Fungii se gasesc peste tot fn tome nu sunt vizibili cu ochiul liber.

~i alti
fungi actioneaz~ nev~zuti, efectuand sarcini
jurul nostru -unii sunt deli- precum crearea alcoolului sau determinarea
Fistulina hepatica
catese culinare, materii prime dospirii painii.
pentru medicamente vitale, iar Fungi benefici
Ace~tia sunt cunoscuti ca drojdii ~i pot deter-
a4ii pot devasta culturile ~i mina fermentatia zaharurilor pentru a produ-
cdtiva dintre ei sunt ucigator ce alcool -o capacitate pus~ In aplicare In
productia vinurilor ~i a berii. Drojdiile sunt fo-
de otravitori. Lumea minunata losite ~i de brutari pentru a determina painea
a fungilor merita descoperita. s~ "creasc~".Drojdia determin~ formarea unor
bule de dioxid de carbon, care m~rescaluatul
f~cand piinea mai pufoas~ ~i mai u~or dige-
rabil~. Nu drojdia 1n sine provoac~ fermenta-
T ermenUl de fungi acoperi! un grup ex- tia, ci un grup de enzime produse de orga-
trem de divers de organisme, dar toate nism, motiv pentru care drojdia vie nu este
au ceva in comun: nu i~i pot produce
singure hrana, fiind obligate si! tri!iasci! in sau Coprinus comatus
pe alte organisme vii (ca plante parazite) sau (popenchiul)
pe materie organici! moartil sau in descom-
punere (ca plante saprofite). Tipurile parazite
in general provoaci! boli la plante ~i la anima-
le. Cele care tri!iesc pe materie in descom- Agaricus campestris
punere sunt adeseabenefice deoarece ajuti! ja
procesul de descompunere ~i contribuie la
reciclarea materiei organice. Tipurile saprofite
includ alimente pretuite precum ciuperca de
camp ~i delicatesele cum este trufa. ,
Fungii cresc in general nevi!zuti in cea mai
mare parte a timpului, deoarece principalele
structuri, masa de hue atoasi!, numitil miceliu,
se dezvoltil in afara vederii, sub suprafata me-
diului de cre~tere.Pi!rtile pe care le vedem in
mod normal sunt de obicei organele de repro-
ducere. Aceasta poate ingreuna studiul fun-

Clavulinopsis Hygrophorus 00 0 selec1ie de fungi europeni. Una

corniculata puniceus dintre cele mai distinctive este popenchiul,
care este bun de mancat cand este tanar .
Stejarii au rolul de gazde pentru mai
multe specii de bazidiomicete parazite.
Poate cea mai remarcabila, de~i cu via~a
Hygrophorus
obrusseus scurta, este fleica.

o
gilor, deoarece adesea trebuie sa a~teptam esentiala pentru ferrnentatie iar un preparat a
pana cand produc corpuride fructificatie pen- mort (uscat) de drojdie va functiona la fel. 8-iD
tru a-i putea identifica. Fungii u~or de vazut ~i Dojdia este o importanta sursa de vitamina B. '0;
m
de recunoscut, precum ciupercile ~i ciupercile Trichoderma viride este o alta ciuperca -
~
utila. Ea produce o enzima care descompune -
oWvitoare, sunt doar o parte din lumea fun- "
O
-0
gilor, majoritateaput.1ndfi remarcati doar prin celuloza ~i acest lucru este utilizat In reci- O
\.?
simptomele sau efectele pe care le produc. clarea hartiei de ziar. Cemeala de tipar ~i alte O
Piciorul atletului, o boala dificila a pielii impuritati nu sunt inf1uentatede enzima, ast-
piciorului, se prezinta sub forma unor regiuni fellncat acestearaman sub forrna unui noroi O Un sac cu spori (sporangie) al mucegaiu-
dureroase, cu mancarimi, adesea cu pielea pe fundul recipientului, de unde pot fi Iui noroiului Trichia decipiens, care combina
crnpata, de~i fungii care produc aceste simp- lnlaturate. caracteristici ale animalelor cu ale plantelor .

25
 FUNGII
Antibioticele fonnate din fungi au ajutat la
salvarea multor mil de vieti; rolul penicilinei
este bine cunoscut. Alte peniciline sunt uti-
lizate in fabricarea ca~cavaluluiCnervuriledin
ca~cavalurile "albastre" se datoreaza cre~terii
fungilor). Specille de Penicillium sunt foarte
raspandite pe toate tipurile de materie aflata
in descompunere,atat animala cat ~i vegetala,
~i se gasescin soluri precum ~i pe fructe ~i
legume peste tot in lume (in timpul cautarii
dupa specil mai bune de penicilina pentru
productia de antibiotice, s-au colectat mostre
de sol ~i de fructe din toata lumea).
Prezenta fungilor parazitari nu este intot-
deauna dezavantajoasapentru gazda. Rada-
cinile unor copaci din paduri au rolul de
reproducerea
asexuata
gazde pentru fungi dar in schimbul nutrl-
mentelor oferlte prlmesc sa:rurlminerale de la
fungi. Aceasta:simbioza:(convietuire) permite
atat gazdei cat ~t parazitului sa: tra:iasca:in
armonie, spre avantajullor reciproc.
Fungii ca alimente
Unii cei mai ra:spanditifungi comestibili, ciu-
percile de camp, se cultiva: in cantita:ti marl
pentru a fi comercializate, de~i uneorl se pot
ga:siasemeneaciuperci crescandin sa:lba:ticie,
indeosebi in lunile de toamna:.in diverse ta:rl
se consuma:multe tipurl diferlte de ciuperci,
iar in complexele comerciale din Marea
Brltanie se pot ga:side vanzare c.atevatipurl
rnai putin obi~nuite.
Trufele sunt o delicatesa:in unele pa:rti ale
lurnii. Corpurlle de fructificatie, pa:rtile care se
consuma:, se formeaza: pe sub pa:mant, in
asociere cu arborl precum stejarli, ~i trebuie
ca:utaticu caini (uneorl cu porci), care pot sa:
O La inceput, ciuperca mortala palaria
mor~ii este complet inchisa, dar pe masura ce
cre~te, valul se desface ~i palaria se desprinde
de tulpina.
26
REPRODUCEREA bil~ a bolii pe frunze, campuri Intregi au fost
MUCEGAIULUI ALB uneori reclusela o mas~Innegrita de plante In
putrefactie. Ca rezultat al efectului devastator
asupra recoltei de cartofi din Irlanda, popu-
latia pentru care acest aliment era de baz~, a
sc~zut cu dou~ milioane de oameni In decurs
de zece ani: multi au murit, altii au fost obli-
gati s~ emigreze, iar efectele pe termen lung
asupra economiei au fost dramatice.
In prezent, O combinatie de variet~ti rnai
rezistente ~i rnai eficiente de fungicide contro-
leaz~ boala In mare parte. Cercetarile au f~cut
posibil~ prezicerea conditiilor de vreme care
favorizeaz~O explozie, astfellncat fermierii 1:.5i
pot stropi culturile dac~ se g~sesc In zone
amenintate. Raia neagrn a cartofului, care
reproducere
sexuata
O in reproducerea
pe cale sexuata la
mucor, hifele a doua
specii se pot int3lni;
alternativ, sporan-
giile se pot dezvolta
pe cale asexuata din
miceliu.
detecteze mirosullor putemic. Datorit~ faptu- provoac~ excrescente sub form~ de negi pe
lui c~ sunt dificil de cultivat ~i greu de g~sit In tuberculi, este provocata de Syncbytrium
s~lb~ticie, ele r~man foarte scumpe. endobioticum, iar hernia r~d~cinilor de varz~,
o boal~ care atac~ membrii familiei verzei ~i
Fungii ca du~mani care ~ r:l~cinilor un aspect noduros umflat,
Fungii provoac~ fermierilor ~i gr~dinarilor este provocat~ de Plasmodiopbora brasicae.
Multe alte tipuri de fungi cauzeaz~ boli
mari pierderi In recoltele -o boal~ numi~
grave in randul plantelor, iar cele care apartin
mana cartofului a provocat foamete In .Irlanda
.la mijlocul secolului al XIX-lea. Varie~tile genului pytbium sunt responsabile pentru o
europene de cartof nu au fost la fel de rezis- boal~ numita ve~tejire, care provoac~ apleca-
tente la boal~ ca cele native din America de rea brusc~ ~i moartea r:lsadurilor. Boala se
Sud ~i, In cateva ziIe de la prima aparitie vizi- r~spande~teintr-un cerc care se l~rge~te pe
CRESTEREA pALARIEI MORTII
..
rama~i\e de
val-
masur:l ce fungii se multiplica prin zoospori
eliberati din r:ldacina plantei afectate $i care
inoata cu aiutorul unor flageli in cautareaaltor
r:lsaduri -cunoscuta ca reproducere asexu-
ata. dn conditii de seceta sau de inghet,
pythium se poate reproduce $i pe cale sexu-
ata, prin fuziunea a doua hife din miceliuJ
Mucor, ni$te fungi cu care suntem familia-
rizati, de$i poate nu le cunoa$tem numele,
este un mucegai care cre$te cu u$urinta pe
paine. Acest tip de mucegai nu provoaca dau-
ne grave, dar poate altera alimentele. Sporii
exista aproape peste tot $i daca lasam paine
umeda expusa, dupa cateva zile putem gasi
crescute pe ea colonii. Dupa alte cateva zile,
corpurile de fructificatie negre, asemanatoare
cu ni$te ace de gamalie, pot fi vazute cu aiu-
torul unei lupe sau al unui microscop de
putere mica. Sporii transportati pe cale aer-
iana germineaza $i hifele asemanatoare cu
ni$te ate penetreaza in curand particulele de
paine, unde secreta enzime digestive care
descompun hrana pentru a putea fi absorbita. O Structura
Mucor poate sa se reproduca pe cale sexuata purtatoare de spori J
sau pe cale asexuata, $i sporangiile sau cor- a lui Aspergillus ~
purile care poarta sporii sunt cele care pot fi niger, o tunga "'§.
~
vazute sub forma unor gamalii negre de ac. ascomiceta 'Q)
"'"
Fungii numiti ascomicetesunt in mare par- raspandita in cele
]
te saprofiti, de$i boala pe care o putem vedea mai multe soluri.
5
uneori pe piersici, cai$i $i pruni, numita ba$i- Sporii sunt purta~i
~
careafrunzelor de prun, este o specie parazita. pe capetele
0
Miceliul penetreazafrunzele $i determina apa- ramurilor radiante.
ritia unor umflaturi mari $i ro$ii ca ni$te ba$ici,
care da frunzelor un aspect rasucit. Decolo- medicamentului numit ergometrina:.Deoarece
rarea este provocata de saci de spori care ies ace~ti fungi determina: contractia mu~chiului
prin frunza, fiecare o celula cilindrica scurta. neted, sunt utilizati pentru a controla sangera-
rea uterina: dupa: na~tere, iar produsele din
Efecte asupra oamenilor comul secarei sunt folosite in obstetrica:inca:
Recoltele de cereale precum graul, orzul $i din secolul al XVI-lea. Ergotamina, un alcaloid
secara au fost adesea reduse de diferite boli derivat din comul secarei, este utilizata: la
provocate de fungi inainte de introducerea tratarea migrenei.
varietatilor mai rezistente $i a fungicidelor mai Termenul de "ciuperca:otra:vitoare"descrie
eficiente. O boala a secarei numita Claviceps In general acele bazidiomicete din randul
purpurea nu a redus doar recoltele, ci era $i fungilor despre care oamenii ~tiu ca: nu sunt
potential foarte periculoasa. intr-un stadiu al adeva:rateciuperci comestibile, iar ciupercile
ciclului vietii sale ea produce corpuri negre- otra:vitoarepot fi adeseava:zuteformand inele
purpurii sub forma de comuri, sau scleroturi, pe peluze ~i pe terenuri de joaca:.Aparitia ciu-
numite comul secarei. in trecut acesta a con- percilor otra:vitoareIn cercuri cu un diametru
taminat secara,avand consecinte fatale. Into- de mai multi metri, nu este legata:de vre-un
xicarea cu comul secarei prin consumul de mister; miceliul care se stabile~te din spori
paine de secar:l infestata a provocat epidemii germinati se extinde in fiecare an pe ma:sura:
infrico$atoarein Franta $i in Germania in Evul ce epuizeaza:substantele nutritive de pe un
Mediu. Simptomele includeau contractii mus- petic de iarba:. Miceliul initial moare pe ma:-
culare spasmodice $i aparitia treptata a can- sura:ce inelul se extinde, iar pe ma:sura:ce se
grenei la degete. Clailicepspurpurea ar putea descompune, substantele nutritive acumulate
fi considerata $i benefica, deoarece este sursa pe care le contine sunt eliberate astfellncat In

O Mucegaiul
alb Mucor este o
tunga raspandita
care ataca

neacoperite.
Sus,inute pe hife
verticale se gasesc
sporangiile care
con,in sporii.
Aceste structuri
rotunde absorb apa
din hifele
sus,inatoare pana
cand in cele din
urma ele se dizolva,
eliberandu-~i sporii.

27
 FUNGII

REPRODUCEREA sunt paraziti d~un~tori ai plantelor. Ace~tia se

numesc rugini pentru c~ produc mici pustule
DROJDIEI ro~ii-maronii de spori pe frunzele gazdei. De
obicei,ruginile sunt specifice pentruun tip de
planta, precum nalbele ~i gura-leului, dar una
care atac~ graul, numit~ rugina graului, este
deosebit de interesanta deoarece ciclul vietii
sale implic~ dou~ gazde. Sporii produ~i pe
planta de grau Inainte de recolt~ se numesc
teleutospori, dar ace~tia sunt incapabili s~
provoace boala direct pe o alta plant~ de grau
-ei afecteaz~ doar un arbust numit dracil~
(Berberis vulgaris) sau un arbust strans Inru-
dit numit mahonia. Faza sexuat~ a fungilor se
dezvolt~ pe dracil~ sau pe mahonia, dar sporii
produ~i nu pot afecta acesteplante, In schimb
pot cre~te pe grau ~i cauza rugina. In acele
p~rti ale SUA In care se cultiv~ grau, dracilele
sunt adeseadistruse Intr-o 1ncercarede a con-
trol boala graului, dar specia Intalnit~ In
Marea Britanie atac~ probabil doar ierburile
ca gazd~ secundara ~i nu graul, astfel Incat
amenintarea este mai mic~.
Consumarea multor "ciuperci otr~vitoare"
este periculoas~, provocand simptome care
variaz~ de la halucinatii pan~ la dureri mari de
stomac, convulsii ~i toropeal~. Unele, precum
p~l~ria mortii, ~i atractiva dar totu~i potential

O Petice de rugina pe o planta de grau. in

anul 1954, rugina a distrus 70% din recolta
de grau din Minnesota ~i din Dakota.

O Unul dintre cei mai colora1i dintre to1i

fungii este palaria ~arpelui. o specie saprofita
de padure. Este foarte otravitoare.

O Mucegaiurile se
reproduc prin inmu-
gurire. Se formeaza
o strangula,ie in
celula parinte. nucle-
ul se divide ~i noul
nucleu trece in
muure. Apoi stran-
gula,ia se inchide.
Uneori mugurii
formeaza colonii
mari ~i ramificate.

acea regiune cre~terea ierbii este stimulat~.
Deoarece corpurile de fructificatie -ciuper-
cile otr~vitoare -apar in jurul marginii ex.te-
rioare a inelului care se extinde, cu un cerc
interior de iarb~ verde boga.t:l, efectul pare
misterios ~i magic.
Ruginile
Nu toate bazidiomicetele produc corpuri de
fructificatie mari care seam~n~ cu ciupercile
comestibile. Un grup important -ruginile -
letala palarie a ~arpelui, se numara printre
speciile periculoase. Uneori gatitul anuleaza
efectul otravii, dar In alte cazuri ele raman
toxice chi~r ~i dupa preparare. Nu exista nici
a regula simpla ~i sigura pentru a determina
daca a ciuperca este otravitoare. De~i speciile
viu colorate sunt adesea otravitoare, unele
specii toxice arata la fel ca altele inofensive
pentru ochiul neantrenat. Daca:nu suntem si-
guri daca a ciuperca este comestibl1asau nu,
nu trebuie In nici un caz s-o consumam.

28 Animale ~i plante 6 -BACTERII, VIRUSURI $1 ALGE