P. 1
24935760-POMICULTOR-Curs-Pomicultura-2009

24935760-POMICULTOR-Curs-Pomicultura-2009

|Views: 160|Likes:
Published by Geoo06

More info:

Published by: Geoo06 on Feb 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2011

pdf

text

original

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT Meseria : POMICULTOR Durata pregătirii : 3 luni Module : = Cultura speciilor pomicole = Elemente de contabilitate = Maşini şi instalaţii

agricole – exploataţii, întreţinere = Elemente de contabilitate şi gestiune economică = Legislaţie, management şi marketing = Protecţia mediului

Despre acest curs: Curs pomicultura ( an 2009 – Jud Buzau). Documentul este incropit de mine. Nu exista o ordine bine stabilita a capitolelor, de aceea atasaz fisierul in format word pentru ca cei mai priceputi si interesati sa poata face modificarile de rigoare. Daca o sa apuc sa fac eu, am sa revin cu o versiune mai buna.

Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete, pomii formeaza coroane piramidale, conice sau globuloase, in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex, garnisit cu numeroase ramuri de rod. In aceste conditii, pomii incep sa fructifice mai devreme, temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. Pe baza acestor constatari practice, pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere, de talie mare, mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor.Pentru soiurile viguroase, altoite pe portaltoi franc, au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie, altoite pe portaltoi vegetativi, au fost realizate coroane aplatizate, dirijate pe spalioer, si coroane conice, fara suport de sustinere. FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur, prin numarul, vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet), cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. In pomicultura moderna, structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara, alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului, baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor), sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea, tipul de ramificare si fructificare). La pomii dirijati pe spalier, taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii, in timp ce la pomii fara suport, primele taieri se fac dupa 2-3 recolte, cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : - fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie, alcatuita din ramuri principale, variabile ca numar, pozitie si orientare in spatiu ; - in timpul formarii ,folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului ; - prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) ; - pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde ; - pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri , ramificari anticipate. In general, coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte:

-sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca; -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos, fara scari ; -sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale, alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. In plantatiile familiale, coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. Gruparea coroanelor se face in : - coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale; -coroane dirijate pe spalier, destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement. Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere, mentionam : piramida etajata rarita, piramida neetajata (Leader), piramida mixta, vasul intarziat, vasul Sarger, palmeta liber aplatizata, coroana fus tufa fusul subtire, tufa vas, cordonul vertical, cordonul tufa, Bouche Thomas, Lepage, Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. Cordoanele mai importante , sustinute pe spalier, pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice, palmeta neetajata, palmeta evantai, tripla incrucisare, drapel Marchand, haag, Lincoln, TaturaTrellis, Tesa si Solen. Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic, pe care sunt inserate 3-4 etaje, distantate intre ele la 80-100 cm. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase, dispuse simetric in jurul axului, la o distanta de 8-12 cm una de alta. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante, dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. Tehnica formarii piramidei etajate consta in : - Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj. -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III, alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. - Anul IV- Taierea axului , alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV), axul central al pomului se suprima. Piramida neetajata (Leader). Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare, uniforme ca vigoare, dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. Pe primele sarpante de la baza, care sunt si cele mai viguroase, se

In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare. prezinta un trunchi inalt de 0. se aleg 2. Piramida mixta. se aleg trei. vasul intarziat se realizeaza mai usor si intr-un timp mai scurt . Se echilibreaza vigoarea primelor sarpante (1 si 2) prin inclinari si dresari si se proiecteaza primele subsarpante prin scurtarea sarpantelor la 50-60cm (la acelasi nivel). ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante. In anul II. In anul II. In urmatorii ani (III. in anul I. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200).IV . primavara. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului. acestea pot fi folosite in constructia coroanei. Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. iar cel de-al treilea la 93-98cm ( ca la piramida neetajata). Toti ceilalti lastari de prisos se suprima. se continua cu echilibrarea vigorii sarpantelor si formarea subsarpantelor. numarul subsarpantelor descreste progresiv. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire. lastarii apropiati se suprima. dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. La cais si prun. primavara. in luna martie. intr-o pozitie favorabila. cand lastarii au 10-15 cm lungime. se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2. mar si par. Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite. cais. Pomii astfel dirijati. in primul an de la plantare. care formeaza un schelet viguros. Vasul intarziat. primavara. Este o coroana deschisa (fara ax). iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare . formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt. cand lastarii au lungimea de 10-15cm. la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun.4 m. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. iar in luna mai. fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante.In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante. Pentru formarea acestei coroane. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf).formeaza s3-4 subsarpante . unul pentru sarpanta 3. asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante . iar celalalt pentru prelungirea axului. Pentru formarea acestei coroane. al doilea la 90 cm . pe urmatoarele. fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani.IIIsiIV.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax.In anul II . se protejeaza sarpanta a treia prin scurtarea ramurii ce prelungeste axul ( la 35-40 cm).Pentru realizarea unei sarpantei noi. dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). ramura a treia de la varf. vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. care realizeaza o cantitete mai mare de fructe. Cu aceasta ocazie. Pentru stimularea cresterii lor. La soiurile de prun care cresc viguros .8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata).in luna martie. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. crescuta ca ax. se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata. pana se completeaza numarul lor. vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm.3 –1. lastarii de pe trunchi se suprima. Ulerior axul pomului se indeparteaza.In anii . Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante. pentru formarea celei de-a treia sarpante. In perioada mai –iunie se alege un lastar viguros. Primul lastar se alege la inaltimea de 60 cm de la sol (spre sud) pe directia randului. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare .In luna mai. Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf.

4-0. Pe restul axului sunt ramuri de semischelet care reduc largimea coroanei la varf la 0. cu putin timp inainte de pornirea pomilor in vegetatie. iar iar prima sarpanta poate fi proiectata prin ciupirea lastarului. a demonstrat ca in tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta . inalt de 3-3.51. In anul III. Baza coroanei este larga de 0. axul se transfera TAIERILE LA POMII SI ARBUSTII FRUCTIFERI 1. Aceasta coroana se realizeaza in exclusivitate prin taieri de incadrare si mentinere a pomilor intr-un sablon specific gardului fructifer. Pomii dirijati in aceasta forma prezinta un trunchi mic (30-40 cm) si un ax pe care sunt prinse 15-16 sarpante (5-6 cu caracter provizoriu). care s-a format pe lastarul de prelungire. Particularitatea formarii vasului la aceste specii consta in aceea ca sarpanta 3 se realizeaza dintr-un lastar anticipat. Pomii au un trunchi mic (30-40 cm). dirijate sub un unghi de insertie de 50-550. Palmeta liber aplatizata a fost generalizata in plantatiile intensive datorita simplificarii tehnicii de conducere a pomilor si eliminarii spalierului. Pe fiecare sarpanta se formeaza trei subsarpante orizontale.0 m. un ax zigzagat si o inaltime de 2. Pomii se conduc cu un trunchi mic (0. cais si prun care rodesc pe buchete. In anul II se aleg pe ax 4-5 ramuri pentru formarea structurii permanente a coroanei. Vasul Sarger este o coroana conceputa si realizata in Franta de Sarger . Prin accelerarea circulatiei sevei de stimuleaza calusarea ranilor si se previne aparitia gomelor in punctele de taiere.6 m. Ramurile suplimentare se suprima la inel.4cm si alcatuita din 4-5 sarpante scurte si viguroase. fiecare masura agrotehnica are rolul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui . pretabila la intensivizarea productiei de fructe. la o distanta de 10-12 cm intre ele.5.prin lucrari in verde. Fusul subtire este o coroana conica de volum mic.la distanta de 50-60 cm. dispuse alternativ. Acestea trebuie sa fie viguroase si repartizate uniform in jurul axului.5 m si cu o grosime de 1.8m. altoite pe franc sau mahaleb. Este important de precizat ca toate operatiunile de taiere la formare trebuie sa se execute primavara.5m) si un ax scurt (35-40cm) pe care se prind in spirala trei sarpante.pentru soiurile de cires cu unghiul de ramificare mare. precum si soiurile de piersic. pomii ating parametrii unui gard fructifer . Importanta taierilor in comparatie cu celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor care obtin an de an productii mari de fructe.Dupa 4-5 ani de vegetatie.3. se conduc usor ca fus subtire soiurile de mar altoite pe portaltoi de vigoare submijlocie si mica.9-1.

2. Ceea ce deosebeste taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negative inregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. taierile se efectueaza asemanator. se petrec in paralel doua procese: -cresterea vegetativa-care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice -rodirea-reprezinta formarea organelor care asigura productia de fructe. impiedica formarea rodului in anul urmator. consta in existenta anumitor raporturi intre cele doua procese: 1. in functie de specie. Ca o concluzie : -in mod natural. Ce se intalege prin echilibru intre crestere si rodire. in livezile intensive si superintensive. ceea ce nu este favorabil pentru o rodire normala. cu scopul de a favoriza intrarea pe rod mai rapida a pomilor. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor. pana cand lungimea acestora ajunge la numai cativa centimetri.. au un numar de muguri de rod exagerat. productii normale se obtin atunci cand din numarul de muguri din coroana unui pom. Echilibrul favorabil pe care urmarim sa-l realizam prin lucrarile de ingrijire a pomilor. 2. in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri. Formarea lastarilor. In ceea ce priveste rodire. in mod normal. pomii au tendinta de a pierde echilibrul intre crestere si rodire . In coroana pomilor. in care taierile la pomii tineri urmarec formarea unui schelet puternic.ninsi’’.echilibru favorabil intre crestere si rodire. lastarii trebuie sa aiba lungimea de 4060cm si sa fie bione repartizati pe toate ramurile din coroana.Aceste operatiuni sunt specifice obtinarii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna. 4. inclinari. echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. In cazul livezilor intensive notiunea de . O incarcatura exagerata de fructe stanjeneste cresterea lastarilor si in acelasi timp. cu lungimi foarte mari. ca numar si lungime.taiere’’ este mai cuprinzatoare. Spre deosebire de livezile . In mod natural. Caracteristicile taierilor din livezile intensive De obicei .Din acesta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor.. 25-40% sunt muguri de rod. Experientele au aratatca. inciziile. bine dezvoltat. sunt in detrimental formarii mugurilor de rod. indiferent de sistemul de cultura al pomilor. fara interventii deosebite din partea pomicultorului. ciupirea. varsta etc. plivirea (rarirea lastarilor). 3. in decursul vietii. pe masura ce trec anii. procesul de rodire se intensifica din ce in ce mai mult.. daca in coroana pomilor nu se fac nici un fel de interventii incepe sa se manifeste procesul de uscare a ramurilor. prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte din ramurile din coroana.Pomii care in timpul infloririi apar ca .Cum se dirijeaza prin taieri cresterea si rodirea pomilor . total(rarire) sau partial (scurtare). mai ales scurtari de ramuri. In perioada de fructificare deplina. In perioada de tinerete se manifesta cu mare intensitate procesul de crestere vegetativa. in primul rand a varfurilor acestora. de obicei in proportie de 80-90% din totalul mugurilor din coroana. productiile de fructe sunt din ce in ce mai mari. dresari). Dupa intrarea pe rod.clasice’’. soi. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri.Un numar prea mare de lastari. este din ce in ce mai slaba.

5 m pentru a asigura executarea . Cand pomii nu au cresteri vegetative si se ajunge la imbatanirea scheletului. trebuie sa primeasca mai multa lumina. subdumensionate.aplatizarea’’ coroanei pomilor si formarea gardurilor fructifere. a celor plasate necorespunzator... Aplatizarea este o caracteristica importanta a livezilor moderne.2-2.Ori raintinerirea permanenta a scheletului coroanei se bazeaza pe formarea an de an a lastarilor. supraproductia’’ este insotita de o calitate inferioara a fructelor. s-a stabilit pe cale statistica ca majoritatea fructelor se formeaza pe ramuri cu varsta de 1-4 ani.cu picioarele pe pamant’’ a celor doua lucrari de mare volum . Un pom de 20 ani. Dupa intrarea pe rod. apare fenomenul cunoscut de .. Obiectivele urmarite de taieri in afara de dirijarea cresterii si rodirii Desfasurarea poroceselor de crestere si fructificare este conditionata de existenta in cantitati suficiente a hranei preparate in frunze in procesul de fotosinteza. se indeparteaza ramurile uscate. cu fructe de calitate superioara sub aspectul dimensiunilor. in sensul ca o parte din mugurii fructiferi se elimina cu acest prilej. in cuprinsul carora nu se mai formeaza cresteri anuale sau acestea sunt slabe .. . care pe langa o mai buna iluminare a coroanelor pomilor. operatiunile de scurtare si rarire : -se fac scurtari la ramurile de semischelet si la formatiunile fructifere.in unii ani pomii formeaza un numar exagerat de flori si fructe. pentru a simila cat mai multe substante necesare metabolismului pomilor. cantitate redusa de zahar acumulat. De cele mai multe ori . cu cat se scurteaza mai mult. cele atacate. rodire periodica’’. Pe masura ce pomii rodesc si imbatanesc.. Inaltimea maxima a pomilor in livezile intensive si superintensive trebuie sa fie de 2. cu atat lastarii crec mai lungi. in anii urmatori se . a tuturor ramurilor. dirijari de ramuri nu se mai efectueaza de regula. De asemenea prin taieri se obtine.. pentru a rodi normal. servesc si ca masura de. trebuie sa aiba majoritatea ramurilor din coroana cu varsta intre 1-4ani. nu se poate realiza fara sa se formeze si lastari. pentru a provoca noi cresteri Scurtarile de ramuri in perioada de maturitate si batanete a pomilor.Operatiunile de scurtare a ramurilor determina cresterea lastarilor. Numarul lastarilor si lungimea acestora constituie un adevarat . Efectul opus scurtarii (formarea mugurilor de rod) se obtine prin inclinarea si arcuirea ramurilor. Fiecare frunza. normare’’a productiei. Cu ajutorul taierilor se mentine inaltimea dorita a pomilor prin eliminarea sau scurtarea de la nivelul dorit. se folosesc in schimb.barometru’’ care ne indica starea biologica in care se gasesc pomii si ne sugereaza ce masuri sa intreprindem : scurtare sau rarire. 5. formarea lastarilor se reduce si in acest caz este necesar sa se foloseasca scurtarile de ramuri si formatiuni fructifere. 6. slab colorate. permite circulatia utilajelor de-a lungul randurilor si deci mecanizarea principalelor lucrari.odihnesc’’si nu produc fructe. taierile si recoltatul. cand acestia au tendinta de a se supaincarca in unii ani cu muguri de rod. Coroanele indesite se raresc prin eliminarea ramurilor de prisos.. spre exemplu.Necesitatea formarii lastarilor in coroana in tot cursul vietii pomilor Rodirea in fiecare an.

-la speciile samburoase se lasa pentru rodire.asigura o mai buna coloratie a fructelor.lacomi’’. de eliminare de la baza a unor ramuri. scurtarea lastarilor. se umbresc . Taierile de vara : -reduc vigoarea pomilor si cresterile noi din anul urmator sunt mai reduse decat cele care apar dupa taierile de iarna. situati in pozitie verticala. de vigoare mijlocie (40-70cm). raman pe sol. dirijarea ramurilor si a lastarilor. iar cele care au rodit in anul precedent se inlocuiesc cu ramuri noi. Operatiunile specifice taierilor de vara sunt numeroase. . pe cat posibil. cunoscute sub denumirea de taieri. .Taierile de vara (in verde ) Se executa ca o masura de intregire sau uneori substituire a taierilor in uscat. in conditii climatice optime. orbirea mugurilor. cei prea desi. -daca o ramura a fost scurtata exagerat. In ce perioada a anului se executa taierile Daca ne referim numai la taierile propriu-zise. in vederea imbunatatirii calitatii fructelor si controlul cresterii si fructificarii pomilor. Operatiunea de plivire a lastarilor in plantatiile de mare densitate. 8. plivirea lastarilor(rarirea)..elimina scoaterea din plantatii a unor cantitati mari de ramuri ce rezulta cu ocazia taierilor de iarna. -operatiunea de rarire. La noi a existat obisnuinta ca taierile sa se efectueze catre sfarsitul iernii si in primavara (februarie-martie). lramurile de semischelet care indesesc coroana. In ultimul timp se practica tot mai mult taierea pomilor in tot cursul toamnei si iernii..ciupirea lastarilor.asigura penetrarea radiatiilor solare active la o suprafata cat mai mare a frunzisului din interiorul coroanei. departate la 18-20cm una de alta. numai ramuri mixte. cele prea slabe sau prea viguroase se suprima. . in uscat’’. -organele eliminate vara sunt in stadiu erbaceu sau semilignificat. acestea se pot executa in intreaga perioada cand pe pomi nu exista frunze. Cea mai buna perioada de efectuare a plivitului este in lunile iunie-iulie . mai ales la pomii tineri. indiferent de perioada in care se taie. .asigura sporirea eficacitatii tratamentelor de fitoprotectie prin acorerirea uniforma a frunzelor cu o pelicula de solutie antiparazitara. Se elimina in primul rand lastarii care tind sa devina . se descompun si reintra in circuitul trofic. . 7. In lunile de iarna trebuie evitate zilele geroase.Restul de ramuri. -ramurile de schelet se scurteaza si acestea pentru regenerare . Vindecarea ranilor se face tot atat de bine. mai ales cei situati spre partea superioara a gardurilor fructifere. este o lucrare obligatorie. intre acestea enumeram : . se refera la formatiunile fructifere imbatanite. incepand cu luna noiembrie. . plasate necorespunzator sau uscate.se executa cu mare productivitate. lastarii prea vigurosi care se formeaza sunt un indiciu pentru o taiere mai usoara in anul urmator .-se scurteaza mai mult sau mai putin in functie de starea fiecarei ramuri.

care produc pagube importante culturilor pomicile. in care caz durata perioadei de incubatie este mai scazuta. Bolile provocate de ciuperci Patarea cafenie sau rapanul-este cea mai raspandita si pagubitoare boala la mar ( Endostigme inegvalis) si (Endostigme pirina). irigatii) si se poate continua pana in toamna.in livezile in plina productie.9.Randamente realizate la taierea pomilor Randamentul de taiere difera in functie de marime pomilor : . Sunt atacate frunzele. flori. Biologia(evolutia). Atacul este intalnit in toate zonele pomicole in care se concentreza cultura marului si parului. iar cele atacate pana la 2. in care caz perioada de incubatie este mai lunga (20-22 zile) . Pierderile cele mai mari se inregistreaza in anii cu precipitatii ridicate primavara si vara. Producerea noilor infectii este favorizata de prezenta umiditatii pe organele pomilor. pe care germineaza si produc infectiile primare. putand sa fie distrusa . ascosporii proveniti din periteciile de pe frunzele atacate si cazute in anul anterior.5cm in diametru cad inainte de maturare. Manifestarea bolii consta in aparitia pe organele atacate de pete brune-negricioase sau maronii. Se poate considera ca. Atacul pe pedunculii florali se semnaleaza cu deosebire la par provocand caderea unui numar mare de flori sau fructe imediat dupa legare. Principalele boli si daunatori la pomii fructiferi a). prin care se continua infectiile de vara. un muncitor executa taieri la 1ha livada. cand conditiile climatice sunt favorabile. in cazul atacului necombatut. dupa anul 6 de la plantare un muncitor taie 30-35pomi/zi. Infectiile si germinarea pot incepe peste 5-60C. arbustii fructiferi si capsunul pe toata durata perioadei de vegetatie. Se estimeaza daune pe ansamblul pomocilturii intre 5-20% sub aspect cantitativ si de 15-40% dinpunct de vedere calitativ. de 8 zile. in cursul unei luni. pedunculii florali.Primavara . in cazul unei defolieri puternice. La fructele atacate si ajunse in depozit. . temperatura medie optima de producere a infectiei si incubatiei este de 19-210 C . catifelate care in timp cresc si conflueaza. Fructele atacate raman mici . este afectata productia anului urmator. fructele si chiar lastarii. In afara de recolta anului respectiv. sunt proiectati pe organele nou aparute. dupa care apar primele pete pe care sunt formate conidiile. PROTECTIA POMICOLE FITOSANITARA INTEGRATA A PLANTATIILOR Conditiile climatice si edafice deosebit de favorabile pentru vegetatia pomilor si arbustilor fructiferi. se usuca si cad timpuriu reducand prin aceasta capacitatea fotosintetica a pomilor. Atacul poate fi partial sau total cu intensitati variabile de la un an la altul si de la un loc la altul in functie de conditiile ecologice specifice si de densitatea daunatorului respectiv. frunze. diferentierea mugurilor de rod fiind. provenita din precipitatii sau alte surse (roua. total compromisa. in diferite stadii de evolutie. sunt in acelasi timp si prielnice pentru dezvoltarea unui numar mare de boli si daunatori. fructe si ramuri. pana la 98% din productia de fructe. Bolile si daunatorii ataca pomii. boala continua evolutia producand mari pierderi si in timpul pastrarii. Frunzele atacate in primele stadii. prezinta crapaturi. se deformeaza. atacul manifestandu-se pe muguri.

visin. cu ajutorul haustorilor. pana la 90% si chiar total. migdal. lastari si fructe. fiind anii in care perioadele secetoase alterneaza cu perioadele ploioase. Conditiile optime pentru noile infectii sunt temperaturile de 18-200C si umiditatea de 90-100% cei mai favorabili pentru atac. Organele atacate primavara se ofilesc. In perioada de vegetatie noile infectii se realizeaza prin conidii. ramase in coroana pomilor). pierderile de recolta ajungand . gutui (Monilinia linhartiana) . incretite. Cele mai mari pierderi se produc cand atacxul se inregistreaza primavara pe flori. pe fructe ( gutui) cat si in perioada de parga a fructelor. piersic si cais (Monilinia laxa si Monilinia fructigena) .Organele atacate prezinta o pasla pulverulenta. prun ). raman mici. Fructele atacate cu deosebire la piersic crapa. Patarea rosie a frunzelor . cat si prin ascospori (mai putin prin conidiile din anul anterior. se brunifica si raman pe pom uscate mai multa vreme. sau raman uneori pe ramurile pomilor. prun (Monilinia Laxa) . Biologia(evolutia). cad. favorizeaza producerea atacurilor de monilioza cu mare intensitate. cat si sub forma de conidii. a temperaturilor scazute in timpul infloritului. se zbarcesc si se usuca.frunzele sunt deformate. cat si de contactul fructelor sanatoase cu cele atacate. Fainarile se transmit de la un an la altul prin miceliul de rezistenta instalat in muguri si pe lastari (partea din varf). Ciupercile ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in fructele mumifiate sau ramurile atacate. ceata). albicioasa. lastarii tineri si fructele. Ciuperca se hraneste din celulele epidermei si din mezofil.(Monilinia fructigene si Monilinia cinerea) . inflorescente.Fainarea Este o boala destul de raspandita la numeroase specii pomicole : mar (podosphera leucotricha) . Lastarii atacati sunt inveliti cu pasla miceliana albicioasa cu deosebire spre varf. conidioforii si conidiile ciupercii. Speciile atacate de monilioze sunt : mar si par (Monilinia fructigena) . in anii favorabili atacului. mici. capsun ( Spheroteca moprsuae). dar florile sunt anormale morfologic si fiziologic sterile. frunze si ramuri tinere (visin. constituita din miceliu. Moniliozele Produc pagube destul de mari. din care cauza se indoaie. cresc slab si se usuca. Infectiile pe fructe sunt favorizate de leziunule provocate de grindina sau insecte. devin sfaramicioase si cad de timpuriu. tesuturile se necrozeaza. Fructele atacate putrezesc partial sau total se mumifiaza. cires. capsun (Botritis cinerea). Atacul de fainare se manifesta pe muguri. la aproape toate speciile pomicole.Prezenta umiditatii ridicate in aer (ploaie . Ciupercile ataca frunzele. Atacul este favorizat de anii cu precipitatii abundente si persistente side asemenea. gutui. asigurand transmiterea bolii de la un an la altul. Biologia (evolutia).O parte din mugurii floriferi atacati pot ajunge pana in faza de inflorit. determinata de microzone cu drenaj natural defectuos sau de desimea exagerata a ramurilor in coroana pomilor. de o slaba circulatie a aerului in coroana pomilor. frunze. florile. Mugurii atacati evolueaza pana in faza de dezmugurire sau rasfirare a inflorescentei. dupa care se usuca si cad. piersic (spherotheca pannosa) . cais (podosphera tridactyla) .

Ciuruirea frunzelor Aceasta boala este frecventa la speciile samburoase (prun. Boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de culoare galbuie care devin rosii.Caracteristic acestei boli este defolierea timpurie a plantelor (puieti. Daunele produse constau in reducerea substantiala a fotosintezei care are drept consecinta acumularea in cantitati mici a zaharului in fructe. Pe organele atacate apar pete brunrosiatice. la care ataca frecvent frunzele sub forma unor pete galbui. piersic.Boala este intalnita la prun fiind produsa de ciuperca Polystigma rubrum si la cires de Microspherella cerasella care provoaca pagube numai in anii deosebit de ploiosi. debilitarea plantelor. Pagubele produse constau in desfrunzirea timpurie. Rugina Este intalnita la prun . sub forma unor pustule de culoare galben-maronie. provocand pe aceste organe rani de dimensiuni mari care in final duc la uscarea intregului pom. De la un an la altul boala se transmite prin frunzele atacate si cazute. Ciuperca ierneaza ca miceliu si conidii pe ramurile atacate. urmata de consecintele diminuarii fotosintezei : stagnarea cresterii. In dreptul petelor mai ales pe partea inferioara a frunzelor. Din miceliu. fructele se deformeaza. Tesuturile sunt bombate in dreptul petelor spre fata inferioara a limbului.sangerii.Fructificatiile ciupercii sunt prezente pe fata inferioara a frunzelor. caderea fructelor. la nuc ( Gnomonia leptostyla). nediferentierea mugurilor de rod.rosietice. Atacul se manifesta de timpuriu. se formeaza pustule mici cu fructificatiile ciupercii pulverulente de culoare abla-murdar care prin erupere pun in libertate conidiile. plantele ramanand desfrunzite inca din luna iulie. . La prun conditiile de atac sunt favorabile in toate zonele de cultura a acestei specii din tara noastra.cais. coacaz (Cronartiumribicola) si la zmeur (Phragmidiun rubi idaei).Frunzele puternic atacate se usuca si cad . Ascosporii formati asigura infectia primara. Antracnoza Boala este prezenta la cires si visin (Cocomyces hiemalis). migdal) fiind produsa de ciuperca Ascospora beijerinkii. (Tranzschelia prunispinosae). au concentratie redusa de zahar si cad in masa de timpuriu. lastarii. Uneori atacul provoaca desfrunzirea pomilor. Ciuperca ataca frunzele. dupa care in intreaga perioada de vegetatie. iar la sfarsitul verii brun-negricioase. Petele pot sa conflueze. sunt puse in libertate conidiile care provoaca infectiile primare. la coacaz si agris (Pseudopeziza ribes). precipitatiile favorizeaza diseminarea ciupercii. care asigura noi infectii in perioada de vegetatie. brun-roscate. piersic. in dreptul carora tesuturile se necrozeaza. la sfarsitul verii. care duce la debilitarea plantelor. Pe care se gasesc periteciile ciupercii. primavara.De obicei atacul intens provoaca caderea timpurie a frunzelor in luna august. prin aparitia de pete punctiforme. Cele mai mari pagube sunt semnalate la coacaz. tufe0.Pe lastari si ramuri boala este frecventa in special la piersic. fenomen care repetandu-se mai multi ani duce la debilitarea si uscarea acestora. cais . pedunculii florali si fructele. visin. contribuind la slabirea tufelor si diminuarea productiei de fructe. Pomi . cires.

La nuc fructele atacate isi opresc cresterea , se innegresc si cad ; cele atacate mai tarziu prezinta pete si se deformeaza. La coacaz, defolierile premature sunt frecvente in anii ploiosi putand ajunge pana la 98100%. Basicarea frunzelor si fructelor Boala este foarte frecventa la piersic produsa de ciuperca Taphrinia deformans, la migdal si in masura mai mica la prun Taphrinia pruni. Pagubele sunt foarte mari in anii cu precipitatii abundente. Sunt atacate cu predilectie frunzele, pe care apar umflaturi sub forma de basici neregulate pe partea superioara a limbului, ca urmare a cresterii neuniforme a parenchimului fata de nervuri. Frunzele atacate se lungesc si se latesc, se decoloreaza, se ingroasa, devenind rigide si acoperite de o pulbere albicioasa. In final frunzele cad timpuriu, lastarii se usuca, iar fructele de asemenea cad, uneori in proportie de care afecteaza sensibil productia. Cu toate ca in cursul verii apar frunze noi, pomii atacati in mai multi ani consecutiv sunt debilitati, sufera de ger si se pot usca. Ciuperca ierneaza sub forma de ascospori sau miceliu de rezistenta in muguri si lastari, care primavara, pe tesuturile tinere isi incep activitatea in conditii favorabile ( temp. de 150C, umiditate persistenta), producand infectiile. b). Bolile produse de bacterii Focul bacterian al semintoaselor Produs de Erwinia amylovora bacteria ataca toate organelle aeriene; arsura inflorescentelor apare primavera devreme (indeosebi pe timp polios); florile se ofilesc, se brunifica si se innegresc; frunzele atacate se vestejesc si intreg lastarul se brunufica; pe timp umed mai ales dimineata cand temperatura este mai scazuta incepand cu perioada infloritului pe lastarii atacati apar picaturi de exudat cu nuante de brun- galben- portocaliu. Frunzele atacate se brunifica ; leziunile de pe lastari, ramuri, tulpina, evolueaza in uceratii ; daca inconjoara intreaga sarpanta , produce moartea (uscarea ) pertii superioare ; daca ataca tulpina, moare intreg pomul. Prevenire si combatere : -folosirea la plantare a unor pomi sanatosi fara leziuni bacteriene. -depistarea vetrelor de atac, indepartarea focarelor (frunze, lastari, sarpante si chiar pomi) cu infectii, pentru diminuarea atacului. -tratamente preflorale cu produse cuprice si daca perioada infloritului se prelungeste( temperaturi scazute si precipitatii ), chiar in perioada infloritului cu Aliette80WP conc. 0,2% ; - combaterea insectelor vectoare ( afide)cu insecticide specifice (piretroizi). Cancerul pomilor fructiferi Produs de Agrobacterium tumefaciens , se intalneste la majoritatea speciilor pomicole, manifestandu-se pe radacini si colet, pe care se formeaza la inceput tumori cat unbob de mazare, moi, de culoare albicioasa. Tumorile cresc haotic, ca urmare a dereglarii metabolismului tesuturilor, atingand uneori dimensiuni pana la 20-30cm si se lignifica. In cazul infectiilor puternice, numarul tumorilor este mare si determina o crestere mai slaba a pomilor si intrarea in declin prematur. In toate cazurile, atacul este favorizat pe terenurile grele si umede.

Alte boli produse de bacterii sunt: Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun si bacterioza nucului. c). Bolile produse de virusuri si micoplasme Bolile virotice detin un loc important intre factorii care limiteaza productivitatea pomilor fructiferi. Ele provoaca : -reducerea vigorii, frecvent cu 10% uneori chiar peste 50%. -Incompatibilitatea la altoire ; -degenerarea si pieirea mai mult sau mai putin rapida a pomilor ; -deteriorarea calitatii fructelor ; - modificarea caracterelor biologice si morfologice; - cancere si necrozari diverse. Bolile provocate de virusi sunt de obicei cornice si rar caracteristice. Este deci foarte dificil de a le identifica printr-o simpla observatie vizuala. Modul de transmitere. Inmultirea vegetativa si schimburile comerciale de material biologic necontrolate, prin intermediul omului, constituie cauza principala a raspandirii bolilor virotice. Unii vectori animali (aphidele si nematozii) si polenul contribuie de asemenea , la diseminarea in zone mai restranse a unora dintre bolile virotice. Pentru a limita transmiterea virozelor sunt recomandate urmatoarele precautii : -pentru evitarea transmiterii prin nematozi este necesar de a nu se planta imediat, livada dupa livada din aceeasi specie, in afara de cazul in care se efectueaza dezinfectia cu nematocide; -pentru a reduce celelalte cai de transmitere, trebuie sa se evite plantarea in apropiere a soiurilor sanatoase cu cele bolnave sau cu stare sanitara necunoscuta. Mijloacele de lupta. Lupta impotriva bolilor virotice este in general preventiva. Ea consta in plantarea de material vegetal stabilit prin control ca sanatos, provenit din plante initiale selectionate, conservate la adapost de contaminare si verificate periodic . In livezile infiintate cu material sanatos, unele boli virotice, cu deosebire cele epidemiologice, pot sa reinfecteze o parte din pomi. Dar aceasta proportie va fi cu atat mai mica cu cat procentul de pomi sanatosi initial a fost mai mare. Efectele recontaminarilor ulterioare, au in general o incidenta slaba asupra cresterii si dezvoltarii pomilor. Principalele boli virotice la samburoase sunt : Patarea inelara (Plum ring spot-PRSV), Piticirea prunului (Prune dwarf-PDV), Mozaicul in benzi (Line pattern-LPV), Varsatul prunului (Plumpox, Sharka-PPV), Patarile clorotice (Chlor5otic leaf spot- CLSV) , Craparea scoartei prunului (Plum bark split) , Rasucirea frunzelor ciresului(Cherry leaf roll virus) , Cancerul distrugator al ciresului (Detrimentul canker virus ), Marmorarea inelara a ciresului (Cherrry ring motte). Principalele boli virotice la semintoase sunt : Mozaicul marului (Apple mosaic), Patarea clorotica a marului (Apple chlorotic leaf spot –CLSV), Brazdarea tulpinii marului (Apple stem groowing) ,Declinul lui Spy sau stierea lemnului (Spy decline stem pitting –SDV-SPV) si ingalbenirea nervurilor parului (Vien yellows-VYV), Cancerul puturos al parului( Pear bliter canker), Pietrificarea perelor (Pear stony pit), Deformarea verde a merelor ( Green crinkle) si Craparea stelara a merelor (Star crack), Patarea inelara ruginie a merelor (Apple russet ring), Flexibilitatea lemnului ( Rubbery wood-RW) , Profliferarea marului (Maturi de vrajitoare).

In afara de aceste boli virotice, exista inca numeroase afectiuni, dar care au o incidenta economica mai putin importanta pentru cultura pomilor fructiferi.

PRINCIPALELE INSECTE DAUNATOARE Paduchele din San José ( Quadraspidiotus perniciosus) Este cel mai periculos dusman al pomilor, constituind o adevarata calamitate, pentru livezile in care nu se efactueaza tratamente de combatere. In tara noastra a fost semnalat pentru prima data in anul 1933 in zona de vest dupa care s-a raspandit in intreaga tara. Paduchele din San Jose ataca peste 200 de specii de pomi, arbusti fructiferi si alte specii de arbori si arbusti forestieri. La pomii fructiferi cele mai mari pagube le produce in ordine la : mar, par, piersic, visin, cires, si chiar la prun, cais, migdal. De asemenea , ataca puternic coacazul, si agrisul. Ataca ramurile, fructele si chiar frunzele. Pe ramuri, larvele localizate isi infig rostrul in tesuturi pentru a se hrani, injectand o substanta pentru dizolvarea vaselor liberiene, fenomen care se manifesta prin aparitia in locurile respective a unor pete circulare de culoare rosie-visinie. In timp, zonele respective se brunifica si mor. Pomii puternic atacati incep sa se usuce de la varf si in decurs de 3-4 ani se pot usca total. Pe fructe atacul este frecvent si se manifesta sub forma de pete rosii-visinii, circulare, cu densitate mai mare in zona caliciului si a pedunculului. Fructele atacate in primele stadii raman mici, diforme, de asemenea cele atacate catre faza de maturitate se depreciaza calitativ si nu au valoare comerciala. Pomii atacati si netratati formeaza fructe mici, galbene, dau recolte de la un an la altul tot mai mici, se debiliteaza si se usuca in cativa ani. Biologie.In conditiile din tara noastra Paduchele din San Jose are 1-3 generatii pe an ; o singura generatie in zonele cu altitudinea de peste 800m si trei generatii in cele sub 100200m altitudine in unii ani. In zonele pomicole de traditie are de obicei doua generatii. Inmultirea la aceasta insecta este vivipara. Ierneaza pe scoarta pomilor ca larve protejate de un scut. La sfrasitul lunii martie-aprilie, dupa o perioada de hranire, larvele diferentiaza in cele doua sexe, are loc imperecherea dupa care sub scutul larvelor-mama se

pe tulpini. piersic. la mar bobocii florali atacati raman pe pom cu petalele brunificate . In functie de conditiile fiecarui an si ale zonei. Dupa fixare larvele isi formeaza scut care devine din ce in ce mai dens. cires. De asemenea. Pagubele pot ajunge pana la 90-92%. la dezmuguritul mugurilor florali. atat la mugurii de rod. produce pagube insemnate. si cu deosebire prima . gargarita neagra (Anthonomus rubi). Ataca asemanator paduchelui din San Jose. Dupa cateva ore de migratie larvele care au o culoare portocalie se fixeaza si isi infig rostrul in organele vegetative. Gargaritele florilor si mugurilor Provoaca daune importante la mar (Anthonomus pomorum). dupa 10-15 zile nemaiputand fi penetrat de insecticide. Paduchii ţestosi Se intalnesc mai frecvent la mar (Aspidiotus ostreiformis) si la par ( Epidiaspis betulae). viespea perelor. in timp ce altele dauneaza prin atacul pe frunze( viespea ciresului – Caliroua limaciana . Gargaritele au o singura generatie pe an.cuisoare’’ (in interior se dezvolta o larva). in timp ce la par ponta are loc toamna tarziu. visin. cu deosebirea ca la mar ierneaza sub forma de adult si depune ouale in primavara. cat si la cei vegetativi. Imediat larvele incep o noua diferentiere sexuala si are loc cea de-a doua generatie. florali si cu frunzele tinere. sau la mai multe specii pomicole (Sciaphobus Squalidus) prin distrugerea de catre larve si adulti a organelor interne ale mugurilor de rod sau a mugurilor in intregime. de unde sug seva tesuturilor.Hoplocampa testudinea . La capsun. viespea rosie cu fierastrau a prunului Hoplocampa flava. pe haine sau cu ajutorul vantului. se produce inainte de fixarea larvelor prin transportul acestora pe picioarele pasarilor. Viespile pomilor In aceasta grupa de insecte se disting doua categorii : unele care produc pagube prin atacul fructelor tinere ( viespea cu fierastrau a marului. Infectia la noii pomi. se esaloneaza pe o perioada lunga. generatia I se inregistreaza in lunile iunie-iulie. patrund in fructe si se hranesc cu semintele si samburii acestora de obicei o . Combaterea se realizeaza simultan cu paduchele din San Jose. iar generatia aII-a la sfarsit de august –inceput de septembrie. De remarcat ca fiecare generatie. de cel putin 30 de zile.Hoplocampa minuta . dar pot fi semnalati si la prun. cu o rata de inmultire mult mai redusa avand o singura generatie pe an. ceea ce explica necesitatea mai multor tratamente la fiecare generatie. Larvele care se formeaza. chiar la distante mari. iar la par distrug baza mugurilor. viespea neagra cu fierastrau a prunelorHoplocampa minuta .. Viespile fructelor care au o singura generatie pe an. adultii hranindu-se cu mugurii vegetativi. par (Anthonomus cinctus).formeaza noi larve. frunze si fructe mentinandu-si mobilitatea timp de 24 de ore. viespea coacazului – Nematus ribesi). ierneaza ca larve sub forma de cocondin care pprimavara ies adultii ce depun ouale de obiceipesepalele florilor. Acestea devin mobile si migreaza pe ramuri. etc.

Subliniem in mod deosebit viespea samburilor de prun Eurytoma schreineri care s-a extins foarte mult in ultimii ani si compromite productia de prune uneori pana la 100% . gargarita fructelor) Acarienii Sunt cunoscuti frecvent sub numele de paianjeni. Insectele din aceasta grupa au 1-2 generatii pe an si se caracterizeaza prin aceea ca larvele patrund in interiorul fructelor unde se hranesc cu semintele. putand ataca 3-5 fructe care cad ulterior. piersici. cais. atacul se transforma in calamitate intrucat 90-98% din fructe pot fi atacate. o slaba diferentiere a mugurilor de rod. pericolul este atat cat viespile zboara si samburele este nelemnificat. larvele eclozate. nuci. Viermii fructelor Insectele din aceasta grupa produc pagube la cea mai mare parte din speciile pomicole (mar. viermele (musca) cireselor (Rhagoletis cerasi) . Atunci cand depunerile de oua sunt mari. inainte de patrunderea larvelor in fructe. viespile depun ouale in samburele abia format. piersicul. pana la 5-7. samburii sau tesuturile din jurul acestora. produc cele mai mari pagube in pepiniere si plantatiile tinere. cires. la baza mugurilor. hranindu-se cu acesta . molia vargata a piersicului( Anarsia lineatella) . viermele perelor (Carpocapsa pyrivora) . ramurile capata . are o generatie pe an . lastari (molii. sub 0. arbusti si capsun. cirese. Biologia . Ierneaza ca adulti sau sub forma de oua. par. care la aceasta grupa de daunatori corespunde cu perioada dinaintea patrunderii larvelor in fructe. fructe mici si cu un continut redus de substanta uscata. unde determina debilitarea pomilor. viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) . traiesc in colonii de mare densitate. Acarienii au mai multe generatii pe an. In afara de cires . molia orientala a fructelor (Laspeyresia molesta) . viespea ataca in egala masura visinul. Fructele atacate cad prematur. Unele din dintre insectele din aceasta grupa de daunatori produc pagube importante si prin atacul pe muguri. la punctele de insertie. paianjenul brun al pomilor ( Bryobia rubrioculus) . Importanta deosebita prezinta urmarirea ciclului biologic al fiecarei insecte in legatura cu conditiile climatice din fiecare zona si cu fazele de vegetatie ale pomilor pentru a se efectua tratamente in momentul de maxima eficacitate. paianjenul capsunilor ( Tersonemus fragarinae) Acarienii se intalnesc din ce in ce mai mult in plantatiile de pomi fructiferi. pe partea inferioara a frunzelor. acarianul galicol al prunului ( Eriophyes phleocantes) . care au de obicei doua generatii pe an. Tratamentele pentru combatere trebuie sa vizeze stadiul de ou. se caracterizeaza printr-o mare putere de inmultire. iar cele ce ajung la maturitate (mere. Acestea se usuca si cad determinand cresterea slaba a lastarilor si maturarea insuficienta a tesuturilor. caisul. gargarita fructelor (Rhynchites bacchus). prun. ) sunt depreciate calitativ. au corpul mic . Viespile frunzelor.ai multe specii : paianjenul rosu al pomilor (Panonycus ulmi) .larva trece dela un fruct la altul. parul. paianjenul rosu al merilor(Tetranichus viennensis) . La prun cu deosebire in anii fara ploi in perioada de inflorire. scaderea intensitatii fotosintetice. in care larvele rod epiderma superioara si parenchimul frunzelor. grupul fiind format din m. frunze. Dintre insecte cele mai reprezentative sunt : viermele merelor (Carpocapsa pomonela) . nuc). piersic.8mm.

lastarii se deformeaza. prun. inelarul ( Malacosoma neustia). cat mai ales in stadiul de larva cand distruge in sol Radacinile la pomii tineri in pepiniera si inlivada. Apoi consuma frunzele. raman curbati. omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar) . Intensitatea maxima a atacului se inregistreza in perioada cresterii intense a lastarilor. cires. Atacul se manifesta prin depigmantarea frunzisului care capata un aspect cenusiu. mai putin petiolul si nervura principala. cotarul brun (Hibernia difoliaria) . Ierneaza in stadiul de ou sau adult (Psylla).Larvele iau nastere la inceputul vegetatiei si se hranesc cu muguri. Carabusul are a generatie la 3 ani. ajungandu-se la peste 1500 oua/cm2 de scoarta. Zborul adultilor are loc din 3 in 3 ani si se petrece in luna mai. visin etc. catre varful lastarilor. Insectele defoliatoare Cele mai raspandite insecte care se hranesc cu frunzele pomilor provacand defolierea la speciile de cires. paduchele cenusiu al prunului.Se inregistreaza 2-3 generatii pe an. de asemenea. se inmultesc partenogenetic si vivipar si traiesc in colonii. cu exceptia nervurii principale. par sunt : cotarul verde (Cheimatobia brumata) . Biologia . puricele melifer al parului. nalbarul (Aporia crataegi). incepand din . cais. uneori se usuca la varf sau degera peste iarna neavand lemnul copt. Insectele ierneaza de obicei sub forma de oua pe diferite organe ale pomilor.Psylla pyricola . in sol si diferite alte adaposturi.Myzuscerasi . Ierneaza in stadiul de crisalida in crapaturile scoartei pomilor. In anii de invazie puternica pomii sunt desfrunziti in totalitate. pe partea inferioara a frunzelor. Carabusul de mai (Melolonha Melolontha). Produce pagube atat in stadiul de adult. Se manifesta . fructe tinere. Dupa aparitia adultilor si pontei. care in primele stadii formeaza cuibul din 2-3 frunze unde se hranesc cu epiderma si parenchimul acestora. nuc. debilitarea in ansamblu a pomilor. paduchele negru al ciresului. cais. datorita numarului mare de intepaturi in tesuturile parenchimatoase care se degradeaza. cand sunt atacate frunzele carora le roade limbul. Dinamica populatiilor de acarieni este stans legata de distrugerea acarofagilor din genul Typhlodormus si Tydens cu ocazia tratamentelor antiparazitare. datorita numarului mare 8-12 straturi suprapuse. Alaturi de acestea daune importante produce omida paroasa a dudului(Hyphantria cunea) in livezile de prun . larvele apar in cursul lunii iunie.Hyalopterus pruni . butoni florali. Practica a dovedit ca. mar. partial sau total. Paduchii si purecii de frunza (afidele) Insectele din aceasta grupa (paduchele verde al marului _Aphis pomi . paduchele verde al piersicului-Myzodes persicae) produc pagube deosebite la pomii tineri in pepiniera si in livada. fenomenul de rezistenta ca urmare a aplicarii repetate a produselor organofosforice. in general tratamentul care se executa dupa cadera petalelor. au un numar mare de generatii pe an (pana la 8-12). stanjenirea diferentierii mugurilor florali. timp in care traieste in sol ca larve cu varsta de 2 si 3 ani. par. fenomen urmat de pierderea fructelor. repetarea atacului mai multi ani la rand poate ava ca efect –uscarea pomilor.aspect rosiatic. mar. pe baza de Parathion. Atacul se manifesta prin rasucirea frunzelor catre partea inferioara. pe frunzele cazute. inaintea pontei primei generatii este hotarator pentru limitarea puterii de inmultire a acarienilor.

La nuc. facandu-i accesibili pomilor. specializata pentru absorbtia apei si a substantelor minerala din sol. mai intens colorate si echilibrate ca gust. dispuse orizontal. radacinile care alcatuiesc structura permanenta sunt mai numeroase si mai subtiri (cu mici exceptii). migdalul etc. Cand pomii se inmultesc prin seminte (nucul. radacina se amplifica si formeaza o structura permanenta (schletul radacinii).In timpul cresterii. fructele sunt mici .Pentru usurarea absorbtiei. radacina secreta in sol diferite substante.). radacina apartine portaltoiului. putine la numar. structura permanenta a radacinii se compune din : pivot (ordinul 0)si ramificatiile acestuia (ordinul I si II). prin butasi(coacazul negru) sau prin drajoni (prunul Gras romanescsi visinul local). scheletul radacinii este mai puternic si alcatuit din radacini viguroase. La pomii altoiti pe portaltoi vegetetivi. La speciile pomicole inmultite prin seminte si samburi (mar si par franc. Culoarea radacinilor pomilor : -violacee –zarzar si coacaz negru -galben-roscata –cires . intre tulpina (altoi) si radacina(portaltoi) exista o influenta reciproca. nuc zarzar si corcodus). imprima soiului o vigoare mare si o fructificare tardiva (la 5-6ani). Heclotox 1. putand sa determine pagube de 50-100% in cazul unor densitati de peste 2-3 larve /m2. la pomii altoiti. si o structura nepermanenta. par.dam exemplu comportarea soiului de mar Jonathan altoit pe un portaltoi viguros obtinut din samanta si un portalroi de vigoare mica(M9) inmultit vegetativ (prin marcotaj). care dizolva compusii greu solubili. Atacul cel mai pagubitor il produc larvele de 2-3 ani. tulpina si radacina apartin aceluiasi individ. pomii au o crestere mai slaba. ramificatiile sunt mai multe si maigrupate. vertical sau oblic. Organele pomilor si arbustilor fructiferi Partile componente ale unui pom sunt:radacina si tulpina.visin si piersic . cu ajutorul careia pomul se ancoreaza si se fixeaza mai bine in sol. in timp ce la mar. Radacina este partea subterana a pomului. mai putin gustoase si se valorifica greu si cu pierderi mari. La pomii altoiti. zarzarul. Larvele de 2 si 3 ani se pot combate si prin prafuirea solului toamna sau primavara si incorporarea cu ajutorul unei araturi sau discuiri. In primul caz. Structura permanenta este alcatuita din radacini lungi de 1-15m.5% in doza de 50kg/ha. iar tulpina altoiului. Din practica pomicola se stie ca. Sunt atacate in mod preferential speciile de mar. In al doilea caz. Pentru combaterea larvelor inainte de plantare se stabileste mai intai densitatea acestora in sol dupa care. Tratamentele impotriva adultilor se aplica odatacu celelalte. groase de 3mm-25cm. gutui. portaltoiul. in functie de varsta si de densitate . care se reantinereste periodic (de la 10 zile la 3-4 ani).amurg si in timpul noptii. Pentru confirmarea acestei influente . se administreaza inainte de desfundarea terenului. rodesc mai timpuriu ( la 2-3 ani) si formeaza fructe mari.

asigurandu-le acestora cresterea in lungime. ramuri anule( vegetative si de rod) si muguri (vegetativi si de rod).3-1mm si lungi de 0.4mm avand o durata de viata foarte scurta (10-14 zile). La unele specii pomicole . Totalitatea radacinilor unui pom formeaza ceea ce noi numim sistemul radicular. Tulpina este partea aeriana a pomului . coletul este mai ingrosat. La baza trunchiului se afla coletul pomului. Micorira este rezultatul unei aglomerari de filamente celulare ale unei ciuperci care contamineaza radacinile pomilor (indeosebi la nucifere) si activeaza procesele de absorbtie. Se cunosc insa si pomi (Golden Delicios/M9) la care coletul ingrosat asigura pomilor o viata economica prelungita. adica punctual de legatura dintre radacina si tulpina. radacina pomilor capata o culoare negricioasa datorita suberului ingrosat si exfoliat. sistemul radiculer este de 4-6 ori mai mare decat la portaltoii vegetativi. la randul . acestea. este formata din radacini axiale. peste 25% din radacinile uni pom sunt dispuse vertical si oblic. In plantatiile superintensive. iar pe un sol brun lutos . cu o lungime de 10-25 mm. Prin substantele antibiotice pe care le secreta. de peste 5 ori. Structura nepermanenta a radacinii.-galben-murdara -corcodus -galben-cafenie -mar -cafeniu-negricioasa -par -cenusie-bruna-nucul-negru Intr-un stadiu mai evoluat. la adancimea de 20-100cm.1. iar functia de absorbtie este asigurata de micoriza. radacini absorbante. translucide. In marea lor majoritate. Ele sunt albe. desi in sol sunt mai multi factori limitativi ai cresterii dacat in atmosfera. radacinile se afla in sol. Acesta se dezvolta mai mult decat tulpina. Trunchi pomilor creste drept sau rasucit. sistemul radicular al pomilor este asigurat in proportie de 85% de radacini orizontale si de numai 15% de radecinile verticale si oblice. transparente. intermediare si conducatoare. Coroana pomilor este partea de tulpina situata deasupra trunchiului. groase de 0. Radacinile axiale se formeaza primavara in varful radacinilor de schelet. Radacinile active sunt albe. perisorii absorbanti lipsesc. tipul de sol si sistemul de intretinere a acestuia. Ea este formata din trunchi si coroana. precocitate in rodire si o capacitate mare de productie. In culturile clasice.ramuri multianuale care formeaza scheletul si semischeletul pomilor. sageata (ramura anuala care prelungeste axul coroanei). micoriza asigura protectia radacinilor impotriva bolilor. La portaltoii generativi . I)din care iau nastere ramurile de ordinul II . sistemul radicular al pomilor depaseste uneori de 3-4ori proiectia coroanei. Pe solurile pietroase. Aceasta este compusa din :axul coroanei. Ramurile de schelet (ramurile principale) sunt ramificatiile axului (de ord. in functie de vigoarea portaltoiului. fapt ce dovedeste ca intre cei doi parteneri exista o oarecare nepotrivire. Trunchiul este portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si prima ramura principala a coroanei. uniform sau asimetric. La unele asociatii soiportaltoi.Ele indeplinesc functia de absorbtie (prin perisorii absorbanti) a apei si a sarurilor minerale din sol.

Din mugurii de la baza ramurilor groase se formeaza ramurile lacome. Se mai intalnasc la unele specii si ramura salba si pleata. formatedin mugurii laterali . Acestea cresc vertical. are particularitatea ca pe nod se formeaza un singur mugure de obicei floral . care iau nastere din mugurii terminali (din varf) .d. in evolutia lor. ramifica si formeaza noi ramuri. Doua tipuri de ramuri fructifere de mare importanta sunt comune piersicului. formeaza ramurile de ord. formate din primii muguri laterali subterminali. Ramurile mixte prezinta unele particularitati specifice de la o specie la alta. Ramura mixta la cires si visin .subsarpante. Sunt ramuri de baza pentru fructificarea acestor specii si asigura fructe de calitate.de schelet (sarpante. lunga de 7-30cm. ciresului si visinului : ramura mixta si ramura buchet.lor. daca se arcuieste sau daca se fac operatii in verde. Ramurile pot fi : vegetative. motiv pentru care se elimina prin taiere dupa prima fructificare. constituind grupurile de muguri caracteristice prunului. aceste ramuri sunt viguroase. formand o adevarata osatura a pomului. cat si vegetativi. ramurile de ord. cel din mijloc vegetativ si cei laterali florali sau unul lateral floral si ceilalti vegetativi. Ramurile vegetative.I se numesc brate sau sarpante. -ramuri laterale.Ele sunt subtiri si incarcate cu multe ramuri anuale. `La baza ramurii se gasesc 1-2-3 muguri vegetativi slab dezvoltati care pot evolua daca ramura se scurteaza. Ramurile de semischelet sunt ramuri multianuale (2-6 ani) care se formeaza la inceput pe ax. cu muguri dispusi solitar sau in grupuri (2-6 muguri in grup). piersicului. Prunul si caisul formeaza ramuri mixte lungi de 7-20cm. Acestea cu timpul se transforma in ramuri de semischelet.a. Ramurile roditoare sunt cresteri de un an. Cu timpul . Ramurile vegetetive sunt mai groase(peste 15mm) si mai lungi (peste 70cm) decat ramurile roditoare. semisarpante) si semischelet de rod sau fructificare care se deosebesc pe grupe de specii :  Ramurile de rod la samburoase. 4-6 ani. adica ramuri fiice formate in acelasi an cu ramura mama. lungi de 3-30cm (mai rar 50-70cm) si groase de 6-10mm. prunului. conice si longevive. pe aceste ramuri se formeaza ramurile de semischelet si de rod. caisului. a caror vigoare si denumire sunt date de pozitia initiala a mugurilor. III s. -ramuri concurente.m. caisului. iar cele de ordinulII. Ramurile anticipate se formeaza mai mult la pomii tineri si la pomii care s-au aplicat taieri de regenerare. creandu-se o rezerva de muguri suplimentari. Ramurile mixte poarta totdeauna un mugure vegetativ normal in varf iar lateral (axilar) atat muguri florali. sunt viguroase si prezinta multe ramuri anticipate. Aceste ramuri sunt : -ramuri terminale sau de prelungire. cu grupuri de 2-3muguri de rod la prun si 5-6-8 la cais. La piersic sunt lungi de 25-60-70 cm si poarta pe noduri totdeauna grupuri din 3 muguri care pot fi : toti florali. vegetative si de rod. in majoritate florali. inlocuindu-se cu altele nou formate pe ramurile de schelet si semischelet. apoi pe ramurile principale ale coroanei. chiar dupa ramificari multiple. mai rar se intalnesc . Cand pomii sunt maturi. chiar mai lunga la unele soiuri. La pomii vigurosi. Ramurile mixte ale piersicului asigura fructe de calitate numai in primul an de formare a lor.

1-2 ani si nu asigura fructe de calitate Ramurile salba. iar axilar in jurul acestuia strans grupati ( la cires. avand in plus fata de aceasta muguri de rod axilari. poate fi mai lunga la soiuri care au buchete de mai tipice (Stanley. realizata prin diferentierea pe lastari . . trebuie facuta sublinierea. buchetele de mai sunt ramuri scurte. In 1-2 ani acesta evolueaza in tepusa. Se intalneste la numeroase soiuri de visin. Evolueaza in in nuielusa sau mladita . sub aspectul varstei : . lastar.provenita dintr-o crestere vegetativa.axilar si muguri vegetativi. 1-12 cm si au o durata de viata variabila cu specia si soiul de la 1-2 ani pana la 10-12 ani. neavand nici o rezerva laterala de muguri vegetativi. mladita de un an. cu lungimi de 15-60cm. Nu pot fi regenerate prin taieri.  Ramurile de rod la speciile semintoase pintenul (ramura preflorifera) are 1-3 cm lungime si poatra in varf un singur mugure vegetativ. Ramura buchet la piersic este de durata scurta. De altfel . Evoluand numai prin mugurele vegetativ din varf. Agen). constituind baza fructificarii. fara muguri axilari evidenti. Ca atare. Aici aceste ramuri sunt foarte numeroase. provenita din diferantierea mugurelui terminal al unei smicele. ca nuielusa poate fi de doua feluri.deoarece in aceasta luna sunt deja conturate la unele specii. La unele specii pot fi axilari si cate 1-2 muguri vegetativi.Mladita are aceleasi caracteristici ca nuielusa. in primul an de crestere a mugurilor de rod. aceasta ultima situatie de diferentiere pe cresterile anuale a mugurilor de rod chiar in anul formarii lastarilor. ramurile buchet nu pot fi regenerate prin taieri. Evolueaza in acest caz numai prin mugurele vegetativ din varf. Ramura pleata este o ramura cu organizare morfologica identica cu salba. care conduc la ramuri buchet ramificate (prun. . prun. poarta un singur mugure de rod in varf.poarta un singur mugure vegetativ in varf. Nu poate fi regenerata decat rar prin taieri. De aceea daca fructificarea este asigurata pe ramurile mixte . foarte rar se pot intalni in pozitie axilara 12 muguri vegetativi. dar alungindu-se an de an provoaca o puternica indesire a coroanelor. mladita de 2 ani provenite din diferentierea mai multor muguri de rod pe o fosta smicea .a). formata in anul anterior (deci 2 ani). Durata economica a ramurilor buchet la prun si cais este relativ scurta. facand imposibila regenerarea. care in anul formarii diferantiaza la varf mugure de rod. b). b). poarta in varf un mugure vegetativ.Nuielusa. cais) . . de obicei in anul urmator evolueaza in buchete de mai. ramurade rod propriu-zisa. Sub greutatea frunzelor si a fructelor se arcuiesc. Durata economica poate fi de 5=7 ani. este un fenomen tot mai frecvent in - . a). fructele sunt de calitate mediocra. 3-4 ani . poarta muguri vegetativi axilari si un mugure terminal de asemenea vegetativ. ramurile salba se suprima. In general . .Tepusa. ramifica putin sau chiar deloc. numite si buchete de mai. iar lateral numai muguri florali . cais) sau mai desirati(cais) satu 3-7 muguri florali. Ramurile salba se intalnesc la piersic. cu un mugure florifer mixt in varf . in numar redus de regula si au o durata de 1-2 ani. ca si celelalte formatiuni fructifere ale Punoidelor. de 1-3 cm lungime. ramanand sa evolueze numai prin mugurele terminal. amplasati de la varf care baza . decat in cazul cand au lateral 1-2 muguri vegetativi care. Sunt foarte subtiri. Ramurile buchet. se degarnisesctotal. 15-30cm lungime. restul mugurilor ramanand vegetativi . visin. .Smiceaua(ramura preflorifera) are 15-20 cm lungime.

Mugurii axilari se formeaza in axila frunzei si descresc ca marime de la varf catre baza ramurii. palmat compuse si imparipenat compuse. Mugurii floriferi formeaza o singura floare (la piersic. .. sunt numiti :terminali. Mugurii de rod sunt mai mari (cu mici exceptii). pe care se formeaza si cresc fructele. Mugurii micsti evolueaza intr-o rozeta de frunze si o inflorescenta (la mar si par). la randul lor pot fi floriferi si micsti. 1. care ulterior. gutui). cu dezvoltare incompleta. cais migdal)sau o inflorescenta cu 2-5 flori(la prun. au varful ascutit si baza largita si o structura primara. cires si visin). Frunzele speciilor pomicole cultivate sunt simple. Din ei se formeaza intotdeauna lastari sau rozete de frunze.la prun si piersic si 3-8 -la cais. proces accentuat de folosirea portaltoilor vegetativi de mica vigoare. axilari. alaturi de fructe. 3. unele soiuri de pomi diferentiaza o mare cantitate de muguri de rod pe ramurile lungi. Mugurii de rod. sau intr-un lastar cu mai multe inflorescente (la zmeur si mur). cu soiuri precoce ( intrare rapida pe rod). constituie ingrosarea bazei inflorescentei .sau de diferite tipuri. Aceasta insusire se manifesta mai ales la soiurile precoce de mar si par altoite pe portaltoi de vigoare slaba si mijlocie Mugurii sunt organe de crestere si de rodire cu structura anatomo-morfologoca diferita.5cm lungime. par. lanceolate. In primii ani de livada. se formeaza 1-2 muguri . Asezarea mugurilor pe o ramura este solitara-la mar. din acestia i-au nastere noi ramuri fructifere motiv pentru care mai sunt denumite punti de rod. primordii de frunze si muguri. mai bombati si cu varful rotunjit.obovale. Mugurii vegetativi . Mugurii terminali sunt situati in varful ramurilor anuale si indeplinesc functia de crestere sau de rodire (mar. Mugurii vegetativi (de crestere) sunt mai mici. eliptice. portiune de 1-1. este o formatiune realizata din ramificarea burselor purtatoare de pinteni si tepuse care se extinde anual si care trebuie regenerata periodic . situati la insertia ramurilor si constituie rezerva de muguri a pomilor. dorminzi si adventivi. visin. Structura interna este alcatuita din primordii. par. Din ei se formeaza ramurile lacome. . formata dintr-un con de crestere.simplu cu lobul intrg. .Vatra de rod. stipelari.subrotunde. dupa pozitia lor pe ramura. ovale. sau in grupuri de cate 23 .livezile moderne. In cadrul grupului mugurele central este vegetativ iar cei laterali sunt floriferi. 2. devin ramuri de semischelet sau de schelet.Bursa-punga. Mugurii dorminzi sunt muguri axilari.cires. intr-un lastar si o floare (la gutui). lobatr. pe care lateral.

afaneaza solul tasat I urma trecerii utilajelor si ca urmare a ploilor puternice. favorizand cresterea sistemului radicular si activitate microorganismelor aerobe .asigura o buna solubilizare a substantelor nutritive si o mai buna conservare a apei in sol . Nucul si castanul comestibil prezinta flori unisexuat monoice .gutui -baca =coacaz -pseudobaca= agris -drupa =prun. . multiple si compuse. De aceea s-au stabilit anumite sisteme de intretinere si lucrare a solului : Ogorul negru Se bazeaza pe mentinerea afanata si fara buruieni a solului printr-o mobilizare permanenta pe intreaga suprafata a livezii. adica unele au androceu iar altele gineceu.) .practicarea ogorului negru duce la reducerea continutului in materie organica. Majoritatea speciilor pomicole au florile hermafrodite cu unul sau mai multe pistiluri (mar. dar ambele sunt pe aceeasi planta.Florile . par .nuc. -distruge buruienile eliminand concurenta pentru apa si substante nutritive . cais etc. . mecanizat si manual.determina o mai buna aeratie a solului. Denumirea diferitelor tipuri de fructe : -poama = mar. alun -hesperida=lamai -polinucula=capsun -polidrupa=zmeur -soroza=dud -sicona=smochin ÎNTREŢINEREA ŞI LUCRAREA SOLULUI ÎN LIVADĂ Lucrarile de intretinere a solului din livezi alaturi de celelalte verigi agrotehnice duc la o eficienta economica ridicata.prin lucrarile repetate ale solului o parte a radacinilor pomilor situate la adancimea de 15-20cm sunt taiate sau ranite. Acest sistem s-a impus datorita urmatoarelor avantaje : .aratura de toamna la 1822cm si prasile sau discuiri repetate in perioada de vegetatie. ceea ce contribuie la reducera volumului de radacini active tocmai in stratul de sol cel mai imbogatit in elemente nutritive. .fiind necesara completare sistematica a deficitului prin aplicarea de gunoi de grajd. Fructele sunt simple . -Stanjeneste inmultirea soarecilor si a altor daunatori . par. Totodata ogorul negru prezinta si dezavantaje: -pe terenurile in panta favorizeaza eroziunea . . Nu se poate recomanda un sistem de lucrare a solului valabil pentru orice conditii. .

si floarea-soarelui . mai putine zaharuri si sunt mai sensibile la transport si pastrare. Cele mai bune culturi de acoperire pentru ingrasamant verde in livezi sunt cele de toamna-primavara sau vara.Cea mai buna incorporare se realizeaza prin fractionarea tulpinilor. Folosirea ierburilor perene sub forma de benzi si cosirea repetata nu influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea pomilor.In cazul plantatiilor intensive latimea benzii inierbate va fi de maximum 2. deoarece ele cresc si se dezvolta in perioadele in care pomii au cerinte mai mici pentru apa si substante nutritive.le de vara se seamana la inceputul verii si se incorporeaza in sol toamna. mazarichea paroasa. . pentru culturile de toamna. iar cele de toamna se seamana la inceputul toamnei si se incorporeaza in sol primavara anului urmator. Odata cu incorporarea se recomanda aplicarea unor doze de 40- . pentru vara. sa produca o masa cat mai bogata de materie organica. iar tulpinile au ajuns in faza de lignificare. contin mai multa apa.lupinul alb.8-1. Datoita numeroaselor dezavantaje. Culturi de acoperire folosite pentru ingrasamant verde Intretinerea terenului din livada se face prin cultura unor plante folosite ca ingrasamant verde. sa nu concureze pomii pentru apa si substante nutritive. fapt demonstrat de numeroase cercetari. provocata de circulatia utilajelor . Inierbarea Consta din mentinere terenului din plantatie cultivat cu ierburi perene. iar cea lucrata sub proiectia coroanei de 0. ogorul negru tinde sa fie inlocuit sau combinat cu alte sisteme de intretiner si lucrare a solului. in restul timpului solul se mentine ca ogor propriu. .secara. pentru culturile de toamna. lupinul galben. soia. ci prin alternanta intervalelor lucrate cu cele nelucrate. Cultura ocupa terenul doar cateva luni. Culturile de primavara se seamana cat mai tiompuriu ai se incorporeaza insol var. trifoiul incarnat si rapita. mazarichea paroasa.0m . Inierbarea are loc incepand cu al doilea.Fructele provenite din plantatiile intretinute ca ogor negru si fertilizate cu ingrasaminte pe bazade azot sunt mai putin dense si colorate.pe timp ploios nu permite accesul utilajelor pentru efectuarea tratamentelor si recoltare . Specia cultivata trebuie sa creasca repede.5m.secara.Acest sistem se recomanda in livezile amplasate pe terenuri in panta in zonele cu precipitatii suficiente (700-800mm anual) si plantatiile irigate.ogorul folosit timp indelungat duce la tasarea in adancime. facelia.5-3. Destelenirea nu trebuie sa se faca pe toata suprafata deodata.In cazul inierbarii partiale o parte din suprafata de teren din jurul trunchiului se mentine sub forma de ogor negru prin lucrari manuale si erbicidare. cand dupa un numar oaerecare de ani se ara si se mentine cativa ani ca ogor negru. ce . Productiile medii obtinute sunt egale cu cele realizate in sistemul de intretinere ca ogor negru.. dupa care se inierbeaza din nou. printr-o lucrare prealabila de discuit urmata de aratura. Ca specii pentru culturile de primavara se recomanda : sulfina si rapita . trifoiul incarnat si rapita. Incorporarea in sol se realizeaza cu ajutorul grapei cu discuri si cu plugul. al treilea an de la plantare si poate sa fie totala sau partiala.. se recomanda ca incorporarea sa aiba loc cand plantele au depasit faza de deplina inflorire. Inierbarea poate fi permanenta sau periodica. fasolita. Aportul de humus fiind in functie de stadiul de lignificare al mplantelor.

a unor plante agroalimentare anuale sau perene./ ha. Rezultatele experimentale au aratat ca dintre speciile pomicole cultivate. pirul.a. Aceste culturi pot fi mentinute pana la intrarea pomilor pe rod si incheierea coroanelor. palamida. in primii ani dupa plantare. sfecla furajera si cartofii timpurii) . acestea avand si avantajul ca imbogatesc solul in azot si lasa o mare cantitate de materie organica prin radacini.acopera terenul intr-un strat uniform de 11015 cm. talpa gastii si volbura). cat si cele de contact sau totale. Pe solurile foarte fertile si irigate. Folosirea excesiva a erbicidelor duce la inmultirea speciilor perene de buruieni mai rezistente la erbicide (pir. soia). pentru altele in schimb. Buruienile perene se combat in tot timpul anului pe vetre. strat ce permite patrunderea in sol a apei. pentru a compensa azotul folosit de microorganisme la descompunerea masei vegetale din sol. pepenii galbeni si verzi. Culturi intercalate cu plante agoalimentare Acest sistem consta in cultivarea printre randurile de pomi. De asemenea erbicidele selective contribuie in mare masura la schimbarea compoaitiei floristice a buruienilor. de la care se urmareste obtinerea unor productii suplimentare. suporta cel mai bine erbicidarea. Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor O parte din buruieni sunt distruse prin lucrarile solului . Mulcirea solului Acest sistem include toate practicile prin care solul din plantatie se mentine acoperit cu diferite materiale. . Mulcitul poate fi natural (resturi vegetale din gospodarie – paie rumegus coceni. lasand loc liber celor rezistente. radacinoasele (sfecla rosie.erbicidele se aplica peemergent toamna sau primavara devreme. morcovul.In aceste plantatii pot fi folosite cu succes atat erbicidele sistemice.60kg azot s. Astfel folosirea erbicidelor triazinice ceeaza conditii pentru inmultirea unor buruieni perene ca : volbura. tulpini si frunze . patrunderea luminii si cresterea buruienilor) sau artificial ( folia neagra sau cea transparenta). Cele mai recomandate sunt plantele prasitoare de talie mica la care nu se consuma partile care pot fi infestate prin tratamente si anume :Leguminoasele pentru boabe (fasolea. ceapa si usturoiul pentru consum de iarna. acestea fiind absorbite de plante prin frunze. in plantatiile tinere se pot face culturi de capsuni timp de 2-3 ani. Erbicide pentru plantele pomicole. fara a influenta cresterea si dezvoltarea pomilor atunci cand terenurile sunt fertile sau bine fertilizate. guliile. Cele sensibile sunt distruse foarte repede. frunze fanul de proasta calitate. mazarea. varza(la care se curata foile exterioare). tot prin aceste lucrari se creaza conditii favorabile de rasarire in toata perioada de vara. In general . semintoasele si in special marul. pentru a impiedica germinatia semintelor si postemergent in stadiul de vegetatie . aerului si caldurii dar impiedica pierderea apei. cele mai bune rezultate obtinandu-se inainte de inflorire sau cand au 10-15 cm inaltime.

folositi in ultimul timp pentru livezile intensive. udarea localizata (prin picurare) . Cele mai folosite metode sunt : 1.Erbicidele recomandate si autorizate pentru a fi folosite si in plantatiile de pomi Denumirea erbicidelor sau a amestecurilor de erbicide 1 Gramoxone Roundup Devrinol Substanta activa in % 2 Paraquart 20% Glyphosate 36% Napropamid 50% Doza recomandata Kg/l/ha efectiv 3 4 6-10 6-8 IRIGAREA (UDAREA) LIVEZILOR Pentru desfasurarea in optim a tuturor proceselor de crestere si fructificare este necesar ca pomilor sa li se asigure in permanenta apa. Necesitatea irigarii livezilor Principala sursa naturala de apa pentru livezi o constituie precipitatiile atmosferice. portaltoi si a fazei de vegetatie in care se gasesc. in cantitete suficienta. udarea prin brazde 2. acestia au totusi o rezistenta apreciabila la seceta. De asemenea. Metodele de irigare in plantatiile de pomi. Portaltoii vegetativi de mica vigoare. udarea prin aspersiune 3. datorita sistemului radicular mai profund si bine dezvoltat. soi. Desi cerintele pomilor fata de umiditate sunt mari. putand uneori suplini aportul de apa suplimentara. manifesta o rezistenta redusa la seceta in comparatie cu portaltoii vigurosi care exploreaza un volum mare de sol. Insa regimul pluviomeric din zonele in cre anual se inregistreaza sub 500mm precipitatii nu satisface consumul de apa al speciilor pomicole si este absoluta nevoie sa se completeze prin irigatii. diferentiat. in functie de cerintele fiecarei specii. un sistem rational de intretinere a solului favorizeaza acumularea unor cantitati mari de apa din precipitatii si contribuie la mentinerea acestora cat mai mult in sol. in comparetie cu restul culturilor agricole. In zonele din sudul si sud-estul tarii asigurarea unei cantitati suplimentare de apa prin irigatii este obligatorie. pana la asigurarea necesarului.

la 0. se executa o lucrare cu discul sau cu cultivatorul cu care prilej se astupa brazdele (cu exceptia solurilor intelenite). Pentru a sigura patrunderea apei cat mai adanc.. la diferite inaltimi pe trunchiul pomilor si spalieri.Pentru folosirea udarii prin brazde terenul trebuie cat mai bine nivelat pentru a asigura braze uniforme si cu panta continua.La aceasta metoda apa este distribuita in plantatii asemanator ploii naturale folosind instalatii ca functioneaza sub presiune. . In plantatiile pe rod. Distanta dintre brazde. pentru a evita lovirea directa cu apa sub presiune.8m . pe cele mijlocii la 0.6m si la 1. sau pe sarma de jos a spalierului.4-0.aceasta metoda se poate folosi pe orice fel de teren. Elementul activ al instalatiei il constituie conducta de udare confectionata din polietilena perforata pentru iesirea apei. Metoda are mai multe variante dintre care cele mai folosite sunt : Udarea prin picurare. prin administrarea lenta a apei in aceasta zona.consta in umezirea locala a zonei de sol in care sunt extinse majoritatea radacinilor active ale pomilor. se traseaza mai multe brazde si anume :pe solurile argiloase grele. deoarece intervalele nu sunt umezite. Metodele de udare prezentate se aplica in cazul suprafetelor mari. . cu caracter permanebt si repartizeaza apa in rigole special amenajate intrerupte din loc in loc de digulete din pamant. Udarea prin aspersiune.economie de forta de munca datorita posibilitatilor de automatizare a lucrarii. aspersoarele sunt prevazute cu prelungitoare pentru distibuirea apei deasupra coroanelor pomilor. Dupa infiltrarea apei in sol si zvantarea terenului. In plantatiile intensive si superintensive. -consum redus de energie. Lungimea brazdelor este legata de permeabilitatea solului si de panta terenului. la 0.In gospodariile populatiei udarea se realizeaza cu mic digulete de 10-15cm care delimiteaza proiectia coroanei pomilor realizand o . La pomii cu talie inalta dimpotriva jetul de apa se dirijeaza sub nivelul coroanelor. Se caracterizeaza prin aceea ca distributia apei la pomi se face numai in zonele de maxim consum si nu pe toata suprafata .5m distanta de randul de pomi. Udarea (localizata) prin rampe perforate. Se recomanda o lungime a brazdelor de la 50-300m.8-1m distanta de rand. inclusiv pe cele in panta. Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi. de fiecare parte a randului de pomi . iar pe cele usoare la 0. aplicarea acesteia se face in 2-3 reprize. sub forma de garduri fructifere. -posibilitatea de a se putea iriga terenuri cu orice fel de relief si pante si de a folosi instalatia pentru fertirigare. la nivelul solului.permite circulatia permanenta in livada pentru celelalte lucrari tehnologice. Exista urmatoarele avantaje ale metodei : -economie de apa datorita reducerii pierderilor prin evaporatie si a umectarii partiale a terenului ( normele de irigare se reduc cu 20-50%).6-0. Conductele de udare se amplaseaza de-a lungul randurilor de pomi fixandu-se in functie de sistem. in care radacinile impanzasc intreg intervalul. .8-1m una de alta. Udarea localizata. In livezile tinere este suficient sa se efectueze cate o singura brazda. Dupa ce apa a patruns in sol zona umectata se acopera cu pamant uscat sau diverse materiale pentru a impiedica evaporarea.farfurie’’.

Inmultirea pomilor si arbustilor fructiferi In pomicultura sunt cunoscute doua metode de inmultire a pomilor si arbustilor fructiferi: inmultirea sexuata si inmultirea vegetativa. Se inmultesc sexuat populatiile locale de nuc si castan comestibil, iar pe cale vegetativa , toate soiurile de specii cultivate. Plantele inmultite pe cale vegetativa isi pastreaza in totalitate insusirile ereditare dobandite de-a lungul timpului.dintre formele de inmultire vegetativa, mentionam : altoirea, despartirea tufelor, inmultirea prin drajoni, marcotajul, butasirea si inmultirea prin stoloni. I. Altoirea

Altoirea este o metoda de inmultire si de promovare a soiurilor valoroase de pomi, de innobilare a speciilor pomicole spontane(mar paduret, par paduret0 si semicultivate (zarzar, corcodus) si de schimbare a sortimentului de soiuri invechit ale caror fructe nu mai corespund solicitarilor consumatorilor.Altoirea in pomicultura este considerata o tehnica de lucru a chirurgiei vegetale prin care doi parteneri (altoiul si portaltoiul) vin in contact, se accepta reciproc si convietuiesc multa vreme ca o entitate pomicola noua. Cand intre acesti parteneri apar unele nepotriviri si ranile se vindeca greu si incomplet, exista riscul ca pomii sa se usuce inca din primii ani de convietuire.Uneori , insa, uscarea se produce lent, dar progresiv, recoltele sunt mici si de calitate slaba. Acese forme de manifestare a incompatibilitatii la altoire (partiala sau totala) intre altoi si portaltoi tyrebuie cunoscute din timp si evitate chiar de la alegerea partenerilor, pentru a nu inregistra in livezile tinere multe goluri. Alegerea soiului si portaltoiului Pentru livezile de pomi cu densitate mica se aleg soiuri valoroase, viguroase si rezistente la boli, care formeaza coroane ample si cu schelet puternic pentru a rezista incarcaturii mari de fructe. In livezile moderne (intensive si superintensive )se folosesc soiuri de vigoare mijlocie si mica, precoce si foarte productive, pretabile pentu intensivizare. In zonele sudice, unde pomii pornesc in vegetatie mai devreme, se recomanda soiuri timpurii de prun, cais, piersic, cires, mar, si capsun, ale caror fructe se valorifica mai usor pe piata libera si la preturi ridicate. In zonele montane se planteaza soiuri de mar, par si arbusti fructiferi cu maturare timpurie a feructelor, deoarece perioada de vegetatie este mai scurta decat in zonele colinare si de campie. Pentru zona dealurilor mijlocii si inalte, sortomentul va fi alcatuit in principal din soiuri cu maturare mijlocie si tarzie, asigurandu-se un consum esalonat de fructe, din toamna si pana primavara tarziu. Pentru ca productia de fructe sa fie constanta si performanta, pentru fiecare soi de baza se stabilesc 1-2 polenizatori, verificati in zona, cu polen fertil si cu aceasi epoca de inflorire si maturare a fructelor. Portaltoii trebuie sa fie compatibili cu soiurile recomandate si sa prezinte a mare capacitate de adaptare la conditiile de sol din zona de cultura. Din practica pomicola se stie ca unele soiuri de par sunt incompatibile cu gutuiul(ca portaltoi), in timp ce altele de cais si piersic au o durata de viata mai scurta cand sunt altoite pa corcodus.

Longevitatea soiurilor de par creste cand sunt altoite pe parul franc, a celor de piersic pe migdal si a caisului pe unele populatii locale de prun (Buburuz). Alegerea metodei de altoire Pentru inmultirea pomilor in pepiniera se foloseste altoirea in oculatie (cu mugure). In perioada iulie-august se practica altoirea in ochi dormind, iar primavara, in luna aprilie, altoirea in ochi crescand. La altoirea in ochi dormind, altoiul este un scutisor de scoarta cu lungimea de 3cm, insotit pe partea inferioara de o foita subtire de lemn, iar pe partea superioara de un mugure vegetativ si un petiol de frunza de 0,5cm lungime. La altoirea in ochi crescand, altoiul nu mai prezinta portiunea de petiol. Pentru realtoirea puietilor in pepiniera si a pomilor in livada (in vederea schimbarii sortimentului), pentru inducerea fructificarii si innobilarii unor specii semicultivate(prun franc, zarzar) sau anularii incompatibilitatii intre altoi si portaltoi (par altoit pe gutui) se folosesc metode de altoire cu ramuri detasate. La altoire se folosesc : bricege de altoit, foarfeci de pomi, cosoare, despicatoarte, pietre si curele pentru ascutit bricegele, rafie, mastic, ramuri altoi, etichete, sfoara. Altoirea in oculatie se efectueaza in pepiniera pe portaltoi generativi(din samanta) si vegetativi (marcote sau butasi inradacinati)cu grosimea de 7-8mm si in livada in coroana pomilor tineri ,pe ramuri de 1-2ani, cand se urmareste schimbarea soiului depasit cu unul performant. Operatiunea cuprinde urmatoarele etape :fasonarea altoiului, taierea si desprinderea scoartei portaltoiului, detasarea si introducerea scutisorului in locasul confectionat pe portaltoi si executarea legarii. Inainte de altoire cu 3-4 saptamani, se verifica grosimea portaltoiului si circulatia sevei (dupa usurinta desprinderii scoartei). Daca portaltoii sunt prea subtiri si scoarta trunchiului se desprinde relativ greu, varful erbaceu se ciupeste, iar solul se iriga si se fertilizeaza cu azot pentru ingosarea portaltoiului si activareasevei.in ziua altoirii se desfac biloanele(la portaltoii generativi) si se suprima toate ramificatiile portaltoiului pe o inaltime de 15-20cmde la sol. Cu o carpa usor umezita, se sterge praful din zona de altoire pentru a nu deteriora lama briceagului de altoit.In ziua altoirii, din plantatia mama furnizoare de altoi se recolteaza lastari lungi (40-50 cm), lignificati, cu muguri vegetativi normal dezvoltati (fara anticipati) care se defoliaza, pastrand pentru controlul prinderii altoiuluio o portiune mica de petiol. Odata stabilita inaltimea de altoire (la 3-4cm de la sol pe portaltoiul generativ si 1012cm pe cel vegetativ), altoitorul executa cu briceagul pe portaltoi (spre nord) o incizie transversala de 8-12 mm si una longitudinala (de 3,5-4cm)de jos in sus, pana se intretaie cu prima. Apoi cu spatula briceagului, sedespreinde usor scoarta portaltoiului de o parte si de alta a sectiunii longitudinala, prin doua miscari succesive, una descendenta si alta ascendenta. Pentru detasarea scutisorului (altoiului), ramura altoi se fixeaza sub brat in mana stanga, iar briceagul aflat in mana dreapta se culca cu lama pe altoi, in forma de X. Apoi se imprima briceagului o miscare inainte si spre dreapta, pentru a taia mai usor scoarta, sio fasie subtire de lemn (sub mugure) pe o lungime de 3 cm. Scutisorul astfel detasat si fixat intre degetul mare si lama briceagului se introduce prinimpingere in locasul de pe portaltoi. Cu degetele aratatoare de la ambele maini, se preseaza scoarta portaltoiului peste altoi si se scurteaza altoiul daca acesta depaseste incizia transversala. Dupa aceea se leaga stans cu rafie sau cu fasii de policclor vinil protejand tot timpul mugurele altoi.Dupa 12-14 zile de la altoire, se verifica prinderea altoiului apasand cu degetul aratator pe petiolul care insoteste mugurele

altoi. Daca acesta cade, este semn bun- altoiul s-a prins, daca nu, portaltoiul va fi realtoit pe partea opusa primei grefe. In timpul altoitului, lastatii altoi se tin la umbra, infasurati in carpe umede (in galeti de plastic), lama briceagului se trage periodic pe gresie si pe curea si se sterge (dupa 3-4 altoiri) pe un bandaj de panza, fixat5 pe mana stanga, pentru a elimina seva oxidata. Altoirea se executa in tot timpul zilei cand cerul este innorat, sau intre orele 6-10 si 16-20, cand este senin si foarte cald. Altoirea cu ramuri detasate . Se executa spre sfarsitul perioadei de repaus a pomilor (in copulatie si in despicatura) si la inceputul vegetatiei (sub scoarta). Pentru aceste altoiri se recomanda ca ramurile altoi sa fie recoltate cu 3-4 saptamani inainte de umflarea mugurilor . Dupa recoltare, ramurile altoi se fac pachete, se trateaza cu substanta fungicida, se introduc in pungi de plastic si se pastreaza pana la altoire in figider, la temperatura de 230C.Daca sunt recoltate mai devreme, se imparafineaza si se depoziteaza in camere frigorifice. Pentru badijonarea ranilor de pe portaltoi si altoi se foloseste ceara de altoit (mastic)preoparata din : rasina (400g), ceara de albine (200g), seu de oaie (100g) si spirt (90ml). Aceste substante se maruntesc si se pun intr-un vas pe foc (fara spirt0, pentru fierbere si omogenizare. Dupa o ora de fierbere, aceasta compozitie se raceste (sub790C) si se amesteca cu spirt, obtinandu-se astfel un lichid vascos. Pana la altoire, masticul se pastreaza in sticle sau borcane, iarla folosire se incalzeste la foc. Altoirile cu ramuri detasate sunt : altoirea in copulatie perfectionata, altoirea in despicatura si altoirea sub scoarta perfectionata. Altoirea in copulatie perfectionata. La aceasta altoire, atat altoiul, cat si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime (8-15 mm). Se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor si in livezile tinere (in coroana pomilor) pentru schimbarea sortimentului de soiuri. Altoirea consta in efectuarea unei sectiuni oblice in portaltoi si altoi (de 2,5-3 cm) si a unei taieturi pentru imbinarea celor doi parteneri. In continuare , altoiul se fasoneaza la o lungime de 2-3 muguri. Pentru imbinare se suprapun mai intai sectiunile si apoi, printr-o apasare usoara si continua, se imbina limbile, potivindu-se (prin miscari scurte) zonele de crestere ale celor doi parteneri.In punctul de altoire se executa o legatura stansa (de jos in sus), dupa care se ung cu mastic marginile sectiunilor si capatul de sus al altoiului. Altoirea in despicatura se foloseste in pepiniera pentru realtoirea portaltoilor vigurosi (piersic franc, corcodus) si in livada, pentru schimbarea sortimentului de soiuri.La aceasta altoire, portaltoiul are o grosime de 2-10 cm, iar altoiul de 7-8 mm. Fasonarea portaltoiului consta in : retezarea acestuia in punctul de altoire (cu foarfeca), netezirea sectiunii (cu cosorul) si despicarea (cu despicatorul) pe o adancime de 4-5cm. Altoiul se fasoneaza sub forma unor pene lungi de 3-4cm. Dupa deschiderea despicaturii cu ajutorul varfului despicatorului, altoii (cu aceeasi grosime)se introduc prin fortare in portaltoi , avand grija ca zonele generatoare ale celor doi parteneri sa se suprapuna. Apoi , altoiul se scurteaza la 2-3 muguri, iar despicatura portaltoiului (dintre altoi ) se acopera cu o fasie de scoarta si se unge cu mastic suprafata sectiunii si ranile laterale ale portaltoiului si capetele altoilor . Se leaga strans cu rafie sau cu benzi de plastic rezistente. Altoirea sub scoarta perfectionata se executa primavara, in aprilie-mai, cand vegetatia a pornit si scoarta portaltoiului se desprinde usor. Grosimea altoiului este de 7-8 mm si a portaltoiului de 2-6cm.

Apoi se fasoneaza altoiul cu 2-3 muguri sub forma de pană. prin musuroire. . catinei. pentru formarea axului pomilor (in pepiniera). V. Inmultirea prin marcotaj Se aplica la agris. pastrand o fasie intraga si ingusta de 3-4 mm. acestea formeaza mai multe rozete. in contact cu solul.Lastarii care se formeaza din portaltoi se suprima inca din faza de mugure umflat. afinului. Despărţirea tufelor Se practica la speciile : agris. II.Fiecare planta rezultata in urma despartirii tufelor trebuie sa prezinte tulpina si radacina. Inmultirea prin butasire Butasii sunt portiuni de tulpina si radacina detasate de planta mama. coacaz. IV. axului si sarpantelor (in livada). Se folosesc la inmultirea coacazului. Altoiul astfel fasonat se introduce fortat sub scoarta portaltoiului. coacaz si zmeur si consta in despartirea unei tufe mari in altele mai mici. catina si gutui. care in conditii de vegetatie normala. soculi. din lastarii crescuti (din altoi) sunt retinuti 3-4. de 4-5 cm lungime. alun. Ingrijirea altoilor dupa altoire . se leaga strans cu rafie sau benzi elastice de plastic si se unge cu mastic suprafata sectiunii portaltoiului si capetele altoilor. Inmultirea prin stoloni Stolonii sunt tulpini taratoare specifice capsunului . cornului. se inlatura din partile laterale ale penei fasii subtiri de scoarta . murului.in timpul vegetatiei. catinei. Marcotajul poate fi :simplu. cu cârlig. care dupa inradacinare si fortificare pot fi plantate pentru productie. Inmultirea prin drajoni Se foloseste pentru inmultirea zmeurului. situata central pe directia primului mugure(cel de jos). Pentru usurarea calusarii. agrisului.pentru ca toate fotoasimilatele formate in frunze sa fie directionate in punctele de crestere ale altoiului. cat si lastari cu frunze. VI. Butasii pot fi : simplii. formeaza atat radacini . Drajonii sunt lastari formati din mugurii de pe radacini si prin individualizarea lor se pot obtine mai multe plante. III. populatiilor locale de prun si visin.si cu călcâi. Marcotele sunt tulpini inradacinate in timpul legaturii lor cu plantele mama. radiar si orizontal.Dupa retezarea si netezirea sectiunii portaltoiului se executa cu briceagul o incizie longitudinala in scoarta.

Desfundarea se executa la adancimea de 50-60cm. O mobilizare mai adanca a solului si cu rezultate mai bune pentru cultura pomilor se poate obtine numai printr-o scarificare la adancimea de 70-80 cm. drenarea excesului de umiditate (temporara sau permanenta). dimensiunile parcelelor. crovurile si micile depresiuni se niveleaza. calcule economice etc. corectarea reactiei chimice a solului. Desfundatul terenului se executa cu 1-2 luni inainte de plantare. Plantatiile intensive si superintensive cu caracter comercial se amplaseaza de regula in bazinele si centrele pomicole consacrate. . provocata de excesul temporar de umiditate ( de ex : in zonele inundabile din Delta Dunarii) Sunt excluse de la plantare terenurile excesiv de umede si fara drenaj. cu un continut redus in argila (sub 20%). sistemul de pichetare si distantale de plantare. terenul se recoperteaza cu solul fertil din gramezi si se niveleaza. sud-vestica sau sud-estica. terenul este supus unor lucrari complexe de pregatire care sa asigure conditii bune de prindere a pomilor la plantare si o crestere uniforma in primii ani de livada. In aceste conditii.Infiintarea plantatiilor La infiintarea unei plantatii pomicole sunt necesare cunostinte si date despre: alegerea terenului. Plantatiile extensive intretinute prin inierbare sunt pozitionate in zonele colinare. unde portaltoii generativi (din seminte) valorifica mai economic solurile sarace. nivelarea presupune trei faze.5m. In prima faza terenul se decoperteaza pe o adancime de 10-15cm si solul fertil se deplaseaza spre marginile parcelei. pichetatul terenului . Pe terenurile denivelate. ca si cele cu nivelul freatic sub 1. sau pe soluri subtiri si ameliorate. In cea de-a doua faza. pentru evitarea asfixierii radacinilor. calciu (sub 8%) si aluminiu mobil (sub 10 ppm). cu conditia ca ele sa fie ameliorate prin fertilizari organice. fertilizarea de baza. plantatiile pomicole se infiinteaza pe terenuri plane si pe pante amenajate (pante 18-20%) si neamenajate (panta 612%). cu expozitie sudica. Alegerea terenului Pentru obtinerea unor rezultate economice satisfacatoare. Solul nivelat se afaneaza adanc prin desfundare sau scarificare. plantarile pot fi facute si pe biloane de pamant inalte de 40-50 cm. tehnologia de infiintare si exploatare. Pregatirea incepe cu defrisarea arboretului si a pomilor solitari si continua cu nivelarea. a speciilor. iar in cea de-a treia. Prin recopertare si nivelare se asigura terenului o panta usoara(1%0) pentru irigare. nivelarea este sumara si consta numai in distrugerea musuroaielor si completarea cu pamant a santuletelor si gropilor rezultate in timpul defrisarii vegetatiei lemnoase. desfundatul sau scarificarea terenului. sapatul gropilor si plantatul pomilor se vor executa mai usor si mai bine. pentru ca solul sa se aseze si sa acumuleze mai multa apa din ploile ce cad la inceputul toamnei. Dupa alegere. Pe terenurile plane. polenizatorilor si portaltoilor. urmata de o aratura adanca de 2530cm. asigurarea sursei de apa pentru irigare si stropit etc. In gradinile familiale sunt acceptate mai toate tipurile de sol. Cand se doreste foarte mult prezenta pomilor in gospodarie. pe soluri fertile si mecanizabile. soiurilor. unde este stocat in gramezi. cu plugul de desfundat.

latimea parcelei se orienteaza pe directia curbelor de nivel. 2 ha intensiv si 4-5ha in sistem clasic. Parcelarea terenului Pentru usurarea executarii lucrarilor de intretinere a solului . prevenind in acest fel eroziunea solului. In capetele randurilor se rezerva o zona de intoarcere a agregatelor. O familie de pomicultori formata din 3-4 membri poate asigura forta de munca necesara pentru exploatare in conditii foarte bune a unui hectar de plantatie de mar in sistem superintnsiv. randurile de pomi se vor orienta pe directia nord-sud.secundare (3-4 m) si poteci (2m ). nivelul tehnologiei de cultura si latitudinea la care se afla localitatea. Daca distantele de plantare sunt prea mari. Stabilirea distantelor de plantare si pichetatul terenului Distantele folosite pentru plantarea pomilor se stabilesc in functie de vigoarea soiului si a portaltoiului. Pe versantii lungi si uniformi. In regim privat. orientarea randurilor se face de-a lungul curbelor de nivel.Dimensiunile exploatatiilor pomicole In societatile comerciale. ingrijirii pomilor si recoltarii fructelor. un disc si o pompa de stopit). in principal datorita folosirii la capacitate maxima a tractoartelor si a intregului sistem de masini aflat in dotare. pentru ca pomii sa beneficieze de o cantitate mai mare de lumina in tot timpul zilei. aceste exploatatii. exploatatiile de mar intensiv si superintensiv sunt viabile. de fertilitatea soiului. Pe terenurile plane. inierbata. un plug. sunt viabile chiar in limita unei suprafete de 1 ha. iar pe versantiiscurti. coroanele pomilor nu pot intercepta si folosi eficient intreaga cantitate de lumina directa de la soare.Pntru lucrarile speciale si de volum mare (taieri si recoltare) se pot folosi lucratori sezonieri . . Prin asocierea mai multor familii de pomicultori. Forma unei parcele este de obicei dreptunghiulara. cu un nivel minim de dotare (un tractor mic. iar latimea reprezinta aproximativ jumatate din lungimea acestuia. cu o latime variabila (de 3-4 m in livezile clasice si 5-6m in livezile intensive si superintensive). cand suprafata acestora se situeaza intre 10-20 ha. efectele economice ale unei exploatatii pomicole cresc. iar pe terenurile in panta. pe linia pantei. terenul se imparte in parcele. Pentru delimitarea parcelelor se folosesc drumuri principale (5-6 m latime).

Acest raport se stabileste in functie de latitudinea locului. Distante de plantare la mar in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona premontana Zona dealurilor inalte Fertilitatea solului Mica Mijlocie Grupa de soiuri standard standard standard standard spur Portaltoiul franc M106 franc M106 M106 Distanta de plantare (m) 4. datorita variatiei gradului de inclinare a razelor solare.5 4 x 1. este necesar sa se tina seama de raportul dintre distanta de plantare (inter randuri) si inaltimea pomilor. Distantele de plantare pentru fiecare specie se stabilesc in functie de zona de cultura. Daca aceste recomandari se respecta. La latitudini mai mari de 45o(Baia Mare).5 . distanta de plantare intre randuri este egala cu inaltimea pomilr (limitata prin taieri). vigoarea soiului si a portaltoiului. exista riscul ca pomii sa se umbreasca reciproc si sa se degarniseasca intr-un timp mai rapid si pe portiuni mari din coroana. iar sub 45o(Constanta). Pentru evitarea autoumbririi si folosirii integrale a luminii directe. ei cresc inalti in goana dupa lumina si fructifica slab. mai mica.5 x 4 4x2 5x4 4 x 2.Daca distantele sunt prea mici. atunci pomii vor intercepta si vor folosi mai eficient intreaga cantitate de lumina directa primita de la soare. La latitudinea de 45o (Bucuresti). distanta dintre randuri va fi mai mare. Decele mai multe ori.

25 4 x 2.5 3.5 3.5 4x3 4x2 3x1 4x2 3.5 x 4.5 x 1. M26 M4 M9 M4 M9 5.5 3.5 x 1.5 x 1 4 x 2.5 4x2 4x2 .5 x 1 4 x 2.5 3.5 x1.5 x 1.5 4 x 2.25 4 x 2. M26 M106 M9.5 4 x 2.5 5x4 4x2 4x3 3.Mica Zona dealurilor mici si mijlocii Mijlocie Mica Mare Mijlocie Zona inundabila a Deltei si a Dunarii Mare Mijlocie standard spur standard spur spur standard spur standard spur standard spur standard spur franc franc M106 M106 M9 M106 M9 .5 4x2 3x1 Zona de ses Distante de plantare la par si gutui in diferite zone de cultura Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia Par Soiul Viguros Mijlociu Gutui Zona de ses Par Viguros Mijlociu Viguros Mijlociu Gutui Gutui Viguros Mijlociu Viguros Portaltoiul Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Franc Gutui Franc Gutui Gutui Gutui Gutui Distanta de plantare (m) 4x3 3 x 1.

5 x 1. plantarea pomilor in benzi cu 4-5 randuri s-a dovedit eficienta datoritasolurilor sarace si umede care imprima pomilor o crestere redusa.vegetativ Franc. In unele tari cu soluri recuperate din mare(Olanda).5 10 x 8 8x6 8x6 6x5 5x4 6x5 5x4 7x6 6x5 4x3 3. iar calitatea fructelor necorespunzatoare. cu soiurile spurgolden si Starkrimson.vegetativ Franc.vegetativ Franc.franc franca migdal migdal migdal Distanta de plantare(m) 4.5 Distantele de plantare la speciile drupacee si nucifere Soiul mijlociu viguros viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu mijlociu pitic viguros mijlociu viguros mijlociu viguros mijlociu Portaltoiul Franc. In plus.mahaleb franc Zarzar.5 x 5 5x4 4x2 3 x 1.vegetativ Franc.vegetativ mahaleb mahaleb Franca.5 x 3. soiurile de pomi standard si spur se planteaza in randuri simple. datorita lipsei de lumina. dupa 1-2 ani de fructificare.Pomii din randurile marginale se dezvolta asimetric mai mult spre exterior si mai putin spre interior.. gruparea pomilor in benzi cu 3-5 randuri este posibila si se realizeaza numai la marul de tip columnar. Incercarile de plantare in benzi ( cu 2-4 randuri in banda) . ramurile de rod se usuca. .5 x 1.5 5x4 4x3 5x4 4x4 5x5 4 x 3.corcodus Franca.5 Gruparea pomilor in plantatii In tara noastra.franc Zarzar.vegetativ vegetativ franc Nuc negru franc franc franc Franc.5 5x4 6. au aratat ca fructificare pomilor din randurile interioare ale benzilor este slaba . In tara noastra.Zona inundabila a Dunarii Zona de cultura Zona dealurilor mici si mijlocii Specia prun cires visin nuc castan Zona de ses migdal prun cires visin cais piersic migdal Mijlociu Gutui 3. favorizand extinderea zonelor degarnisite pe ax si pe ramurile de schelet si semischelet.

Pichetatul terenului Pichetatul este o lucrare speciala prin care se stabileste pe teren (prin picheti) pozitia fiecarui pom. Pentru picheterea terenului pe suprafete mari sunt necesare aparate speciale. Pichetatul in dreptunghi. aceste sisteme se aleg si se folosesc in raport de intensivizarea culturii pomilor si conditiile de plantare(ses sau deal). randurile de pomi se orienteaza in functie de expozitia versantului. pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale si erodeaza solul. iar pe rand se aplica un strat de iarba sub forma de mulci. se utilizeaza mai mult pe terenurile plane si cu panta usoara (pana la 6%). Lucrarile de intretinere a plantatiilor se fac numai pe intervalele dintre randurile de pomi . Pe terenurile situate in panta. Pentru pichetat sunt necesare de asemenea : un triunghi compas cu deschiderea reglabila. armati la un capat cu un inel de fier pentru anu crapa in timprl baterii si fixarii lor in sol. cantitatea de precipitatii cazute. randurile de pomi vor fi trasate (daca conditiile permit) pe directia nord-sud. Pentru imbunatatirea regimului de lumina in plantatiile de pomi. Sistemul de pichetat ales este dat de figura geometrica ce se realizeaza pe teren cu ajutorul a 3-4 picheti si care poate fi :un patrat. marimea pantei. Numai in situatii obligate vor fi acceptate si directiile sud-est. sud-vest si est-vest. pentru toate tipurile de livezi. confectionate pe plan local. iar pe cei nordici (in zonele calde si secetoase). tipul de sol. Pe suprafete mai mici se pot folosi instrumente mai simple. cabluri de sarma pentru plantare ( simple sau duble) cu lungimea de 105 si 55m . Astfel pentru ridicarea perpendicularelor se poate utiliza triunghiul dreptunghic. la care distantele dintre randuri sunt egale cu cale dintre pomi pe rand se foloseste pentru infiintarea plantatiilor clasice si pe terenurile plane. respectand intocmai sistemul de pichetat si tehnica de lucru. pe care sunt marcate distantele dinte tanduri si dintre pomi pe rand. iar tractoarele pot intra si efectua. Pe terenurile cu panta pana la 6%. picheti. pe directia nord-sud. randurila de pomi se teaseaza din deal in vale. randurile de pomi se orienteaza dupa configuratia terenului. randurile de pomi se traseaza paralel cu curbele de nivel. de la est la vest. o panglica de otel pentru masurarea distantelor. Orice greseala legata de pichetet poate fi urmata demodificarea suprafetei de nutritie a pomilor si a intervalelor de lucru. In tara noastra. Acest sistem asigura conditii optime de deplasare a agregatelor pentru lucrarea solului numai pe intervalele dintre randurile de pomi. pe directia est-vest. Pe versantii cu expozitie sudica si panta terenului mai mare de 6%. De asemenea lucrarea trebuie efectuata atent si corect. Pe terenurile in panta. jaloane pentru tasarea aliniamentelor. pentru asigurarea unei scurgeri mai rapide a excesului de apa din plantatie. sistemul de plantare. un dreptunghi sau un triunghi. iar pentru trasarea curbelor de nivel si a randurilor de pomi pe pante. imediat dupa ploaie. intervalele dintre randuri se inierbeaza . unde lucrarile de intretinerea solului se pot executa in ambele sensuri (de-a lungul si de-a latul parcelei). cu distantele mai mari intre randuri si mai mici intre pomi pe rand. un triunghi echilateral prevazut cu un fir cu plumb si un cadru de lemn cu boloboc. Pe versantii estici si vestici. tratamentele impotriva bolilor si daunatorilor. In felul acesta solul se spala mai greu. In conditii de amenajare a versantilor in terase. tarisi de lemn lungi de 60-70cm. o . Pichetatul in patrat. carlige de lemn pentru fixarea cablurilor pe sol. Pichetatul in triunghi ofera pomilor conditii mai bune de interceptare a luminii directe si de distributie a radacinilor in spatiul de nutritie.

Intotdeauna prima si a-4 alinie trebuie sa fie egale si paralele. sunt autosterile si de aceea pentru legarea fructelor ele au nevoie sa se polenizeze cu polen strain (de la alte soiuri sau specii). Pentru incadrarea terenului se traseaza mai intai o linie de baza. numarul de pomi sa fie variabil pe rand. parcelarea si pichetatul propru-zis.visin si prun. . desi au beneficiat de cele mai bune conditii climatice si agrotehnice. iar altele (Kalterer Bohmer si London Pepping). Unele soiuri de mar (Renet de Canada si Frumos de Boskop) au polenulrau si nu sunt bune polenizatoare. Faptul ca multi din acesti pomi au inflorit. iar spatiul de nutritie sa nu fie economic. terenul se incadreaza in forme geometrice regulate si se subdivide in unitati mai mici de lucru. Tehnica pichetatului Dupa stabilirea suprafetei de plantare se executa in ordine urmatoarele lucrari : incadrarea terenului. ca lungimea si latimea parcelei sa fie un multiplu al distantei dintre randuri si pomi pe rand. prevazuta cu o crestatura centrala si doua laterale. Pe aceasta linie se ridica doua perpendiculare si se inchide perimetrul cu a 4-a linie. care trebuie sa fie paralela cu un drum principal. in marea lor majoritete.scandura de repichetat si plantat(cu lungimea de 140-151cm si latimea de 12-15cm).Pentru simplificarea pichetatului. se comporta bine ca soiuri autofertile. cires. inca de la parcelarea terenului. dar nu au legat fructe. Cand diferentele dintre cele dua linii sunt mari (depasesc +sau – 20cm). Florile de mar. diferentele in plus care apar(peste multiplul distantelor) vor fi repartizate uniform. prin care se introduc jaloanele pentru intinderea sarmelor si fixarea pozitiei in teren a pichetilor. dovedeste ca florile lor s-au polenizat cu polen propriu. la toate intervalele dintre randuri si pomi pe rand. exista riscul ca parcelele sa fie neuniforme ca latime. Daca la impartirea parcelei nu se tine seama de acest criteriu. Soiurile Parmen auriu si Renet Bauman formeaza in unele zone polen cu vitalitate scazuta si nu sunt bune polenizatoare. in anumite conditii climatice. Stabilirea polenizatorilor In multe zone din tara exista plantatii de pomi de varste diferite care nu au rodit niciodata. si maiuri din lemn pentru baterea tarusilor si pichetilor. Pentru folosirea rationala a terenului si respectarea distantelor de plantare se are in vedere. Pentru pichetarea mai rapida a unor terenuri cu pante mici si uniforme se poate folosi cu bune rezultate un cuoplu de sarme si un triunghi echilateral din sarma cu 3 inele metalice .

Renclod verde si Abatele Arton. Unele. La visin exista atat soiuri autosterile cat si soiuri autofertile. Kirke. Untoasa Diel si Untoasa Amanlis .Grase romanesti si Agen. Nectarina rosie si Rosioara varatica. La cires au fost semnalate si cazuri de intersterilitate intre soiurile Hedelfinger cu Pietroase mari negre. Soiurile de cires Ramon Oliva. In primaverile secetoase. Wiliams si Untoasa Hardy. sa produca polen viabil si in cantitate mare . Oblacinska.Majoritatea soiurilor de par sunt autosterile. Untoasa Bosc . Lambert compact. dar se cunosc si soiuri ca : Ducesa de Angouleme. care nu pot fi folosite ca polenizatori. Pietroase Napoleon cu Pietroase mari negre.au dat recolte foarte slabe si de aceea. . ele au fost inlocuite treptat cu soiuri autofertile ca : Nana. Hedelfinger. altele ca Vinete de Italia. Soiurile de prun se comporta diferit in procesul polenizarii si fecundarii. soiurile Vanat de Italia si Vanat romanesc leaga putine fructe. ca Tuleu gras. desi rezultate bune se obtin atunci cand donatorul de polen este alt soi. nectarin si capsun sunt mai adaptate la autopolenizare.Untoasa Diel. iar Stanley si Anna Spath ca soiuri autofertile.soiuri cu polen rau. care cad adeseori prematur. Soiurile de cais. ca : Cure. in timp ce Stella.ca soiuri partial autofertile. La par. Intersterilitatea la prun este aproape inexistenta. Pentru asigurarea unei bune polenizari trebuie evitate (ca polenizatori) soiurole Tuleu gras (soi lipsit de polen). piersic. se prezinta ca soiuri autosterile . olivier de Serres. Exista de asemenea. Decana Comisiei. Mocanesti si Mari Timpurii. Favorita lui Clapp. Crisana si Mocanesti. fenomenul de partenocarpie (legatul fructelor fara polenizare) este mai frecvent decat la mar si se intalneste indeosebi la soiurile : Cure Decana de iarna.ca soiuri autofertile. careau fost extinse la noi in perioada 19501975. Decana Comisiei. Untoasa Bosc. Morellaneagra. Mocanesti si Turcesti. Intersterilitatea la visin este partiala si apare mai frecvent intre soiurile Turcestisi Hortensia. Superb. Pentru aceasta soiurile bune polenizatoare trebuie sa infloreasca in acelasi timp cu soiul pe care il polenizeaza. Vrancean. Tuleu timpuriu. Intrersterilitatea la par se manifesta destul de rar. Josefina de Malines.Crisana. Passe Crassane. Ilva. Timpurii de mai. Williams. Engleza timpurie. Pitroase Dinissen cu Pietrose galbene Drogan. Soiurile autosterile. Armonia si Bigarreau Moreau sunt cunoscute ca autosterile. Gemersdorf. care – in conditii favorabole-devin autofertile.

Untoasa Geoagiu Republica.Williams Napoca . Conference Beurre Bosc. Beurre Hardy Williams. Idared. Golden Delicios Pionier. Beurre Bosc Williams. Starkrimson Idared. Frumos de Voinesti Pionier. .Alegerea polenizatorilor Penru mar Soiuri cultivate Ark 2 Close Stark Earlist Ciprian Florina Frumos de Voinesti Generos Golden Delicios Granny Smith Idared Ionathan Pionier Prima Starkrimson Wagener Pentru par Soiuri cultivate Aniversarea Doina Napoca Republica Abatele Fetel Beurre Bosc Beurre Giffard Beurre Hardy Beurre preccoce Morettini Conference Cure Passe Crassane Williams Trivale Untoasa de Geoagiu Soiuri polenizatoare Vista Bella. Starkrimson. Ionathan James Grive. Passe Crassane Napoca . Ionathan Ionathan Soiuri polenizatoare Williams. Auriu de Bistrita. Florina. Beurre Giffard Williams.Republica. Pionier. Idared Generos. Romus 3. Passe Crassane Williams. Ionathan . Beurre Bosc Williams. Pionier.Pionier Golden Delicios. Jersey Mac Stark Earlist. Untoasa Geoagiu Williams . Golden Delicios Generos. Ionathan Pionier. Abatele Fetel Beurre Hardy. James Grieve Melba. Ionathan Pionier. Williams Williams . Passe Crassante Williams. Golden Delicios. Golden Delicios Romus 2. Conference Williams . Ionathan. Voinea. Prima. Prima Florina. Florina.

Vinete romanesti Stanley. Vinete de Italia Peche. rubin. Negre de Bistrita Pietroase de Cotnari Van. Stanley. Vinete de Italia.Hedelfinger Gemersdorf. Bigarreau Donnisen Ulster. Gemersdorf Stella. Anna Spath Anna Spath. Van Gemersdorf. Agen. Stanley Silvia. Peche Vinete de Italia. Agen. Anna Spath Agen.Stanley Anna Spath. Vinete de Italia Agen. Agen. Fruheste del Mark Ramon Oliva. Van Sam Van. Silvia Silvia. Silvia. Nana . Hedelfinger Jubileu 30. Stanley Valor. Negre de Bistrita Ramon Oliva . Silvia Agen. Hedelfinger Soiuri polenizatoare Crisana 2. Peche Agen 707. Rainer Ramon Oliva. Stanley. Bigareau Moreau Stella . Stanley. Peche . Agen. Anna Spath Agen. Agen.Stanley. Anna Spath Soiuri polenizatoare Ramon Oliva. Anna Spath.Gemersdorf Gemersdorf. Silvia. Stella.Pentru prun Soiuri cultivate Agen Anna Spath Grand Prix Grase Romanesti Stanley Tuleu gras Tuleu timpuriu Vinete de Italia Diana Centenar Silvia Pescarus Pitestean Record Dambovita Ialomita Pentru cires Soiuri cultivate Fruheste der Mark Prezident Rivviere Bigareau Moreau Ramon Oliva Negre de Bistrita Van Pietroase de Cotnari Gemersdorf Bigareau Donissen Bigareau noir Uriase de Bistrita Jubileu 30 Bing Sam Armonia Compact Lambert Pietroase Burlat Pentru visin Soiuri cultivate Dropia Soiuri polenizatoare Anna Spath. Agen . Agen. Anna SpathAgen. Silvia Agen. Hedelfinger Ramon Oliva .Stanley. Hedelfinger Pietroase de Cotnari .

Migdal (Non pareille).Uneori se accepta si pomii fara ramuri anticipate. Alegerea materialului saditor pentru plantare Pentru plantatiile moderne. fara leziuni si urme de degeraturi la exterior si pe suprafata sectiunii transversale. in schimb in altele se recomanda folosirea a cel putin 12 polenizatori care produc polen viabil si in cantitate mare. iar mugurii axilari de pe tulpina sunt sanatosi si in numar cat mai mare. visin (Crisana). de aceea. La visin si cires.Nana Crisana 2.H. cu densitati de 400-500 pomi la hectar.Halle si Firegold. 3 :1. fara polanizatori nu dau recolte niciodata. Prazanta ramurilor anticipate si a ramurilor de rod la pomii scosi din pepiniera arata ca toate aceste soiuri sunt precoce sau ca au fost altoite pe portaltoi de vigoare mica. din care se aleg primele ramuri ale coroanei. pomii de vigoare mica decat cei cu ramificatii puternice. Nana Ilva Nana. incat pomii plantati singuri. densitatea de plantare si anul obtinerii primei recolte economice. In livezile intensive de piersic. Sateni. Oblacinska Crisana 2 Oblacinska Schatenmorelle Crisana 2. formate in zona coroanei. in functie de specie. ele nu necesita sa fie inclinate in timpul formarii coroanei. 4 :1. Pomii destinati plantarii trebuie sa fie autentici. Astfel.Dropia Grossa Gamba Crisana 2. cu ramuri anticipate viguroase. Meteor Meteor Crisana 2. prima recolta se poate obtine in anii 2-3 de livada. la cais sunt cunoscute soiurile Erevani. alegerea pomilor pentru plantare se face diferentiat. Aceasta comportare a soiurilor de pomi in timpul infloritului si legarii farata ca in unele plantatii nu este nevoie de plenizatori. La cais si prun se recomanda ca pomii sa fie vigurosi si cu numeroase ramuri anticipate. . din care se aleg primele ramuri de la baza (sarpantele) ale coroanei. Riland si Perfection. sa prezinte un sistem radicular bine dezvoltat. Asadar in plantatii se vor folosi diferite scheme de plantare care exprima raportul dintre soiurile de baza si cele polenizatoare. se planteaza pomii obtinuti in campul II al pepinierei (in varsta de 1 an). spre deosebire de cele normale. Schatenmorelle In grupa speciilor autofertile se intalnesc uneori si soiuri autosterile. cu conditia ca ei sa fie vigurosi si sanatosi. Autosterilitatea este foarte pronuntata la unele soiuri de cires (Gemersdorf). Ramurile anticipate. Pentru plantatiile superintensive de mar si par se folosesc pomi sub forma de varga sau cu anticipati vigurosi.J. au unghiurile de insertie mai marisi.Rapoarte dintre soiul de baza si soiurile polenizatoare : 1 :1( duoa soiuri valoroase care infloresc simultan si se polenizeaza reciproc). daca vigoarea pomilor la plantare este mica. iar la piersic. Cand piersicul se planteaza in densitati mai mari (1250-3333pomi/ha) si se conduce sub forma de cordon vertical. soi. sunt mai utili. tulpina sa fie dreapta si scoarta neteda. pentru formarea coroanei.

Plantarea pomilor se face toamna. in perioada 15 octombrie. altoiti pe portaltoi slabi. Pomii in varsta de 2 ani trebuie sa prezinte minimum 5 ramuri in coroana.Verigile altoi (pomii de 1 an) trebuie sa aiba o lungime de 110 cm la mar. Lipsa mugurilor axilari poate. cais si migdal si 100 cm la visin. La plantarile de toamna. Pentru reusita plantatiilor superintensive trebuie solicitati pomi de vigoare mica (sub forma de vergi). iar lipsa imprejmuirii locului poate sa duca la distrugerea totala datorita iepurilor si caprioarelor. In timpul transportului. prezente sau absenta pe radacini. aceste forme de depreciere a materialului saditor pot fi mascate printun strat subtire de pamant. stratificarea se face in nisip. iar pe terenurile mai umede se formeaza primele radacini. De aceea plantarea este o lucrare tehnica complexa. situatia impune ca unele plantatii defrisate sa fie replantate imediat. 120 cm la cires. se datoresc in primul rand neglijentelor unor lucratori care scot.20 noiembrie. degerati sau uscati.cu lungimea de 60-80 cm si grosimea trunchiului. Cand plantarile se fac mai devreme. amplasarea locului de statificare langa o magazie de cereale. in sol se acumuleaza cantitati importante de apa care fac ca pomii sa se prinda mai usor si sa porneasca in vegetatie cu 2-3 saptamani mai devreme decat pomii plantatii primavara tarziu. ca tulpina este subtire. La acesti pomi. umede sau uscate. cand terenul s-a zvantat. pomii se distrug. care vin in contact direct cu solul. In unele cazuri. se cicatrizeaza mai usor si mai repede. tulpini si colet a unor zone degradate sau roase de sobolani si iepuri. Plantarea pomilor Pomii se planteaza pe terenuri plane si pe versanti cu soluri fertile sau ameliorate. si se acopera cu un strat subtire de pamant care nu-i protejeaza suficient impotriva uscaciunii si gerului. Adeseori pomii se scot din pepiniera partial desfrunziti. rosi de sobolani sau iepuri. intarzia cresterea si rodirea pomilor cu cel putin 1-2 ani. Numai in aceste conditii la nivelul pomului se poate asigura un echilibru intre partea aeriana si cea subterana a acestuia si un procent mare de prindere la plantare. De asemenea o alta geseala o reprezinta. in tot timpul iernii. unde unii pomi sunt distrusi de sobolani. viabili.Daca se planteaza. iar pomii sa fie livrati ca fiind de cea mai buna calitate. obtinuti din samanta. altoiti pe portaltoi franc. La pomii care provin din percela de fortificare.pomi vigurosi. facute la fasonarea radacinilor. de cel putin 15 mm. precum si pe cele recuperate din bazinele carbonifere si carierele de piatra. perioada de crestere a lastarilor este mai mare si mai intensa. insa se constata ca pomii care se planteaza sunt partial deshidratati. in care respectarea unor indicatori biologici si a unor norme de lucru este obligatorie. exista riscul ca pomii sa porneasca mai greu in vegetatie si pe parcurs. o mare parte din mugurii axilari ai ciresului si visinului sunt distrusi fiind compromisa ideea de a forma pomi cu trunchi pitic. Pentru asigurarea unui material saditor de cea mai buna calitate cumparatorul trebuie sa analizeze foarte atent aspectul scoartei pomilor (neteda sau incretita) scosi de la stratificare. fara a respecta o perioada de odihna a solului de cel putin 3-4 ani. de asemenea. Cand se constata ca radacinile pomilor sunt uscate in proportie de 60-70%. Prin mocirlire. Aceste forme de degradare a materialului saditor. Epoca de plantare . ranile deschise. par si cais. iar lastarii noi care se formeaza sunt adeseori mai putini la numar si in pozitii mai putin favorabile constructiei coroanei. prun.par si gutui. in sol uscat sau excesiv de umed. partial deshidratata si lipsita de muguri axilari. iar pentru plantatiile obisnuite (clasice). neprotejati. In unele cazuri. Din practica se stie ca la aceste specii rezerva mugurilor suplimentari este mai mica decat la mar . intacte si cu o lungime mai mare de 40-50 cm. este necesar ca radacinile principale sa fie viguroase. sub prima ramura a coroanei. sau uneori primavara devreme. transporta si stratifica acesti pomi. sunt transportati in masini deschise. . cand temperatura din sol si aer este pozitiva. sa se usuce.

Cand radacinile au fost acoperite cu un strat de pamant de 10-15 cm grosime. la fiecare groapa se toarna 1-3 galeti de apa (dupa cerinte) cand apa s-a infiltrat si solul s-a zvantat. pentru ca marginile lor sa nu se surpe. Pe terenurile cu exces temporar de umiditate. Daca pe solurile fertile si ameliorate gropile au forma patrata.6/0. pamant si apa) in asa fel incat fiecare ramificatie sa fie acoperita cu o pelicula fina din aceasta compozitie. Cand terenurile sunt desfundate. pe nisipuri forma este rotunda .6/0. cand aceste pericole au trecut. plantarea se face primavara. In plantatiile classice si de aliniament. pomii se planteaza pe biloane sau brazde inaltate. pomii altoiti pe portaltoi franc se planteaza cu coletul mai sus cu 3-4 cm. normala in treimea mijlocie si mai mica la baza pantei. Pentru plantare se vor folosi numai pomi care au radacinile sanatoase. excesul de umiditate se evacueaza cu ajutorul unui dren fixat la fiecare pom. daca temperatura o permite. gropile se sapa manual si au dimensiunile de 1.Prin fasonat se intelege indepartarea (prin taieri) radacinilor rupte si traumatizate in timpul scosului si transportului . dupa sapatul gropilor. In anii cu zapezi timpurii. cu 4-5 cm sub nivelul solului. plantarea pomilor se face concomitent cu scosul pomilor. necrozate si partial mucegaite si scurtarea celor sanatoase. Pe terenurile nedesfundate. inainte de plantare se face repichetatul terenului. Materialul saditor fasonat se introduce cu radacinile intr-o mocirla (compusa din : balega proaspata de bovine.Pe terenurile plane. calcand de-a lungul radacinilor principale.Inainte de plantare . pimii stratificati pot prezenta usoare simptome de deshidratare si de aceea. supuse eroziunii. dimensiunile gropilor sapate mecanizat sunt de 0. Dupa ierni uscate si secetoase. Pe terenurile in panta. Dupa fixarea scandurii in aceasta pozitie. adancimea de plantare a pomilor este mai mare in treimea superioara. Dupa tasarea pamantului. In continuare un muncitor din echipa de plantare fixeaza scandura de repichetare intre pichetii marginali. o echipa compusa din 2 muncitori scoate pomii de la stratificare si verifica foarte atent starea de sanatate a radacinilor. inalt de 15-20cm. din pamantul ramas se confectioneaza un .8 m( pe terenurilemijlocii si usoare). Tehnica de plantare . folosind scandura de repichetat. late de 1. turgescente si au culoarea specifica portaltoiului. vor fi introdusi in bazine cu apa pentru rehidratare. pentru a asigura a maibuna contactare cu solul si a preveni o eventuala frangere a radacinilor fragile (la portaltoii vegetativi M9si M4).4 m.25/1 m(pe trenurile grele) si 1/1/0. Repichetatul . cand pomii nu se pot scoate din pepiniera sau cand protectia in livada impotriva rozatoarelor nu poate fi asigurata. La pomii acceptati pentru plantare se executa fasonatul si mocirlitul radacinilor. La repichetat se aseaza scandura in asa fel incat pichetii marginali(din exteriorul gropii) sa intre in crestaturile laterale. Adancimea de plantare . iar cel de-l doilea umple groapa cu pamant reavan. a scoartei tulpinii si a mugurilor.Plantatiile care se infiinteaza primavara sunt uneori afectate de o perioada lunga de seceta. Plantarea propru-zisa a pomilor incepe cu umplerea partiala a gropilor cu pamant din sapatura si cunfectionarea unui musuroi dintr-un amestec omogen de mranita si pamant. in functie de grosimea lor si dimensiunile gropii.5-2 m. Cand toamnele sunt lungi si calduroase si pomii continua sa vegeteze in pepiniera. a celor uscate. muncitorul care tine pomul incepe sa taseza pamantul de la marginea gropii catre centru.aseaza pomul cu curbura pe rand si coletul la adancimea de plantare ( in crestatura scandurii) si rasfira radacinile pe musuroi. iar cei altoiti pe portaltoi vegetativi. Pe terenurile terasate. cu 24 de ore inainte de plantare. crestatura centrala va indica exact punctul de plantare a pomului. sustinuta si amplificata de vanturile puternice din primavara. Sapatul gropilor .25/1.

. cat si prin modul de taiere in formare si intretinere. vigoarea si orientarea spatiala a elementelor permannente (ramurile de schelet) si nepermanente (semischelet).pentru folosirea eficienta a energiei de crestere a pomilor in constructia coroanei trebuie generalizate lucrarile in verde . mijlocie si mica in functie de vigoarea pomilor. pomicultorii au conceput si construit coroane semi-libere. pomii formeaza coroane piramidale. garnisit cu numeroase ramuri de rod. ramificari anticipate. se mulceste cu paie. pozitie si orientare in spatiu . taierile de formare sunt necesare si se executa inca din anul plantarii. Pe baza acestor constatari practice. In pomicultura moderna. care acopera groapa in intregime (la plantarile de toamna). temperand astfel ritmul si extensia cresterilor. sporirea elementelor productive in cadrul aceluiasi volum de coroana si simplificarea tehnologiei de formare pe baza cunoasterii si folosirii economice a particularitatilor biologice ale soiului ( precocitatea. au fost realizate coroane aplatizate.in timpul formarii . cand ramurile de schelet si semischelet s-au arcuit (sub greutatea fructelor) si in punctele de curbura au aparut lastarii indicatori pentru aplicarea taierilor de incadrare a pomului intr-o forma conica Principii si norme generale de taiere : . coroanele trebuie sa indeplineasca cateva cerinte: -sa fie cat mai simplu de realizat si cu un consum cat mai mic de munca. FORMAREA COROANELOR Coroanele pomilor se diferentiaza intre ele prin volum si contur. frunze si rumegus. se uda puternic si apoi. structura coroanelor se recomanda sa fie preponderent tanara. In general. primele taieri se fac dupa 2-3 recolte. altoite pe portaltoi franc. in timp ce la pomii fara suport. prin numarul.musuroi inalt de 30-40 cm. alcatuita din ramuri principale. Coroanele pomilor crescuti liber (fara taiere) au un schelet simplu si bine dezvoltat si un semischelet amplu si complex. variabile ca numar. baza sarpantelor si din punctele de interferenta a ramurilor pomilor vecini ( in cazul palmetelor).Pentru soiurile viguroase. dirijate pe spalioer. in functie de particularitatile de crestere ale fiecarei specii si soi. .prin taierile de formare trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita extensia si ramificarea productiva a semischeletului (aparitia ramurilor de rod) .pentru formarea mai devreme a structurii permanente a coroanei trebuie provocate prin taieri .folosirea unor scheme si tehnici de taiere este obligatorie si in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului . alcatuita in principal din ramuri de semischelet purtatoare a unui numar mare de ramuri de rod. La formare se are in vedere : eliminarea zonelor neproductive din jurul axului. de talie mare. .fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta proprie. dupa zvantarea solului.Pentru soiurile de vigoare mica si mijlocie.La plantarile de primavara se face o copcain jurul pomului. si coroane conice. -sa fie cat mai apropiate de nivelul solului pentru ca lucrarile manuale de mare volum (taierile si recoltarea ) sa se faca pe cat posibil de jos. . In aceste conditii. conice sau globuloase. fara scari . fara suport de sustinere. Alegera formelor de coroana In perioada de tinerete. altoite pe portaltoi vegetativi. La pomii dirijati pe spalier. . tipul de ramificare si fructificare). pomii incep sa fructifice mai devreme. au fost realizate coroane cu volum mare : piramidale si sub forma de vas.

drapel Marchand.Anul I – scurtarea vergii altoi la plantare la inaltimea de 110 cm si alegerea a 4 lastari vigurosi pentru formarea axului si a primului etaj.-sa fie cat mai rare si de dimensiuni optime pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare in tot cuprinsul coroanei ( in interiorul coroanlor de mari dimensiuni patrund mai putin de 30% din razele solare. Dintre coroanele conduse prin taieri si fara sustinere. In plantatiile familiale. uniforme ca vigoare. Lincoln. care sunt si cele mai viguroase. Dupa consolidarea pozitiei sarpantelor din ultimul etaj (III si IV). mentionam : piramida etajata rarita. In fiecare etaj se afla 3-4 sarpante (ramuri de ordinul I )viguroase. TaturaTrellis. pe urmatoarele. vasul intarziat. -Anul III – scurtarea axului pentru proiectarea etajului III. Se asigura astfel un echilibru intre sarpantele pomului pe verticala si o baza mai larga a coroanei. piramida mixta. destinate plantatiilor comerciale si plantatiilor de agrement. coroana fus tufa fusul subtire. Heckinger si cordoane conice realizate prin taieri de incadrare. coroanele piramidale si formele de vas se realizeaza mai usor si cu interventii mai putine. De asemenea pomii plantati pe solurile fertile si dirijati in coroane conice si cilindrice garanteaza obtinerea unor productii anuale si economice. Lepage. Tehnica formarii coroanelor La infiintarea unei exploatatii pomicole comerciale sau familiale. . Piramida neetajata (Leader). vasul Sarger. -coroane dirijate pe spalier. alegerea coroanei constituie un element cheie pentru valorificare potentialului de rodire al speciilor si soiurilor. piramida neetajata (Leader). palmeta liber aplatizata. cordonul vertical. pe care sunt inserate 3-4 etaje. la o distanta de 8-12 cm una de alta. pentru livezile comerciale sunt :Palmeta etajata cu brate oblice.Anul IV. alegerea lastarilor pentru formarea etajului II si scurtarea prelungirii sarpantelor etajului I pentru obtinerea celei de-a doua subsarpante. numarul subsarpantelor descreste progresiv. sustinute pe spalier. care . alegera sarpantelor etajului III si scurtarea prelungirilor sarpantelor etajelor I si II in vedera realizarii de noi sarpante. Pomii condusi in aceasta forma au un trunchi inalt de 7080 cm si un ax central puternic. se formeaza s3-4 subsarpante . Tesa si Solen. distantate intre ele la 80-100 cm. Cordoanele mai importante . Tehnica formarii piramidei etajate consta in : . dispuse alternativ la 50-60cm una de alta. Gruparea coroanelor se face in : .coroane dirijate fara spalier pentru gradinile familiale si plantatiile comerciale. ajungandu-se ca pe ultima sarpanta de la varf sa nu se mai formeze subsarpante. tufa vas. cordonul tufa. Sarpantele (bratele ) sunt inclinate la 50-60 grade (fata de ax) si au 3-4 subsarpante. haag. Coroane dirijate fara spalier Piramida etajată rărită . axul central al pomului se suprima. Are un trunchi scurt de 60 cm inaltime si un ax pe care se prind 5-6 sarpante solitare. palmeta evantai. dispuse in spirala si la o distanta de 30-40 cm una de alta. -Anul II – scurtarea axului pentru formarea etajului II la inaltimea de 80 -120cm fata de ultima ramura din coroana (cea de sus) si a prelungirii sarpantelor pentru obtinerea primei subsarpante. tripla incrucisare. Pe primele sarpante de la baza. palmeta neetajata. dispuse simetric in jurul axului. Bouche Thomas.Taierea axului .

Numarul subsarpantelor descreste de la baza pomului ctre varf. Al doilea la 90 cm si intr-o pozitie diferita fata de primul (sub un unghi de deschidere de 1200). formata cu 3 sarpante dispuse simetric in jurul unui ax scurt. iar toti ceilalti se ciupesc pentru a evolua mai rapid in ramuri de rod. cais. La soiurile de prun care cresc viguros . in anul I. In anul II. Vasul intarziat. . care formeaza un schelet viguros. fiecare sarpanta are 1-3 subsarpante. Pentru formarea acestei coroane. primavara. se fac aceleasi lucrari ca la piramida etajata.3 –1. Pomii astfel dirijati. pentru formarea primelor doua sarpante si pentru prelungirea axului.In anii urmatori se continua cu formarea sarpantelor solitare prin scurtarea axului pomului la distanta de 35-40 cm (de la ultima sarpanta) si alegerea lastarilor sarpante. in asa fel incat sa se realizeze o simetrie a dispinerii acestora in coroana si sa se evite oricesuprapunere care ar crea conditii de umbrire. cand lastarii au lungimea de 10-15cm. pana se completeaza numarul lor. Pentru stimularea cresterii lor. prezinta un trunchi inalt de 0.In functie de vigoarea si de pozitia sa pe ax. fapt ce permite reducerea timpului de formare cu 1-2 ani. primavara. se taie mai sus cu 35-40cm de la insertia sarpantei 2.In anul II . In urmatorii ani (III. in primul an de la plantare. primavara.8 m si un ax central pe care se formeaza un etaj de ramuri (ca la piramida etajata)si alte 3-4 sarpante solitare (ca la piramida neetajata). lastarii apropiati se suprima. lastarii de pe trunchi se suprima.4 m. vergile –altoi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. unul pentru sarpanta 3. iar cel de-al treilea la 93-98 cm ( aproape de varf). cand lastarii au 10-15 cm lungime. iar in luna mai. asezat simetric fata de cei doi lastari-sarpante .IV . se aleg trei. Formarea piramidei neetajate se face dupa urmatoarea tehnica :in anul I. Pentru formarea acestei coroane. dintre care unul pentru formarea primei sarpante solitare si unul pentru prelungirea axului. lucrarile de formare incep cu curtarea sarpantelor 1 si 2 la distanta de 60-70 cm. Este o coroana folosita pentru pomi de vigoare mijlocie si mare . crescuta ca ax. pomii plantati ca vargi se scurteaza la inaltimea de 100 cm. iar la inceputil verii se aleg 3-4 lastari pentu formarea unicului etaj. Este o coroana deschisa (fara ax). la distanta de 15-20cm la piersic si 30-40cm la prun. mar si par. pentru ramificare si echilibrare (daca s-au dezvoltat normal si depasesc 90-100cm lungime). Cand pomii livrati din pepiniera au ramuri anticipate in pozitii dorite. Cu aceasta ocazie.In luna mai.Pentru realizarea unei sarpantei noi. iar celalalt pentru prelungirea axului. iar axul se scurteaza la inaltimea de 90 cm (de la ultima sarpanta a etajului) pentru formarea primei sarpante solitare .in luna martie. se aleg 2. Ulerior axul pomului se indeparteaza. Din lastarii crescuti sub punctul de scurtare se aleg doi lastari. ramura a treia de la varf. dintre care : unul la inaltimea de 60 cm de la sol. primele 3 sarpante pot fi proiectate din primul an prin scurtarea vergilor la inaltimea de 1. vergile altoi se taie la inaltimea de 100 cm. In luna mai se aleg trei lastari uniformi ca vigoare.V) se continua cu formarea de noi sarpante si subsarpante.realizeaza o cantitete mai mare de fructe. Totodata se usureaza recoltarea fructelor si patrunderea luminii pana la ramurile inferioare. Piramida mixta. acestea pot fi folosite in constructia coroanei.

soi. De obicei prin taieri intelegem operatiunile de adevarata chirurgie prin care eliminam o parte dinramurile din coroana(rarire) sau partial (scurtare). taiere’’ este mai cuprinzatoare. echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor. a demonstrat cain tehnologia aplicata pomilor nu este nici o lucrare mai importanta decat alta .Aceste operatiuni sunt specifice obtinerii diferitelor forme de coroana folosite in cultura moderna. in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni care se folosesc la acest sistem de cultura si anume :dirijarile de ramuri (arcuiri.TAIERILE LA POMII SI ARBUSII FRUCTIFERI Importanta tauerilor in comparatie ce celelalte lucrari tehnologice Experienta si practica celor careobtin an de an productii mari de fructe. fiecare masura agrotehnica are rostul si efectele sale si este la fel de importanta in asigurarea unui echilibru favorabil intre crestere si rodire. inclinari. varsta. inciziile.Din aceasta cauza executarea corecta a taierilor impune cunoasterea catorva aspecte de biologie a pomilor. iar uneori nu pot fi inlaturate toata viata pomilor. in functie de specie. Spre deosebire de cultura .. dresari). plivirea (rarirea lastarilor)ciupirea. Ceea ce deosebeste in schimb taierile de celelalte lucrari este faptul ca efectele negativeinregistrate in cazul unor interventii nerationale se manifesta ani in sir. Caracteristicile taierilor din livezile intensive. In cazul livezilor intensive notiunea de.

Sectorul particular………………………………………189 din care : . Astfel notiunea de . bine dezvoltat pentru a ocupa spatiile mari dintre pomi. in care taierile la pomii tineri urmaresc formarea unui schelet puternic. cu capital majoritar de stat -……………………. mai ales scurtari de ramuri. …. in primii ani dupa plantare nu se efectueaza de regula taieri. in Tara Romaneasca.ferma’’ este folosita la noi in anul 1865. necesara asigurarii consumului propriu.in gradina de langa casa……………………52 Dimensiunile exploatatiilor pomicole au suferit un grad insemnat de faramitare cu toate consecintele negative pe care le-a generat aceasta situatie. daca ai zidit o casa . in decursul vietii.C. Dragostea pentru cultura pomilor este un sentimremt inascut in sufletul romanilor.livada’’. Ce se intelege prin echilibru intre crestere si rodire. un visin sau un prun. Chiar atunci cand taranul . in apropierea Bucurestiului. In coroana pomilor. FORMELE DE ORGANIZARE. a constituit prima forma de organizare a productiei in acest domeniu.provenit din fostele CAP-uri si asociatii…. in livezile intensive si superintensive. se petrec in paralel doua procese: cresterea vegetativa-(care se manifesta in special prin formarea an de an a lastarilor pe ramurile mai varstnice ) si rodirea-prin care se intelege formarea organelor care asigura productia de fructe. cu scopul de a favoriza intrarea cat mai rapida pe rod a pomilor. nu i s-a stins iubirea de pomi si a plantat sub fereastra blocului macar un cires. notiunea de . cand printr-o decizie ministeriala Ion Ionescu de la Brad este imputernicit sa organizeze ferma de la Pantelimon. .. cultura pomilor in jurul gospodariei. STRUCTURA DE PROPRIETATE.70 .. Nu exista gospodarie sateasca care sa nu aiba in jur catva pomi fructiferi. forma care se mai mentine si astazi intr-o proportie destul de insemnata. Triada ancestrala spune ca esti implinit in viata daca : ai dat nastere si ai crescut un copil .dezradacinat’’ a devenit orasean. Fara indoiala.daca ai sadit un pom ! Structura de proprietate –Dimensiunile exploatatiilor agricole Dupa aplicarea Legii 18/1991 a Fondului funciar a rezultat urmatoarea structura de proprietate : mii ha -S. datorita si pregatirii slabe tehnico-materiala a noilor proprietari.111 . apare pentru prima data in anul 1374. EXPLOATATIA POMICOLA..clasica.Domeniul public (cercetare + invatamant)………………30 .

-si in prezent exista ferme de diferite dimensiuni. denumite frecvent si exploatatii . datorita specificului biologic al pomilor. nu este cea mai mica speranta a induplaca pe cultivatorii nostrii sa intre pe calea progresului’’. -fermierul dispune de tractoarele. de o calitate specifica propriului interes . Criterii de analiza Productia de fructe realizata In urma datelor din productie se desprinde concluzia ca randamentele realizate la productia de fructe sunt in directa relatie cu forma de proprietate si dimensiunile exploatatiei pomicole. in sensul ca au evoluat in timp. acela de a avea o larga perioada de rodire. uneori deciziile strategice. in oricare domeniu..ensiunile fermelor au un caracter istoric. productia medie la hectar este intre20 tone . Stabilirea unor criterii pentru dimensionarea optima a exploatatiilor pomicole Orice decizie adoptata in cadrul unei economii de piata libera. reliefeaza urmatoarele caracteristici : -patrimoniul pomicol este constituit din ferme particulare. masinile si echipamentele necesare. absolvent al invatamantului mediu sau superior . trebuie anticipate situatiile social-economice in urmatorii 8-10-15 ani. In primul rand . concurentiala. Italia. este de regula pomicultor profesionist. Pana nu vor deveni prin fapte vazute si pipaite de toata lumea ca o cultura luminata scoate din pamant mai mult venit decat aceea ignoranta si rutiniera. Cu atat mai mult. Particularitati ale exploatatiilor pomicole in principalele tari europene O radiografie in economia pomicola de mare performanta a unor tari ca Franta. Pentru a analiza rezultatele din diferite exploatatii se urmaresc anumite criterii : a). Olanda.Iata ce spunea Ion Ionescu de la Brad : . Astfel. pornind acum 35-40ani de la cateva hectare . viabile fiind considerate suprafetele de 10-15 ha . pentru nevoi de cercetare si invatamant -din. in plantatiile proprietate privata. Belgia. prin concentrare. . comporta o analiza pertinenta a unei multitudini de factori cu incidenta directa sau conexa in procesul sau afacerea care se are in vedere. -fermierul. pe care el si membrii familiei sale le folosesc pentru aplicarea lucrarilor tehnologice in perioadele de maxima eficienta. dar cu tendinta spre dimensiuni optime. -nu exista pomicultura in proprietate de stat.in functie de nevoi . cand productiile de fructe obtinute vor face obiectul unor tranzactii bazate pe legea cererii si ofertei. luate pe termen lung. mai rar sub 10 ha. au un inalt grad de dificultate si complexitate. Grecia. se folosesc angajati sezonieri sau zilieri pentru taieri si recoltare. in domeniul pomiculturii. exceptie fac plantatiile domeniului public. proprietarul exploatatiei.

fiind cuprinsa intre 75-93%. cu toate ca in perioada de formare a fructelor pe pom prognozele si estimarile stabilesc anumite cantitati de fructe. Relatia dintre productia de fructe estimata si cea recoltata Una din cauzele randamentelor diferite care se inregisteaza in exploatatiile pomicoleo constituie pierderile de recolta. Aceasta este o situatie fericita.9t/ha. Durata perioadei de recoltare Durata perioadei de recoltare are o incidenta deosebita asupra cantitatii si calitatii productiilor de fructe. in multe cazuri de 35-40%. . de mica proprietate. la proprietatea de stat si publica. ( in cazul soiului Jonathan. fructele extra si cal aI-a au avut un procent de 40-60%. pentru cultura prunului (pentru deshidratare). cu atat si randamentele sunt mai scazute. Se constata ca. in timp ce in di\omeniul public a inregistrat 70%. Cauza principala o constituie organizarea defectuoasa a securitatii recoltei din faza de parga a fructelor pana in perioada recoltarii.6t/ha. cu 16. Calitatea si profitabilitatea productiei de fructe In urma datelor inregistrate din productie s-a constatat urmatoarele : . cantitatile sunt diminuate.caderea fructelor pe sol. fermele din domeniul public.9t/ha . pentru cultura parului. Fara indoiala ca acast fenomen nu pledeaza pentru o structura faramitata. fenomen accentuat de perioadele cu brume frecventedeprecierea prin lovire. in proportie de 13-245. intrucat diferentele intre estimat si recoltat sunt. in unii ani realizand chiar 42 t/ha.si 36. Specializarea a atins un asemenea grad incat exista exploatatii pentru cultura marului. . se semnaleaza prabusirea masiva a fuctelor). -pericolul de surprindere a fructelor in pom de ingheturi timpurii. proprietarii neavand un sistem de ierarhii administrative. din motive cunoscute si mai putin cunoscute. Urmarea este ca o proportie insemnata de fructe cat. Prelungirea perioadei de recoltare are drept consecinte : . Urmeaza exploatatia arendata. Concluzia este ca exploatatiile din sectorul privat nu sunt grvate de nuci un fel de cheltuieli indirecte . -in fermele de stat.supracoacerea fructelor pe pom cu efecte negative asupra pastrarii. cu cat suprafata este mai mare. pentru cultura piersicului. b). cu o medie pe 3 ani de 19. dar este util sa fie consemnat ca atare putand sa fie luat in consideratie la determinarea dimensiunilor optime ale fermelor private. a exploatatiilor pomicole. caisului etc. in momentul recoltarii. An de an .calitatea fructelor incadrate in categoriile extra si aI-a a avut o pondere semnificativ mai mare in exploatatiile particulare si arendate . Criterii economico-financiare Secretul eficientei din pomicultura apuseana il constituie faptul ca veniturile din bugetul familiei au provenienta excusiva din activitatea pomicola. acoperirea cu pamant si alte resturi a fructelor. -sustragerea de fructe .isunt declasate pentru industrie sau pentru distilare.

profitabilitate ridicata in exploatatiile pomicole.Criterii referitoare la baza tehnico-materiala Considerand norma anuala a unui tractor de 520 hectare aratura normala (ha. c). relatia dintre management si profitabilitate. managerul este un salariat. Criterii tehnologice Efectuarea fiecarei operatiuni tehnologice in perioada de maxima favorabilitate. care isi desfasoara munca pe baza unui orar. Exploatatia de dimensiuni optime . Managerul unei exploatatii pomicole este in marea majoritate a cazurilor si proprietarul respectivei afaceri.Criterii manageriale Managementul productiei pomicole. Principala lucrare tehnologica. 3). Recoltarea fructelor si partial operatiunile de taiere sunt singurele lucrari tehnologice care depasesc capacitatea de munca manuala a unei familii cu 2. In conditiile tarii noastre. O productie de fructe nerealizata la optim este si din cauza neaplicarii la timp a tratamentelor fitosanitare. In general. detinatoare a unei exploatatii. cresterea fructelor. Dimensiunile exploatatiei au un rol major in actul managerial. managerul-functionar are un contract bazat pe anumiti parametri cantitativi si calitativi . parga. care constituie o sinteza a tuturor operatiunilor efectuate intr-un ciclu de vegetatie. O lucrare tehnologica principala care trebuie sa se incadreze intr-o anumita perioada (zile) . principalele lucrari tehnologice. trebuie sa permita managerului. o constituie protectia fitosanitara.constituie factorii determinanti ai realizarii de randamente sporite si in final.n) . In unele forme mai evoluate. O serie de factori detrermina calitatea managementului : 1). rezulta o suprafata optima . durrata eficace a unui tratament este de max. Trecerea in revista trebuie facuta cel putin odata pe luna in perioada de vegetatie. legarea fructelor. fara sa se astepte alte avize si aprobari. asemanator oricarei alte activitati economice. cu un optim de 3 zile. Forma de proprietate in cadrul careia se desfasoara managementul In situatia proprietatii de stat. o constituie recoltarea fructelor. in care se desfasoara principalele faze : inflorire. cu deosebire deciziile de ordin tehnologic. de realizarea carora depinde retributia. are un rol determinant in rezultatele finale. cunoasterea in detaliu a fiecarui pom . sunt luate rapid. 4-5 zile. inca se mai apeleaza la venituri salariale . Tocmai acestei lucrari esentiale nu i s-a acordat practic nici un fel de atentie la dimensionarea fermelor pomicole din unitatile de stat din tara noastra. recoltarea. schema anuala de combatere este compusa din 16-18 tratamente. Deciziile.Proprietarul si patronul sunt una si aceeasi persoana si toti membrii familiei sunt legati organic de singura lor sursa de existenta si actioneaza ca atare.5 persoane active.a. ca proprietar efectueaza impreuna cu familia. ajungand ca recoltatul sa se prelungeasca foarte mult cu pierdere de recolta. d). iar lucrarile mecanice de pe 1 ha livada de mar de 30-70ha ha.n. La mar. In exploatatiile din tarile vestice ale Europei. unde proprietatea este privata se evidentiaza cel mai bine . uneori cu risc asumat. frecvent. in profitabilitatea activitatii. 2).a.

O. VIABILE.izate.o.lucrari manuale =110Z.medie pe tractor de 17ha . la reducerea initiativei ( veniturile fiind asiguarate din alte surse). Considerandu-se ca membrii unei familii producatoare de fructe se asigura autoconsumul pentru 10 persoane (copii. pentru fiecare pom .O. iar cele de 20ha subechipate.O. Dupa datele institutelor de nutritie si fiziologie.p. din intravilan. STRATEGIA CONSTITUIRII DE EXPLOATATII SPECIALIZATE.c 50 z. cu dimensiuni de la catva pomi la cateva sute de metri patrati. – 50 Z.O. 4).Criterii in legatura cu folosirea fortei de munca familiale O familie din tara noastra este compusa in medie din 3. recoltare . .lucrari mecanice= 12 Z. avand ca element de referinta modelul pomiculturii performante din tarile apusene. Lucrarile de mare volum . pentru nevoi de agrement. private.O.O. incadrate intr-o perioada optima. : 122 Z.5 persoane . ca intrega strategie a dezvoltarii pomiculturii trebuie sa aiba ca obiectiv fundamental evilutia catre exploatatiile special . s-a ajuns la concluzia. nepoti) rezulta un necesar de asigurat 10x 100kg (cat se consuma in mod real)= 1000kg fructe din diverse specii. sport.O.O. care ocupa numai partiasl capacitatea de forta de munca .din totalul disponibil anual de 699 Z. anual fara recoltare. Exploatatiile de 5 ha se dovedesc supra echipate. / ha = 5 ha suprafata minima pentru asigurarea folosirii integrale a fortei de munca familiale. necesarul optim este asigurat de un consum mediu anual de 62 kg fructe autohtone.O 112 Z. terenul di jurul locuintelor fiind amenajat peisagistic. avand ca scop principal autoconsumul. din care 2.5 persoane active.O anual =600 zile om (pentru lucrari manuale si mecanice) . La noi inca avem forme paralele si intermediare dintre care evidentiem : Gradina de langa casa Este constituita din plantatiile de pomi din jurul gospodariei. dar cu supravegere familiala in cuprinsul unor echipe de maximum 10-15 persoane. Acest gen de exploatatii a fost practic abandonat in tarile apusene. cu caracter comercial. .= 550 Z. CU CARACTER COMERCIAL Pe baza analizelor efectuate. respectiv 15m.d. Avand in vedere ca autoconsumul trebuie sa se refere la un conveer asigurat din mai multe specii si soiuri.5 persoane active x 240 Z. Exploatatiile de dimensiuni reduse.la 1 ha mar: .consumul de Z.550 Z. Disponibilitatea de forta de munca pe o familie este de 600 zile munca anualastfel: -2. reconfortare. se considera o medie de 5/3m schema de plantare. cum ar fi recoltarea fructelor. . la care se adauga citricele si alte fructe de import. nu pot fi efectuate numai de catre familie recurgandu-se la munca sezoniera. conduc la nespecializarea fortei de munca familiale.

sau atenuate prin crearea unor forme de cooperare. performante. in ferme de dimensiuni optime. mai ales in cazul fuctelor perisabile. poate fi asigurat. a cantitatilor ce pot fi absorbite de piata . a proprietatilor. rezulta o suprafata pe gospodarie . Formele de cooperare specifice economiei de piata nu au nimic de-a face cu munca in comun cu unirea si exploatarea de-a valma a terenurilor . mai ales daca sunt cultivate cu una.Aproximativ o productie medie pe pom de 20-25 kg fructe total specii. Productia de fructe este valorificata individual pe piata. mai rar pana la 2-3 ha. Problema cae mai dificila pe care o intampina atat micul cat si marele producator de fructe este valorificarea. calitate. achizitionata de unele fabrici si centre de vinalcol sau de diversi intreprinzatori si comercianti pentru revindere. In mod strict. impartirea fermelor existente la societatile comerciale.p.Mere de Voinesti ‘’. in ce perioade etc. VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE FRUCTE Eficienta activitatii de productie este determinata in final de modul si de formele de valorificare..p. de 12-16 pomi si o suprafata de teren de 1809-250m. Activitatea . Exploatatia pomicola familiala ( cu ocuparea partiala a timpului proprietarilor penru activitatea pomicola) Situate in intravilanul localitatilor sau in extravilan. pentru valorificare merelor in stare proaspata. cel mai fracvent de 0. insa autoconsumul gospodariei. viabile de 10-15 ha. sa foloseasca tehnologii moderne. de asociere pentru anumite segmente lae procesului de productie. cu dimensiuni de peste 0. ia singur decizii. cu cea mai mare eficacitate si cat mai ieftin. productia realizata il face pe proprietar sa intre in relatie cu piata.arca inregistrata . Cea mai raspandita activitate pe care fermierii apuseni o realizeaza in comun si care se impune si la noi este valorificare productiei de fructe. cunoasterea cerintelor consumatorilor. constituie in prezent peste 50% din patrimoniul pomiciol al tarii. Fiecre fermier isi administreaza singur cum doreste proprietatea. in comun se construiesc capacitati de conditionare si depozitare. din intravilan in grupa gradinilor de langa casa. la intern si export. Plantatiile care depasesc cateva sute de mp. urmeaza ca cele 1000kg sunt asigurate de 40-50 pomi x 15m. In acxest caz. Singura solutie o. o mai constitue . Toate inconvenientele legate de valorificare si perisabiliotatea fructelor pot fi depasite . o m.si valorificare care sa fie benefice pentru toti producatorii cooperanti. compusa din 3. Calculatia orientativa aduce elemente in sprijinul categorisirii plantatiilor sub 1000m. p pentru fiecare pom . si ocupa 1000-2000mp pana la hectare.3-0.5 persoane.5 ha . au deja un caracter comercial. este destinata autoconsumului. Competitia il obliga pe producator sa realizeze costuri cat mai reduse. cu cererea si sa intre in competitie Competitia presupune informare. Productia de fructe realizata pe suprafete de 400-500mp.1 ha . Organizatia poate avea o anumita sigla. pentru autoconsum de 750-1000m. sub ce forma.p. cultivata cu specii si soiuri diferite care sa asigure un consum esalonat. sa procure materialele si echipamentele necesare. isi exprima initiativa personala. Gruparile se pot constitui.doua specii pomicole.

pireuri. total neeconomicoase. putin dezvoltate. cu mult sub costurile de productie. nu neaparat parcela langa parcela. accelerarea cresterii fructelor si a maririi dimensiunii acestora . iar aplicarea de catre producatori aconsultantei tehnice. Printre rezultatele acestor actiuni in cadrul interprofesional. aproape toate frunzele se decoloreaza si cad. insa mai putin dulci si aromate. Tuica de Ursei. Specializarea permite cultivatorului sa-si canalizeze toate eforturile catre o specie si una-doua directii de valorificare. otet. Doau considerente determina concentrarea : conditii de sol si clima favorabile pentru cultura respectiva( ex. Printre primele simptome ale lipsei de azot mentionam : cresterea lenta a lastarilor. . dar in acelasi sat sau comuna. coloratii rosietice pe lastari sau pa petiolul frunzelor. Mere de Voinesti). tranzactiile nu se fac de fiecare producator. Carente nutritionale. faina de mere. Ultima supapa pe care a avut-o producatorul a fost distilarea . contractarea.Rolul principalelor maco si microelemente in nutritia pomilor. sau atacate de boli si insecte . inclusiv –internetul. In cazul lipsei acute de azot. Avantajele majore sunt ca. mar sau prun). In asemenea cazuri grupurile de producatori trebuie sa aiba in vedere procesarea in produse cu valoare alimentara si comerciala-superioare : sucuri naturale. gemuri. productivitatea livezilor a crescut. cresterea numarului de muguri bine diferentiati pana in toamna . nu in ultimul rand se evita riscul de a da prioritate unei culturi in detrimentul alteia. Prune de Samburesti-Olt. In ultimii ani. de un verde pal. in Franta. de asemenea. urmare a publicitatii. s-a obtinut triplarea consumului de prune deshidratate. frunze rare. micsorarea procentului de cadere a fructelor.de marketing. cresterea procentului de legare a fructelor . cu pulpa mai frageda si mai suculenta. cercetatori. si posibilitatea de a asigura partizi mari de fructe din acceasi specie care sa permita valorificarea avantajoasa pentru fiecare proprietar. cu aderenti. vecinatatea unor piete de desfacere. in parteneriat dintre producatori. procesatori. FERTILIZAREA PLANTATIILOR POMICOLE 1. in nordul dambnovitei. magiun. Concentrarea si specializarea productiei Concentrarea presupune cultura de catre proprietariidintr-o zona a aceleiasi specii . realizarea unor fructe cu aspect exterior mai placut. fructe deshidratate. Acestor considerente li se mai pot alatura traditia din unele centre (ex. cu utilizarea mijloacelor moderne. in anumite zone cantitati insemnate de mere au avut dimensiunim reduse(seceta) au fost lovite de grindina. desfasurand an de an tehnologia la acelasi sortiment. conjugata cu studiile de piata. nectaruri. pre4turile acestor fructe au fost derizorii. ci de personal calificat in fiecare domeniu. producatorul isi imbogateste experienta in toate privintele . se poate recurge la organizatii interprofesionale. camasat. dotarea cu echipamente specifice culturii respective este maieconomicoasa . transportatori. Azotul O buna aprovizionare cu azot determina : realizarea unor cresteri anuale viguroase . obtinerea tuicii si a rachiurilor ale caror preturi de valorificare sunt. castigurile producatorilor de fructe pot fi duble sau triple fata de vanzarea ca materie prima a fructelor catre intermediari sau industriasi. randamentul la hectar dublandu-se. In situatia unui volum mare de productie. Cu echipamente si instalatii proprii de capacitate medie-mica.

dimensiune) . grabeste epoca de coacere si mareste rezistenta la ger a pomilor. Fosforul Mentine pH-ul solutiei din sucul celular la valori corespunzatoare desfasurarii normale a proceselor metabolice . activeaza enzimele ce iau parte la sinteza proteinelor si hidratilor de carbon . regleaza miscarea apei din pomi . iar limbul acestora se rasuceste ctre partea superioara. Particularitatile nutritiei minerale a pomilor . scaderea rezistentei la transport si reducerea duratei de pastrare prin favorizarea dezvoltarii unor boli in peioada depozitarii ( mai ales la soiul de mar Ionathan). lipsa fosforului contribuie la limitarea cresterii lastarilor si radacinilor. aparitia timpurie si mai intensa a caderii fructelor . Carenta de potasiu se exteriorizeaza prin aparitia pe frunze de necroze marginale. mai evidenta la inceput pe petioluri si nervuri. carenta de calciu determina o coacere timpurie a fructelor si astfel o cadere timpurie a lor .Nutritia cu azot a pomilor trebuie insa bine echilibrata. Excesul de potasiu determina in general o scadere a continutului de calciu si magneziu ceea ce reduce capacitatea de pastrare si determina aparitia. iar frunzele capata a culoare rosie intansa. La pomii slab aprovizionati cu fosfor lastarii capata o culoare rosietica. ceeace reduce numarul de flori si legarea fructelor . la pomii pe rod prin stimularea cresterii excesive a lastarilor se determina umbrirea formatiunilor fructifere. prelungirea vegetatiei pana tarziu. Calciul Intra in compozitia membranei celulare.zinc. intarziind maturarea tesuturilor lemnoase si micsorand rezistenta la ingheturile timpurii . aparitia unor boli de depozit. Magneziul Este un component principal al clorofilei . neutralizeaza la nivel celular acizii organici . are rol esential in imbunatatirea calitatii fructelor (gust. excesul de azot determina : cresterea luxurianta a lastarilor si frunzelor . bor ) . Potasiul Se gaseste in planta numai sub forma de ioni. Lipsa magneziului se manifesta prin prin aparitia petelor clorotice pe frunze si a tesutului spongios la mere (pluta). magneziu. culoare. Participa la numeroase procese metabolice .mangan. asigura transferul de energie si sinteza proteinelor. intr-o proportie mai mare a bolilor de depozit. influenteaza formarea si transportul hidratilor de carbon . regleaza raporturile dintre elemente (potasiu. regland o serie de procese metabolice . fructele mai putin colorate .

obiectivele principale ale pomicultorului sunt de a stimula cresterea rapida a pomilor. 2. dozele de azot trebuie putin micsorate si unde este nevoie . De la plantare si pana la intrarea pe rod a pomilor.25 :1. In fenofaza maturarii lemnului si coacerii fructelor. la umflarea mugurilor) absorbtia elementelor nutitive este in general lenta. in special a N. In perioada de vegetatie : . Fata de plantele anuale pomii au o extindere mai mare a radacinilor. Orientari deosebit de valoroase asupra starii de aprovizionare a pomilor cu elemente nutitive se pot obtine si prin observarea atenta a dimensiunii lastarilor. Astfel la mar pentru soiurile de tip spur lungimea medie a lastarilor de 25-30cm in conditiile incarcaturii normale cu fructe a pomilor. in general 1 :0.de la dezmugurire si pana la legarea fructelor si inceputul cresterii intense a lastarilor.P. iar rtaportul dintre principalele elemente nutritive (N. cand pomii au atins coronamentul maxim dorit si sunt in plina perioada de rodire consumul de elemente nutritive este foarte mare. dar si cu atentie la dimensiunea fructelor care nu trebuie sa fie exagerata. Ca atare . adoua perioada este de la incetarea cresterii lastarilor si inceputul diferentierii mugurilor de rod .datorita acestor particularitati pomii nu determina o epuizare avansata a elementelor nutritive din sol . Pe masura intrarii pe rod a pomilor este necesar sa se asigure cresterea coroanei pentru a ocupa intregul spatiu destinat prin distantele de plantare. nutritia pomilor are loc in principal pe seama substantelor de rezerva acumulate in organele pomilor in anii precedenti . b).K. trunchi).de la inceputul cresterii lastarilor si pana la incetarea cresterii. O particularitate a pomilor fructiferi de care trebuie tinut cont .K. Cerintele fata de elementele nutritive se scuimba in cursul unui an astfel : a).)este la mar. Cerintele pomilor fata de elementele nutritive variaza in cursul vietii acestora astfel : 1. poate fi .P. aplicate ingrasaminte cu fosfor si potasiu. ritmul de absorbtie al azotului scade.2 si 1 :0. dar si o desime mai redusa a acestora. in care extrag din sol cantitati mari de elemente nutritive. aceste elemente sunt luate din organele de rezerva si folosite acolo unde este nevoie. atunci cand pomii intalnesc conditii optime de absorbtie a elementelor nutritive. dar absortia acestora de la adancimi mai mari constituie o greutate deoarece impune introducerea ingrasamintelor in aceste zone. prima perioada este la 10-15 zile de la dezmugurire cand o aprovizionare buna cu azot determina aparitia unui numar mai mare de lastari si mai mic de rozete. absorbtia elementelor nutitive are loc cu viteza maxima. Ca atare in aceasta perioada trebuiesc aplicate doze mari de azot.5 la prun. este aceea de reutilizare a elementelor nutritive.In perioada repausului relativ (toamna dupa caderea frunzelor pana primavara. aparitia formatiunilor fructifere si grabirea intrarii pe rod. 2. lucru greu de realizat. . acestea sunt absorbite in cantitati mai mari decat este necesar la momentul respectiv si sunt depozitate in anumite organe (radacini. devenind practic egal cu cel al fosforului si potasiului. 3.3 :1. In toamnele mai lungi insa are loc o absorbtie a azotului care la nivelul radacinilor formeaza cu hidratii de carbon compusi organici ce sunt folositi dupa dezmugurire. a productiei de fructe si a calitatii acesteia. ramuri. Rolul principal in aceasta fenofaza il are nutritia cu azot.Comparativ cu plantele anuale. pimii fructiferi raman pe acelasi amplasament o perioada lunga de timp. Atunci cand apar deficiente in nutritie. in special in cazul ingrasamintelor cu fosfor si potasiu. In acesta fenofaza se disting doua perioade importante in nutritia cu azot a pomilor : 1.

Este un ingrasamant organic cu actiune pozitiva complexa asupra tuturor tipurilor de sol din pomicultura.considerata ca indicatoare a unei stari nutritionale bune a pomilor. Pomii nu pot absorbi azotul decat sub forme minerale de nitrati si saruri de amoniu. de preferat . Este de 2-4 ori mai bogat in elemente nutitive decat gunoiul de animale.Deoarece prin descompunere pierde cantitati mari de azot . se administreaza 4kg gunoi si 4-6kg N s. Ingrasamintele cu azot se vor administa 1/3 toamna si 2/3 primavara. cand lastarii au 8-12cm lungime se aplica imprejurul fiecarui pom 15-20kg N s. slab aerate. Principalele ingrasaminte organice folosit in pomicultura Gunoiul de grajd (balegarul).Continutul in elemente de nutritie minerala se poate imbogati prin adaosul de cenusa sau ingrasaminte minerale. mai tarziu aplicarea lor in profunzime ar duce la distrugerea unui numar mare de radacini. umede si reci.aproximativ98% din azotul total din sol se gaseste sub forma organica.a. anul. Fertilizarea cu ingrasaminte minerale Ingrasamintele cu azot. Gunoiul de pasari. resturi ale tulpinilor de lagume) se pot strange intr-o platforma. Pana la intrarea pe rod . Cantitatile de gunoi ce trebuiesc aplicate in livezi cresc odata cu cresterea continutului in argila si a scaderii indicelui de azot. se recomanda sa se pastreze in locuri uscate.frunze. lungimea medie de crestere a lastarilor trebuie sa fie de 40-50cm. Epoca de aplicare a ingrasamintelor Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica odata cu desfundarea terenului pentru infiintarea plantatiilor./ m2 de proiectie a coroanei pomilor. fiind incorporate cat mai adanc in sol. Pe scara mai redusa se folosase. Efectele cele mai evidente ale aplicarii gunoiului in livezi (sporuri de recolta medii de 35-63%) s-au inregistat pe solurile cu un continut ridicat de argila. In general : la planterea pomilor se administreaza 15-20kg gunoi bine fermentat sau 8-10kg de mranita care se amesteca cat mai bine cu pamantul cu care se umple groapa. In primul an de viata al pomilor. fecalele. fiind intre 4-10kg /m2 in livezile clasice pe teren nemecanizabil si intre 15-40kg/ m2 in plantatiile clasice si intensive pe teren mecanizabil. El se foloseste numai dupa fermantare (7-8t/ha) sau compostare (15-20t/ha).a. Compostul. Ingrasamintele organice se aplica de obicei toamna.uscate. fan stricat. Pentru grabirea fermentarii se uda in perioadele uscate si se omegenizeaza la 6-8 saptamani. Acesta se incorporeaza in sol print-o lucrare superficiala.De aceea azotul din materia organica trbuie mineralizat sub influenta microorganismelor. Resturile vegetale din gospodarie (paie . o data la 2 ani. Pe suprafete mici se poate folosi si ca ingrasamant suplimentar (1kg la 10 litri apa) in timpul vegetatiei. turba si ingrasamintele verzi. acoperit cu un strat de pamant sau cu o floie de polietilena. iar pentru soiurile ce nu intra in aceasta grupa.In livezile ajunse in perioada de rodire deplina se recomanda administrarea gunoiului odata la 2 ani. urina.

Acest tip de fertilizare are foarte multe avantaje(folosirea economica a apei si ingrasamintelor. cantitatea si calitatea hranei sunt din ce in ce mai reduse si mai putin favorabile formarii mugurilor de rod. iar marimea si structura frunzei sunt mult deficitare in fotoasimilate.Datirita comprtitiei pentru hrana intre diferite oegane ale pomilor (lastari. pot contine si unele substante organice cu rol de stimulare a proceselor metabolice. fosfor. dupa amiaza. pe langa o serie de elemente nutritive. Aceasta transformare este rezultatul influentei pe care o exercita marimea recoltei de fructe asupra unor procese interne si inmai mica masura al factorilor climatici. o crestere mult mai puternica a lastarilor si o diferentiere mult mai mare a mugurilor floriferi). in timp ce altii formeaza lastari anticipati sau se tansforma in muguri de rod. Formarea si evolutia mugurilor In perioada de crestere a lastarilor. administrarea ingrasamintelor se va realiza pe suprafata lucrata din jurul pomilor care trebuie sa fie egala cu proiectia coroanei si nu mai mica de 7m2.2m dispuse de o parte si de alta a randului de pomi si intre coroanele pomilor pe rand mareste continutul de potasiu din frunzele pomilor comparativ cu aplicarea pe intrega suprafata in special pe solurile cu permeabilitate mai mica. Cea mai mare parte din acesti muguri trec intr-o stare de repaus. Aplicarea pe cale foliara. concentraarea acestora prin aplicarea in benzi late de 1-1. in zilele noroase dar fara perocol de ploaie in urmatoarele 24 de ore). aparatul foliar al pomului se diminueaza. in conditiile unei recolte supraoptimale.rezultate mai bune se inregistreaza prin aplicarea lor in perioadele cu temperaturi moderate. la subsoara frunzelor incep sa se formeze mugurii vegetative. fructe. -In cazul pomilor razleti de pe terenurile cu pante mari. Din practica se stie ca. . in diferite fenofaze de vegetatie a unor ingrasaminte simple sau complexe care. Metodele si locul de aplicare al ingrasamintelor Aplicarea la sol : -ingrasamintele cu azot care sunt usor solubiletrebuie aplicate de-a lungul randului de pomi pe banda lucrata sau erbicidata. Aplicarea odata cu apa de irigatie localizata (fertirigare) Consta in dizolvarea anticipata a ingrasamintelor solubile cu azot. cand absorbtia in frunze este maxima (dimineata devreme. cu primordiile foliare si si solzii protectori. . Consta in aplicarea prin stropirea pe frunze.datorita mobilitatii reduse a fosforului si potasiului . muguri). potasiu si administrarea lor fractionata odata cu apa de irigatie prin picurare sau microaspersiune.in doua reprize (primul moment primavara devreme si al doilea imediat dupa legarea fructelor). unde se gasesc majoritatea radacinilor. Prin aceasta metoda se completeaza nevoia de elemente nutritive mult mai rapid pentru a satisface cerintele pomilor in anumite fenofaze specifice.

De la inceputul umflarii mugurilor si pana la oprirea cresterii lastarilor sunt parcurse. In general. La pomii tineri. primele doua fenofaze se desfasoara cu o intensitate mai mare decat la pomii maturi. apoi. in timp ce ultimile doua se incheie relativ tarziu si de accea. diferentierea celorlalte flori (3-50. mugurii parcurg mai multe faze fenologice specifice. cresterea intensa a lastarilor. Evolutia Dupa parcurgerea repaosului de iarna(obligatoriu). In timpul formarii lor. In acest repaus . la intervalle scurte. inductia florala poate aparea mult mai tarziu (septembrie). in ultimii ani. adica in ultima decada a lunii iunie si prima decada a lunii iulie. In conditiile tarii noastre. mugurii trec prin temperaturi scazute si dobandesc insusirea de a inflori si a forma fructe.5 petale. formand lastari si fructe. urmatoarele faze fenologice : dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor. pomii sunt expusi la ingheturile timpurii din toamna.Dupa incheierea inductiei urmeaza faza formarii organelor florale (organogeneza florala). La pomii tineri. mici protuberante din care se formeaza. In cadrul fiecarei flori apar pe rand.Acest stadiu coincide cu faza formarii mugurilor de rod si continua in primavara urmatoare cu faza infloririi si legarii fructelor. succesiv : 5 sepale . Pe ramurile lungi. Inductia florala este prima etapa a evolutiei mugurilor vegetativi spre cei reproductivi si se realizeaza numai atumci cand pomii dispun de suficiente rezerve de substante hidrocarbonate si proteice (azot proteic). inductia florala are loc dupa incheierea cresterii intensive a lastarilor. succesiv. Cu aceasta strucrura. Aparitia primordiilor florale duce la sfarsitul acestei faze. iar mugurii care se formeaza la baza rozetei sunt slab dezvoltati si raman multa vreme in stare lenta. mugurii de rod parcurg doua etape distincte si anume : inductia florala (inductia androgena) si organogeneza florala (formarea organelor florale). nivelul agrotehnicii aplicate si conditiile climatice ale zonei de cultura.acesti muguri nu pornesc in vegetatie. aceasta faza se desfasoara lent si se incheie cand apare prima frunza adevarata. in toamnele lungi si calduroase. . marimea recoltei. Frunzele formate in aceasta fenofaza sunt mici. se usuca si cad in masa. Din mugurii vegetativi se formeaza lastarii. Organogeneza florala la mar cuprinde : formarea florii centrale din inflorescenta. incetinirea si incetarea cresterii lastarilor si maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernat. mugurii de rod la mar intra in repaosul de iarna. ingrasati puternic cu azot. In aceasta perioada. Dezmuguritul si inceputul cresterii lastarilor au loc in perioada martie. Durata acestor faze este mai mica sau mai mare in functie de varsta pomilor. anormale si cu un randament scazut in fotosinteza.aprilie (dupa specie) si sunt influentate de nivelul temperaturii si starea de aprovizionare a pomilor cu substante de rezerva. cand temperatura aerului creste si depaseste pragul biologic (6-80) mai multe zile consecutiv. 20 stamine si 5 pistile. Inductia la mar se produce mai intai la soiurile care fructifica pe ramuri scurte (soiuri spur) si la cele cu recolte slabe. initierea florala este mai lenta si uneori are sanse putine a se realiza. Daca frigul lipseste (cazul zonelor calde). mugurii vegetativi si de rod se umfla si pornesc in vegetatie. care reinnoiesc structura coroanei in fiecare an.Trecerea mugurilor vegetativi spre faza reproductiva se realizeraza numai atunci cand aparatul foliar este sanatos si normal dezvoltat si in conditiile in care pentru fiecare fruct recoltat se asigura cel putin 30-50 frunze la mar si 70-80 frunze la piersic.

perioada de crestera fructelor se prelungeste pana la 150-160 de zile. In aceasta faza se desavarseste suprafata aparatului foliar pe baza noilor frunze care apar in zona de varf a lastarului ai a celor mai vachi care ating dimensiunile normale. organele de rod parcurg urmatoarele fenofaze : infloritul si legatul fructelor. Maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iernare este cea de-a 4-a si ultima faza a evolutiei lastarului. Cresterea fructelor incepe din momentul legarii fructelor si dureaza pana la intrarea in parga a acestora. In anii cu toamne lungi si umede. Calendaristic. sa fie respectata schema de polenizare. exista pericolul ca florile sa cada in masa (caz frecvent la cais) si sa ramana putine fructe legate. Aceasta fenofaza incepe cu umflarea mugurilor si aparitia bobocilor florali si continua cu deschiderea florilor :caderea petalelor si legarea fructelor. Pana la recoltare. La mar si par.inceput de iulie. la plantare. pentru cresterea cireselor la unele soiuri sunt necesare numai 45 de zile. cresterea fructelor este continuu ascendenta pana la faza de parga. aceasta fenofaza se desfasoara in perioada sfarsit de iunie.cand conditiile de mediu sunt favorabile si donatorii de polen (soiurile polenizatoare) produc polen bun si in cantitate suficienta.Infloritul la mar incepe cu deschiderea florii centrale. iar cele de par formeaza numeroase sclereide (celule pietrificate) in pulpa fructului. punand in pericol nivelul recoltelor. lastarii ating dimensiuni mari si de accea. In aceasta fenofaza. Fructele cersc mai intai in diametru si apoi in inaltime. Incetinirea si incetarea cresterii lastarilor incep cand sporurile de crestere a lastarilor devin constante si se incheie odata cu formarea mugurelui terminal. Astfel. Infloritul si legatul fructelor este fenofaza care se realizeaza pe baza substantelor de rezerva acumulate in tulpina pomilor in anul precedent. cresterea intensa se desfasoara la sfarsitul primaverii si inceputul verii(mai-iunie) si dureaza circa 3-4 saptamani. in timp ce la prun. Pentru prevenirea acestor pierderi este de dorit ca in lunile de vara (iulie-august) sa nu se aplice fertilizari cu azot si udari. si 6-8 saptamani. In acest timp lastarii de lignifica. .In aceste conditii de legare excesiva. Cand pomii infloresc abundant si cantitatea de substante de rezerva este mica. in timp ce pentru soiurile de mar de iarna. bondari). In luna iunie asistam la o cadere intensa a fructelor tinere datorita tendintei pomilor de a-si autoregla marimea recoltelor in raport cu potentialul lor de rodire.Crestera intensa a lastarilor incepe odata cu formarea celei de-a 5-6-a frunze si se incheie cand sporurile zilnice de crestere a lastarilor devin constante. In conditii de seceta. Calendaristic. visin si piersic ritmul cresterii este intrerupt in perioada formarii samburelui. Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului sau al insectelor (albine . Din mugurii de rod (floriferi sau micsti)se formeaza flori si fructe. iar la par cu una din florile marginale. la pomii tineri. cresterea fructelor si maturarea fructelor. Situatia este si mai alarmanta atunci cand soiurile leaga si pe cale partenocarpica(fara polenizare ). cand frunzele persista pe lastari. caderea din iunie poate fi prevenita prin suprimarea ramurilor apicale (din varf) care le concureaza (pentru hrana si apa ). exista posibilitatea ca pomii sa lege un numar mare de fructe. la pomii maturi. se calesc si se pregatesc pentru a preintampina rigorile iernii. pentru sustinerea cresterii sunt necesare cantitati importante de ingrasaminte azotate. exista pericolul ca lemnul sa nu se matureze (1994) si ramurile sa degere. In timpul aparitiei butonilor florali are loc formarea polenului si a ovulelor. Perioada de crestere a fructelor este diferita de la o specie la alta. Cand numarul de fructe legate pe pom este mai redus. Mugurii laterali devin normali si se pot transforma in muguri de rod datorita acumularilor mari de substante de rezerva in ramuri. cais cires . unele soiuri de mar crapa si se prabusesc. Pentru realizarea unei fructificari normale se are in vedere ca. pericolul unei caderi in masa a fructelor tinere creste datorita competitiei pentru hrana).

Pe masura ce avanseaza in coacere. Pentru obtinerea unor fructe comerciale si competitive pe piata libera. datorita procesului de uscare. centipet. Rodirea pomilor Rodirea pomilor reprezinta o etapa noua. indicand astfel un anumit grad de perisabilitate. care incepe mai intai cu uscarea ramurilor de prelungire si apoi continua (incet dar progresiv) si cu elementele de schelet si semischelet ale pomului. Pentru mentinerea unui nivel ridicat de crestere al lastarilor si o fructificare normala si constanta. mugurii dorminzi si adventivi sunt activati si stimulati in crestere. Odata cu procesul de inbatanire. unele fructe evolueaza mai lent. Odata cu accentuarea uscarii centipede a pomilor. reînnoirea coroanei se realizeaza in principal pe baza lastarilor terminali ai ramurilor de schelet si de semischelet. Cand pomii sunt tineri.Prin aplicarea taierilor de normare si de reinnoire a lemnului productiv sunt retinute pe pom fructe mai putine. iar altele mult mai rapid. rodirea si uscarea pomilor Cresterea pomilor Cresterea pomilor este un proces de reînnoire anuala a tulpinii si radacinii. nivalul cresterilor este mai redus si controlat permanent de marimea recoltei de fructe. in functie de precocitatea soiului si vigoarea portaltoiului. In urma taierilor. amplificand astfel coroana si intregul sistem radicular. Cresterea. nu trebuie sa lipseasca din tehnologia de cultura masurile de protectie a pomilor si recoltei. reînnoirea anuala a coroanei se face prin lastarii laterali si lacomi. din care se aleg prelungirile sarpanelor si subsarpantelor si a ramurilor de semischelet. Lastarii laterali au o contributie mai redusa la dezvoltarea coroanei intrucat. . formand lastari vigurosi. cresterea este progresiva. cresterea lastarilor si formarea mugurilor de rod.La inceput rodirea este mai slaba. In perioada de tinerete si rodire deplina.La pomii intrati in declin. in vederea reinnoirii structurii de baza a coroanei si a formatiunilor de rod. In aceste conditii. in marea lor majoritate evolueaza in ramuri roditoare si dupa 1-2 recolte se usuca. coroanele reînnoite scad in volum cu fiecare an ce trece. Pomii incep sa rodeasca mai intai pe ax si apoi pe sarpante si subsarpante. sunt necesare taieri de normare a incarcaturii de rod. pomii formeaza mai putine fructe si de calitate inferioara. care cresc mai intens si ating dimensiuni mai mari. care apare mai devreme sau mai tarziu. Reinnoirea sistemului radicular copiaza fidel ritmul de dezvoltare (progresiv sau ragresiv) al coroanei in corelatie cu perioadele de varsta ale pomului. se fac taieri de regenerare a ramurilor de schelet si semischelet. Prin aceste taieri se asigura conditii mai bune pentru fructificarea pomilor. apoi numarul fructelor creste atingand o valoare maxima in perioada de maturitate deplina a pomi lor. realizand calitatile gustative si coloritul specific soiului. Maturarea fructelor incepe cu faza de parga si continua cu coacerea propriuzisa. calitativa. La pomii maturi.

cu putine substante de rezerva.Exista insa si specii.Cepoiu in1974 reiese ca. beneficiaza de conditii excelente pentru polenizare.Aceste exemple arata ca. leaga si isi mentin un numar mare de fructe pana la recoltare. care nu le poate asigura o buna rezistenta la ger. Intotdeauna. mugurii de rod nu se mai formeaza. in timp ce altele se comporta normal. Alternanta de rodire In plantatiile pomicole.Influenta marimii recoltei de fructe asupra cresterii si fructificarii Din cercetarile efectuate de N. in aceleasi conditii de cultura.7cm. lastarilor. varsta pomilor. tepuse (8-15 zile) si lastari (dupa 50-60 zile). in timp ce altele fructifica o data la 2-3 ani. Pomii supaincarcati cu rod reduc ritmul de crestere a sistemului radicular. La speciile predispuse sa fructifice intermitent. dublandu-si sau triplandu-si uneori numarul de fructe legate. Influenta recoltelor mari de fructe asupra metabolismului pomilor determina si schimbari importante in desfasurarea intensitatii unor faze si indici fenologici. In anii cu un atac puternic de omizi. fructele exercita o influenta represiva asupra cresterii si rodirii pomilor.Caderea fiziologica a fructelor la merii supraincarcati cu rod. Fructifica de asemenea intermitent soiurile de mar care in anul rodirii. precum piersicul. Aparatul foliar reprezinta numai 30-40% din aparatul foliar total al pomilor. rapan sau fainare. unele specii de pomi au tandinta naturala sa fructifice periodic. gutui). gradul de autonomie a ramurilor. care fructifica normal si in fiecare an.de exemplu . frunzelor si de formare a mugurilor de rod. par. iar pomii sunt antrenati in alternanta de rodire. iar sporul de crestere a trunchiului in grosime nu depaseste 0.5-0. unele specii si soiuri rodesc in fiecare an . cand frunzisul este distrus partial sau total. sistemul radicular si coroana pimilor se extind foatre putin (cu 10-15 cm). se prelungeste si devine mai intensa datorita deschiderii esalonate a florilor de pe ramurile lungi roditoare si a rezervelor reduse de hrana. formand muguri de rod in fiecare an. visin).si mai rar la speciile cu fructul mic (cires. a tulpinii. Acest compotrament se bazeaza pe existenta unor cantitati maimari de fotoasimilate de care beneficiaza mugurii vegetativi (dupa recoltarea fructelor).In momentul recoltarii fructelor. datorita amplificarii fenomenului de uscare. soiurile de vara rodesc constant. La pomii cu mult rod cad mai intai fructele de pe burse (la mar si par). apoi cele de pe pinteni. Ciclurile fructificarii bienale sunt cele mai frecvente si constante pe o perioada determinata. In aceste conditii. in anii de mare productie. O frecventa mai mare la fructificarea bienala si trienala o au soiurile partenocarpice care in anul de rodire.Cea mai mare paret a asimilatelor din partile vegetative sunt translocate si depozitate in fructe. Fructificarea bienala sau trienala se intalneste mai frecvent la speciile cu fructul mare (mar . pentru a se transforma in muguri de rod. marimea recoltei si factorii climatici. Mentinerea soiurilor de mar in cicluri prelungite derodire la 2-3 ani sunt determinate in principal de portaltoi. pomii cu recolte mari prezinta lastari scurti si subtiri. Ciclurile trienale care apar in fructificarea marului si parului se manifesta mai mult la pomii batani. care.Asa . productiile de fructe cumulate pe o perioada mai lunga de timp de la pomii care rodesc intermitent sunt mai mici cu 20-25 % si de calitate inferioara fata de cele obtinute la pomii cu fructificare anuala controlata (prin taieri si rarirea fructelor). indifefent de marimea recoltei fructifica in fiecare an.

M 109. ca durata si intensitate . iar prin taierile in verde se stabileste numarul de inflorescente pe ramurile lungi. Prin taierile in uscat se asigura o repartizare uniforma a rodului in coroana pomului . care se declanseaza o data cu aparitia fructificarii. bolile si insectele) care controleaza permanent echilibrul dintre recolta-crestere si formarea mugurilor de rod. care incep sa fructifice mai tarziu. Fructificarea in cicluri prelungite a soiurilor cu o autonomie pronuntata a ramurilor pare sa fie stimulata de translocarea asimilatelor din frunzele lastarilor vegetetivi spre punctele de rodire. rodesc mai devreme si de aceea sunt antrenati mai usor in alternanta de rodire decat cei asociati cu portaltoi M106. de vigoarea soiului si a portaltoiului. acestea imbunatatesc calitatea fructelor si anuleaza tendinta de fructificare bienala a pomilor. se imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei si se stimuleaza randamentul fotosintezei frunzelor si diferentierea mugurilor de rod. A2 si franc. care oricand pot forma lastari vigurosi de inlocuire (la piersic. indiferent de asocierea soi/portaltoi.deoarece sunt mai subtiri si mai solicitate(pentru hrana) de catre fructe. intensitatea si durata cresterii sunt . ramurile lacome. in timp ce M7 il determina sa fructifice bienal . la pomii pitici. rodirea si uscarea pomilor sunt modificate.portaltoii vegetativi ai marului M9 si MM106 imprima soiului Golden Delicios calitatea de a rodi in fiecare an. fructificarea bienala este este mai prezenta la pomii supaincarcati cu rod si mai batrani. Controlul alternantei In plantatiile intensive si superintensive. Taierile de productie aplicate diferentiat asigura un spor de recolta de 28-42% la pomii tineri si 34-63% la pomii maturi. controlul alternantei de rodire a pomilor se realizeaza relativ usor prin taieri de productie (de normare a incarcaturii) aplicate diferentiat pe grupe de soiuri si categorii de varsta a pomilor.prun). care au ramuri subtiri si epuizate. intrati in declin. iar ultimile. Practica a dovedit ca. viguroase care au luat nastere mai tarziu din mugurii dorminzi si adventivi ai pomilor. prin rarirea chimica a florilor si fructelor prin irigatii si fertilizari corelate cu zona de cultura si marimea recoltei de fructe. altoiti pe portaltoi M27 si M26. Astfel. Ramurile permanente ( de schlet) sunt viguroase si dispun de o rezerva mai mare de muguri suplimentari. Primele ramuri care se usuca sunt ramurile scurte si subtiri de la baza axului si a scheletului. Merii tineri. Taierile se executa in perioada rapaosului vegetativ (taieri in uscat) si in timpul perioadei de vegetatie (taieri in verde). cais . Implicarea factorului genetic este uneori pusa sub semnul intrebarii datorita comportamentului contradictoriu al acelorasi soiuri in diferite zone climatice. Varsta pomilor amplifica sau reduce durata ciclului de rodire a marului in functie de precocitatea si de vigoarea pomului. Ramurile de rod se usuca si dispar mai usor decat cele vegetative. indusa de portaltoi. Cresterea. In plus. vremea racoroasa in timpul polenizarii florilor. umiditatea redusa a aerului. Mentinerea pomilor intr-o fructificare intermitenta vreme indelungata este cauzata de factorii externi (ingheturile tarzii de primavara. Uscarea pomilor Uscarea este un proces lent. stresul pentru apa.

agrofitotehnice (culturale) . Prospaltella perniciosi) . -fizice . capcane cu feromonietc. Alaturi de acestea. cresterea numarului de tratamente. compatibilitate. diferiti daunatori nu pot vietui. Metodele chimice sunt cele mai folosite pentru combaterea bolilor si insectelor din plantatii. posibilitatea unor tratamente mixte. mai ales cele atacate). folosirea anumitor ingrasaminte. combaterea . ciuperci. benzi sau inele cleioase sau a momelilor pentru atragerea si distrugerea insectelor.aerosoli. Toate masurile au in vedere sa modifice conditiile mediului inconjurator. aplicarea sistematica an de an a unor produse toxice persistente. cu organisme parazite ( bacterii. remanta in produse. folosirea de soiuri cat mai rezistente. a focului. arbusti fructiferi si capsuni este cunoasterea cu precizie a agentului daunator sau patogen (diagnoza). Masurile agrofitotehnice se refera in general la asolamente (in pepiniera). la eliminarea unor organe atacate. -biologice . Aplicarea produselor chimice (pesticide) folosite in combatere se face sub diferite forme : prafuiri cu pulberi sau pudre . Acestea au in vedere anumite praguri letale peste sau sub care. un avantaj deosebit il constituie posibilitatea de mecanizare completa a metodelor chimice. cu produse asfixiante . Pe de alta parte extinderea combaterii chimice pe suprafete tot mai mari. Metodele biologice sau lupta biologica consta in folosirea diferitelor produse microbiologice. asa incat acestea sa devina optime pentru pomi si improprii pentru boli si insecte. Masurile fizice constau in folosirea temperaturilor ridicate sau scazute. celelalte metode fiind practic numai mijloace auxiliare. atragerea prin surse luminoase. In pomicultura se folosesc urmatoarele metode de combatere : . preventive sau curative. Masurile mecanice se refera la adunarea directa a insectelor cumana sau cu diverse aparate. distrugerea resturilor vegetale (frunze. gazari sau fumigari. folosirea zoofagilor ( paraziti si pradatori) dintre care unii se inmultesc deja pe scara industriala ( Trichograma sp. suspensii sau emulsii . ramuri. campurilor electrostaticeetc.mai mici decat la pomii vigurosi. au determinat aparitia unor fenomene secundare negative : poluarea meduilui. -mecanice . luminii. Combaterea bolilor si daunatorilor Esential pentru eficacitatea luptei impotriva bolilor si daunatorilor la pomi. pentru combaterea mai multor boli si daunatori. folosirea de material sanatos etc. Produsele chimice prezinta o serie de avantaje intre care eficacitate. lucrarile solului distrugerea buruienilor. In functie de agent (cauza) se aplica diferite masuri de combatere. protozoare si virusi) inmultite pe baza unor tehnologii industriale. stropiri cu solutii. . la folosirea de braie capcana. -chimice . iar uscarea se manifesta mult mai devreme datorita precocitatii soiului si influentei reduse a portaltoiului. fructe. dereglarea echilibrului biologic etc.

Au dezavantajul ca necesita cantitati mari de apa (400-100l/ha) sau mai mult. picaturile avand sub 300 microni. Tratamentele se efectueaza cu pompe speciale de administrare a solutiei. sa treaca minimum 4 ore de la terminarea tratamentului si eventual pana la prima ploaie. are in vedere toate inputurile chimice impuse de tehnologie. de preferat la temp. astfel incat populatiile de daunatori sa fie mentinute la un nivel sub pragul economic de daunare. de o maniera compatibila.genetica consta in obtinerea masiva de indivizi sterilizati si lansarea lor in plantatii cat si in dirijarea aparitiei in masa a indivizilor de acelasi sex . Tratamentele sa se efectueze pe timp linistit . La acestea se folosesc numai 5-50 litri apa / ha. inclusiv fertilizarea. intelegand prin combatere. astfel ca solutia sa fie pulverizata cat se poate de fin . Pentru stropiri VUR se utilizeaza atomizoare. b). care in afara utilizarii combaterii integrate. de coroana. substante cu actiune hormonala. . precum si de starea de vegetatie (dezmugurit. de 18-200C . In amestecurile de insectofungicide trebuie sa se tina seama de compatibilitatea acestora. Combaterea integrata Datorita multitudinii de organisme daunatoare existente in plantatiile pomicole. Stropiri cu volum normal(VN). In timpul stropirii sa nu se formeze picaturi mari pe frunze. care curg.5 m de frunzis. nu numai eliminarea unui agent daunator. ci incidenta masurilor intreprinse asupra complexului de factori care alcatuiesc ecosistemul respectiv. astfel incat sa asigure o imbaiere foarte buna a intregului pom. se practica mai multe tipuri de stropiri : a). Se realizeaza cu masini pneumatice cu atomizoare sau cu dispozitive rotative de pulverizare. fara ploaie si vant . inclusiv feromoni sexuali. Se fac cu masina de mica presiune. actionate de mijloace terestre sau aeriene.bio. de sistemul de cultura.Stropiri cu volum ultraredus (VUR). In pomicultura moderna isi croieste drum tot mai evident productia biologica. Se realizeaza prin transformarea insectofungicidelor (conditionate in mod special in ulei) in picaturi extrem de fine ( sub 100 microni). Dupa volumul lichidului folosit la prepararea solutiilor . formand o ceata toxica. o singura metoda de combatere nu poate asigura succesul. actionate de elicoptere.Stropiri cu volum redus (VR). Duzele de pulverizare sa nu se apropie mai mult de 0. In practica pomicola se recurge la imbinarea metodelor chimice cu cele biologice si alte metode. plina vegetatie. inhibitori de nutritie. cantitatea de lichid fiind de 0. folosirea de substante care regleaza comportamentul si activitatile vitale ale insectelor : atacanti. Inn functie si de echipamentele folosite volumul de solutie pe ha variaza. Tehnica stropirilor. Volumul de solutie difera in functie de specia pomicola de varsta plantatiei. Aceasta nu necesita apa. caderea frunzelor). dispozitive de pulverizare pneumatica sau pulverizare rotativa. iar picaturile se scurg de pe frunze. d).5-5 litri / ha. deoarece substanta chimica produce intoxicarea frunzelor. cu produse nepoluante. Acestea necesita 50-150l solutie la ha .etc. Cateva elemente privind tehnica stropirilor Modul de preparare a solutiilor : Fiecare pesticid se foloseste in concentratia omologata in Romania – cantitatea de produs comercial stabilindu-se in functie de volumul de solutie administrat la hectar. avioane sau tractate terestru. pe toate organelle pomului si pe toata inaltimea lui. ci picaturi foarte fine. care sa ramana pe frunzis. c). Stopiri cu volum mediu (VM). picaturile fiind foarte fine (sub 250 microni).

. lumina trebuie sa penetreze coroana pomului. Cerintele pomilor fata de factorii de mediu Cresterea si fructificarea pomilor au loc sub influenta a 2 categorii de factori: ereditari si ecologici.. Se continua dinspre exteriorul spre interiorul coroanei. pasarile si animalele pot consuma iarba din livezi. animalelor si pasarilor in perioada tratamentelor. trebuie sa fie inchise. pe perioada efectuarii tratamentelor. apei si bioxidului de carbon in substante organice. Nu se stropeste pe vant puternic si nici in zilele cand solutia ingheata pe pom. dupa terminarea tratamentului. Se poate adauga acestora factorul antropologic ( uman). Cateva principii tehnice pentru executarea stropirilor Stropirile de iarna sefac prin imbaierea pomilor si in concentratii mari.portilor’’ de intrare. se asigura prin alegerea unor forme de coroana rationale si prin evitarea supraindesirii ramurilor din coroana. Stropirile de vara se fac prin pulverizare fina . Impotriva bolilor provocate de ciuperci este bine sa se urmareasca pulverizarea solutiei mai ales pe partea inferioara a frunzelor unde se gasesc majoritatea . Aceasta cerinta. ambalajele rezultate de la pesticidele folosite vor fi arse sau ingropate. albinelor . care tinde sa modifice in sens pozitiv caracteristicile ereditare si de mediu care influenteaza cresterea si fructificarea. desfacerea acasteia in hidrogen. apa si aerul .Masuri de protectie a oamenilor.factori climatici : lumina temperatura. Lumina Lumina este sursa de energie in procesul de transformare a substantelor minerale. apa. cu ajutorul taierilor. Factorii de mediu cu effect direct saupra cresterii si fructificarii sunt grupati in doua categorii: . se dezbraca echipamentul folosit si se spala cu multa apa si sapun .Energia luminoasa determina fotoliza moleculei de apa. respectiv stomatele. depind de bagajul genetic cu care fiecare genotip este inzestrat. Vara se fac stropiri prin imbaierea pomilor numai in czul combaterii larvelor Paduchelui din San Jose si a purecilor de frunze. Stropitul unui pom se incepe din susul in josul coroanei si dinspre partea din care bate eventual vantul. nu se fumeaza .PERICOL DE OTRAVIRE’’ sau . Pentru indeplinirea functiei sale. albinele. care este sintetizat si oxigen care este eliberat in atmosfera. numai dupa trecerea timpului de remanenta al produselor folosite . La sfarsit se stropeste trunchiul. sa asigure o buna iluminare a tuturor frunzelor. in timpul efectuarii stropirilor nu se mananca nu se bea... gradul de asigurare al acestuia cu substante nutritive.factori edafici (pedologici). fructele in parga nu se vor stropi (numai cu produse biologice cu remanenta 3 zile). Factorii ereditari apartin potentialului fiecarei specii sau soi. Parcela unde se stropeste va fi marcata printr-un indicator . de sus in jos si de jos in susul ramurilor. aer si activitatea microbiologica. sa fie echipati cu combinezoane (salopete corespunzatoare) . cei ce manipuleaza produsele trebuie sa cunoasca in prealabil masurile de protectie. .FRUCTE OTRAVITE’’ . care cuprind proprietatile fizico-chimice ale solului.

0…-1.7…-2.8…. are cerinte diferite fata de temperatura. pentru latitudinea tarii noastre. Astfel . de lucsi) cat si a duratei acesteia (numar de ore de stralucire a soarelui )este.1…-3. iubutoare de caldura. cais)a caror cultura cu caracter comercial poate asigura performante in Campia Romana.2 -0.1…-2. mai spre nord.7 -1.-3. Fiecare fenofaza se desfasoara peste un anumit prag biologic specific. Temperatura Fiecare specie pomicola.-4.-4. pentru a preveni supracoacerea fructelor inca in plantatii.7….2 -1.5 . cauzand caderea sau chiar inghetarea acestora pe pom.1…-4.6…-2. iarna sau primavara tarzie pot avea influente negative foatre semnificative care pot conduce chiar la pierderea recoltei sau.9 -1.2 -1.( migdal. masurata sub aspectul intensitatii (nr.-4.Ingheturile timpurii din toamna provoaca caderea prematura a frunzelor si degerarea varfurilor lastarilor. sortimentul de fructe care urmeaza sa fie pastrat 4-5 luni in depozite (mere si pere de iarna) trebuie cultivat in zona dealurilor.1…-2. in special la mar.2 -1. Temperaturile minime de rezistenta la ger a pomilor Specia Mar Par Gutui Cires Visin C -35…-36 -32…-33 -28…-30 -29…-32 -30…-32 0 Specia Prun Cais Piersic Capsun Smochin C -30…-32 -26…-28 -24…-26 -22…-24 -16 0 Ingheturile de primavara pot provoca pagube importante atunci cand mugurii floriferi au ajuns untr-un anumit stadiu in care devin sensibili.1 -0. pieirea pomilor prin degerare. se poate distinge grupa speciilor termofile. diferit de la o specie la specie. impiedicand maturarea tesuturilor si pregatirea pomilor pentru iarna.2 -0.1 -1.6…-3. ingheturile timpurii pot surprinde fructele.1…. Nu in rare cazuri. atunci cand umiditatea in sol este asigurata. piersic. Dobrogea si Banat.1 -1. Intrunirea optimului de temperatura pentru o anumita specie.-4.8 -1.Lumina. suficienta pentru cerintele tuturor speciilor pomicole cultivate. are o plaja optima de temperatura si incetineste sau se poreste la un anumit nivel maxim.2 Fructe mici 0 C -1.9 -1.7…-3. cazuri mai rare.7….9 Inflorit 0 C -1. conduce la specializarea zonei pentru cultura speciei respective. Limitele de rezistenta la ger in primele faze de vegetatie la cateva specii pomicole.7…-3. chiar fiecare soi.1…-3..2 -1.1 -0. Specia Mar Par Piersic Cires Prun Cais Butoni florali 0 C -2. Temperaturile din zona maximelor din timpul verii nu au influente negative semnificative.Temperaturile scazute si foate scazute din perioadele de toamna timpurie.1…-2. In schimb.9 -1.6 …-3.7…. intr-o anumita zona. acest factor avand o limitativa asupra cultivarii unei anumite specii intr-o zona sau alta. nerecoltate.

4 512. minimum 250-300mm.8 78.6 Buzau 27.0 33. Cerintele diferitelor specii si soiuri pomicole fata de apa.0 61. este necesara o cantitate de 900mm precipitatii anuale bine repartizate. daca sunt urmate de o insolatie puternica si caldura.3 . prin irigatii.3 378.2 92. dar in unele zone apa trebuie asigurata si pe cale artificiala.contributia ploilor mici de 3-4mm este neinsemnata pentru pomi deoarece astfel de cantitati sunt retinute la suprafata solului si se evapora foarte repede. din care in perioada de vegetatie.s-a calculat ca pentru obtinerea unei productii de 45 t/ha. in conditiile tarii noastre.6 80. sunt in medie de 600-800mm precipitatii anuale.1 29. repartizate unuform in tot timpul anului.7 Constanta 26.0 538.6 89.La mar de pilda apreciind consumul la 300l apa pentru un kg substanta uscata. ceea ce face ca.8 976. In afara de totalul precipitatiilor. Apa necesara este provenita in primul rand din precipitatii.9 84. nu sunt utilizate de radacinile pomilor. Precipitatiile medii multianuale lunare si anuale-mm Lunile Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Suma anuala Suma pe perioada de vegetatie Baia Mare 70. un element limitativ. mai-august.7 78. in functie de textura solului.1 32. factorul apa sa devina. pentru cresterea si rodirea normala. pentru cultura pomilor intererseaza marimea si intensitatea acestora.3 90.0 61. Absorbtia apei se realizeaza prin intermediul radacinilor tinere fiind in stransa dependenta de temperatura.1 34.8 28. Ploile pana la 10mm. care in general sunt dispuse mai adanc.7 65. in absenta apei nefiind posibila manifestarea proceselor caracteristice vietii. datorita faptului ca. ca si in cazul temperaturii.5 36. care patrund in sol 5-15cm. Regimul pluviometric in tara noastra difera mult de la o zona la alta. umiditatea aerului.1 76.1 43.2 32.8 200.1 26.8 25.4 56.1 323.9 30.7 38 34 39.6 35.5 23.Apa Apa este un factor indispensabil activitatii vitale a tuturor organismelor. Necesarul de apa al speciilor pomicole se poate determina si dupa consumul de apa al acestora pentru producerea unui kg substanta uscata.5 111.4 76.6 43. gradul de aprovizionare cu apa a solului.6 24.5 34.

caisul si migdalul. acizii organici. ridicand consumul de apa. Arbustii fructiferi si marul (soiurile de iarna) constituie grupa speciilor cu cele mai mari cerinte pentru apa. Referitor la sol. Prunul. degajati in atmosfera de catre platformele industriale isi pot manifesta influenta negativa pe arii extinse.Suma pe perioada mai-august 383. Buzau. ruperea ramurilor sau desradacinarea pomilor . are influente semnificative asupra pomilor. amoniacul. Miscarea aerului .in aceste zone fiind asigurata temperatura necesara. blocarea stomatelor.Cerintele acestora sunt satisfacute in zonele unde precipitatiile depasesc 650-700mm. cenusa. nucul ciresul si visinul formeaza grupa speciilor cu cerinte reduse pentru apa. Solul Solul este principalul factor de mediu (edafic sau pedologic) de care depinde productia de fructe in cazul in care conditiile climatice sunt asigurate.3 122. se inregistreaza un maxim in cerintele pomilor pentru apa. rezulta ca in putine bazine pomicole sunt asigurate cerintele principalelor specii pomicole pentru realizarea unor productii mari si de calitate an de an (Baia Mare. infiintare unei livezi comerciale este cu probleme. In bazinele pomicole Constanta. Falticeni Sibiu). Asigurarea apei din precipitatii sau irigatii este absoltut necesara in perioada mai-iulie-august. Craiova se impune asigurarea unui aport suplimentar de apa prin irigare. Formele de manifestare pot fi arsuri . cu intrepatrundere in zona podgoriilor cat si in silvostepa. miscarea aerului (vantul) si continutul in substsnte poluante. Cluj. cat si din repartitia acestora in perioada de vegetatie. iar temperatura medie din perioada de vara nu depaseste 16-180C. nevoia lor fiind satisfacuta in zonele cu precipitatii de peste 600mm anual ceea ce in tara noastra coraspunde cu limita inferioara a padurilor de fag. Este important. Acestia pot fi : praful de ciment. Dintre insusirile fizice de prima importanta sunt : -textura –care poate fi :nisipoasa. In perioada de repaus necesarul de apa este redus.6 Din analiza precipitatiilor medii anuale. parul. in timp ce in perioada de vegetatie (cresterea intensa a lastarilor. .respective vantul. oxizii de plumb. hidrocarburile.4 246. de azot etc. Piersicul. sa se stie ca intr-o zona cu intensa poluare a aerului. Vanturile puternice sunt intotdeauna nefavorabile. reducerea accesului luminii in frunza si diminuarea fotosintezei. Vantul mareste transpiratia.. Dupa cerintele specifice pentru apa se poate stabili o ordine relativa. acestea putand produce pagube insemnate . comportandu-se satisfacator in zonele cu precipitatii de peste 550mm anual. intereseaza insusirile fizico-chimice si biologice de care depinde fertilizarea naturala a acestuia. bioxidul de sulf. formarea recoltei). necroze. Factorii poluanti din aer sunt numerosi si au intotdeauna efecte negative. constituie grupa pomi lor cu cele mai mici cerinte pentru apa. lutoasa sau argiloasa. determinand caderea fructelor. Aerul Pentru pomicultura aerul prezinta importanta sub aspectele urmatoare : compozitia aerului din atmosfera si din sol.

situatie in care cheltuielile pot fi diminuate cu pana la 15%. altoit pe corcodus mai ales. Solurile argiloase. obiectul a numeroase interventii din partea pomicultorului. ASPECTE ECONOMICO-FINANCIARE ALE PRODUCTIEI POMICOLE Pomicultorii trebuie sa cunoasca precis si in detaliu costurile pentru toate verigile tehnologice specifice culturii. Ponderea insemnata la infiintarea unei plantatii o detin cheltuielile cu materialul saditor (65. viata microorganismelor. Cele mai preferabile soluri pentru speciile pomicole sunt cele nisipo-lutoase sau chiar nisipo-argiloase. acestea sunt in valoare de 814$ la mar.3% la mar si 53. care pot asigura un regim aero-hidric favorabil vietii sistemului radicular. Durata de exploatare economica la mar este de 18 ani si la prun 22ani. comparativ cu marul (3 ani).6 in timp ce pentru prun este de 6. . medie sau profunda peste 100150cm acasta din urma fiind preferata de toate speciile pomicole. praf si argila in granule de diferite marimi si stabilitati. Solul poate fi. productiile si veniturile obtinute pe directii de valorificare pe care trebuie sa le analizeze permanent. este foarte important de retinut. de exemplu. acesta putand interveni. partea de munca manuala o reprezinta aportul membrilor familiei. reprezentand 49% din investitia totala. -pH-ul sau reactia solului. Ponderea mare a cheltuielilor cu intretinerea la prun este determinata de perioada mare pana la intrarea pe rod ( 5 ani).3. adancimea de peste 150cm fiind cea mai convenabila penrtu pomi in functie de specie si portaltoi. regimul aero-hidric. pot fi avute in vedere pentru cultura prunului. cheltuielile pot fi diminuate cu 2530%. cu cantitati mari de ingrasaminte organice si obligatoriu conditii de irigare. in cazuri obligate la desecarea terenurilor mlastinoase daca este cazul. cerintele pentru pH ale speciilor pomicole fiind diferite.7-7. Astfel. Cultura marului si parului altoite pe portaltoi vegetativi se face cu mari dificultati pe asemenea soluri. pe platouri. . Lucrarile manuale pot fi executate in totalitate de catre prorietar impreuna cu familia. cu mare extindere in zona dealurilor. fara performanta. -structura-respectiv agregarea particulelor de nisip. In ceea ce priveste cheltuielile cu intretinerea plantatiilor pana la intrarea pe rod. urmate la distanta de cheltuielile privind fertilizarea (8.25 la prun ).8-8. favorizeaza penetrarea si mentinerea apei in sol.Solurile nisipoase impun tehnologii speciale.apa freatica poate fi la adancimi variabile.6% la prun). reprezentand 30% din investitia totala si de 914$ la prun . sau la amendare cu calciu a celor puternic acide. Atunci cand pentru celelalte lucrari specifice investitiei. nivelul optim al pH-ului pentru mar este de 5. -grosimea solului poate fi superficiala (30-50cm). Dintre insusirile chimice prezinta interes : -continutul in humus.un nivel de 2-3% fiind optim pentru majoritatea speciilor pomicole. grele.7% la mar si 17.

Bugetul de 3000$ anual popate fi asigurat si de pe suprafete mai mici. aducand venituri suplimentare. cu durata de exploatare de la 10-12 ani (arbustii fructiferi) pana la catava zeci de ani. -densitatea 625-1250 pomi la hectar .-anul I 550-600 210-220 130-140 40. distilarea fructelor cu 20-25%.Cheltuielile cu investitia pot fi compensate partial de veniturile obtinite prin culturile intercalate. -material saditor din soiuri standard. par si gutui UM=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-320 120-160 125-140 160-180 745-800 Infiintare 1450-1800 400-550 60-70 15-20 2425-2440 plantatie Intretinere-total 1730-1870 670-760 420-480 170-200 2995-3303 d. atunci cand cultivatorul. Astfel. Costurile de investitii pentru plantatii semiintensive si intensive de mar. pana la intrarea acestora pe rod. Valoarea lor este echivalenta cu totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea pregatirii terenului. STRUCTURA SI VOLUMUL CHELTUIELILOR DE INVESTITII PENTRU INFIINTAREA PLANTATIILOR DE POMI ARBUSTI FRUCTIFERI SI CAPSUNI Plantatiile pomicole sunt mijloace fixe. continua fluxul tehnologic in aval prin conditionarea. pe masura ce suprafetele cultivate cresc pana la dimensiuni viabile de 10-15 ha.45 930-1005 -anul II 580-620 220-240 140-160 50-55 992-1075 -anul III 600-650 240-300 150-180 80-100 1070-1230 Total investitie 3480-3990 1190-1470 605-690 355-400 5630-6548 Caracteristici :. -pregatirea terenului= desfundatul terenului peste tot sau gropi individuale.c.distanta de plantare intre randuri 4 m si 2-4 m pe rand . dar nu asigura necesarul de resurse pentru dezvoltarea investitiei. reiese ca un buget anual de 3000$ poate fi asigurat de pe o suprafata de 2. pastrarea. procesarea sub diverse forme a fructelor si chiar desfacerea directa pe piata a produselor obtinute. posibil de realizat pe intervalul dintre randurile de pomi. poate constitui o sursa suplimentara de venit. deshidratarea prunelor cu 70-80%. Avand in vedere componenta cheltuielilor de exploatare. Concluzia este ca productia de fructe chiar pe suprafete mici este profitabila. .2-2.6-5. Cu toate ca rata profitului are cote destul de ridicate. altoite pe portaltoi de vigoare medie sau soiuri spur altoite pe franc.5 ha mar cu o productie medie de 20-30 t/ha sau 4. pastrarea si conditionarea merelor penrtru consum conduce la o crestere a veniturilor ci 60-70%. plantarea propriu-zisa si intretinerea pana la intrarea pe rod.5 ha la prun cu conditia ca marea majoritate a lucrarilor specifice tehnologiei sa fie efectuate de proprietar impreuna cu familia. profitul brut obtinut (500-1528$/ha la mar si 263-739$/ha la prun ).

. -densitatea 500-800 pomi la hectar .total 1750-1860 875-1000 535-635 180-210 3239-3705 d. -lucrarile de pregatirea terenului . .distanta de plantare intre randuri 4-5m si pe rand 3-4m. -densitatea 56000-62500 stoloni la hectar .5x0.5x0. . -pregatirea terenului prin desfundare si gropi de 0.Costurile de investitii la speciile samburoase pentru plantatii intensive UN=USD/ha Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 300-310 120-130 110-120 140-150 670-710 Infiintare 1120-1650 320-410 50-55 15-50 1505-2135 plantatie Intretinere.5m sau scarificare si aratura adanca cu gropi mari . infiintarea plantatiei si intretinere in anul I se realizeaza intr-un singur an si se urmareste o singura fisa tehnologica. -la speciile piersic. visin si cais perioada de intretinere este de 4 ani costurile reducandu-se cu 1800-2020 USD/ha. Costurile de investitii pentru cultura capsunului Categoria de Materiale Manopera Lucrari Transport Total lucrari mecanice cheltuieli Pregatire teren 280-320 50-60 45-60 45-60 450-530 Infiintare 3500-4000 550-600 10-15 10-15 4070-4627 plantatie Intretinere anul I 180-220 120-135 15-25 15-25 330-398 Total investitie 3960-4540 720-795 70-100 70-100 4850-5555 Caracteristici : -distanta de plantare intre randuri 80-90cm si 20cm pe rand .anul I 310-320 160-180 90-95 25-30 585-625 -anul II 320-330 170-190 95-110 30-35 615-665 -anul III 340-380 175-200 100-130 35-40 650-750 -anul IV 420-450 190-220 140-170 40-45 767-887 -anul V 360-380 180-210 110-130 50-60 700-780 Total investitie 3115-3820 1315-1540 695-810 335-380 5715-6550 Caracteristici.c.

arbusti fructiferi si capsuni dupa insusirile biologice ale sortimentului Nr. visini.3. capsuni) Durata normala de utilizare (ani) 20 12 30 8 5 La durata de utilizare se adauga anii de intretinere pana la intrarea pe rod (in functie de specie. pruni. a caror valoare orientativa este de 1760-2200USD cu o productie de 8010t/ha.4. nr.2. sortiment si tip de plantatie). Durata potentiala de exploatare a plantatiilor de pomi. 5.G. caisi. aluni. plantatia de capsuni incepe sa rodeasca. Durata de serviciu conform H. crt. Specia Portaltoi inmultire Perioada de Durata de exploatare Total d. alti arbusti si subarbusti (mur. iar atunci cand detinatorii aplica tehnologii corespunzatoare utilizand chiar lucrari de regenerare.2.2. iar cheltuielile pentru lucrarile tehnologice se incadreaza la costuri de productie. se utilizeaza acolo unde trebuie sa se acumuleze fondul de amortisment care impreuna cu o cota de profit sa poata fi reinvestite pentru realizarea altor plantatii. aceasta este cu mult mai mare decat cea stabilita prin HG 964/1998.R. .erosi factori particulari pentru fiecare plantatie. Durata totala .2. Durata de serviciu. durata de serviciu poate fi mult prelungita. trandafiri de dulceata si agris Plantatii de zmeura. 5.1 5. peri. 964/1998 Codul de clasificare 5. migdali. 5.c. castani Plantatii de ciresi. In privinta dutatei de exploatare. care poate aduce un venit de 6000-8000USD.2.5. Plantatii de nuci Plantatii de coacaz.durata optima sau durata potentiala de exploatare determinata de num. obtinandu-se durata totala de viata. piersici.durata de serviciu determinata prin acte normative . gutui. Denumirea mijloacelor de baza Plantatii de mari.-In anul II. Durata de exploatare sau durata de serviciu a plantatiilor pomicole In practica se intalnesc doua aspecte si anume : .2.

perioada juvenilă poate dura 10-12 ani. 1 mar mar mar mar par par gutui prun prun cires visin cais piersic migdal alun nuc capsun 2 franc vv. T=durata de exploatere sau durata de serviciu .M vv. .Perioada juvenilă -este perioada de creştere sau de tinereţe a plantelor. 7. iar trunchiurile cu diametrul > de 30cm ca lemn pentru industrializare (furnir). 11. 15. 10. Creşterea lăstarilor este puternică şi se prelungeşte până toamna târziu motiv pentru care lemnul insuficient maturat degeră în timpul iernii.s franc gutui gutui corcodus franc franc Franc zarzar franc franc selectionat selectionat stoloni tinerete(an i) 3 6 4 3 2 6 4 4 6 5 5 4 4 4 4 5 11 1 4 35-45 20-25 15-20 10-15 35-45 20-25 20-25 30-35 25-32 30-35 25-32 12-15 12-15 15-20 25-30 50-60 3-4 Incepere a rodirii 5 7 4 3 2 5 4 6 6 5 6 5 4 4 5 5 10 1 Rodire economica 6 25-34 14-19 10-15 7-11 27-36 14-18 12-16 22-26 18-24 22-26 18-24 7-9 7-9 7-9 18-23 35-45 1-2 Declin 7 3-4 2 2 1-2 3-4 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 2 5 1 de viata (ani) 8 41-51 24-29 18-23 12-17 41-51 24-29 24-29 36-41 30-37 35-40 29-36 16-19 16-19 19-24 30-35 61-71 4-5 Nota: vvM-vegetativ vigoare mare vv. Este caracteristică plantelor înmulţite prin seminţe şi se întîlneşte şi la înmulţirea portaltoilor de nuc. timp în care are loc formarea scheletului şi a rădăcinilor principale. 5. 6.m vv. 4.0 1. 16.durează până la germinaţia seminţei. 17.s –vegetativ vigoare slaba Amortismentul (A) pentru plantatiile de toate felurile se calculeaza cu ajutorul formulei: A=V+R-r/T in care : V=valoarea de inlocuire sau valorificarea plantatiilor R=valoarea lucrarilor de modernizare sau de regenerare (echivalente cu valoarea reparatiilor capitale pentru cladiri si utilaje) .Perioada embrionară. 12.m-vegetativ vigoare medie vv. 2. 13. 9. . 3. Creşterea şi dezvoltarea nucului Ciclul individual de viaţă . 14. 8. R= valoarea reziduala care la speciile cu trunchi se regaseste in valoarea lemnelor ce se evalueaza ca lemn de foc. Creşterea este foarte puternică în această perioadă iar formaţiunile fructifere lipsesc. La nucul înmulţit prin seminţe.

Această fenofază se desfăşoră începând cu prima decadă a lunii iulie. . În perioda de repaus nucii suportă temperaturi negative care coboară până la .este definit prin aparitia primelor fructe şi durează până la obţinerea unor producţii maxime şi constante.80 ani şi poate fi atenuată prin aplicarea unor lucrări tehnologice adecvate (tăieri puternice. odată cu formarea mugurelui terminal şi se încheie la căderea frunzelor.La nucul altoit.30 -33°C. iar fructificarea economică se produce la 4-5 ani de la plantare. .începe la vârste diferite şi poate dura 50-100 de ani. în funcţie de evoluţia temperaturilor. . Această fenofază începe la sfârşitul verii. Starea de vegetaţie începe în momentul umflării mugurilor.Creşterea intensă a lăstarilor. -Perioada de mare producţie .această fază se declanşează atunci când temperatura medie zilnică din aer este de 10 °C. Plantele altoite au perioade de început a fructificării mai timpurie (anul 4) şi cu durată mai scurtă .Perioada de declin (sau perioada de bătrâneţe). se constată că majoritatea frunzelor rămân pe pomi (la cei tineri) şi în acest fel ţesuturile nu se maturează şi suferă în iarnă. după 1-2 ani de la altoire nucii produc primele fructe.Dezmuguritul şi începutul creşerii lăstarilor. -Perioada de diminuare a rodirii.Maturarea ţesuturilor şi pregătirea pomilor pentru iernare. starea de repaus şi starea de vegetaţie. În această perioadă se înregistrează un repaus profund (pomii nu pornesc în vegetaţie chiar dacă se înregistrează temperaturi pozitive mai ridicate). .(până în anul 6-7). Pentru evitarea acestor fenomene negative se recurge la înierbarea intervalelor dintre pomi. nucul intră în perioada de repaus în cursul lunii octombrie.se instalează odată cu reducerea producţiei de nuci şi se datorează fenomenului de uscare centripetă a scheletului şi de dimiuare a creşterilor anuale. În unele toamne lungi. În zona ţării noastre nucul parcurge cele patru anotimpuri sub două forme. La nuc această perioadă se produce la vârsta de 70 . (se înregistrează un câştig de 5-7 ani prin intrarea mai timpurie în fructificare). perioada juvenilă este mult mai scurtă. Acestea contribuie la creşterea concentraţiei sucului celular şi la sporirea rezistenţei la ger.Umflarea mugurilor . În condiţiile din România. Productivitea este mai redusă şi uniformă la plantele pe rădăcini proprii şi mai mare şi constantă la cele altoite. O mare parte din substanţele existente în frunze migrează către ramurile pomului. călduroase şi ploioase. combaterea corectă a bolilor şi dăunătorilor) . Pentru a asigura o creştere normală a lăstarilor (50-100 cm) la plantele pe rod este necesar ca în cursul lunilor mai-iulie aceste plante să beneficieze de cantităţi optime de îngrăşaminte şi de apă. reducerea îngrăşămintelor cu azot şi a apei iar în unele cazuri la defolierea plantelor prin tratamente cu sulfat de cupru fapt care produce forţat încetarea perioadei de vegetaţie. odată cu încetarea creşterii şi căderii frunzelor. Ciclul anual de viaţă al nucului. În această perioadă se produc brume şi uneori chiar îngheţuri care pot distinge în intregime fruntele şi lăstarii. Calendaristic. . calendaristic perioada începe în prima decadă a lunii aprilie şi cuprinde etapele: .apare odată cu accentuarea uscării ramurilor de schelet şi lipsa rodului). faza se produce între 15-30 aprilie. La nucul obţinut prin sămânţă începutul fructificării se produce odată cu anul 8 de la plantare şi poate fi prelungit până la anul 15. . fertilizări.Începutul rodirii. Fenofazele organelor de rod.

înfloritul şi legarea fructelor . înfloritul florilor femele la nuc se produce în perioada 14 aprilie-22 mai. La florile femele. Durata de emisie a polenului din amenţii unei plante poate fi de 8 . El este foarte mult răspândit în zonele cu 600-800 mm precipitaţii anuale.coincide cu momentul în care miezul şi-a desăvârşit evoluţia iar coaja verde crapă. în ultimele decenii. amelioratorii de soiuri de nuc au creat noi genotipuri care realizează producţii de peste 7-8 t/ha. întâlnim fenomenul de cădere fiziologică a fructelor în cursul lunii iunie. La soiurile de nuc. .27°C când pot să degere în proporţie ridicată. În lipsa luminii au loc perturbări în procesul de metabolizare a substanţelor sintetizate. . La majoritatea soiurilor de nuc există un decalaj de una sau mai multe zile între perioadele de înflorire la cele două tipuri de flori (fenomen numit dichogamie). În condiţiile dealurilor subcarpatice. cu precipitaţii anuale sub 700 mm şi cu . Pentru culturile de nuc de mare randament se impune ca în zonele secetoase. După înflorire are loc polenizarea anemofilă (cu ajutorul vântului) şi fecundarea sau legarea fructelor. Dacă cele două periode de plină înflorire sunt decalate în timp. în funcţie de soi. . CERINŢELE NUCULUI FAŢĂ DE FACTORII ECOLOGICI Lumina Nucul este o plantă cu cerinţe foarte ridicate faţă de lumină. cu soiurile timpurii. Temperatura Reprezintă pentru nuc un factor limitativ în unele zone ale ţării. Înfloritul şi legarea fructelor reprezintă o fenofază specifică la nuc. În timpul înfloritului se produc unele accidente climatice datorate distrugerilor provocate asupra organelor florare de temperaturile negative (-20°C). Fructul de nucă este o pseudodrupă. Nucul este o plantă unisexuat monoică. La nuc se oţin 2-4 t/ha..Creşterea fructelor.14 zile.ramurile anuale sunt distruse la -28°C. . dar situate pe aceeaşi plantă. formată dintr-un înveliş exterior verde (epicarp). durata sigură de recepţie a polenului este de 8-10 zile.iarna sunt sensibili amenţii şi mugurii mixi la temperaturi de -25°C. Florile mascule înfloresc între 19 aprilie şi 18 mai. adică are flori mascule (amenţi) şi flori femele dispuse separat. coaja lignificată (endocarp) şi sămânţa (miezul). creşterea lăstarilor şi fructelor este redusă. nucul degeră şi la -20° C. polenizarea florilor femele cu polenul propriu nu este posibilă. Se consideră că nucul creşte şi rodeşte satisfăcător în zonele în care temperatura medie anuală este de peste 8 °C. dar emisia puternică durează numai 5-6 zile. Perioada de maturitate începe la sfârşitul lunii august. legată în mod direct de nivelul temperaturilor înregistrate (pragul biologic de +10°C) în această perioadă. În aceste cazuri (pomii sunt decăliţi). -29°C. Amplitudinile mari de temperatură şi gerurile de revenire din primăvră produc pagube mari chiar dacă temperaturile nu sunt aşa de mult scăzute.Maturarea fructelor . . Restricţile datorate temperaturii sunt generate de temperaturile scăzute din cursul iernii sau cele foarte ridicate din vară. mai puţin decât la alte specii pomicole. la fel se reduce rezistenţa plantelor la ger şi la atacul unor boli. -22°C Cel mai uşor se observă la nucii pe rod efectul negativ pe care îl produce gerul asupra ramurilor anuale aflate la periferia coroanei. Pentru ca să se obţină producţii de nuci este important să se asigure polenizatorii (soiuri de nuc) adecvaţi a căror perioadă de înflorire a florilor mascule (eliberarea polenului de către amenţi) să coincidă cu perioada de înflorire a florilor femele de la soiurile de bază din livezile de nuc. Apa Nucul este o plantă pomicolă cu cerinţe destul de mari faţă de apa din sol.

reţinându-se numai nucile perfect sănătoase şi cât mai omogene. iar în final. apoi se scot şi se repetă operaţiunea. Recoltarea nucilor pentru sămânţă se face la maturitatea deplină. Apa în exces conduce la asfixierea rădăcinilor.pomii intră târziu pe rod. Semănatul de toamnă se efectuează în a doua jumătate a lunii octombrie. la debilitarea sau chiar moartea plantelor. Efectele negative datorate vântului se produc în timpul înfloririi (vânturile puternice limitează procentul de polenizare) sau în vară (dezrădicinarea nucilor în cazul unor furtuni puternice). Semănatul de primăvară se face în a doua jumătate a lunii martie. la aceeaşi distanţă între rânduri şi 15-20 cm pe rând. prezentând difetite dezavantaje ca: .din sămânţă nu este indicată. Grosimea stratului de sol sau volumul edafic util.40 cm pe rînd. se stratifică în nisip umed în încăperi la 24-26 °C timp de 10-14 zile. Dacă nu se seamănă în toamnă. fără a se bilona. poate să dureze 2-3 ani. după care se seamănă. Reacţia solului este un factor ecologic important şi cu mari implicaţii în creşterea şi fructificarea nucului.repartizare neregulată a acestora să se intervină cu irigarea plantaţiilor. după care se bilonează cu un strat de pământ de 15-20 cm. În cazul în care nucile nu au fost stratificate peste iarnă şi trebuie semănate. Înfiinţarea câmpului I se efectueză cu puieţi de nuc de un an. în câmp. Vântul măreşte intensitatea de transpiraţie şi sporeşte nevoile în apă în cursul perioadei de vegetaţie. în rânduri simple la 90 cm între ele şi 10-12 cm pe rând. după care se scurg de apă. ÎNMULŢIREA NUCULUI Înmulţirea sexuată . Pe terenurile argiloase cu drenaj necorespunzător se produce în anumite perioade un exces de umiditate. Nivelul apei freatice nu trebuie să urce mai la suprafaţă de 2.neomogenitatea pomilor în cadrul plantaţiei Înmulţirea prin seminţe se recomandă numai pentru obţinerea portaltoilor şi a nucilor destinaţi productiei de lemn. Solul Nucul poate supavieţui pe aproape toate tipurile de sol existent în ţara noastră.calitatea inferioară a fructelor caracterizată în general printr-o variabilitate accentuată ca formă şi mărime . Stratul de sol cu grosimea de minim 1-1. dar nu trebuie să fie nici mai jos de 4 m. .5-6) Aerul Are influenţă asupra plantelor de nuc datorită vânturilor. nucile se pun peste iarnă la stratificat pentru parcurgerea procesului de postmaturaţie. se introduc în apă firbinte la 55-60 °C unde se lasă 3 zile. Alegerea şi pregătirea terenului în vederea înfiinţării şcolii de puieţi se efectuează ca la celelalte specii pomicole.5 m este o condiţie obligatorie pentru cultura nucului. ca de altfel şi nivelul apei freatice influenţează în mod determinant creşterea şi fructificrea nucului . . Păstrarea facultăţii germinative. Epocile de semănat pentru nuc sunt toamna şi primăvara. (ph 7. cu nuci cu postmaturaţia parcursă. Plantarea puieţilor se efectuează primăvara devreme (înainte de dezmugurit) la distanţa de 90 cm între rînduri şi de 35. Grindina este un fenomen care produce nucilor pagube însemnate.5-3 m. Toamna se poate face semănatul şi cu nuci nestratificate postmaturaţia având loc în cursul iernii. rodire şi creştere necorespunzătoare. produşi în şcoala de puieţi.

Înmulţirea nucului prin altoire realizează o reducere a taliei pomilor care dă posibilitatea înfiinţării unor plantaţii cu densităţi sporite la unitatea de suprafţă. Pentru altoirea din iulieaugust recoltarea ramurilor altoi se face în ziua efectuării altoirii cât mai de dimineaţă.5.altoirea mecanizată a nucului ORGANIZAREA EXPLOATAŢIEI NUCICOLE Delimitatea suprafeţelor . La altoirea manuală îmbimnarea celor doi parteneri trebuie să se facă rapid şi cât mai bine pentru a evita oxidarea secţiunilor.1 septembrie .puţin folosită la noi în ţară. afluxului mare de sevă în timpul altoirii.1°C . Prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor se efectuează prin aplicarea a 6-8 tratamente cu zeamă bordeleză în concentraţie de 0.În vederea plantării. . pe lângă avantajele net superioare înmulţirii generative. cu înălţimea de peste 1. Înmulţirea asexuată sau vegetativă Este singura metodă de a transmite în deşcendenţă caracteristicile genetice iniţiale ale soiurilor. se depozitează cu vârful în jos. cu producţii mari de fructe de calitate superioară.1% sau cu alte produse cuprice.altoirea în despicătură -se poate aplica în special în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ cât şi în câmp. Pentru a diminua acest efect negativ se vor folosi la înmulţire numai plante libere de boli virotice. Reuşita altoirii în câmp este condiţionată de realizarea temperaturii optime la punctul de altoire. în poziţie verticală la temperatura de . Ramurile altoi trebuie să fie sănătoase. . Sursa de stimulare a calusării este căldura. cu ocazia transplantărilor. Lungimea altoiului este de 2 muguri. rezultând un material uniform şi de calitate şi prezintă avantajul precocităţii de rodire.se practică în spaţii protejate în perioada repausului vegetativ.este o metodă obişnuită cu mugure în "T " îmbunătăţită. . .altoirea cu mugure în fluier sau inel . Metode de altoire la nuc. se vindecă foarte greu. Este necesar ca portaltoiul şi altoiul să aibă aceeaşi grosime. + 4° C în saci de plastic. se fasonează sistemul radicular prin uşoare scurtări ale rădăcinilor secundare a tulpinii deoarece mugurele terminal porneşte mai repede în vegetaţie şi asigură o creştere dreaptă a tulpinii.altoirea cu mugure în ferestruică . grosimea şi tăria fibrelor libero-lemnoase precum şi datorită oxidării rapide a tăieturilor din cauza conţinutului în substanţe tanoide.altoirea cu mugure cu scutişor lung .cere ca grosime portaltoiului şi a altoiului să fie egală.dă rezultate bune în perioada 15 mai-15 iunie . prezintă dezavantajul transmiterii unor boli virotice. Înmulţirea pe cale vegetativă.6 m. în perioada 15 august. în România. . rotunde ca sectiune. Refacerea sistemului radicular după transplantare efectuată în condiţii normale durează cel puţin un an. Epoca de altoire începe din primăvară odată cu circulaţia sevei.altoirea în copulaţie perfecţionată. Metodă puţin folosită. Altoirea nucului este mai dificilă decât la celelalte specii pomicole datorită mărimii măduvei. în amestec cu insecticide adecvate.altoirea cu mugure scutişor. Perioada de altoire în cursul lunii august. Cele mai bune rezultate la prinderea la plantare se realizează cu material săditor sub formă de vragă în vârstă de 2 ani. deziderat care nu se poate obţine în fiecre an. Traumatismele provocate sistemului radicular. cu muguri viabili bine dezvoltaţi şi internodiile scurte de 5-6 cm.

uşoara nivelare .Exploataţia nucicolă rentabilă presupune o suprafaţă cultivată cu nuci.cu 25-30 zile înainte de plantare se face discuirea prin două treceri perpendiculare . până la intrarea pe rod (4-5 ani) solul se menţine ca ogor negru pe toată suprafaţa cu ajutorul grapei cu discuri şi a cultivatorului Pregătirea terenului pentru plantare .în dreptunghi . Aşezarea nucilor faţă de limitele parcelelor (hotarele cu vecinii) se face la cel puţin 4-5 m distanţă . .concomitent cu săparea gropilor se pregăteşte şi fertilizarea locală .fertilizare de bază concomitent cu arătura folosind: 40-60 t gunoi de grajd/ha. .sepot folosi diferite tipuri de asezare a plantelor: .delimitarea supafeţelor se va face cu precizie (măsurători) şi dacă este posibil prin construirea unui gard de sârmă ghimpată.pichetarea se face ţinând seama de limitele parcelelor.la fiecare parcelă se va lăsa loc de acces în interior spre şi dispre drumuri publice Alegerea sistemului de cultură . de regulă 3-4 soiuri. în cazul plantării de toamnă şi primăvara (februarie-martie) pentru plantarea de la sfârşitul lunii martie Plantarea materialului săditor . Cu cât solurile sunt mai puţin favorabile cu atât gropile ar terbui să fie de dimensiuni mai mari.pregătirea terenului pentru plantare se poate face vara-toamna (august-octombrie). de minim 5-10 ha. dacă panta este de peste 6-7 % (se aşează rândurile pe curbele de nivel) .în chinconz Pregătirea locului pentru plantare .în cadrul unei în plantaţii se vor planta mai multe soiuri în funcţie de mărimea acesteia..8 m. Cu cât suprfaţa este mai mare (50-100 ha) cu atât aceasta este mai rentabilă. de poziţia soarelui (rândurile se orientează nord-sud pentru ca lumina să fie repartizată egal pe toate părţile coroanei) .D 110-140 pomi/ha . . .cultură intensivă : 7-8 m /6-8 m -D 150-200 pomi/ha . având grijă să fie încorporate bine în sol deoarece sunt greu solubile şi nu pot pătrunde la nivelul rădăcinelor .orientarea rândurilor va ţine seama de panta terenului.lucrare de mobilizare profundă a terenului între 30-60 cm. Un criteriu de maximă importanţă pentru alegerea soiurilor îl constituie valoarea de polenizare. 80-120 kg/ha fosfor şi 120-150 kg/ha potasiu.în primii ani.după pichetare se trece la săparea gropilor pentru plantare (manual sau mecanic) de regulă acestea se fac 1/1/0. cu mare atenţie .mobilizarea solului se face cu 4-6 luni înainte de plantare .se folosesc plantaţii de tip clasic cu distante de 9-10 m între rânduri şi 8-9 m pe rând şi densităţi de 110-140 pomi /ha .în pătrat . cu picheţi din lemn 50-60 cm înălţime şi 3-4 cm grosime.terenul se curăţă. funcţie de grosimea solului .soiurile româneşti sunt cu un grad ridicat de neconcordanţă între înflorirea florilor mascule cu cele femele.cultură clasică : 9-10 m / 8-9 m . şi au nevoie de polen de la alte soiuri Distanţe de plantare . dacă este necesar se defrişează.

partea de sol rezultată din pământul scos din partea de sus a gropii se amestecă cu 25-30 kg gunoi de grajd şi 50-60 g superfosfat şi 50-60 g sare potasică şi se introduc în groapă (cel puţin jumătate din adâncimea gropii). Pomul se plantează în groapă la acelaşi nivel de adîncime la care a fost şi în pepineră.pomii sunt sensibili la loviturile mecanice şi mai ales la expunerea la soare şi aer a rădăcinilor. pămînt fertil 1/2 şi apă ) . Plantarea de toamnă are avantajul că permite pomilor să-şi reia activitatea şi să apară rădăcini noi (rizogeneza) astfel că aceşti pomi se prind într-un procent mai mare. şi pomii mor. pentru că acesta este de regulă cu 10-20 cm mai sus decît adâncimea la care a fost pomul în pepineră. Indiferent când plantăm se impun anumite operaţiuni comune obigatorii. La început vom definitiva pregătirea gropilor de plantare. . Sistemul radicular trebuie să fie cât mai bine dezvoltat.nucii se stratifică imediat în sol.dacă plantarea se face în zilele mai calde din iarnă sau în primăvara. rădăcinile se axfisiază.mocirlirea rădăcinilor ( balegă de bovine 1/2. bine lemnificte şi cu mugurii sănătoşi. lemnul bine maturat şi sănătos şi mugurii bine formaţi. atunci stratificarea se face în şanţuri ceva mai adânci. dacă solul nu îngheaţă şi temperatura aerului se menţine peste 0 °C este posibil să plantăm nucul şi în lunile de iarnă. de aceea la transport pomii se protejează cu prelate sau folie de polietilenă. Dacă se plantează cu rădăcinile la 3-10 cm adîncime pomii se usuca din cauza lipsei de apă. .fasonarea . Plantarea de primăvară este mai puţin recomandată. fără ca partea din sol să aibă timpul necesar să formeze rădăcini noi şi să începă procesul de absorţie al apei şi altor elemente minerale. . Nu terbuie urmărit punctul de altoire. Perioada este scurtă.calitatea plantelor destinate plantării este capitală pentru reuşita unei plantaţii de nuc Plantarea pomilor Perioada de plantare coincide cu perioda de repaus a pomilor. Stratul de deasupra rădăcinilor este de 5-6 cm. Se introduc în şanţuri de 50-60 cm adâncime făcute cu 1-2 zile înainte. . Dacă se palntează pomii pe fundul gropii la adâncimea de 80 cm. şi ţine de la căderea frunzelor până la momentul îngheţării solului. cu multe rădăcini cît mai lungi posibile . Am introdus gunoiul de grajd şi îngrăşamintele minerale amestecate cu solul până la proximativ 2/3 din înălţimea gropii. Sistemul radicular este format din numeroase rădăcini dintre care minim 3 sunt de peste 35 cm lungime. imediat după plantare temperatura creşte şi provoacă pornirea în vegetaţie a părţii aeriene.. cu tutori de 1. Se acoperă rădăcinile cu pământ umed şi se ocupă toate spaţiile dintre rădăcini. . . Rădăcinile odată afectate au capacitate foarte scăzută de a se reface în timp scurt. iar peste sistemul radicular se aşează un strat de pământ gros de 50-60 cm.pentru îmbogăţirea solului cu ciupercile ce alcătuiesc micoriozele la nuc (absolut necesare) la fiecare groapă la plantare se aduce 1-2 kg de sol din plantaţile vechi de nuc.5 m înălţime şi 5-6 cm grosime de care se leagă pomul în primii 2-3 ani. Etapele plantării: .pentru plantare se folosesc plante altoite în vârstă de 1-2 ani . cu tot sistemul radicular.plantele de 2 ani au înălţimea de circa 2 m. Pregătirea materialului săditor pentru plantare . aşa încât pomii să nu fie afectaţi de gerurile puternice din cursul iernii . după care tastăm uşor acest amestec.2-1.repichetarea terenului pentru poziţionarea locului definitiv de aşezarea pomului. Rămâne loc liber în groapă de cca 30-35 cm.plantele de nuc cu altoiul de 1 an trebuie să fie cu înălţimea de minim 50-60 cm. exact cît este necesar să introducem complet pomul cu toate rădăcinile sale.

vom constata o reducere a potenţialului de fructificare concomitent cu scăderea mărimii şi calităţii nucilor. Pentru plantaţiile moderne se impune conducerea şi formarea coroanelor care să răspundă cerinţelor. După proiectarea trunchiului este necesar să avem în vedere.5 m -un trunchi de 1. Tăierile de fructificare vor începe la vârsta de 3-4 ani a plantelor deoarece acestea fructifică mai devreme decât soiurile cu fructificare terminală. Tăierile de fructificare sunt diferite la cele două tipuri de soiuri. Dacă nu vom efectua tăirile de fructificare. cu fructificare terminală . Principalele forme de coroană la nuc folosite în diferite tipuri de plantaţii sunt: . În această situaţie apare mai timpuriu problema de îndesire a coroanei dar şi a creşterilor cu lungimi foarte mici. Aceste tăieri se vor efectua an de an până la încheierea ciclului de viaţă al plantei. extensive. de formă globulosă. astfel de soiuri nu pot fi folosite în plantaţii dacă nu li se asigură o creştere puternică pe parcursul perioadelor de vârstă.Plantarea se face în mod obişnuit ca la orice pom. La pomii cu fructificare pe ramuri laterale.5-2 m se pretează pentru plantaţiile semi-intensive. Singura modalitate directă de a îmbunătăţi fructificarea la aceşti pomi constă în efectuarea la cel puţin 3 ani a tăierilor de fructificare. odată ce au ajuns la potenţialul maxim de fructificre se conturează trei zone distincte: zona exterioară. de această dată în fiecare an. Alegerea sistemelor de cultură -la plantaţiile clasice. care se execută în perioada de repaus vegetativ. vom avea în vedere că aceştia au tendinţa naturală de a-şi încetini creşterea pe măsura intrării în fructificare.pentru plantaţiile intensive. cu fructificare laterală şi cu pomi conduşi în garduri fructifere. ca şi la pomii răzleţi trunchiul se proiectează la 2-2. cu precădere la sfârşitul iernii începutul primăverii.5 m.8-1. Prin tăierile de întreţinere se va acţiona asupra ramurilor care s-au frânt. prin învelirea pomilor cu hârtie sau alte materiale orgaice. . nucii suportă foarte bine operaţiile de tăiere. cu fructificare terminală şi cu fructificare laterală. zona din interior . prin îndepărtarea lor. cel mai adecvat trunchi are o înălţime de 0. Se vor îndepărta şi lăstarii lacomi care pot apărea pe trunchi sau la baza şarpantelor. Odată cu definitivarea formării coroanei se trece la efectuarea tăierilor de întreţinere a coroanelor şi de fructificare. Acestea se reduc la rărirea formaţiunilor fructifere din exteriorul coroanei pentru a favoriza pătrunderea luminii în zonele din interior şi a crea condiţiile necesare formării şi fructificării a cât mai multor ramuri din această zonă. după trecerea perioadelor cu geruri mari. Cu alte cuvinte. a celor care s-au suprapus şi se umbresc. Astfel de tăieri se efectuează în februarie -martie. tasând uşor pământul din jur începând de la marginile gropii către interior (operaţiunea se repetă de mai multe ori). cultivate în sisteme agropomicole.coroana globuloasă . relativ răsfirată.coroană cu ax vertical liber Tăierile de întreţinere şi fructificare. Cel mai bine este atunci cînd folosim pomi de doi ani care deja au înălţimea la care se poate forma coroana. Tăierea rămâne pentru acest tip de plante singura modalitate de menţinere a unui echilibru favorabil între creştere şi fructificare. La pomii cu fructificare terminală. Toţi nucii din România au o coroană naturală. zona intermediară. protejarea contra temperaturilor scăzute din timpul iernii.coroană globuloasă cu ax . Pentru a se forma trunchiul la înălţimea dorită pomul are nevoie de 1-2 ani.

De observat că în aceste etape nu se folosesc îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu. extrem de importantă se referă la fertilizarea la groapă cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte minerale cu fosfor şi potasiu.anul 1 . Cea de-a doua fertilizare. Pe lângă faptul că aceste îngrăşăminte sunt foarte solubile în apă şi uşor levigabile în sol. ceapă. Se preferă plante cu înrădăcinare mai superficială cum este fasolea . Azotul se administrează în următoarele cantităţi: . Administrarea azotului se face fracţionat 1/3 din cantitate în toamnă şi 2/3 în primăvară.40 kg/ha . Concomitent cu fertilizarea cu azot. timp în care secătuiesc solul.anul 5 .culturile asociate . avem în vedere că terenurile pe care sunt amplasate plantaţiile sunt sărace în elemente minerale.264 kg/pom . căpşuni.10 kg/ha .50kg/ha . rezultă că există un deficit de elemente minerale deoarece necesiţăţile plantelor sporesc an de an.066 kg/pom .. Începând cu anul 5 acesta se poate administra pe întreaga suprafaţă.400 kg/pom Azotul se administrează individual pe pom. Îngrăşămintele se împrăştie pe toată suprafaţa terenului şi se încorporează la adâncimi mari 35-60 cm. la care se mai adaugă 80-120 kg/ha P2O5 şi 120-150 kg/ K2O. în afară de dozele care se administrează pentru nuc. ele au un efect nedorit asupra sistemului radicular după plantare (inhibă fenomenul de rizogeneză şi întârzie formarea noilor rădăcini şi prinderea la plantare). deci cu terenul înierbat natural iar singura lucrare care se face este cea de păşunat sau cosit. Pentru evitarea unei concurenţe cu nucii se aplică suplimentar pe iarbă 80-100 kg N/ha. mazărea . în funcţie de arătura adâncă. Prima fertilizare .anul 3 . Pe parcursul perioadei de vegetatşie iarba se coseşte de 3-5 ori şi se lasă pe sol ca mulci.0.0. La noi în ţară nucii sunt cultivaţi în sistem agro-productiv de cultură extensiv. puţin mai mult decât proiecţia coroanei pe sol.330 kg/pom . FERTILIZAREA Când gândim fertilizarea la nuc.0. numită şi de bază se aplică odată cu lucrarea de mobilizare a solului înainte de plantare.se practică pretutindeni în lume şi se face cu ierburi perene ca Lulium perene.ogorul negru .0.190 kg/pom . Se întreţine prin lucrări mecanice combinate uneori cu erbicidare pe rânduri.0. folosind intervalul dintre rânduri. Fertilizarea anuală a palntaţiilor începe cu anul I şi este diferenţiată în funcţie de vârstă şi mărimea pomilor.132 kg/pom .anul 6 . iar pe de altă parte dispare o cantitate însemnată de elemente minerale odată cu recolta.înierbarea livezilor .se practică când pomii sunt încă mici şi nu au intrat în frucificare deplină. lemnul şi chiar o parte din frunze. Acest sistem se practică în zonele cu umiditate mare sau cu posibilităţi de irigare. Noile exploataţii nucicole intensive practică alte sisteme de întreţinere a solului cu influenţe pozitive asupra ceşterii şi fructificării cum sunt: .se practică tot mai puţin datorită costului ridicat şi din cauza unor elemente tehnologice.20 kg/ha . în care plantele se găsesc de regulă pe păşuni şi fâneţe.60 kg/ha . .anul 4 .anul 2 . în primii ani se fertilizează şi cu fosfor 15-20 kg/ha fosfor şi 20-25 kg/ha potasiu. Dactylis glomerata etc.0.30 kg/ha . . Din comparaţia făcută între compoziţia chimică a organelor nucului şi cea a solului. ambele administrate în toamnă şi încorporate în sol.Lucrările de înterţinere a solului în plantaţii. iar pomii stau pe acelaşi loc zeci de ani. . cînd se aplică 40-60 t gunoi de grajd/ha.

Limitarea atacului se face cu substanţe pe bază de cupru (Champion. florile femele şi fructele foarte mari atacate evoluează odată cu bola care se extinde şi asupra miezului. Kocide etc. Boala se manifestă pe frunze. Frunzele atacate prezintă mici pete poligonale. Nucile au un număr mai mare sau mai mic de pete brune care în centru lor sunt mai deschise la culoare. ramuri şi fructe.o boală provocată de o ciupercă. Infecţia se produce prin rădăcini de la spori care circulă prin apă. la început galbene. Primăvara.este provocată de o ciupercă şi se manifestă pe trunchi. apoi brune cu margini brune-închise.Fertilizarea anuală se situează la nivelui a 80-120 kg/ha azot. Pomii sunt infectaţi de o bacterie care provoacă formarea de gale pe rădăcini şi în zona coletului. De cele mai multe ori boala se extinde şi la rădăcinile mai groase din apropierea coletului.este cea mai periculoasă boală a nucului. 40-60 kg/ha fosfor şi 80100 kg/ha potasiu. Cel mai tipic atac al bolii se produce la nivelul trunchiului în zona coletului. dar acestea se împrăţie pe toată suprafaţa. Ţesuturile necrozate de pe trunchi prezintă exudate. Ciuperca trăieşte în sol. În acest fel este foarte uşor de identificat şi localizat atacul. cuprinzând tot trunchiul.boala este răspândită pretutindeni. Cancerul bacterian. Din unirea mai multor puncte de atac frunza se răsuceşte. Metodele de luptă sunt preventive. Boala se manifestă sub formă de pete negriciose în jurul mugurilor. faza de creştere a lăstarilor Antagnoza nucului . se folosesc produse cuprice. Aceste gale se formează ca urmare a pătrunderii bacteriei prin răni. Amenţii. Din rană se scurge seva oxidată. Mugurii atacaţi mor. apar modificări importante privind culoarea frunzelor. Pentru combaterea bolii sunt posibile măsuri prevetive . Protecţia fitosanitară Nucul este o plantă atacată de numeroase boli şi dăunători. După trecerea iernii alte organe se infectează de la această sursă. Tratamentele se vor efectua în fazele de maximă sensibilitate a organelor atacate: la începutul înfloririi. Boala se transmite uşor prin polenul care contaminează flori femele de la . în coroană şi la rădăcini. Cancerul galicol al rădăinilor. răspândită în toată ţara. este prezentă în ţara noastră şi cauzează moartea plantelor. turdacupral. Punctul se extinde. de la care a luat numele şi boala. Administrarea îngrăşămintelor se face la fel ca la plantaţiile tinere. Lăstarii atacaţi prezintă pete alungite şi uşor adânci. Pe măsură ce boala avansează. Pentru combatrea bolii. Pe frunze atacul se manifestă sub formă unor puncte cu margine înconjurată de un ţesut galben (halou de culoare galbenă) care ulterior se necrozează. în special pe ramurile din exteriorul coroanei. ca epocă . Când atacul este puternic nucile rîmân mici şi uşor deformate. unele ramuri se usucă iar în final planta moare. Combaterea chimică se face cu produse cuprice. Boala cernelii . Funguran. care perturbă circulaţia sevei în plantă. care provoacă tumori. Combaterea bolilor Bacterioza nucului . Solurile acide. perioada de creştere a fructelor. se evită cultura pe soluri acide. La partea aeriană. mugurii nu mai pornesc în vegetaţie sau emit lăstari care mor brusc. Atenţia fermierilor va fi concentrată asupra combaterii dăunătorilor care produc pagube majore nucului. Bacteria pătrunde în cursul verii în muguri vegetativi şi floriferi pe care îi infectează.provocată de un virus.bacterioză răspândită în toată ţara şi se manifestă mai ales la pomii tineri pe ramuri de 1-2 ani. toamnele umede şi iernile geroase favorizează dezvoltarea bacteriei. după care provoacă moartea pomului. Boala liniei negre . se curăţă locul de apariţie şi se cicatrizează plăgile.

Prezintă două generaţii pe an: la jumătatea lui mai şi începutul lui septembrie. care în final va duce la separarea altoiului de portaltoi. În populaţii mari provoacă reducerea creşterilor anuale. Efectul atacului se extinde asupra creşterii şi maturii lăstarilor şi al fructelor. atacul provoacă decolorarea frunzelor pe partea superioară.03%. începând de la bază către vărf. sub formă de colonii. Gheorghe AchimCultura nucului în exploataţii nucicole moderne) Specificul culturii ciresului Ciresul este o specie mai putin raspandita la noi in cultura. Restangerea ariei de cultura a ciresului a fost influentata de marile probleme care apar la intretinerea plantatiilor si la recoltarea fructelor ( datorita inaltimii mari a pomilor ). La începutul lui mai apar primii adulţi. Păduchii ţestoşi .cel mai mare dăunător al nucului. Începînd cu sfîrşitul lunii august femelele depun ouăle hibernale. Combaterea viermelui se bazează pe substanţe cu acţiune ovicidă şi larvicidă ca: Decis 0. (Material realizat după Ion Btu. Ouăle sunt depuse când temperatura este peste 15°C(noaptea). Karate 0. După apariţia omizilor. funcţie de intensitatea atacului Nissorun 0. de-a lungul nervurilor.05% şi altele. acestea pătrund în fructe unde se dezvoltă ajungînd până la 2 cm lungime. În primăvară se transformă în crisalidă şi în luna mai apar fluturii. incubaţia durează 7-20 zile. de productia scazuta si de gradul ridicat de perisabilitate a cireselor.parazitează ramurile nucului.pomii sănătoşi. Adultul este un mic fluture care îşi depune ouăle în apropierea nucilor. se defoliază prematur şi în final pomul avansează spre un declin total.015% etc. Atacul puternic face frunzele cu aspect mat şi uşor brunificat . Păianjenul roşu este răspândit pretutindeni şi atacă numeroase specii pomicole. . care vor indica tocmai o perturbare de circulaţie a sevei prin punctul de altoire. În combaterea acarianului roşu se foloseşte un tratament de iarnă Oleoekalux 1. Concomitent pot apărea drajonii de pe portaltoi. în jurul mugurilor. Mihai Botu. deshidratarea lăstarilor şi în final uscarea completă a ramurilor parazitate (2-3 ani) Cele mai eficace tratamente sunt cele de iarnă pe bază de uleiuri sau cele din faza de larve migratoare (iunie-iulie) când sunt sensibile la unele pesticide puternice. Combaterea dăunătorilor Viermele nucilor . Primele simtome ale bolii se manifestă la nivelul creşterilor terminale care sunt mai reduse.5 % şi tratamente în vegetaţie. În funcţie de condiţiile climatice au 7-9 generaţii pe an. Oleocarbetox 1. Ele distrug conţinutul fructului şi apoi trec în fructele vecine. Cel deal doilea zbor al fluturilor se produce în iulie-august. Boala se transmite şi prin seminţe şi altoire. desi conditiile de clima si sol ii sunt deosebit de favorabile. Hibernează sub formă de lavă în scoarţa pomilor sau în sol.5 %. Omizile penetrează fructul .

Van. Mona. Sam. soiurile de cir3s pot fi grupate in : -soiuri tip spur. coroana sanger. cu mugurii axilari nevatamati sau c Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. Bing. palmeta cu brate oblice. . cresterea densitatii de plantare si alegerea unei coroane adecvate reprezinta prioritati si in dezvoltarea acestei culturi. piersicul. Stella. Piticirea pomilor. Stella. Lambert compact) si foarte productive (Van.Redresarea culturii ciresului a inceput odata cu introducerea noului sortiment de soiuri cu vigoare mijlocie (Bigarreau Moreau. desfasurate pe spatii largi care fac ca tot timpul coroana sa se mentina suficient de rara. Rosii de Bistrita. care asigura fructe pentru consum in stare proaspata si materie prima pentru industrializare. Bigarreau Moreau. Specificul infiintarii plantatiilor In livezile comerciale. Cerna. Gemersdorf. care fructifica numai pe buchete de mai( soiul Ferrovia) . Severin.Colina. ramuri lungi. Spre deosebire de celelalte specii drupacee (caisul. Bigarreau Moreau etc. Van.Pentru prelungirea duratei de viata a ciresului trebuie evitate solurile grele si cu exces temporar de umiditate. Clasic.soiuri de tip standard. In cadrul grupului de soiuri standard. se diting 3 categorii de soiuri si anume : a). Acestea. Somesan. Jubileu 30. prunul). DAMIL. Formele de coroana folosite sunt :vasul ameliorat. Lambert compact. Ulster< Boambe de Cotnari. deoarece in ultimul timp au fost creati portaltoi cu vigoare mijlocie si mica (INMIL. soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai : Stella. ramuri plete si buchete de mai. pomii se planteaza in sistem semiintensiv (300-500 pomi/ ha) si intensiv (500-1250 pomi/ha). CAMIL) care reduc talia pomilor cu cel putin 30-50%. Mai lenta in primii 4-5 ani de la plantare si mai activa in urmatorii ani pana la obtinerea primelor recolte economice. Tipul de fructificare Dupa tipul de fructificare.Usler. Hedelfinger. Sam). Bigarreau Burlat. Bing. Bigarreau Donisen. Un sortiment orientativ pentru microferme de cires ar putea fi alcatuit din soiurile : Rivan. pe care sunt dispuse etajat primele ramuri ale coroanei. care rodesc pe : ramuri mijlocii. Cultura ciresului intensiv si superintensiv se va extinde mult. dupa predominanta formatiunilor de rod. intensitatea cresterii ciresului se manifesta diferit. la randul lor ramifica slab si formeaza din loc in loc grupuri de ramuri. ciresul formeaza in timpul cresterii un ax puternic. Armonia. Bigareau si Napoleon. Sortimentul de soiuri In prezent pe piata mondiala exista doua mari grupe de soiuri. tufa vas si cordonul vertical la pomii tratati cu paclobutrazol. Bigarreau Burlat. Severin. Ramurile de rod se formeaza mai intai pe ax si sarpante si mai tarziu (dupa mai multe ramificari) pe ramificatiile exterioare ale coroanei. Soiurile de cires pot fi plantate si in densitati mari (3333 pomi/ha). La plantare se folosesc pomi sub forma de varga. Gemesdorf. cu conditia ca ele sa fie tratate cu paclobutrazol ( o substanta retardanta). Iva. piramida modificata. Izverna. Cerna.

se suprima ramurile degarnisite . Taierile de productie La cires taierile de productie sunt mai reduse ca volum decat la celelalte specii pomicole. sud-est si de vest ale tarii. formata din ramuri mijlocii si plete viguroase. Jubileu30. Van. insa. Dupa inceperea fructificarii. Soiurile care rodesc pe buchete de mai si ramuri mijlocii (Gemersdorf. Zona I (cea mai buna) este situata de-a lungul Dunarii si in apropierea litoralului Marii Negre. unde frecvent apar curenti reci si distrug partial recoltele de caise. Taierile la pomii tineri constau in scurtarea puternica a prelungirilor anuale si a semischeletului (cu 1/3. Soiurile recomandate in zona aIII-a sunt : Timpurii de arad.b). Zona a IV-a este alcatuita din latura interioara a Subcarpatilor de Curbura. concomitent cu regenerarea unor formatiuni de rod. cu inversiuni termice primavara. iar cele retinute se scurteaza pentru regenerare deasupra unui buchet. Campiile Somesului. NJA 19.2/3 din lungime) pentru obtinerea unei ramificatii abundente. Selena si Olimp. soiuri care fructifica in principal pe ramuri mijlocii : Hedelfinger. La unele soiuri. Crisurilor si aradului. Somesan. Taierile de productie la pomii aflati in plina rodire In aceasta perioada se intensifica gradul de scurtare a semisheletului. La pomii netaiati de multa vreme. Favorit. Cerna). se inlatura portiuni mari din semischelet. Specificul infiintarii plantatiilor . c). cand se formeaza structura de baza a coroanei. Zona a V-a este situata in centrul si nord-vestul tarii. La soiurile spur (Ferrovia) taierile sunt mai intense in primii ani. Stella. intensitatea taierii se diminueaza foarte mult. Specificul culturii caisului Pentru cais au fost stabilite 5 zone de cultura. ulterior. pe plete si buchete (Ramon Oliva) solicita de asemenea taieri sumare ale semischeletului. taierea se executa simultan cu recoltarea fructelor.soiuri care rodesc pe ramuri plete : Ramon Oliva. care au coroana indesita. cu conditii mai putin favorabile pentru cultura caisului. Neptun. Rosii de Bistrita. Bing. Zona a II-a cuprinde terasele mai indepartate ale Dunarii si o parte din campia Timisului. cresterile sunt temperate in asa fel incat majoritatea ramurilor care se formeaza sunt purtatoare de rod. diferite ca grad de favorabilitate in functie de conditiile de mediu. Comandor. Boambe de Cotnari. Roze. ci ierni reci si veri calde. Zona a III-a include campiile de est . Marculesti 9/4.

Cresterea si rodirea In perioada de tinerete. lastari anticipati si muguri de rod. Cand incarcatura de muguri de rod este redusa si situata la periferia coroanei. Prin taierea pomilor cu florile cazute in totalitate se urmareste : -reinnoirea structurii permanente a coroanei (a ramurilor de schelet) . iar cresterile de la periferia coroanei devin mici si nesemnificative. unde ramurile de rod sunt dese. semischelet cu 1/3-1/2 din lungime pentru fructificare. formate in zona de curbura a sarpantelor. Pentru refacerea potentialului de fructificare al acestor pomi sunt necesare taieri severe in lemn de 4-5 ani. continuu sau intrerupt ( cu 2-3 valuri de crestere) in functie de umiditatea din sol. taierile de productie se executa diferentiat in functie de varsta si vigoarea semischeletului. Astfel ramurile de schelet se reduc cu ¼ din lungime. cand pe sarpante si subsarpante se formeaza lastari normali. scurtarea si rarirea ramurilor lacome. Pentru evitarea pieirii premature a pomilor. structura coroanei se reinnoieste in totalitate. scurte si debile. Soiurile de cais sunt autocompatibile si la plantare nu au nevoie de polenizatori. seceta din timpul vegetatiei. 4/3m in livezile intensive si la 4/2 m in livezile superintensive. la distanta de 15-20cm si scurtarea lastarilor principali la 3-4 anticipati vigurosi. volumul si gradul de scurtare a ramurilor se stabileste in asa fel uncat semischeletul sa fie permanent reinnoit si garnisit cu ramuri mijlocii si anticipate viguroase. eliminandu-se astfel ramurile subtiri si buchetele slabe. florile de cais. Dintre soiuri. .Caisul se planteaza la distanta de 6/5 m in livezile clasice. ramurile de schelet formeaza cu axul pomilor unghiuri de insertie mijlocii si mici. iar fructele obtinute sunt mici si fara valoare comerciala. soiurile de cais au un ritm de crestere rapid. coroana pomilor se deschide prin arcuirea bratelor. In unii ani. Primele interventii care se executa in luna iulie constau in rarirea lastarilor fertili. Pe fiecare portiune de crestere a lastarului principal se formeaza un numar variabil de anticipati care indesesc adeseori coroana pomilor. iar dupa 3-4 recolte normale. Momentul. 3. iar zona de fructificare s-a deplasat spre periferia coroanei. ramifica mai bine Timpurii de Chisinau si Cea mai buna de Ungaria si mai slab –Sirena. Taierea de productie Taierile de productie la cais incep in anul III de la plantare. ramificare si formarea de noi ramuri purtatoare de rod.5/2. In anul fara rod. soiurile de cais se altoiesc pe prun sau cuintrmediar de prun. lungimea si incarcatura ramurilor cu muguri floriferi. singurele interventii care se fac sunt cele legate de reductia semischeletului din interiorul coroanei. cad in masa. La pomii maturi. Datorita secetei. iar sub actiunea temperaturilor scazute mugurii floriferi si fructele tinere sunt distruse in mare parte sau in totalitate. dupa deschidere. cel mult se raresc daca sunt prea desi. In primii ani de crestere. Lastarii anticipati formati in zona de varf a lastarului principal nu se scurteaza . Aceste intreventii sunt cu atat mai necesare cu cat caisii nu au fost taiati.5m in parcelele cu alei de trafic tehnologic. Silvana si Excelsior. Cand pomii incep sa fructifice (anii 3-4 de la plantare) intensitate cresterilor se reduce. gerurile mari din cursul iernii si ingheturile tarzii de primavara pot produce mari daune productiei de caise. ale caror flori avorteaza de regula. la inceputul primaverii ( dupa caderea florilor si fructelor) in vederea obtinerii unor formatiuni de rod viguroase. cu 2-3 valuri de crestere. care sa reziste mai bine la temperaturile scazute din anul urmator.

Pentru regarnisirea ramurilor de schelet si de semischelet cu formatiuni de rod viguroase. In acest scop se fac taieri de reductie a sceletului si semischeletului ci 1/3. Ramurile lacome formate la baza si pe curbura sarpantelor sunt dirijate in spatiile libere ale coroanei. pentru formarea de noi cresteri vegetative viguroase necesare completarii spatiilor libere din coroana si amplificarii rodirii . intr-o pozitie orizontala usor ascendenta. se formeaza un numar mare de lastari vigurosi care tind sa indeseasca coroana pomilor si sa umbreasca fructele ramase. In acest caz. Aurie de Delta si Galbene Moldovenesti)sunt mai adaptate pentru conditiile Campiei Romane. iar toti ceilalti. iar cele mai sensibile (Bereczki. care in anul urmator fructifica. sunt tratati astfel : se reduce cu 1/3 scheletul si semischeletul si se elimina toate ramurile de rod cu sanse minime in evolutie si supravietuire. in luna mai. stimularea formarii anticipatilor si proiecterea unor ramificatii laterale care sa umple ramurile in coroana. se fac lucrari in verde pentru rarirea lastarilor. iar cei debili se suprima. Dupa efectuarea acestor reductii sub punctul de taiere si pe ramurile de schelet. Pentru aceasta se fac taieri de reductie a scheletului si semischeletului( fara rod) cu 1/3-2/3 din lungimea acestuia. Reintinerirea periodica (la 3-4 ani) a ramurilor de semischelet la cais este necesara deoarece acestea se degarnisesc foarte usor in timpul fructificarii. in fenofaza cresterii intensive a lastarilor. Pentru refacerea prelungirii sarpantelor si subsarpantelor se aleg lastarii cei mai vigurosi de sub punctele de taiere. pe o zona de 15-20cm se elimina. Gutuiul (Cydonia oblonca)este una din speciile pomicole care s-a adaptat si fructifica bine atat in campie cat si in zona colinara. obiectivele taierii sunt legate de protectia recoltei si de reinnoirea structurii coroanei. Champion si De Constantinopol)sunt cantonate indeosebi in Delta si in zona colinara. -coborarea zonei fructifere periferice spre partea mediana a pomului . cu sanse reduse in formarea ramurilor de rod viguroase si a unor fructe de calitate superioara. A trebuit sa treaca multi ani si oamenii sa constate ca . dupa care se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru ramificare. De Portugalia. Incepand din anul 1992 .2/3 din lungime si de eliminare a lemnului batran si epuizat. In urma acestor interventii se formeaza 3-4 lastari anticipati cu muguri de rod. in asa fel incat anual sa se reduca cel mult 30% din volumul coroanei pentru a nu compromite recolta de fructe. Aceasta lucrare se repeta timp de 3 ani consecutiv. -realizarea unei repartizari mai uniforme a noilor ramuri de rod in coroana pomului. sunt retinuti din 20 in 20cm lastarii vigurosi. La pomii cu recolte mici (sub 40% din recolta normala) taierile se fac mai tarziu.intr-o plantatie din Braila a fost descoperita arsura bacteriana si productia de gutui a devenit nesigura.-activarea mugurilor adventivi si dorminzi din zonele degarnisite. cand fructele au marimea unei alune si nu mai cad fiziologic. Specificul culturii gutuiului Soiurile de gutui mai rezistente la ger (De Husi. Stimularea formarii anticipatelor se realizeaza prin ciupitul lastarilor retinuti la inaltimea de 35-40cm. cu multe zone degarnisite si ramuri de rod debile. Pentru a preveni aceste neajunsuri. Pomii care nu au fost taiati in perioada de tinerete si au un semischelet lung si subtire.

gutuiul creste ca arbustoid. Pe baza acestor observatii si constatari. asemanatoare mladitelor la mar si par si ramuri scurte. taierile constau in reductia semischeletului la nivelul unei maciulii viguroase. Winter Banana cultivat pe Valea Teleajenului produce fructe rosii. Astfel soiul Jonathan realizeza fructe intens colorate (rosu inchis) pe valea Gorgovei (Ramnicu-Valcea) si in localitatile Sisesti si Bistrita (Mehedinti) . cu inaltimi de 2-3 m si coroana rasfirata. care au capacitatea de a forma ramuri noi lungi. cu muguri mixti si vegetativi. alba sau roz cu nervuri rosietice. se apreciaza ca in prezent plantarile pe suprafete mici par deocamdata sa fie singura alternativa de a mai produce gutui pentru nevoile gospodaresti. BistritaNasaud si Maramures . In anul 4 se fac taieri de reductie a semischeletului si de regenerare a maciuliilor si coarnelor de melc. purtatoare de rod. Dar cei mai multi meri se intalnesc pe dealurile si vaile judetelor Arges. dupa 4-5 ani de rodire( fara raieri). eliminarea maciuliilor epuizate si reductia semischeletului. iar cei mai putini in sud-estul tarii si in campie. iar in cultura este condus cu trunchi (mijlociu si inalt) si atinge o inaltime de 8-10 m. marul se cultiva pretutindeni. de unde si denumirea de maciulie. soiul Golden Delicious produce fructe galben-portocaliu in judetul Bacau . Cand numarul maciuliilor este pra mare. in perioada de formarea coroanei.pomii plantatii izolat au fost mai putin atacati si chiar s-au refacut dupa 2-3 sezoane de vegetatie. Unele soiuri de mar dau fructe de o calitate exceptionala numai in anumite conditii de microclimat. Soiurile de gutui se altoiesc pe portaltoi de gutui inmultiti prin butasi sau marcotaj. In timpul rodirii. Pe ramurile de schelet si semischelet se formeaza ramuri de rod lungi. Dupa fructificare. pana la crearea unor noi soiuri rezistente la focul bacterian. varful lastarului se ingroasa si capata forma unei maciuci. Taierea de productie La pomii tineri. Scaderea potentialului de crestere al ramurilor este compensata de trezirea la viata a mugurilor suplimentari (de la baza lor si a semischeletului). ramurile roditoare lungi se scurteaza cu 1/3 din lungime pentru stimularea pornirii in crestere a mugurilor de la baza si realizarea unor maciulii viguroase. Soiurile sunt autocompatibile si de aceea nu necesita polenizatori . . ramurile de schelet se arcuiesc si in interiorul coroanei pornesc lastari vigurosi (din muguri dorminzi de la baza sarpantelor) care tind sa restabileasca forma naturala a coroanei. taierile sunt mai moderate si constau in : scurtarea maciuliilor subtiri deasupra unui mugure vegetativ. situate la o distanta mai mare de ramurile de schelet. cresterilre se domolesc si pomii formeaza numai ramuri de rod scurte. Dupa 5-6 recolte . Pomii incep sa fructifice in anii 3-4 de la plantare. ramurile de semischelet ale gutuiului se arcuiesc sub greutatea fructelor. Specificul culturii marului In tara noastra . In anii 2-3 . La pomii maturi . In acest caz. In stare semispontana. iar Frumos de Voinesti capata culoare si stralucire numai pe valea Dambovitei. Din mugurii micsti iau nastere lastarii fertili care poarta in varf o floare mare. se fac taieri de normare prin care se elimina cele slabe. de la nivelul marii pana in zonele premontane.

Romus 3. Jonathan. Cu toate ca portaltoiul produce schimbari importante in cresterea si rodirea pomilor . Soiurile de vigoare mijlocie (Akane. De multe ori fructele obtinute sunt bogate in reziduuri toxice si devin periculoase pentru consumatori. ramificare si tipul de fructificare desi sunt influentate nu pot fi modificate foarte mult .Priscila. soiuri cu ramificatii lungi si subtiri.Starking Delicious’’. M26. Ionared). Dintre acestea. 2. sortimentul de soiuri este mai restrans sau mai bogat in functie de preferintele consumatorilor si destinatia productiei. Pentru prevenirea acestor neajunsuri au fost create si introduse in cultura soiuri noi. Delia. cu rezistenta mare la bolile principale ale marului. Cresterea si rodirea In conditiile de livada. cordonul fus-tufa si Tesa (pentru livezile superintensive). Toate acestea sunt foarte productive si dau fructe de calitate. MM106) rodesc mai devreme si au o durata de viata mai scurta decat cei altoiti pe portaltoi franc. mijlocie si mare). Granny Smith .soiuri cu ramificatii scurte (Starkrimson. Soiurile de vigoare slaba (Starkrimson. soiurile de mar au fost grupate astfel: .In zonele favorabile de cultura pentru mar. etc. marimea si calitatea recoltei. intensiv si superintensiv. fusul subtire. longevitatea economica a plantatiilor. 3.. Frumusetea Romei. aceste soiuri realizeaza pomi mai bine dezvoltati. in care un rol important il au tratamentele fitosanitare si dozele mari de ingrasaminte. Jonathan) se pot asocia cu portaltoi de diferite vigori (mica. Dar aceste performante se obtin numai cu tehnologii de varf. Asociate cu portaltoi de vigoare mijlocie (MM106) si mare (PF Cretesc). Cand se altoiesc pe potrtaltoi slabi ( M9) formeaza pomi uniformi. frumusetea romei si NJR 64). soiurile de mar asociate cu portaltoi de vigoare mica M27. Infiintatea plantatiilor Marul se planteaza in sistem clasic.In exploatatiile viabile. Dupa modul de ramificare. Aceasta explica de ce se cultiva mai mult soiurile din grupele . dispuse uniform pe ramurile principale ale coroanei (Jonathan. cu o comportare normala atat la densitatile de 1250-1666 pomi/ ha cat si in cele de 833-1000 pomi/ha. Ciprian. Fuji. destinati livezilor superintensive. Wagner permiat. mai importante sunt : Prima. asezate etajat( James Grive.. Formele de coroana recomandate sunt : piramida etajata rarita ( pentru livezile clasice). Sub influenta portaltoiului au loc modificari importante si in ce priveste intrarea pomilor pe rod. P22. soiurile de mar se grupeaza in trei categorii : 1. Pomii altoiti pe portaltoi vegetativi (M9. care rodrsc mai tarziu si sunt mai longevivi. Goldenspur) asociate cu portaltoi vegetativi de aceeasi vigoare (M9) formeaza pomi mici si debili care nu pot fi plantati decat in livezile superintensive. ritmul si vigoarea de crestere a soiurilor de mar se modifica foarte mult in functie de portaltoiul folosit. Pentru stabilirea sistemului de taiere dupa particularitatile de rodire ale pomilor. productii de peste 60t/ha in anii 4-7 de la plantare.Pionier. Florina.Golden Delicious’’ si . unde au nevoie de un mijloc de sustinere. palmeta (pentru livezile intensive). soiuri cu ramificatii lungi si viguroase. pot realiza la densitati de 2570 pomi/ha . realizand densitati de 200-2500 pomi/ ha. Generos. Golden spur) dispuse uniform pe toate ramurile multianuale. Libery.

Prin taieri trebuie sa se asigure : -imbunatatirea regimului de lumina din interiorul coroanei . Drept urmare ramurile de schelet se degarnisesc usor. Patul si Wagner premiat si mai mica la soiul Golden Delicious. iar zona productiva se deplaseaza foarte repede spre periferia coroanei. infloreste tarziu si de aceea scapa de ingheturile tarzii de primavara. Goldenspur. cu un semischelet relativ slab. . prin reductia semischeletului lung si subtire. Prin taieri . se fac taieri severe pentru realizarea unui echilibru intre elementele permanente (schelet) si nepermanente (scemischelet si ramuri de rod) ale coroanei si intre ramurile purtatoare si nepurtatoare de rod. Caderea fiziologica a fructelor este mai accentuata la soiurile Jonathan. dispus orizontal. . Pentru stabilirea liniei de taiere a pomilor se fac aprecieri generale asupra varstei si starii de vegetatie a pomilor. Mutsu. Yellospur).inlocuirea semischeletului viguros cu pozitie verticala. asigurandu-se astfel un raport favorabil de 3 :1 intre ramurile anuale si multianuale. Prima). crescute lateral si distantate relativ simetric.1. pentru prevenirea formarii . inclinarea. care fructifica frecvent pe nuieluse si mladite (Golden Delicious. iar urmatorii 2-3 ani pe un semiscelet garnisit cu tepuse. care atarna si umbreste coroana. semischeletul si ramurile de rod se reinnoiesc contunuu. la 25-30cm. in varsta de 2-5 ani In primul ande rodire. arcuirea si torsionarea ramurilor verticale viguroase. Tepusele se formeaza mai intai pe ax si sarpante. . format in urma taierilor de plafonare. Taierile de productie Dupa intrarea merilor pe rod se fac taieri de productie pentru mentinerea unui echilibru fiziologic intre procesele de crestere si fructificare.scurtarea in cepi a semischeletului aflat in curs de epuizare pentru multiplicarea punctelor de crestere si ramificarea sarpantelor si subsarpantelor . nuieluse si mladite. pentru a nu provoca cresteri noi si indesirea coroanei. pentru a le determina sa initieze formarea mugurilor de rod. Wagner premiat. -simplificarea si regenerarea ramificatiilor fructifere complexe si imbatranite . Marul spre deosebire de alte specii. pomii se incadreaza si se mentin in parametrii constructivi ai coroanei. La soiurile cu sarpante si subsarpante garnisite cu numeroase ramuri de rod se fac taieri de rarire. ramura de ramura . punandu-se accentul pe suprimarea celor verticale.repartizarea uniforma a rodului in coroana pomilor. intre mugurii vegetativi si cei roditori. a incarcaturii de rod si a dimensiunilor ramurilor anuale.realizarea unui spatiu de lumina intre sarpantele suprapuse.Delia. apoi dupa 2-3 fructificari . iar noile cresteri sunt mici si debile. . Jonathan.. rodesc abundant si se epuizeaza foarte repede. Soiurile spur rodesc pe tepuse ( Starkrimson. . Nu se fac scurtari de ramuri.reinnoirea semischeletului cu ramuri anuale viguroase. Soiuri standard. La merii tineri. Aceste ramuri se formeaza pe lemn tanar de scelet sau semischelet de 1-3 ani. 2. La merii maturi. Idared. majoritatea soiurilor de mar fructifica pe ax si pe saante. -redresarea pozitiei sarpantelor si a subsarpantelor prin taieri de transferare a directiei de crestere . pe un semischelet scurt si viguros.umbrerlei pomului’’ . la care semischeletul si ramurile de rod se amplifica mult prin alungire si ramificare. taierile sunt relativ reduse si constau in rarirea formatiunilor indesite. . . Majoritatea soiurilor de mar sunt autosterile si deci au nevoie de polenizare incrucisata.

rarirea ramurilor anuale viguroase. .cazul III. Ramuri scurte si debile . .pomi cu o incarcatura de muguri de rod supra-optimala si cresteri slabe In anii de mare productie. iar incarcatura de rod.cazul II. de prezenta sau absenta rodului si de reactia soiului la taiere.pomi cu o incarcatura optima de muguri de rod si cresteri normale sau slabe. Ramuri lungi si viguroase . se intensifica reductia scheletuluisemischeletului. . Ramurile retinute nu se scurteaza pentru a nu intarzia cu un an formarea mugurilor de rod. In perioada de mare productie. La acesti pomi se fac amputari severe pentru diminuarea punctelor de rodire in favoarea celor vegetative. garnisit cu numeroase ramuri de rod. la distanta de 25-30cm. .o reducere severa a semischeletului subtire si degarnisit. purtatoare de rod a). Linia de taiere va consta in : -pastrarea tepuselor ca puncte principale de rodire .pomi cu cresteri viguroase. Cand in coroana pomilor domina ramurile viguroase. prin taieri se urmareste temperarea cresterii acestora si crearea unor conditii mai bune pentru formarea mugurilor de rod. nivelul cresterilor anuale poate fi relativ cresteri slabe redus .Pomi cu multe ramuri de rod viguroase. La cresteri slabe. situate intre cele viguroase. a). . precum si a vetrelor de rod imbatranite (dupa 5-6 recolte). Rarirea se face prin suprimarea ramurilor slabe. In aceste conditii se va tine cont de numarul si vigoarea acestor ramuri in coroana. Cand pomii rodesc excesiv de mult sau sunt supusi unor taieri severe pentru regenerarea coroanei si a structurilor fructifere. sunt indicte urmatoarele interventii : .simplificarea si reintinerirea semischeletului puternic ramificat.Intensitatea taierii se stabileste in functie de varsta si vigoarea semischeletului si a ramurilor de rod. La cresteri normale se urmareste rea lizarea unei repartizari uniforme a mugurilor in coroana in asa fel incat distanta dintre fructele recoltate sa fie de 15-20 cm. b). . concomitent cu diminuarea incarcaturii de rod a pomului. mult diferentiate intre ele : . . Acest caz se intalneste la soiul Golden delicious altoit pe M9. -mentinerea integrala a tuituror nuieluselor si mladitelor .pomi fara rod.suprimarea sau reintinerirea semischeletului care nu a fost supus taierilor de regenerare in anul precedent. . mugurii de rod nu se formeaza. concomitent cu simplificarea formatiunilor fructifere retinute.efectuarea unor reductii puternice in lemn de 3-4 ani pentru activarea de noi cresteri (din mugurii dorminzi si adventivi) pe sarpante si subsarpante.cazul IV.cazul I. Interventiile prin taieri constau in : . in vederea formarii unui semischelet puternic. Pentru activarea cresterilor si prevenirea unei diferentieri abundente a mugurilor de rod. la soiurile de mar apar 5 situatii. excesiv de mare.

unde temperature medie anuala este cuprinsa intre 9. . sortimentul de par este compus din soiurile: Trivale.rarirea smicelelor. . Pana la obtinerea unui sortiment nou de pere. In perioada de productie unele soiuri Golden delicious Wagner premiat. pentru formarea de noi puncte pentru anul urmator . purtatoare a unui mare numar de muguri de rod (15-25). Cardinal) formeaza mladite viguroase. La acesti pomi nu se fac taieri . Dambovita. soiurile de par se planteaza in livezi cu densitati mici (500-625 pomi/ha). In zonele de sud si sud-est ale tarii (Bucuresti. se supraincarca cu muguri de rod si tind safructifice intermittent. Soiurile de par altoite pe gutui se planteaza pe soluri fertile si profunde.suprimare ramurilor vegetative situate pe curbura semischeletului si pastrarea celor laterale. cazul V. Argesis.50C si 110C. b). pentru diminuarea semischeletului cu pozitie defectuoasa in coroana care timp de 2-3 ani nu a format ramuri purtatoare de rod. Abatele Fetel.si Botosani. Valcea. Bella di Giugno. cultura parului este cantonata in zona colinara si are o pondere mai mare in jidetele Arges.Taierea pomilor neglijati. PasseCrassane. prin taieri efectuate la nivelul unui pintrn sau tepusa . Odata cu diversificarea sortimentului de soiuri si portaltoi se spera sa se mareasca arealul de cultura . iar cele altoite pe portaltoi franc . utile fructificarii . Untoasa precoce. taindu-se la nivelul unei ramuri viguroase cu pozitie exterioara. palmeta si fus subtire. unele soiuri de mar altoite pe portaltoiul M9 ( Prima. . La pomii aflati in declin. Williams. Mehedinti. Williams rosu.In timpul fructificarii. dar.reductia semischeletului slab periferic. valoros si rezistent la boli si daunatori si sa aplicam mai putine tratamente poluante.Pomi cu cresteri viguroase relativ putine. Triumf. Morettini. . s-a observant ca in multe livezi pomii au inceput sa produca din ce in ce mai putin si sa se usuce. Desi putine la numar (3040 ramuri pe pom ) mladitele pot asigura o productie normala datorita numarului mare de fructe legate la nivelul ramurii. Parul (Pirus sativa). Conference. nuieluselor si mladitelor la distanta de 25-30cm una de alta. Pomi sunt condusi ca piramida etajata rarita. dupa 5-6 fructificari. cel mult se reduce semischeletul periferic. . in anul fara rod se fac taieri severe in lemn de 4-5 ani pentru refacerea streucturii nepermanente a pomului. . Buzau. medii (833-1250pomi/ha)si mari (15003333pomi/ha). de regenerare a formatiunilor de rod simple si complexe. Suceava. Medgidia). In acest scop se fac taieri : de reductie a axului semischeletului si a ramificatiilor laterale .reductia sau eliminarea in totalitate a semischeletului batran si epuizat. Contesa de Paris si Cure.regenerarea ramificatiilor de rod. In functie de traditie si de vigoarea pomilor. purtatoare de rod. concomitent cu scurtarea a 1/3 din lungime a celor existente. care nu a fost afectat de taierile de regenerare din anul precedent. Prahova. garnisit cu pinteni multianuali. - - Specificul culturii parului In tara noastra. intalneste conditii favorabile de cultura in zonele mai calde.

Josefina de Malines b).Abatele Fetel .. tepusele sunt situate pe vetre de rod (cu multe ramificatii).pe soluri mai sarace.Pentru export si consumul in . Taierile de productie La pomii tineri. Dr. Joule Gutot si Josefina de Malines. Specificul culturii piersicului Piersicul intalneste conditii favorabile de cultura de cultura in Campia roamana si in Dopbrogea . inmultite prin samburi. Cure. Oliver de Serres. Cu toate acestea. o reductie periodica in lemn de 4-5 ani a semischeletului si o regenerare individuala a formatiunilor fructifere complexe sunt necesare pentru a stimula aparitia unor noi puncte de crestere. Pentru relansarea culturii piersicului . . care fructifica pe mladite (Wiliams) si formeaza tepuse pe lemn tanar (2-3 ani). dupa mar si prun.Untoasa Bosc . Cu multi ani in urma. Infloresc mai devreme soiurile Contesa de Paris. Hardy)et. Soiuri standard. Plantatiile erau reduse ca numar si cuprindeau numai soiuri cu pulpa alba. Cand pomii intra in perioada de mare productie. Untoasa precoce Morettini. O data cu introducerea in cultura a soiurilor americane cu pulpa galbena. dar exista si soiuri cu tendinta de a lega fructe fara fecundare (partenocarpie). in functie de vigoarea acestuia. Tipul de fructificare diferentiaza soiurile de par in : a). piersicul crestea liber pe dealurile insorite alaturi de vita de vie. taierile normale constau in reductia semischeletului la 3-6 tepuse. b). In acest caz se fac taieri de rarire. Ducesa de Angouleme. aceste soiuri se impart in : a). in noile plantatii se stabilesc polenizatorii. dar pierderile cauzate de ingheturile de revenire sunt minime si nu afecteaza recolta.Abatele Fetel. care fructifica pe tepuse: Passe Crassane. pentru obtinerea unei recolte normale. Untoasa Hardenpont. care fructifica pe tepuse. Doyenne du Comice. Cand sunt altoite pe acelasi portaltoi. Untoasa Giffard. incat in 1989 piersicul ocupa locul 3 ca productie si importanta economica. noile plantatii trebuie infiintate cu soiuri care au valoare in functie de destinatia si modul de valorificare a productiei . In timpul fecundarii. c). Soiurile incompatibile cu gutuiul se altoiesc cu intermediary (un soi de par compatibil cu gutuiul: Cure. Williams. soiuri de vigoare supramijlocie si mare: Cure. care rodesc predominant pe nuieluse si mladite Williams. majoritatea soiurilor de par se comporta ca autosterile. cultura piersicului a inceput sa se dezvolte. cu polen fertil. pentru toate soiurile de par. Pastavioara. reductie si regenerare. Soiurile de par infloresc mai devreme decat cele de mar. soiuri cu vigoare mica: Dr. soiurile spur. Contesa de Paris. A urmat o perioada de stagnare si chiar decadere. La soiurile standard. apar diferente de crestere intre ele in functie de insusirea lor genetic. Cresterea si rodirea Soiurile de par cresc mai puternic pe portaltoii franc si mai slab pe gutui. precum si in centrul si nord-vestul Transilvaniei. Joule Guyot si cel mai tarziu soiul Napoca. Dupa vigoarea de crestere. Pastravioara. in podgoriile din Muntenia si Oltenia. in zona de campie si colinele dealurilor din vest.soiuri cu vigoare mijlocie: Untoasa Bosc. se aplica taieri lungi si o regenerare periodica a semischeletului. Passe Crassane.

care necesita taieri putine si fructele pot fi recoltate direct de pe sol. Springold. compacte si columnare. migdal amar si corcodus.necterine si pavii. rodire si degarnisire durata de viata a piersicului nu depaseste 12-14 ani. nectarinele si paviile. Springtime. iar mai tarziu. compacte si umede. In livezile superintensive. Jerseyland. Babygold 8 etc. Piersicul pitic se planteaza la 3/1m si se conduce conduce sub forma de tufavas.stare proaspata se folosesc piersicile propriu-zise. Necterinele sunt prezente la noi prin soiurile : Crimsongold. Independence. Redhaven. Distantele de plantare sunt de 6/4m in livezile clasice in care pomii sunt dirijati ca vas ameliorat si 4. Halehaven. Southland. Soiurile altoite pe acesti portaltoi au o vigoare mare si mijlocie si sunt mai rezistente la seceta si ger. pomii sunt plantati la distanta de 3/1m si dirijati sub forma de cordon vertical. Datorita acestui ritm rapid de crestere . Nescarinele au pielita neteda si pulpa aderenta la sambure. fructifica . Dintre piersici. Nectared 4. Elberta. Piersicile au pielita pubescenta si pulpa galbena sau alba. In perioada de tinerete. Nectered 6.4m in livezile intensive in care pomii sunt condusi cu coroane aplatizate. pomii formeaza lastari vigurosi. Portaltoii piersicului Piersicul se altoieste pe piersic. Vivian. Piersicul intra pe rod in anul 3-4 de la plantare. Sortimentul de soiuri Sortimentul la piersic este compus din : piersici propriu-zise. Cardinal. Din piersicul comun au fost selectionati si omologati in tara noastra doi portaltoi : De Balc si Oradea 1. Paviile sunt pubescente. Migdalul amar imprima soiurilor de piersic cresteri mai mici si o foarte buna rezistenta pe solurile calcaroase si secetoase. Soiurile de piersic sunt autocompatibile (cu mici exceptii) si de aceea nu sunt necesare alte soiuri polenizatoare la plantare. cand intensitatea cresterilor se reduce. Babygold 6. Pentru gradinile familiale trezesc interes soiurile pitice (dwarf) si semipitice (semidwarf). au pulpa tare si aderenta la sambure. Corcodusul se foloseste mai rar ca portaltoi pentru piersic si numai pe solurile grele. Cresterea si rodirea Soiurile de piersic au o crestere intense si o precocitate in rodire foarte pronuntata. cu 2-3 serii de anticipati. care indesesc coroana si favorizeaza instalarea timpurie a fenomenului de autorarire sau de degarnisire a ramurilor de schelet. Specificul infiintarii plantatiilor Cultura piersicului standard se infiinteaza in sistem intensiv si superintensiv. iar pentru industrializare . mai importante sunt soiurile :Madeleine Pouyet. La inceput pomii fructifica pe ramuri mixte si anticipate. Flacara etc. Sortimentul de pavii este alcatuit din soiurile: Fortuna. fantasia si Romamer.

Piersicul are un repaus scurt si o inflorire timpurie (aprilie). ramurile de rod aflate in numar mare sunt mai dese si de vigoare slaba. Piersicul dwarf prezinta pomi de talie mica (0. In plantatiile cu densitate mare. Dintr-un mugure florifer se formeaza o singura floare. In aceasta situatie. se raresc la 10-15 cm una de alta. . Dupa un an de productie. cand scoarta ramurilor se brunifica si mugurii se usuca. La taierea de normare. iar cele de semischelet se suprima. Daca acestea sunt prea dese. Pe ramurile anuale. mugurii suplimentari (adventivi si dorminzi) de pe sarpante si subsarpante sunt mai usor activati in crestere decat la celelalte specii pomicole. iar celelalte salbe cu un potential de fructificare redus se suprima. La pomii intrati in plina productie. cu salbe si buchete. cu sarpantele si subsarpantele degarnisite. care prezinta spre varf mixte si salbe.8-1. care pot suplini prin muguriilor floriferi ramurile mixte de un an. In anii cu ierni grele si geruri aspre. In aceste cazuri exista tendinta indesirii si umbririi reciproce a pomilor si drept urmare diferentierea mugurilor si maturarea lemnului au mult de suferit. La pomii aflati la sfarsitul perioadei de mare productie. Ramurile mixte care garnisesc sarpantele se raresc prin suprimarea celor slabe. daca se gasesc in prelungirea semischeletului.si pe salbe si buchete. care se deschid esalonat pe o perioada mai indelungata. Pe existenta acestor lastari. care ulterior devin ramuri mixte. linia de taiere se schimba. apropiate de schelet si cu multi muguri floriferi. oferind un peisaj coloristic fara egal. mugurii piersicului sunt asezati solitar(buchete. taierile de productie se executa primavara tarziu.4m). Prelungirea semischeletului se reduce la nivelul unei salbe viguroase. Taierile de productie Taierile de productie la pomii tineri constau in rarirea ramurilor mixte (la 2025 cm). pomii lastaresc puternic si dezvolta ramuri viguroasede 1-1. sunt acceptate pentru rodire si ramuri mixte evoluate ( de 2 ani). ramurile fructifere predominante sunt salbele si buchetele de mai. cu salbe si buchete de mai viguroase. In urma taierilor de fructificare. Ramurile mixte ramificate (cu anticipate) se simplifica. suprimarea salbelor si buchetelor.5m lungime. taierile de productie incep din timpul vegetatiei si constau in ciupirea lastarilor formati pe ax si saprante (la 25-30cm lungime) in vederea obtinerii unor anticipate viguroase (40-60cm). de culoare roz sau rosu-frez. efectuata primavara devreme. Soiurile sunt precoce si foarte productive. cu coroane dese formate din ramuri scurte normale si anticipate. lipsite de rod. Se suprima si semischeletul periferic. deoarece au ramificatii multe si debile. Dupa rodire aceste ramuri se inlatura. Fructele sunt acceptabile ca marime si de calitate apropiata celor obtinute de la soiurile standard. La taierea de productie se retin mai multe ramuri de semischelet. salbele si ramurile anticipate. ci o perioada de vegetatie pr3elungita. Se inlatura buchetele . frunze mari intens colorate si flori simple sau involte. care se raresc la distanta de 10-15cm. La acesti pomi. salbe) sau in grupuri (ramura mixta). cu pierderi mari de ramuri si muguri de rod. in sensul ca sunt retinute pentru compensarea rodului pierdut toate ramurile viabile din partea de sus a coroanei . taindu-se deasupra unei anticipate viguroase. In total pe pom se obtin 20-30 ramuri mixte (normale si anticipate). pe fiecare ramura taiata in timpul vegetatiei sunt retinute 1-2 anticipate. se bazeaza taierea moderna a piersicului. Ramurile mixte viguroase se scurteaza la 60-70cm lungime sau se elimina cu o portiune delemn vechi.

Renclod Althan.soiuri cu inflorire tarzie –Tuleu gras si Vinete romanesti. Pomii incep sa fructifice cand au varsta de 3-4 ani (Stanley.5. In functie de momentul deschiderii florilor. Soiurile cu coroane compacte.5m lungime.0m . Centenar si Stanley. Agen). Silvia.0 m. unele din ele fiind prezente si astazi in sortiment. Carpatin.soiuri cu inflorire mijlocie. cultura prunului era concentrata la acea data mai ales in judetele Arges si Valcea.Stanley . in livezile intensive la 5/ 3. . iar la superintensive.soiurile Anna Spath. iar cele cu coroane aerisite pe buchete ramificate. Majoritate soiurilor au coroanele compante si umbrite datorita numarului mare de lastari anticipati care apar inainte de intrarea pomilor pe rod (Agen. la safarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie. Exista insa si soiuri care au coroanele mai rare si mai bine luminate (Stanley. soiurile de prun trebuie sa fie amplasate mai ales in localitatile consacrate. Olt.Stanley. rodesc pe ramuri mijlocii si ramuri lungi.5-4. Durata de viata a prunului variaza intre 25-35 ani. Dupa recensamantul din 1979 .soiul Vinete de Italia nu se adapteraza la conditiile de campie.5 milioane de pruni si in judetele Buzau. intensive si superintensive. cu unghiuri de insertie diferite in functie de soi. soiurile de prun altoite pe corcodus au o talie mare (910 m). Tuleu gras si Timpurie Rivers dau rezultate slabe in zonele mai inalte . Prahova. Peche). Minerva).soiurile : Anna Spath. cercetatorii recomanda soiurile : Gras romanesc. -pe coline si la campie. . Albatros.4-4m ). cu peste 3. -pe dealurile subcarpatice – soiurile : Pitestean. Anna Spath) sau 7-8 ani (Uriase). prunul este pe primul loc in randul speciilor pomicole cultivata in tara noastra. Anna Spath). 5-6 ani (Tuleu gras. Spre deosebire de mar si par. prunul se planteaza la distanta de 5. in care de-a lungul veacurilor s-au format numeroase populatii locale. Pentru plantatiile de prun care se infiinteaza : . prunul infloreste mai devreme. Cresterea si rodirea In primii ani de livada prunii formeaza cresteri viguroase de 0.5-1. Intrucat majoritatea soiurilor de prun sunt autoincompatibile se recomanda ca in parcela sa se planteze 2-3 soiuri cu inflorire simultana pentru asigurarea polenizarii incrucisate.o / 4. la 3. Vinete de Italia . Infiintarea plantatiilor Prunul se planteaza pe terenuri plane si terenuri amenajate in terase si in parcele prevazute cu alei de trafic tehnologic.Specificul culturii prunului Prin plantarile masive efectuate in gradinile populatiei. soiurile de prun se grupeaza in : -soiuri cu inflorire timpurie – Gras romanesc . Caras-Severin si Hunedoara cu 3-3. in tara noastra. In livezile clasice. deosebit de valoroase ( Tuleu gras.5-5. din regiunile intîi si aIi-a pomicola.5/2m (Agen.0-3. iar cele altoite pe prunul franc au talie mijlocie (5-7m) sau mica (3. In aceste zone temperatura medie anuala de 9-100C si precipitatiile insumate de 650mm ceeaza conditii deosebite de cultura pentru prun. Livezile care se infiinteaza sunt clasice.si Gras ameliorat . .pe dealurile inalte si mijlocii.Agen. In prezent sortimentul de prun este destul de variat. Vinete romanesti). Pentru obtinerea unor rezultate economice valoroase.5 milioane de pruni. In anii 9-10 de la plantare.6.

se fac taieri in lemn de 4-5 ani. cu atat mai mult cu cat visinele sunt cerute la export. Mures. unde visinul se inmulteste prin drajoni si fructifica de timpuriu. eliminandu-se toate portiunile degarnisite si neproductive. Vrancea. Cultura visinului este relativ redusa in tara.3-1/2 din lungime . La pomii netaiati ani de-a randul. Beneficiind de un sortiment valoros de soiuri autofertile autohtone. Grase romanesti) se fac taieri de reductie in lemn de 3-4 ani. Iasi. cu portul redus precoce si autofertili care an de an dau productii mari de fructe de cea mai bina calitate. tara noastra poate si trebiue sa extinda intr-un ritm rapid cultura superintensiva a visinului. La pomii aflati in plina rodire. Cu aceasta ocazie se reduce semischeletul care s-a degarnisit in timpul ramificarii. deasupra unei ramuri viguroase. iar ramurile debile si epuizate se suprima. cu cresteri normale. Bacau.alungit. scurtarea semischeletului tanar.autoincompatibile (Tuleu gras) Soiurile autoincompatibile partial sau total fructifica normal numai in conditiile in care li se asigura cei mai buni polenizatori. pentru fructificare si ramificare. unei lacome si de semischelet 1. . petru ramificare si fortificare. soiurile de prun se impart in : -autocompatibile (Stanley) -partial autocompatibile (Agen) . vaslui. Anna Spath). Cluj. Vinete romanesti. Specificul culturii visinului Visinul se cultiva in principal pe colinele judetelor botosani. Arges. In zonele de sud-est si nord-vest ale tarii se intalnesc populatii si hibrizi naturali ( Prunus cerasus x Prunus fruticosa).Dupa modul in care se comporta florile in timpul fecundarii. Exista si populatii de visin care s-au format si s-au extins in gradinile familiale din zonele de campie si pana in cele premontane. se fac taieri in fiecare an pentr normare incarcaturii pomilor cu rod. cu cresteri mai reduse si pozitia sarpantelor arcuita si orizontala. sarpantele si aubsarpantele se taie in lemn de 5-6 ani deasupra unei ramificatii laterale. garnisit cu numeroase buchete si ramuri mijlocii. precum si a celor epuizate de recolte. Valcea si Dolj. care constau in intinerirea semischeletului care a depasit varsta de 4-6 ani. taierile sunt mai usoare si constau in scurtarea prelungirilor sarpantelor cu 1/3-1/2 din lungime pentru stimularea ramificarii. se suprima ramurile care au rodit alsab si prezinta zone mari neroductive. exista garantia realizarii unei recolte economice din acest punct de vedere. evitandu-se astfel dezbinarile si frasngerile ramurilor. garnisite cu buchete ramificate (Stanley. Cea mai mare parte din productia de fructe se obtine din gradinile populatiei. La soiurile cu ramuri viguroase. Cand 20-30 % din flori au fost fecundate. Taierile de productie La soiurile cu ramurile de schelet dresate si fragile. La pomii vigurosi . portaltoi nanizati si tehnologii de cultura moderne. curbate si subtiri ( Tuleu gras.

cu trunchiul definit si coroana globuloasa si ampla. se suprima. Taierile de productie se pot face si vara. pomii au o inaltime mica (2-3m). . formata din ramuri permanente si nepermanente viguroase. Visinul este o sepcie precoce. soiurile de visin pot fi grupate in : . mai putin ramificate. pentru ca bratele coroanei tufa vas sa fie formate cat mai aproape de nivelul solului. Mocanesti16. Dupa varsta intrarii pe rod. iar cel format prin evolutia pletelor se poate reface taindu-l deasupra unei formatiuni de rod (buchet de mai. Avantajul taierii de vara consta in aceea ca imbunatateste regimul de lumina din interiorul coroanei. care sa poata prelua energia de crestere si sa o repartizeze uniform pe formatiunile fructifere. Morella neagra tarzie. Fructificarea se realizeaza in principal pe ramuri plete si mai putin pe ramuri mijlocii si buchete de mai. Cresterea si rodirea Dupa vigoarea de crestere si habitus. Taierile de productie Prin taierile de productie se limiteaza extinderea sarpantelor si subsarpantelor in afara cadrului proiectat. Reductia semischeletului se executa la nivelul unei ramuri anuale vegetative sau de rod. care incepe sa fuctifice in anul 2 de la plantare (soiul Vrancean).Infiintarea plantatiilor Se infiinteaza pe terenuri usoare si bine drenate. Scuturator. . coroanele globulosturtite. suficient de valoroase. Soiurile arbustoide aflate in cultura sunt :Pitic de Iasi. alcatuite din ramuri lungi si subtiri. Din aceasta grupa fac parte soiurile Mari timpurii. se reinnoieste semischeletul epuizat si se fortifica formatiunile tinere. cu un potential mare de crestere si de ramificare. Reductiile axului sarpantelor si subsarpantelor se fac deasupra unor ramuri laterale. Incepand cu anuii 3-4 de la plantare. Spaniole . adeseori pletoase. . soiurile de visin se pot grupa in : soiuri arborescente si soiuri arbustoide. Pentru livezile superintensive se folosesc vergi subtiri si cu mugurii axilari in totalitate. Crisana2. Vrancean. fortifica mugurii diferentiati si limiteaza aparitia gomelor pe sectiunile taiate ale ramurilor. Soiurile arborescente realizeaza pomi inalti de 5-6 m. dupa recoltarea fructelor. timpurii de Cluj . pe care sunt inserate buchete de mai si ramuri mijlocii.soiuri foarte precoce : Vrancean .5m. ramuri mijlocii).soiuri tardive : Mari Timpurii. in sistem intensiv la distanta de 4x3m superintensiv la distanta de 3/1. Semischeletul imbatranit. soiurile arbustoide incep a drajoneze. La soiurile arbustoide.soiuri precoce : Nana. orizontale.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->