizarea sistematică a corpilor radioactivi devenită acum obişnuită pune în discuţie mai ales două preparate şi anume: • Iodul radioactiv (I131 şi I132). Academia de Studii Înalte . care este greu de apreciat. naşterea unui copil normal după radioterapie pentru cancer de sân în primul trimestru. Iaşi Θ România iradiate profesional era de 2.).com .

Mihai Vasile Botez. metabolic care constă în faptul că un ţesut odată format determină diferenţierea unui alt ţesut). renunţarea la orice terapie bazată pe folosirea iodului radioactiv. Prevenirea accidentelor trebuie să se facă prin următoarele metode: • • • practicarea examenului radiologic la începutul ciclului sau în timpul menstruaţiei. care prezintă o talie şi o greutate mai mică în PDF created with pdfFactory trial version www. ducând la bride amniotice. susceptibilitatea la acţiunea patogenă a hipoxiei este mai scăzută. dr. totuşi la copiii născuţi în zone de altitudine ridicată. chiar cu apariţia malformaţiilor congenitale. Cu toate acestea rolul hipoxiei în producerea unor malformaţii este încă foarte controversat. 10 . se declanşează o serie de inducţii secundare şi terţiare. Deşi experimental lipsa de oxigen a determinat malformaţii [Geormăneanu. tel: 0232/250929.medicalcurs. În aceste procese chimice complexe hipoxia poate interveni direct.str. secretar de redacţie conf. univ. Luca Arbore nr. colectivul ştiinţific: asist. Se produc alterări în procesele de inducţie (proces chimic.supliment RBMF/Sexologie şi contracepţie Hipoxia Hipoxia este considerată drept un factor important în apariţia malformaţiilor congenitale. Astfel coarda dorsală este un inductor primar care determină diferenţierea plăcii neurale.ro www. Jan Hurjui . sugerează că electrocutarea nu poate fi suportată în primele 3 luni de sarcină. redactor şef: dr. 1978]. Rodica Petrovanu .softwarelabs. 1977].10A. Florin George Frunză .com .Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.coordonator general de programe.Catedra de Medicină de Familie . în primele zile după fecundaţie. iar în perioada de dezvoltare fetală caracterizată îndeosebi prin creşterea organelor şi edificarea formelor.ro. De asemenea. univ.preşedinte de onoare al Academiei de Studii Înalte . ducând la malformaţii [Geormăneanu. Ultrasunetele. Iaşi Θ România • factorul individual de asemenea trebuie avut în vedere pentru că s-au observat copii născuţi normali iradiaţi în uter sau supuşi administrării de iod radioactiv.România .şef de lucrări. Hipoxia provoacă apariţia a numeroase malformaţii în funcţie de structurile care se edifică. director: dr. în faza de diferenţiere intensivă din perioada embrionară. email:medbotez@email. dr. abţinerea de la orice radiografie care nu este indispensabilă la o femeie gravidă. 1978]. dr. senior editor: prof. Colectivul redacţional: prof. hipoxia poate conduce la moartea zigotului..Iaşi . Cynthia Petrovanu.home. Observaţii diverse (1995). dr. 1977]. Florina Filip Ciubotaru . asist. univ. Liliana Foia. hipoxia poate determina tulburări în dinamica apariţiei zonelor necrotice cu importanţă deosebită în edificarea embrionului [Bareliuc. We are looking for a good information! Curs nr. Astfel. univ. Se apreciază că lipsa de oxigen antrenează tulburări serioase ale proceselor metabolice din diferite etape ale dezvoltării embrionare şi fetale [Bareliuc. dr. Influenţa hipoxiei este condiţionată şi de stadiul dezvoltării embrionare. sunt de asemenea teratogene. Experimental s-a dovedit că hipoxia poate determina numeroase malformaţii. Începând cu această inducţie primară. de unde se impune evitarea acestora în timpul sarcinii. univ. Este de altfel perioada în care agenţii teratogeni au o maximă activitate. Academia de Studii Înalte . ţesuturile induse devenind ele însele inductive conform legii echilibrelor de flux şi a legii dezvoltării axiale.

Astfel. S-a constatat că o femeie suferindă de tetrada Fellot. Iaşi Θ România comparaţie cu cei născuţi la şes. astfel încât problema etiopatogeniei hipoxice teratogene este foarte complexă şi încă nu pe deplin elucidată. Astfel. Pe 108 cazuri s-a semnalizat incidenţa maximă a malformaţiilor la rubeolă survenită în primele 4 săptămâni de graviditate. anomaliile dentare ce survin aparent mai târziu. O anchetă recentă efectuată la nou-născuţi examinaţi imediat după naştere evaluează la 47% riscul malformativ când maladia a survenit în timpul primelor 4 luni de sarcină. la 22% când a survenit între a 5-a şi a 7-a săptămână. luxaţia congenitală a şoldului este de două ori mai frecventă la copiii născuţi iarna faţă de cei născuţi în alte anotimpuri. 1978]. Tipul de malformaţie este determinat de luna de dezvoltare embrionară în care survine infecţia. microftalmie). ale inimii (persistenţa canalului arterial şi comunicarea interauriculară sau interventriculară) şi ocazional ale dinţilor. Prematuritatea şi moartea fătului se pot observa când boala survine în primele 8 săptămâni. în timp ce băştinaşii se înmulţeau normal. Malformaţiile cardiace au loc în urma unei infecţii ce survine între a 5-a şi a 10-a săptămână de sarcină.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. îngreunând diagnosticul. acţiunea altor viroze poate fi pusă pe seama rubeolei. oligosimptomatic. Primele estimări au scos în relief un risc malformativ în jur de 75-90% atunci când maladia survenea în primele 4 luni de sarcină. Hipoxia de altitudine dă frecvent malformaţii [Geormăneanu. iar în munţii Cordilieri la 4000 m altitudine. surditatea în urma unei infecţii din săptămâna a 9-a. cataracta rezultă în urma infecţiei survenite în a 6-a săptămână a sarcinii. în trimestrul II de 3. Pe podişurile muntoase din Nepal s-a constatat un număr mai mare de buză de iepure. nu au născut un procent mai ridicat de copii malformaţi ci doar cu talie şi greutate mai mică decât normal. De asemenea. Dacă luăm în considerare anomalii ca: întârzierea mintală. Academia de Studii Înalte . Uneori. Se citează de asemenea cazul unei gravide care a stat 6 ore într-o cameră cu o presiune similară celei de la 3000 m altitudine pentru tratarea unei tuse convulsive a unui copil şi a născut apoi un microcefal şi cu maladia Little. femeile suferinde de malformaţii cardiace cianogene. Actualmente. Unele din malformaţii [Geormăneanu. Lucrările anterioare au modificat aceste date dând o frecvenţă de 10-12%. 1978] ale ochiului (cataractă.8 %. Desigur că hipoxia recunoaşte numeroase mecanisme. nu s-a observat o frecvenţă mai mare a malformaţiilor. În condiţii experimentale hipoxia la om are un efect teratogen. Statisticile arată că frecvenţa malformaţiilor congenitale variază şi după sezon. 1978] se remarcă abia la 2-4 ani.com . apoi scad între a 5-a şi a 10-a săptămână devenind nule din a 20-a săptămână. la 7% între a 9-a şi a 12-a săptămână şi la 6% de la 13 la 16 săptămâni. căci infecţia poate fi frustă şi să treacă neobservată. De exemplu. după o operaţie reuşită pe cord care a rezolvat malformaţia cardiacă a născut un copil sănătos. sau tot atât de bine poate îmbrăca un aspect clinic atipic.softwarelabs. Este PDF created with pdfFactory trial version www. Virusul ar mai putea fi responsabil de unele malformaţii ale sistemului nervos. este bine stabilit că virusul rubeolei poate antrena malformaţii [Geormăneanu. care a născut de două ori anencefal. Agenţii infecţioşi Rolul teratogen al infecţiilor a fost evidenţiat în 1941 când s-a observat că femeile gravide care se îmbolnăvesc de rubeolă nasc copii cu malformaţii congenitale. Este foarte dificil să se determine frecvenţa exactă a malformaţiilor la copiii din mame prezentând rubeolă la începutul sarcinii. Concluzia: prezenţa rubeolei în primul trimestru al gravidităţii dă malformaţii congenitale într-un procent de 12%. iar în trimestrul III zero. ale urechii interne (surditate congenitală datorită distrugerii organului lui Corti). în sânul populaţiei din Mexico City se întâlneşte frecvent la copii persistenţa orificiului Botal. ar fi verosimil ca procentajele de mai sus să fie inferioare realităţii. conquistadorii spanioli nu au avut urmaşi 50 de ani.

hidrocefalii. A fost demonstrat rolul teratogen al zonei la 2 copii născuţi din mame cu zona Zoster în primul trimestru al gestaţiei. Malformaţiile congenitale datorate herpesului sunt rare şi incerte. pot produce veritabile leziuni ovulare. Mai frecvent se întâlnesc avorturi. 1 PDF created with pdfFactory trial version www.gură de lup. ducând de cele mai multe ori la moartea produsului de concepţie. surditate şi întârziere mintală [Geormăneanu. Pe 663 de femei însărcinate s-a găsit o frecvenţă de 24 ori mai mare de malformaţii la femeile cu gripă în primul trimestru faţă de lotul martor [Geormăneanu. agentul infecţios putând determina moartea oului. prin hepatită epidemică 16% şi rujeolă 1%. femeia gravidă trebuie să fie imunizată doar împotriva bolilor virale cu mare risc embrionar (n. Au fost descrise deasemenea multiple malformaţii congenitale la copilul născut din mamă cu hepatită epidemică în a 2-a lună a gestaţiei: au fost semnalate avorturi şi ca malformaţii . 1978]. şi meningita limfocitară benignă este capabilă să dea malformaţii congenitale. Alţi cercetători demonstrează rolul jucat de rickettsii şi pararickettsii în producerea unor malformaţii. 1978]. 2 au prezentat malformaţii congenitale. În aceste condiţii. Deşi virusul varicelei trece uşor bariera placentară. 1978].). născuţi morţi şi malformaţii multiple. în urma expunerii la această infecţie în primele 4 săptămâni de gestaţie au născut copii cu malformaţii congenitale.com . Virusul hepatitei epidemice duce mai des la avort sau naşteri premature.). Au fost urmăriţi 18 copii născuţi din mame cu rujeolă. Mame care au avut în copilărie rujeolă. pisici etc. Malformaţiile au fost microftalmii.softwarelabs.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. ţinându-se cont că în primele săptămâni riscul este mult mai mare. Unii specialişti recomandă pentru prevenirea malformaţiilor congenitale administrarea de 20 ml gamaglobulină specifică mamei. 1981] se recomandă în funcţie de fiecare caz. Se cunoaşte că unele afecţiuni benigne. Influenţa depinde de vârsta sarcinii. cât se poate mai repede după contaminare [Geormăneanu. Vaccinarea1 antivariolică aplicată femeilor gravide poate duce la avort. Cel mai frecvent sunt afectate scheletul şi SNC (anencefalia). Pe de altă parte. iar ţesuturile fetale au o mare receptivitate faţă de infecţii. Toxoplasmoza poate fi Bolile infecţioase au un prognostic mai defavorabil în timpul gravidităţii şi în lehuzie.a.. Virusul rujeolei poate traversa bariera placentară în toate stadiile de gestaţie. Utilizarea vaccinului la unele gravide pare să nu influenţeze produsul de concepţie.. Iaşi Θ România cunoscut că 65% din cazurile de surditate congenitală consecutive rubeolei sunt descoperite abia după patru ani. creşteri ale incidenţei prematurităţii şi mortalităţii intrauterine. chiar inaparente la mamă. Variola este severă pentru mama gravidă şi cu atât mai mult pentru făt. Dintre afecţiunile parazitare toxoplasmoza maternă produce frecvent malformaţii congenitale: microcefalii cu calcifieri intracerebrale. Academia de Studii Înalte . După gripă au fost semnalate embriopatii. fătul este foarte expus infecţiilor pentru că reactivitatea sa imunologică este scăzută. De asemenea. naşteri premature şi nounăscuţi morţi. 1978] congenitale (două cazuri la 38). hidrocefalie. tulburări oculare etc. Poliomielita în primul trimestru de sarcină poate da malformaţii [Geormăneanu. varicela mamei are puţine consecinţe malformative. Dacă tratamentul profilactic nu s-a putut aplica sau nu s-a efectuat în cantitate suficientă. Mai trebuie să consemnăm că o hipertermie mare după o vaccinare poate să producă declanşarea unei naşteri premature. malformaţii sau o afecţiune fetală. Au fost semnalate apariţia cazurilor de malformaţii congenitale după infecţia cu virus Coksackie. Părerile asupra rolului teratogen al virusului gripei sunt contradictorii. avortul terapeutic [Sârbu. Foarte frecvent se întâlneşte avortul sau născuţii morţi la gestantele cu parotidită după cum s-au semnalat şi malformaţii congenitale. Şi alte maladii virale pot fi cauza malformaţiilor congenitale: incidenţa malformaţiilor prin parotidită în 16-22%. iar gravidele bolnave de mononucleoză infecţioasă în primele 2 luni de sarcină au născut prin cezariană un făt cu malformaţie cardiacă care a decedat (12%). Toxoplasmoza produsă de un microorganism parazit este destul de răspândită în România printre animalele sălbatice şi domestice (câini.

Infecţia timpurie a embrionului cu toxoplasme duce fie la moartea embrionului. Trecerea toxoplasmozei din organismul matern în organismul fetal este atribuită dezechilibrului imunologic dintre mama imunizată şi făt. în care diverse părţi ale corpului nu sânt încă definitiv formate. 1977] sau malformaţii. alergic. calcifieri cerebrale. Iaşi Θ România congenitală şi dobândită. fie la avort. Lezarea de către agentul virotic poate fi împiedicată prin folosirea adecvată a serului imun specific ori prin administrarea de gamaglobuline. splina. mai rar rozătoare şi alimente infectate. musculatura miocardică în ale căror celule se multiplică. Pentru a obţine efectul teratogen. infecţie perinatală sau placentară. nervoase. unii intervin în formarea cromatinei şi au rol în proliferarea celulelor. o reacţie intensă inflamatorie granulomatoasă reticulo-mezenchimatoasă în sistemul nervos Se pare că infecţia se face pe cale transplacentară. Leziunile produse de acest virus se aseamănă cu cele produse de toxoplasmoză. globii ochulari. Unii specialişti presupun că activitatea parazitului produce o hipoxie precoce a celulelor în dezvoltarea cu alterarea în mod special a fermenţilor respiratori ce are ca rezultat tulburarea metabolismului acizilor ribonucleici şi dezoxiribonucleici cu rol important în procesele de creştere. Nu trebuie să trecem cu vederea nici rolul listeriozei. Scăderea proceselor oxidative este resimţită cu prioritate de structurile cele mai active şi în funcţie de intensitatea tulburărilor metabolice. hidrocefalie sau microcefalie şi tulburări psihomotorii. tipul şi gradul malformaţiilor embrionare cauzate de agenţii infecţioşi [Bareliuc. în seama căreia se pun unele leziuni cerebrale. anomalii ale feţei şi oculare. 1977] este în funcţie de: • • • stadiul dezvoltării embrionare în momentul inoculării. În concluzie. Pornind de la această ipoteză s-au putut induce experimental la animale anomalii asemănătoare celor întâlnite la om printr-o hipoxie artificială. La baza producerii modificări. Indiferent de poarta de intrare a parazitului în organism şi străbate destul de repede ţesuturile ajungând în interiorul celulei graţie mobilităţii deosebite şi o afinitate mare pentru organele bogat vascularizate cum sunt: creierul. iar alţii participă la respiraţie iar în anumite împrejurări tulbură respiraţia prin scăderea glucozei. necroze. naşteri premature [Bareliuc. plămânii.com . Diagnosticul se bazează pe găsirea celulelor gigante în ţesuturi mai ales în glandele salivare (parotide. doza de virus. tulburări de permeabilitate vasculară etc. sublinguale şi submaxilare). Mecanismul de acţiune al factorilor alimentari este diferit. Subliniem că şi infecţia cu virus citomegalic este la fel de răspândită ca cea cu virus poliomielitic. mai frecvent malformaţii cardiace. Transmiterea se face la om în mod ocazional în primul rând de la animalele domestice. Factorii alimentari Pentru ca alimentaţia deficitară să aibă efect teratogen. Mecanismul de producere a bolii este încă incomplet elucidat. ficatul. întârzieri în dezvoltarea psiho-motorie a copilului mic. trebuie ca deficienţa să atingă un anumit grad dar să nu depăşească o anumită intensitate.or fiziopatologice şi morfopatologice stau mai mulţi factori printre care: factorul toxic. Academia de Studii Înalte . Sifilisul produce alterări scheletice. este necesar ca acţiunea să aibă loc în stadiul de diferenţiere şi organogeneză.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.softwarelabs. Prin urmare. rezultatul va consta în oprirea în dezvoltare sau absenţa unor muguri embrionari [Bareliuc. Formele de toxoplasmoză congenitale sunt cele mai grave întrucât produc leziuni în special pe sistemul nervos şi ochi. 1977]. Ea produce leziuni specifice cum ar fi tetrada: corioretinita. Leziunile malformative sunt polimorfe. tipul infecţiei virale. sub influenţa acţiunii parazitului şi toxinei apar procese exsudative. Problema carenţelor vitaminice este pe larg PDF created with pdfFactory trial version www. după cum dovedeşte cercetarea anticorpilor.

embrionului şi fătului. anoftalmie. demonstrează că aceste tulburări nu se datorează numai unor gene morbide care se transmit de la o generaţie la alta cu un caracter dominant sau recesiv.com . Există afirmaţia că un drog care nu are efecte patologice asupra progeniturilor diferitelor specii PDF created with pdfFactory trial version www. iar malformaţiile organice [Geormăneanu. chiar dacă organismul mamei nu este atins. în diversele stadii de evoluţie. defecte viscerale. Rolul carenţelor alimentare în producerea malformaţiilor congenitale a fost dovedit şi după primul război mondial la femeile gravide din diverse lagăre de concentrare. 1978] apar la 75% din descendenţi. Trebuie să mai accentuăm un fenomen din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. al unei contaminări progresive a populaţiei tinere prin toxicomanii periculoase pentru produsul de concepţie. Agenţii chimici Rolul malformativ al substanţelor chimice a fost pus în evidenţă relativ mai târziu şi încă la ora actuală nu este posibilă stabilirea listei definitive a substanţelor chimice. Tentativele de avort prin agenţi toxici sunt treptat limitate. Într-un studiu pe 98 de femei cu vărsături grave la primele 3 luni de sarcină s-a constatat că 6. pantotenică sau folică instituită înainte de împerechere antrenează malformaţii congenitale la 90-100 din feţi. Astfel avitaminoza A produce o scădere a fecundităţii animalelor de experienţă. La om s-a arătat că lipsa din alimentaţie a unor elemente esenţiale cu rol în metabolism măreşte incidenţa malformaţiilor congenitale. Este arătat de asemenea că vitaminoza D produce rahitismul congenital. exencefalie. având caracterul atrofiilor de retină. Diverşi factori de intoxicaţie gravidică sunt tot mai bine cunoscuţi în ultimele decenii. să trateze şi să prevină diversele embriopatii şi fetopatii. Procesele de embriogeneză pot fi tulburate nu numai prin insuficienţa vitaminei A ci şi prin administrarea ei în exces. Obţinerea acestor malformaţii arată că destinul zigotului nu depinde numai se patrimoniul său genetic. Unele dintre acestea au ca etiologie împrejurări materne defavorabile. S-a constatat că nu există agenţi teratogeni specifici. toxicelor şi hormonilor susceptibile de a produce malformaţii. riboflavinică.softwarelabs. În experienţele pe mai multe specii de animale s-a constatat că deficienţa axeroftalmică. rinichi în potcoavă. 1978] creşte de 4-9 ori în cazurile în care gravidele prezintă greţuri şi vărsături în primul trimestru de sarcină. Cele mai frecvente anomalii constau în: sindactilism. ale membrelor inferioare şi sternului. În ultimii 10 ani se manifestă un interes general medical pentru medicina perinatală. Obstetricienii şi pediatrii se străduiesc să cunoască cât mai bine originea şi dezvoltarea zigotului. Iaşi Θ România dezbătută în literatură.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art.1% au născut copii cu diferite malformaţii. respectiv principiul genetotrofic vin să ateste corelaţia dintre factorul alimentar şi determinarea genetică a fiinţei umane. Prin aceste experienţe. Determinarea genetică a modului de alimentaţie. ectopia viscerelor abdominale. explicându-se acest lucru prin lipsa unor principii alimentare cu rol important în diversele metabolisme. medicamentelor. Astfel s-a dovedit că incidenţa malformaţiilor congenitale [Geormăneanu. Faptul că s-au obţinut toate formele de malformaţii considerate ca ereditare. Rămâne însă pericolul unor droguri şi influenţa examinărilor radiologice. Ipotezele fiziopatologice privind leziunile ovulare prin intoxicaţii materne se bazează în mare parte pe experienţe făcute pe animale. iar avitaminoza B1 şi B2 antrenează în 35% din cazuri malformaţii ale scheletului feţei (gura de lup şi buza de iepure). cecitate. căci efectele toxice pot influenţa şi leza oul. Legislaţia asigură o protecţie eficace a femeii gravide faţă de bolile profesionale. acţionând ca factori de mediu extern. Academia de Studii Înalte . deşi agenţii recunoscuţi periculoşi pentru om sunt mai rari. Deosebit de semnificativă este prezenţa anomaliilor la descendenţii femeilor care în cursul sarcinii au suferit de carenţe vitaminice. sinostoze. foarte numeroase substanţe sau dovedit a avea un efect teratogen.

ele vor fi distrucţii totale sau malformaţii. În prezent legislaţia şi medicina muncii asigură o protecţie eficace şi interzice expunerile periculoase pentru femeia gravidă.com . numai după ce a fost administrat la câteva mii de femei gravide. Aceste diverse malformaţii nu depind niciodată nici de durata aplicării şi nici de doza administrată. Mecanismul lezării fetale Calendarul teratologic Observaţii convingătoare au arătat că efectele unui agent teratogen sunt diferite în funcţie de stadiul de dezvoltare a oului. Chiar în sânul aceleiaşi specii există mari variaţii de la individ la individ. Toxicele industriale care produc numai leziuni ovulare. nou-născuţi cu deficienţe psihomotorii. naşteri premature. majoritatea intoxicaţiilor profesionale pot produce avorturi. 2. Doza teratogenă este de obicei mică şi faptul că drogul este perfect tolerat de mamă nu garantează cu nimic acţiunea nocivă asupra fătului. Morfogeneza fiind terminată nu vor mai apărea malformaţii cu excepţia anomaliilor gonadelor şi ale sistemului nervos. celulele oului se multiplică foarte intens şi orice agresiune acţionează după legea totul sau nimic. Intoxicaţiile profesionale abortive şi accidentale În această categorie sunt grupate atât intoxicaţiile profesionale cât şi acelea prin alimente poluate. Dintre toxicele industriale trebuie să avem în vedere următoarele: PDF created with pdfFactory trial version www. În realitate lucrurile stau cu totul altfel. 1. Academia de Studii Înalte . Astfel un drog (medicament) va fi socotit fără pericol pentru embrionul uman. Înainte de nidaţie. Leziunile sunt cu atât mai grave cu cât se produc mai precoce. Din contră. a cărui dezvoltare nu este încă terminată. Felul accidentelor ovulare depinde de vârsta sarcinii. adică de la data fecundaţiei aproximativ a 16-a zi a ciclului. Un agent oarecare poate să producă o malformaţie la o anumită specie şi să nu o influenţeze pe alta. Există pentru fiecare viscer o perioadă de mare vulnerabilitate care corespunde formării lui [Geormăneanu. ating atât organismul mamei cât şi pe cel al fătului. 1977]. În această perioadă nu poate fi produsă nici o malformaţie. morţi fetale intrauterine.softwarelabs. Astfel. Singurele date convingătoare pentru specia umană sunt constatările făcute pe om. În perioada fetală care durează de la sfârşitul lunii a doua până la finele sarcinii se realizează o creştere importantă a volumului de cunoştinţe şi se maturizează sistemele enzimatice. poluarea atmosferei şi a alimentelor prin deşeuri industriale se pare că reprezintă un risc din ce în ce mai mare pentru embrionul uman [Bareliuc. Iaşi Θ România de animale de laborator. Constituţia genetică a unui individ determină sensibilitatea lui la un agent toxic. 1978]. decolări de placentă. hipotrofie fetală intrauterină.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. nu este periculos pentru embrionul uman. În stadiul de embriogeneză care durează din ziua a 16-a până la sfârşitul lunii a doua sunt edificate ţesuturile şi organele esenţiale ale embrionului. În stadiul acesta embrionul este foarte vulnerabil. Cu câteva decenii înainte s-a observat că unele ramuri industriale în care lucrau femei aduceau un risc de intoxicaţie maternă şi fetală. de intensitatea şi durata expunerii şi natural de agentul toxic. 3. În acest stadiu se produce fie distrugerea oului. fie înlocuirea celulelor lezate prin dezvoltarea în continuare a sarcinii în condiţii normale.

tulburări de coagulare2. reprezintă un factor important de intoxicaţie profesională feminină. tulburări care puteau să evolueze până la moarte. Astfel a fost conturată în Japonia boala de Minamata. plumbul este cunoscut ca nociv pentru vilozităţile placentare. leziuni viscerale şi sechele neurologice. De îndată ce diagnosticul de sarcină a fost fixat este necesar să înlocuim antivitaminele K prin heparinat de calciu care este bine tolerat şi permite un control al coagulabilităţii (n. surditate. a fost semnalat în statul NewMexico un caz familial de boală Minamata.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. ruta salina. Specialiştii au căutat acest produs într-o serie de 53 de placente şi lau găsit în toate cazurile. aceste tulburări s-a dovedit că au drept cauză ingerarea de băuturi. Au fost semnalate în Japonia epidemii de afecţiuni neurologice caracterizate prin cecitate. mercurul. Iaşi Θ România • • • benzolul. copii.softwarelabs. acestea cedând locul metodelor mai eficace şi mai puţin periculoase. Riscul cauzat de poluarea industrială este mai mare decât acela provocat prin intoxicaţii profesionale. sulfura de carbon determină adesea o întrerupere precoce a sarcinii. Diversele substanţe renumite ca abortive: plumbul. cardiopatii trombozate şi emboligene). Intoxicaţia saturnină se complică cu avorturi şi atingeri cerebrale ale nou-născutului. există riscul unor atingeri fetale ca: hipotrofie.com . • mercurul provoacă avorturi perinatale prin atingerea directă a oului sau ca urmare a unei nefropatii materne. Academia de Studii Înalte . contaminate de compuşi mercuriali organici proveniţi din râurile poluate prin deşeuri industriale. heparina poate fi folosită la bolnavele cu proteze valvulare cardiace. hidrocarburile clorate care sunt utilizate în agricultură ca pesticide sunt prezente în toate alimentele. Pe lângă indicaţiile clasice ale anticoagulantelor în cursul sarcinii (flebite. În ultimii ani au fost semnalate cazuri de intoxicaţie saturnină după folosirea veselei spoite cu plumb şi ingerarea de alcool falsificat sau alimente contaminate. Atunci când sarcina rămâne în evoluţie. • Intoxicaţiile abortive Procedeele prin ingerarea sau injectarea de otrăvuri puternic ocitocice nu se mai folosesc în zilele noastre. secara cornută. avorturi şi naşteri premature sau hemoragii în delivrenţă. aveau greutate mică la naştere şi simptomele unei atingeri cerebrale. Femeile cu astfel de proteze supravegheate corect pot să ducă la termen una sau mai multe sarcini. Unii copii prezentau în urină concentraţie mare de plumb. după intoxicaţie cu carne de porc hrănit cu cereale tratate cu organo-mercuriale. chinina. Efectele acestor hidrocarburi clorate asupra metabolismului fetal nu este încă bine precizat. adeseori mortală. nu pot să producă moartea oului decât cu preţul unei intoxicaţii masive. Au fost semnalate anomalii grave la tineri. Plumbul poate fi dozat în viscerele fătului. Analizate. În timpul sarcinii.a). pentru că ţesuturile nou-născutului conţineau concentraţii mari de mercur. a mamei. PDF created with pdfFactory trial version www. benzolismul produce mamei o anemie cu leucopenie. Rolul intoxicaţiei mercuriale materne este sigur. 2 Heparina având o greutate moleculară mare nu poate să treacă prin bariera feto-placentă şi este anticoagulantul ideal pentru femeia gravidă. fosforul. Au fost studiaţi copii proveniţi de la mame care în timpul gravidităţii au consumat whisky/vodka/ţuică de fabricaţie clandestină contaminate cu plumb. O femeie intoxicată era gravidă şi copilul ei prezenta la naştere o atingere neurologică. Mai târziu. ca întârzieri în mers. după numele unui râu japonez foarte poluat. care este foarte răspândit în industria modernă. după o intoxicaţie severă. tulburări cerebrale şi întârziere mintală.

Obiective Sfatul contraceptiv (de planificare familială) trebuie oferit în contextul unui proces de consiliere legat de sănătatea reproductivă. folosirea în mod corect a metodei alease. sunt frecvente în zilele noastre şi nu cruţă nici femeia gravidă. Se include consilierea pentru sarcină. Atunci când este vorba de o intoxicaţie maternă cronică.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. 2002] de comunicare (dialog. Academia de Studii Înalte . Ei trebuie să fie implicaţi calificat în procesul de educaţie şi consiliere PDF created with pdfFactory trial version www. Se caracterizează printr-un schimb de idei şi discuţii. convulsii şi întârziere în dezvoltarea intelectuală. cu cât intoxicaţia mamei este mai mare şi mai prelungită. de aceea se constată frecvent o encefalopatie fetală chiar şi atunci când mama se vindecă fără sechele neurologice. pentru sănătatea sexuală şi de prevenţie a bolilor cu transmitere sexuală. consiliere. atunci frecvent sunt curent altele vizate pentru a le înlocui (medici ginecologi.softwarelabs. Oxidul de carbon atinge în sângele fătului o concentraţie cu atât mai mare. = anamneză) prin care medicul (de familie şi/sau de specialitate) ajută o persoană să-şi identifice nevoile legate de capacitatea reproductivă şi să ia decizia cea mai potrivită în ceea ce priveşte contracepţia. Se ştie că numai CO dizolvat în plasma maternă trece prin placentă către plasma fătului şi se fixează pe hematiile fetale.). consultare. Iaşi Θ România Intoxicaţiile cu oxid de carbon Aceste intoxicaţii făcute fie în scop de suicid. urmat de decizia ultimei părţi. fie accidentale. trecerea transplacentară se produce în aşa fel că hematiile fetale conţin aceeaşi concentraţie de CO ca şi cele ale mamei. morţi fetale. Persoanele care pot efectua consilierea În multe centre medicale poate nu există o persoană anume (în sensul calificării universitare/postuniversitare) care să efectueze acest proces educativ. interesare neurologică cu tulburări de tonus. pentru o alegere liberă şi informată asupra metodei contraceptive. în condiţiile accesului la informaţii adecvate. moaşe etc. La făt leziunile cerebrale se datorează anoxiei cronice. Mecanismul intoxicaţiei fetale este cunoscut. să înveţe modul de folosire a metodei pe care au ales-o. în vederea depăşirii anxietăţilor rezultate din deciziile luate în cazul apariţiei unor situaţii limită.com . Creierul fătului este mult mai sensibil la anoxie. nu merită” NICOLAE IORGA Reprezintă un proces [Hurjui. rămân leziuni ovulare care pot produce avorturi. Atunci când mama supravieţuieşte accidentului.. ca şi lucrătorii sociali (asistenţa medico-socială). Consilierea contraceptivă are ca obiectiv să sprijine indivizii (de ambele sexe) sau cuplurile: • • • • • dacă au nevoie şi doresc să folosească o metodă de contracepţie. CONSILIEREA CONTRACEPTIVĂ ŞI PLANIFICAREA FAMILIALĂ ÎN ASISTENŢA MEDICO-SOCIALĂ „Cine uită. Riscul teratogen al oxidului de carbon la începutul sarcinii este incert. dovedit totuşi prin rare observaţii de anomalii fetale..

2002] trebuie să faciliteze comunicarea dintre pacient şi consilier (de exemplu.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. Timpul de aşteptare în holul din faţa sălii de consultaţii trebuie utilizat la maxim pentru educarea pacienţilor în vederea contracepţiei şi pentru planificare familială. modele anatomice. Academia de Studii Înalte . Pacienţii (clienţii) ar trebui să capete noţiuni de planificare familială şi contracepţie.a. Trataţi-i într-o manieră afectuoasă şi respectuoasă şi comunicaţi cu ei folosind un limbaj accesibil vârstei şi educaţiei. În timpul consilierii pacientului (. furnizare de informaţii utile. Atitudini şi tehnici de abordare utilizate de asistenţii sociali (consilieri = lucrători) Este important pentru pacienţi să se simtă relaxaţi şi să li se câştige încrederea. în clinică sau la domiciliu (medicul de famili/moaşă). Legătura dintre educaţie şi consiliere Informaţia obţinută de pacienţi înaintea procesului de consiliere va face ca acest proces să fie mult mai uşor de înţeles şi se va face economie de timp în cadrul consultaţiei. fie la cabinet. pilule contraceptive ş. inclusiv lucrătorii sociali care efectuează în mod regulat sau ocazional consilierea (sub îndrumarea medicului de specialitate) trebuie să primească o instruire corespunzătoare în domeniul practic al consilierii contraceptive (a abilităţilor legate de comunicare). clinică etc. focalizate pe nevoile personale imediate [Chelsău. casete video etc. reflectarea sentimentelor (mimica adecvată). Consilierea face parte din procesul educaţional general al populaţiei tinere.com . aceasta trebuie efectuat în cadru intim (fără prezenţa terţilor ca martori).5 m). prin intermediul altor activităţi educaţionale cum ar fi afişe şi pliante. comunicarea non-verbală. întrebări. Prin participarea la discuţii în grup. utilizaţi mijloace vizuale pentru a facilita discuţiile: manechine. procesul de învăţare este semnificativ îmbunătăţit prin informaţie şi educaţie specifică.ţilor). Tot personalul ce lucrează la program. Mediul social şi moralitatea Indiferent de locul unde are loc procesul de consiliere. 2007]. Aranjarea mobilierului în cabinet. plasate în sălile de aşteptare.[Hurjui. Iaşi Θ România contraceptivă. oferiţi-i întreaga atenţie. evitaţi existenţa unei bariere materiale între pacient şi consilier ori a unei distanţe ≥ 1. planşe anatomice. Atunci când este posibil.softwarelabs. Procesul de consiliere corect efectuat şi abilităţile legate de comunicare pentru tot personalul cuprinde următoarele: • • • • • • anamneza activă. parafrazarea (reluarea propoziţiilor şi frazelor ce corespund interesului social de rezolvare a cazului). filme. efectuaţi procesul de consiliere în cadrul cuplului şi ţineţi cont: • Imediat ce pacienta intră în cabinet. PDF created with pdfFactory trial version www.

a oricărei noi informaţii. We are looking for a good information! PDF created with pdfFactory trial version www. ce examene sau teste vor fi efectuate şi motivul pentru care sunt necesare. Explicaţi că orice informaţie pe care o daţi rămâne confidenţială.Curs promovat de UIDD Medical Center Themis Art. explicaţi-i care sunt etapele pe care le va parcurge. Lăsaţi pacienţii să vorbească despre necesităţile lor legate de planificarea familială şi încurajaţi-i să pună orice întrebare. în fişe.puneţi întrebări deschise care să permită pacienţilor să-şi identifice disponibilităţile. Explicaţi-le faptul că dacă le puneţi întrebări. aceasta este pentru a-i putea ajuta în nevoile pe care le au privitor la planificarea familială. cât va dura vizita şi dacă este necesara plata. Dacă procesul de consiliere are loc într-o clinică. Întrebaţi dacă au o problemă specială şi cum puteţi să-i ajutaţi . titlu etc. Pentru pacienţii vechi.).com .softwarelabs. Implicaţi pacienţii noi în completarea corectă şi completă a fişelor. Academia de Studii Înalte . implicaţi-i prin înregistrarea. Ascultaţi cu atenţie şi demonstraţi aceasta printr-o atitudine pozitivă a corpului şi prin comunicare non-verbală. persoanele pe care le vor vedea. Iaşi Θ România • • • • • • • • Salutaţi cu politeţe şi prezentaţi-vă (nume.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful