P. 1
Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE - Matematică şi adevăr

Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE - Matematică şi adevăr

|Views: 286|Likes:
Published by eraceanu7731

More info:

Published by: eraceanu7731 on Feb 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/17/2014

pdf

text

original

Biblioteca antroposofic

Corecturi

C utare Index GA Lucr ri Online Urm toarea

Rudolf Steiner Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE Matematic i adev r
GA 324a
ase conferin e inute la Berlin între 24 martie i 7 lunle 1905 Dou conferin e inute la Berlin la 7 noiembrie 1905 i 22 octombrie 1908 R spunsuri la întreb ri puse între 1904 i 1922 Traducere din limba englez de Florin SECO AN Confruntare cu textul german de biolog dr. Petre PAPACOSTEA Nr. bibliografic 324a Traducerea s-a f cut dup The fourth dimension. Sacred geometry, alchemy and mathematics Anthroposophic Press, 2001 Titlul în original: Die vierte Dimension. Mathematik und Wirklichkeit © Toate drepturile pentru traducerea în limba român sunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucure ti 2008

1

COLEC IA INI IERI Seria Biblioteca antroposofic Coordonatorul colec iei: biolog dr. PETRE PAPACOSTEA Redactor: MARIA STANCIU Tehnoredactor: MIHAELA TUDOR Coperta: SILVIU IORDACHE

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a României STEINER, RUDOLF A patra dimensiune Matematic i adev r : ase conferin e inute la Berlin între 24 martie i 7 iunie 1905, Dou conferin e inute la Berlin la 7 noiembrie 1905 i 22 octombrie 1908, R spunsuri la întreb ri puse între 1904 i 1922 / Rudolf Steiner ; trad. din lib. eng.: Florin Secosan ; confruntare cu textul german: Petre Papacostea. - Bucure ti : Univers Enciclopedic, 2008 ISBN 978-973-637-167-7 I. Secogan, Florin (trad.) II. Papacostea, Petre 141.332

Societatea antroposofic din România Strada Vi inilor nr. 17, sector 2, Bucure ti Tel.: 021 323 20 57 www.antroposofie.ro email: romantrop@yahoo.com

ISBN 978-973-637-167-7

COPERTA IV În acest ciclu de conferin e Rudolf Steiner pune în discu ie valoarea spa iului tridimensional imaginat ca fiind construit pe trei axe, x, y, z, perpendiculare fiecare pe celelalte dou . El consider acest spa iu un produs al abstractiz rii i-l nume te spa iu rigid. El crede c acest concept nu ne permite s în elegem realitatea vie, atât la nivel cosmic cât i al indivizilor lumii vii. Prin cre terea sa antigravita ional , planta ne permite s constat m existen a unei a patra dimensiuni, animalul are cinci dimensiuni, iar omul ase dimensiuni.
2

Rudolf Steiner dezv luie numeroase aspecte ce nu pot s nu trezeasc interesul cititorului pentru lucruri care, în majoritatea cazurilor, nu fac parte din preocup rile obi nuite ale acestuia. Explica ia const în logica impecabil a discursului. Acest fapt se explic prin competen a cu care unific punctele de vedere matematice cu cel interior spiritual al celei de a patra dimensiuni i prin bog ia surselor de specialitate citate. Noi nu putem în elege spa iul tridimensional decât descoperind continuu c el este str b tut de manifest rile pluralidimensionalit ii. biolog dr. PETRE PAPACOSTEA

CUPRINS
Treptele adev rului (biolog dr. Petre Papacostea) În leg tur cu publicarea conferin elor lui Rudolf Steiner. Despre aceast edi ie. Prefa la edi ia englez (David Booth)

Table of Contents
Biblioteca antroposofic .................................................................................................................................................. 1 Rudolf Steiner ................................................................................................................................................................. 1 Rudolf Steiner - A PATRA DIMENSIUNE - Matematic i adev r ............................................................................ 1

GA 324a ...................................................................................................................................................................... 1 CUPRINS ................................................................................................................................................................ 3 Partea I Conferin e despre a patra dimensiune................................................................................................................. 6 PARTEA I - Conferin e despre a patra dimensiune........................................................................................................... 10 CONFERIN A I ............................................................................................................................................................ 10 CONFERIN A a II-a ...................................................................................................................................................... 17 CONFERIN A a III-a ..................................................................................................................................................... 22 3

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 66 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 21 ) .................................................................... 77 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 77) ................................................................................................................................................................................. 90 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 125) .......................................... 31 martie 1905.......... 105 Conferin a a II-a Berlin................... 30 CONFERIN A a V-a................................................................................. 62 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 3 ) ........................ 43 SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL........................................................................................................................................ 105 Conferin a I Berlin............................................................................. 63 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ................................................................................................................................... 66 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 26 ) ...................................................................................................................... 62 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 6 ) ........................................................................................................................................................................................................................... 68 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 34) ............ 64 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 18 ) ............................................................. 68 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 35) .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 115 Conferin a a IV-a Berlin.............................................. 116 4 ........................................................................................................................... 17 mai 1905 ............................................ 80 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 82) ............................. 74 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 72) ............................................................................................................................. 97 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ..........................................................Întreb ri i r spunsuri........................................................................................................................ 103 NOTE PARTEA I ...................................................................................................................... 50 DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL .................................................................................................................... 67 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 31) ................................................................................................................................................................................................................................... 81 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 95) .................................................................................................................................................................................................................... 24 mai 1905 ............................................................................................................................................................. 24 martie 1905 .................................................... 65 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 20 ) ................................................................................................. 85 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 118) ................................................................................................................................................................................................................................ 113 Conferin a a III-a Berlin................................................................................. 69 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 47) ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 29 CONFERIN A a IV-a............................................... 36 CONFERIN A a VI-a................ 56 PARTEA a II-a Întreb ri i r spunsuri (1904-1922) ...................... 63 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 11 ) ...... 73 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 54) ......... 91 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 139) ........................................................... 95 ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 144) ....................................................

.............. 7 iunie 1905 ......... 117 Conferin a a VI-a Berlin....................................................................................................................................................................................................................... 12 aprilie 1922 ................................................................................................................................................ 156 5 ....................................................... 154 Haga........ 11 martie 1920 .............................................................................. 15 ianuarie 1921 .......................... 128 Berlin................................................................................................................ 123 NOTE PARTEA a II-a ................................................................................ 127 Nürnberg............................................... 7 martie 1920 .......................................... 130 Stuttgart........... 13 februarie 1913 .............................. 15 octombrie 1920.................. 7 martie 1920 ....................................................................... 11 martie 1920 ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 128 Basel................................... 154 Dornach........ 151 Dornach..... 127 Stuttgart............................................................................. 22 aprilie 1909 ................... 1919 ................................................................................................................ 22 octombrie 1908 ............................................................................................................................................................................ 144 Stuttgart.......... 137 Stuttgart..................... 7 aprilie 1921........................................ 128 Düsseldorf........................................ 138 Stuttgart.......................................... 129 Berlin............................................................................ 127 Berlin.................................... 142 Stuttgart............................................................................................................... 127 Düsseldorf........................................................................................................................................................................................... 31 mai 1905 .................................... 21 aprilie 1909 ..................................................................................................... 1 octombrie 1911 ..........................................................................................................................................Conferin a a V-a Berlin..................................... 31 martie 1920 .................................. 156 LUCR RI CITATE ÎN NOTE ...................................................................................................................................................... 29 decembrie 1922 .... 2 noiembrie 1910 ....................................................................................... 26 august 1921 ......................................................................................... 129 München............................................................ 25 noiembrie 1912 ...................... 150 Dornach....................................... 28 iunie 1908 .................. 141 Stuttgart.................... 155 BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................. 129 Berlin.............................................................................. 30 martie 1920 .............................................. 130 Stuttgart................ 142 Stuttgart.............................................................................................................................. 27 noiembrie 1913 .................... 2 septembrie 1906 .......................................................................................................................................................................................................... 130 Stuttgart......................

Reprezentarea celei de a treia dimensiuni în plan prin mi carea unui p trat bicolor printr-o a treia culoare. Dimensiuni pozitive i negative: Lumea astral este cvadridimensional . CONFERIN A a II-a ² Berlin. mi carea Lunii i a P mântului în jurul Soarelui. Punct i periferie. aceast opera ie nu poate fi efectuat în cazul cubului. Atribute caracteristice ale lumii astrale: numerele. Trecerea de la dimensiuni inferioare la dimensiuni superioare prin mi care. Simetria în oglind . CONFERIN A a VI-a ² Berlin. în stadiile timpurii ale evolu iei el era tridimensional. Moralitatea apare. cea de 6 . tessarakt-ul. Înjum t irea num rului de fe e ale unui octaedru d na tere unui tetraedru. un dodecaedru rombic este proiec ia unui tessarakt în spa iul tridimensional. CONFERIN A a IV-a ² Berlin. Dimensiunile spa iului. Desf urarea tessarakt-ului prin compara ie cu desf urarea cubului. de exemplu. Desf urarea i reprezentarea în culori a celor trei dimensiuni ale cubului. Aplica ia acesteia la p trat i cub. CONFERIN A a III-a ² Berlin. adic în ordine invers sau ca propriile lor imagini în oglind . Propriet ile geometrice ale dodecaedrului rombic comparate cu cele ale cubului i ale tetraedrului/octaedrului. 7 iunie 1905 ² Un hexagon este proiec ia unui cub în spa iul bidimensional. figurile spa iale i perioadele de timp trebuie s fie citite simetric. Transferarea acestei opera ii la reprezentarea unei figuri cvadridimensionale.Partea I Conferin e despre a patra dimensiune CONFERIN A I ² Berlin. 31 mai 1905 ² Desf urarea cubului conduce la o nou analogie pentru reprezentarea tridimensional a tessarakt-ului (cubul cvadridimensional). Analogii ale lumii exterioare cu senza ia interioar : curbarea unor segmente de dreapt tot mai mari în cercuri. Cubul obi nuit este rezultatul aplatiz rii unui cub curbat. P tratul fizic i cel mental. Vizualizarea meditativ a mercurului i sulfului. 24 mai 1905 ² Exerci ii de reprezentare a forma iunilor tridimensionale în dou dimensiuni. A patra dimensiune ca o posibilitate conceptual i ca realitate. Lumea astral . 17 mai 1905 ² Studierea spa iului cvadridimensional ca preg tire pentru în elegerea lumii astrale i a altor forme de existen superioar . CONFERIN A a V-a ² Berlin. în forme inversate sau imagini-oglind . Rela ii simetrice. acesta este semnifica ia mai adânc a doctrinei transmigra iei sufletelor. Axele cubului i ale dodecaedrului rombic. modelele lui Oskar Simony. include întrebarea: Vrei s intri? Kamaloka reveleaz natura animal nepurificat a fiin ei umane. ÄBucle³ în spa iu ca procese i for e naturale reale. ca tr ire astral a panoramei evolu iei viitoare. Alegoria pe terii a lui Platon ca imagine a rela iei dintre realitatea cvadridimensional i spa iul tridimensional. Analogia ca metod pentru elaborarea unei reprezent ri mentale a figurilor cvadridimensionale. 31 martie 1905 ² Gânduri despre spa iul cvadridimensional în conexiune cu opera lui Hinton. Cubul pol opus spa iului tridimensional. Cubul în planul fizic i în cel mental. Mi carea sau timpul ca expresie i manifestare a vie ii. P tratul fizic ca o stagnare a dou perechi de curente opuse. 24 martie 1905 ² Gândirea matematic i realitatea. Abilitatea de a radia ca dimensiune suplimentar . un punct radiind lumin în afar este opusul unei sfere radiind întuneric spre centru. Legarea figurilor bi i tridimensionale prin forma iuni curbate: p tratul curbat i cubul curbat. cu referire la Hinton. Cubul i opusul s u. de asemenea. Vitalizarea reprezent rii spa iului. Periferia este centrul. Construc ia dimensiunilor. Pragul. Substan a astral . Omul ca fiin cvadridimensional . Animalul ca stagnare a celor dou curente opuse al plantei i al omului. Via a uman ca o stagnare a dou curente venind dinspre trecut i viitor. pecetea i ceara de pecetluire. Taina alchimic i adev rata vedere a spa iului cvadridimensional. Inversarea acestei opera ii prin curbarea unei figuri tridimensionale poate da na tere unei figuri cvadridimensionale.

timpul i activitatea senzorial . Importan a recentei geometrii proiective sintetice pentru o concepere corect a spa iului. Numerele nu au nicio rela ie sau au o rela ie neutr cu spa iul. Partea a II-a Întreb ri i r spunsuri (1904-1922) STUTTGART. Dispari iile i reapari iile repetate indic existen a unei a patra dimensiuni. 21 aprilie 1909 ² Spa iul în perspectiv esoteric . lungimea. În realitate. NÜRNBERG. Timpul. Rela ia ierarhiilor i a Treimii cu spa iul. Spa iul este de sine st t tor. cu analogiile prezentate aici. nu este limitat. Vitalizarea concep iei noastre despre spa iu. infinitul pe baza numerelor conduce la confuzie. Con tien a de sine este proiec ia celei de a asea dimensiuni în lumea fizic tridimensional . aptitudinea senzorial se na te la animale ca expresie a celei de a cincea dimensiuni. 1 octombrie 1911 ² Lumina posed interioritatea ca a patra dimensiune. plus dou dimensiuni superioare. Un hexagon este proiec ia unui cub. Desf urarea celor opt cuburi ale tessarakt-ului. SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL ² Berlin. un dodecaedru rombic este proiec ia unui tessarakt. DÜSSELDORF. Compara ie cu un cerc care. Dezvoltarea abilit ilor spirituale prin munc interioar intensiv . Timpul ca rezultat al interac iunii unor fiin e inferioare cu altele superioare.a patra dimensiune. Chiar i pentru ierarhii. animale i fiin e umane ca fiin e cu patru. A cincea dimensiune care rezult din întâlnirea dintre fiin e cvadridimensionale se manifest în cea de a treia dimensiune ca activitate extrasenzorial . mi c rile Lunii i P mântului în jurul Soarelui sunt i ele înnodate. Vizualizarea unui cerc care se extinde pentru a deveni o linie dreapt . Ceea ce a experimentat Moise pe muntele Sinai este un exemplu de fiin cvadridimensional real cu dou dimensiuni obi nuite. l imea i în l imea. DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL ² Berlin. în contrast cu spa iul fizic. 7 . 28 iunie 1908 ² Spa iul astral. crescând continuu. 2 noiembrie 1910 ² Plante. spa iul exist ca o crea ie a Treimii. BASEL. Ce este o suprafa plan ? O simpl tranzi ie prin calcul la dimensiunile superioare nu conduce la realitate. Transformarea unui cerc într-o linie dreapt . în timp ce lucrurile vii au frontiere sferice (celulele). Fiin ele umane au ase dimensiuni. Încercarea de a în elege spa iul de exemplu. Spa iul astral este con inut în sine. devine o linie dreapt . O linie dreapt con inut în sine (proiectiv ) ca exemplu de rela ii spa iale astrale. Desf urarea frontierelor unui p trat i ale unui cub. R suciri în curbe închise ale unor benzi de hârtie ca un exemplu de înnodare a unor dimensiuni. Cele trei dimensiuni ale cubului. Respingerea unui argument materialist. El se comport ca o linie dreapt proiectiv con inut în sine. 7 noiembrie 1905 ² Crearea dimensiunilor prin mi care. 22 aprilie 1909 ² Lucrul cu concepte geometrice de baz treze te facult i clarv z toare. 2 septembrie 1906 ² Educa ie ocult înseamn a lucra asupra corpului nostru astral i asupra corpului eteric. DÜSSELDORF. Dac însu i timpul devine viu. cinci i respectiv ase dimensiuni. Via a î i reveleaz a patra dimensiune prin cre tere. Cristalele au plane ca frontiere. mi carea i dezvoltarea ca expresii ale celei de a patra dimensiuni la plante. Lumea astral este cvadridimensional . 22 octombrie 1908 ² Matematicienii nu pot face mai mult decât s discute despre posibilitatea spa iului multidimensional. Distrugerea celei de a patra dimensiuni a lucrurilor vii conduce la imaginea sa tridimensional static . Tranzi ia la realitate. BERLIN.

30 martie 1920 ² Fenomenologia ca sistematizare a fenomenelor. 25 noiembrie 1912 ² Problema realit ii dimensiunilor superioare. Necesitatea de a putea concepe numere negative i imaginare f r ajutorul geometriei. Nevoia de a clarifica conceptul de experien . Matematicienii pot formula idei teoretice despre aceste dimensiuni. Extinderea perspectivei noastre cere. Teoria culorilor a lui Goethe. Exemplul unei linii drepte proiective. spa iul i timpul sunt total diferite. 11 martie 1920 ² Domeniul matematicii i geometriei sunt st ri intermediare între un arhetip i imaginea sa în planul fizic. Timpul este dependent de procesele dezvolt rii l untrice. Dimensiuni superioare. 7 martie 1920 ² Energia stocat într-o mas (conform teoriei lui Einstein) poate fi utilizat tehnologic dac poate fi controlat . mai degrab decât timpul. Extinderea geometriei fluide printr-un factor de intensitate cu ajutorul culorilor. 7 martie 1920 ² Viteza luminii i propagarea undelor luminoase. dar nevoia pentru control mecanic exclude fiin ele i conduce la multe realiz ri tehnice pe socoteala progresului cunoa terii. Sistemele de numere pe suprafe e curbe. Rela ia unei axiome cu corela iile geometrice este comparabil cu rela ia unui fenomen arhetipal cu fenomenele derivate. STUTTGART. adic a cunoa terii fiin ei umane. numai viteza este real . Simbolizarea spectrului culorilor. BERLIN. ca i concluziile fenomenologice. cer verific ri empirice în realitate. Când intr m pe t râmul eteric. Eterul nu este de imaginat în termeni materiali. apar ine experien ei noastre l untrice. Geometrie inerent mobil sau fluid . numerele negative realit i extraspa iale eterice. Durata vie ii unui organism i m rimea sa nu sunt relative sau arbitrare. Perspectiva cromatic . Fenomenologia real este preocupat de fiin e. STUTTGART. 27 noiembrie 1913 ² În via a de dup moarte. În mecanic timpul este o abstrac ie. numerele imaginare domeniul astral. Unele subiecte de la frontierele matematicii sunt importante. DORNACH. Pe m sur ce se r spânde te în spa iu lumina nu este pierdut în infinit ci este supus unei legi a elasticit ii. STUTTGART. extinderea câmpului matematicii. Dac vrem s trecem dincolo de domeniul vie ii trebuie s introducem m rimi imaginare care ar putea oferi o ie ire din incapacitatea actual de a controla natura numai tehnic. BERLIN. Timpul imanent al sistemelor totale. viteza.MÜNCHEN. STUTTGART. Formula lui Einstein E = mc2 este un tip de energie poten ial . Nu trebuie s supraestim m matematica. Discu ii despre formula vitezei. STUTTGART. 1919 ² R spunsuri scrise la întreb ri despre matematic . Numerele pozitive realit i fizice. Metodele mecanice de m surare nu sunt aplicabile luminii. Descoperirea geometriei neeuclidiene arat c formulele matematice. Probleme privitoare 1a teoria relativit ii a lui Einstein din perspectiva tiin ei spiritului. trebuie s substituim numerele pozitive prin numere negative în formulele matematice. Fiin a uman ca imagine fizic a lumilor spirituale. Fiin a uman ca o stare de echilibru între suprasensibil i subsensibil. Conceptul de Ädoar calculabil³ în matematic . Divizorii lui zero trebuie inclu i. Problema absolutiz rii procedurilor aritmetice. DORNACH. 31 martie 1920 ² Extinderea matematicii. numerele superimaginare adev rata fiin a Eului. de asemenea. Vederea stereoscopic ca interac iune echilibrat între ochiul stâng i cel drept. aceast vedere vitalizat este centrul dinamic al organelor asimetrice. 11 martie 1920 ² Numerele pozitive i negative ca realit i. 8 . materie ponderabil i imponderabil . 13 februarie 1913 ² Semnifica ia ocult a Sec iunii de aur. Teoria relativit tii trebuie contracarat de o teorie a caracterului absolut al sistemelor totale. Realitatea superioar este într-adev r multidimensional dar am avea nevoie de o matematic mai bun pentru a o fundamenta corect.

Totu i validitatea sa înceteaz atunci când intr m în domeniul spiritual. Teoria relativit ii conduce 1a abstrac iuni. Derivarea dimensiunii adâncimii care nu se poate schimba cu nicio alt dimensiune. Teoria relativit ii este logic dar str in de realitate. Conceptele metageometriei (geometrie neeuclidian ). dimensiunile spa iale se pot schimba între ele. spa iul lui Riemann sau al altor geometrii este abstract. Teoria relativit ii a lui Einstein este absolut corect i de net g duit cu privire la spa iul tridimensional perceput. Pentru a în elege corpul fizic ca fiind un corp spa ial i corpul for elor formative ca fiind un corp temporal trebuie s separ m conceptele de spa iu i timp. Timpul este m surat de obicei numai în unit i spa iale.DORNACH. Consecin ele metageometriei con in un cerc vicios. Teoria lui Einstein este bazat pe experimente gândite. cea de a cincea dimensiune o neag pe a doua i astfel r mânem cu o dimensiune. Oswald Spengler dezvolt în mod curajos concepte bazate pe realitate. Concep ia lui Kant despre spa iu este anulat de matematic . Timpul ca a patra dimensiune este bazat pe o în elegere abstract a spa iului. Spa iul i timpul sunt abstrac ii. 7 aprilie 1921 ² În matematic . La fel. Mâinile împreunate la tinere e devin mâini care binecuvânteaz la b trâne e. C ldura de contact i cea radiant ca pozitiv i negativ . Trebuie ad ugat direc ia radiar i centripet a efectului. iar P mântul i celelalte planete îl urmeaz . dar aceste concepte nu se potrivesc unul cu cel lalt. ca un exemplu. HAGA. Hinton i tessarakt-ul. Gauss. dac e s reflecte realitatea. Organismul temporal 9 . Pentru a ob ine un concept de spa iu care corespunde realit ii trebuie s începem cu experien a uman . 12 aprilie 1922 ² Generalizarea sistemului de axe de coordonate la un nivel abstract conduce la spa ii cu patru. Prin vederea interioar noi ajungem la absolut. Cea de a treia lege a lui Copernic i corec iile lui Bessel. În Declinul Occidentului. Pentru a explica forma unei flori trebuie s a ez m originea sistemului de coordonate într-o sfer infinit de mare i s ne mi c m centripetal. În domeniul eteric apar mi c ri de glisare i r zuire. 15 octombrie 1920 ² Cea de a treia lege a lui Copernic este în mod nejustificat ignorat . ca i rela iile spa iale. ÄMai târziu³ i Ämai devreme³ sunt legate în mod organic i nu superficial. Nevoia de a distinge între m rginire i infinitate (Riemann). În spa iul real dimensiunile nu se pot schimba între ele. tiin a trebuie s includ fiin a uman . STUTTGART. Nu acesta este cazul în experien a adev rat a timpului care apare odat cu vederea imaginativ . Sec iunea include întregul trecut p mântese al persoanei. a a c r mân doar dou dimensiuni. A patra dimensiune o neag de fapt pe a treia. inspira ia la vizualizare unidimensional . Gândirea matematic c reia îi lipse te sim ul realit ii conduce la ireal. Perspective care depind de via a noastr sufleteasc . Formulele matematice trebuie verificate pe baza realit ii. Teoria c ldurii. Cea de a treia lege a lui Copernic a fost omis . exist intensit i diferite în direc ii diferite. Corpul eteric ocup spa iul total. Teoria relativit ii evalueaz totul din perpectiva observatorului i nu poate fi comb tut aici din aceast perspectiv . 26 august 1921 ² Un scurt rezumat al cercet rii tiin ifice spirituale despre mi carea spiralat a P mântului i Soarelui. Hiperbola. Soarele se mi c pe o spiral iar P mântul îl urmeaz . În viitor. doar viteza este real . Hermann Keyserling ofer numai înveli uri goale de cuvinte. Lucrurile arat altfel atunci când facem tranzi ia la domeniul eteric. Toate celelalte mi c ri sunt mult mai complicate. Pozi ia antroposofic nu precede fenomenele dar se bazeaz în mod corespunz tor pe ele. Soarele se mi c de-a lungul unei linii spiralate. unde grani ele dintre obiect i subiect sunt de asemenea eliminate. Prin geometria sintetic noi dezvolt m treptat un mod de a manipula spa iul bazat pe realitate. În teoria multimilor numerele sunt dizolvate iar noi plutim în abstrac iuni. În realitate se schimb numai direc ia din care privim de pe P mânt spre Soare. avem nevoie de o intensificare a adev ratei abord ri tiin ifice. La un anumit moment în via a uman apare o sec iune temporal a vie ii sufletului. Spa iul fix este o abstrac ie derivat din spa iul real. În realitate. Concluziile celor mai multe modele ale sistemului solar sunt unilaterale i rezult din perpective foarte specifice. cinci i în cele din urm cu n dimensiuni. Imagina ia conduce la vizualizare bidimensional . DORNACH. 15 ianuarie 1921 ² Studiul fenomenelor ca baz a extinderii antroposofice a cunoa terii. DORNACH. Spa iul matematic fie spa iul euclidian.

10 . Lumea timpului este de fapt lumea planului timpului. iar pentru spa iul vizual sunt negative. Variabilele pentru spa iul tactil sunt pozitive. c în i i matematicienii nu pot face m car un singur pas în realitatea celei de a patra dimensiuni. Lumea intuitiv este asemenea punctului (nuldimensional ). Trebuie s distingem între realitatea spa iului cvadridimensional i posibilitatea de a gândi despre el. o dimensiune în lumea inspirat . [Ei pot ajunge la concluzii doar plecând de la ceea ce poate fi sau nu gândit. 24 martie 1905 Pentru c voi începe prin a discuta aspecte elementare ale celei de a patra dimensiuni. Acesta joac un rol în ceea ce este numit observator în lumea imaginativ . Trebuie s înv m s ne restric ion m calculele la domeniul realit ii concrete. Totu i acesta nu poate fi aplicat spa iului euclidian. Ostwald spune c procesele organice. de asemenea. Timpul real nu este o a patra dimensiune a a cum este în continuumul spa io-temporal a lui Einstein. Spa iul cvadridimensional are de-a face cu o realitate care dep e te cu mult realitatea senzorial obi nuit . dar abordarea lor în detalii de mai mare profunzime ar cere o real cunoa tere a conceptelor superioare ale matematicii. Analogul s u în geometria proiectiv este planul limit al spa iului tridimensional. Note ‡ Partea I Note ‡ Partea a II-a Bibliografie PARTEA I . pe când într-o ma in elementul temporal este doar o func ie a spa iului. nu sunt reversibile. Trebuie s ne d m seama c la fiecare pas pe care îl fac matematicienii trebuie s fie con tien i de efectul pe care acesta îl are asupra întregului curs al ra ionamentului. Dou dimensiuni devin reale în lumea imaginativ . spre deosebire de procesele mecanice. care trebuie integrate conform cu metoda lui Lagrange. ceea ce ve i auzi ast zi v va putea dezam gi. explicând spa iul tactil i vizual în termenii ecua iilor diferen iale. A dori pentru început s v înzestrez cu concepte foarte generale i elementare. Diferen a integralelor este aproape zero. Perspectiva culorilor este un alt analog al lumii imaginative. ea este bidimensional . DORNACH. 29 decembrie 1922 ² Matematica este un produs al spiritului uman. În fiin a uman elementul temporal este o realitate. Cea mai bun cale pentru a ob ine claritate este de a verifica dimensionalitatea diferitelor obiecte geometrice. Când intr m în acest domeniu trebuie s ne transforrn m gândirea i s ne familiariz m cu modul în care gândesc matematicienii.Conferin e despre a patra dimensiune CONFERIN A I Berlin. Calcule adi ionale scot la iveal ecua iile pentru acustic . Sarcini concrete pentru matematicieni: a în elege realitatea în termeni matematici de exemplu. Tranzi ia de la o sfer la un plan proiectiv. dar se pot complica atunci când abord m conceptul celei de a patra dimensiuni. Întâi trebuie s fim l muri i asupra a ceea ce în elegem prin dimensiuni.este revelat în întregime doar imagina iei dar putem ob ine o idee despre el studiind procesele temporale în via a noastr sufleteasc . Când ne ocup m de matematic trebuie s realiz m. Este dificil s se foloseasc matematica pentru a întrevedea realitatea.] Subiectele cu care vom avea de-a face sunt la început simple.

în l ime. 11 . Are dou limite. S consider m un segment de linie dreapt . Ce se întâmpl atunci? Este imposibil s facem ca punctele A i B s se suprapun dac r mânem în dreapta unidimensional . Când mi ca i un corp solid (de exemplu. Cel mai simplu obiect geometric este punctul. Când mi c m un plan el p r se te aceste dou dimensiuni. lungimea. Rezultatul este un corp solid cu trei dimensiuni. Când mi c m o linie care nu are grosime. lungime i l ime. el poate fi numai gândit. Nu are absolut nicio extindere.care apoi ne vor conduce la considera ii care au fost f cute prima dat de mari matematicieni ca Bolyai. ea p r se te prima dimensiune i devine un plan. Gauss i Riemann ( Nota 1 ). Nu are nicio dimensiune. de exemplu un cerc (figura 3). S presupunem c vrem s facem ca punctele A i B s se suprapun . l ime i adâncime (figura 1). planul. A i B (figura 2). Linia dreapt are o dimensiune. Pentru a uni aceste dou puncte trebuie s p r sim linia dreapt adic prima dimensiune i s intr m în a doua dimensiune. Când facem s -i coincid capetele. segmentul devine o curb închis . El este fixarea unei pozi ii în spa iu. Mai exist înc câteva concepte de care avem nevoie. Prima dimensiune este dat de o linie. un cub) prin spa iu. Un plan are dou dimensiuni. dou puncte finale. rezultatul este tot un corp tridimensional. Pentru a face asta trebuie s îndoim segmentul. Nul pute i face s p r seasc spa iul tridimensional mi cându-l.

Aceast opera ie este îndeplinit în acela i mod ca cea precedent în care am adus la suprapunere cele dou puncte. Pute i face ca unul din cuburi s alunece în cel lalt. Putem oare imagina o opera ie asem n toare cu un obiect care are deja el însu i trei dimensiuni? Gândi iv la dou cuburi congruente ca limite ale unui corp tridimensional. Pentru a transforma dreptunghiul într-un cilindru sau tub. Acum imagina i-v c un cub este ro u pe o fa i albastru pe fa a opus . ar fi s întoarcem unul din cuburi i apoi s -l facem s coincid cu cel lalt (figura 5). p r sind prima dimensiune. care este a ezat în plan. trebuie s intra i în a treia dimensiune.Un segment de linie dreapt poate fi transformat într-un cerc numai p r sind prima dimensiune. Singurul mod de a face acest cub s coincid cu cel lalt. În cazul unui dreptunghi. trebuie s ne mi c m în a treia dimensiune pentru a face ca cele dou capete s coincid (figura 4). 12 . Pute i relua acest proces cu o suprafa dreptunghiular dar numai dac nu r mâne i în cele dou dimensiuni. care este geometric identic dar ale c rui fe e ro ie i albastr sunt inversate.

Acela i lucru este adev rat pentru cele dou jum t i simetrice ale pielii unei persoane ( Nota 2 ). percep ia culorii ro ii. Cum dobândim cuno tin e despre obiecte prin sim uri? Vedem o culoare. a treia dimensiune a spa iului perceput. Ele formeaz o singur figur tridimensional cu o suprafa limit (planul oglind ) în mijloc. F r ochi nu am percepe-o. Mai departe ne putem întreba dac culoarea ro ie exist i în cazul în care nu exist senza ia. contopim cele dou imagini ( Nota 4 ). Fizicienii ne spun c ceea ce se afl afar în spa iu nu este culoare. Nu am putea percepe culoarea ro ie dac nu am avea ochi sau sunetul soneriei dac nu am avea urechi. ci doar mi care spa ial care intr în ochi i este preluat apoi de nervul optic i transmis la creier unde apare. Toate senza iile noastre depind de tiparele de mi care care sunt transformate de aparatul nostru fizico13 . în mod special cu privire la problema epistemologic a obiectivit ii con inuturilor percep iei. A a cum am avut nevoie s p r sim cea de a doua dimensiune i s intr m în a treia pentru a face tranzi ia de la p trat la cub. Întâi trebuie s în elegem clar cum percepem de fapt. este imposibil s ajungem în interior f r s str pungem suprafa a sferei sau f r s p r sim a treia dimensiune ( Nota 6 ). i acum s consider m unul din exemplele lui Zollner ( Nota 5 ). de exemplu. Cum putem aduce punctul P în interiorul cercului f r s t iem circumferinta? Nu putem face asta dac r mânem în plan. Nu pute i pune m nu a stâng pe mâna dreapt . pute i vedea cum de fapt m nu ile apar in una alteia. Dar dac v imagina i o pereche de m nu i care sunt imagini simetrice una alteia în oglind i apoi lua i în considerare segmentul de linie dreapt cu capetele sale A i B. noi suprapunem (tragem) imaginea ochiului drept peste cea a ochiului stâng.S consider m un alt obiect tridimensional. trebuie de asemenea s p r sim a doua dimensiune în acest exemplu. Aici avem un cerc i. cu alte cuvinte. Cum pot fi f cute s coincid dou obiecte tridimensionale care sunt simetrice una alteia? Numai p r sind a treia dimensiune a a cum am p r sit prima i a doua dimensiune în exemplele precedente. respectiv dreapt numai trecându-le prin spa iul cvadridimensional ( Nota 3 ). în cazul sferei. un punct P (figura 6). Acestea sunt posibilit i conceptuale. O m nu dreapt sau stâng pot fi trase pe mâna stâng . În construirea adâncimii. La fel. dar sunt de semnifica ie practic pentru epistemologie. în afara lui.

Ce este deci materia? Dac dezbr c m materia de culoare. form i de toate celelalte calit i percepute senzorial. sunetul. Presupunând c toate calit ile obiectelor exist în afara noastr . la fel i percep ia mi c rii poate ap rea în noi prin ceva care nu se mi c . Pentru a explica senza iile care apar în noi trebuie s presupunem c lumea exterioar exist . obiectul respectiv nu se mi c . nu mai r mâne nimic. Oriunde v uita i g si i procese vibra ionale i procese nervoase. Dac senza iile Äsubiective³ cum este culoarea. ea nu mai exist . Este prin urmare imposibil s vorbim despre cum ajunge ro ul s întâlneasc ochiul sau sunetul do diez urechea? Întrebarea este: Ce este o reprezentare de acest tip. unde se na te ea? Aceste întreb ri abund peste tot în filosofia secolului al XIX-lea. primare. Chestiunea devine i mai complicat dac ne întreb m unde este localizat acea unic calitate pe care noi o numim ro u. Lumea exterioar dispare cornplet. în realitate. în acest caz. Epistemologia începe s semene cu baronul Münchhausen care încerca s se in suspendat în aer inându-se de propriul p r ( Nota 10 ). Organizarea noastr corporal poate induce impresia mi c rii chiar atunci când. Ea nu se afl nici în afara noastr . cum intr ele în noi? Unde este punctul în care exteriorul este transformat în interior? Dac dezbr c m lumea exterioar de tot con inutul percep iilor senzoriale. În acest mod ceea ce noi numim mi care se dizolv în nimic. Schopenhauer a propus defini ia ÄLumea este reprezentarea noastr ³ ( Nota 7 ). nicidecum culoarea ro ie. o s avem impresia c vedem mereu acela i cal i c picioarele sale se mi c ( Nota 8 ). la fel trebuie c utate senza iile Äobiective³. Aceast stare de lucruri creeaz grave dificult i pentru epistemologie ( Nota 9 ). Ro ul exist numai atunci când noi. c ldura i mirosul care apar în con tien a individualit ilor ca un rezultat al stimulilor mediului trebuie c utate în untrul nostru. Ce mai r m ne. S presupunem c lipim 12 instantanee ale unui cal în mi care pe suprafa a interioar a unui cilindru echipat cu 12 fante (cr p turi) între aceste imagini. intercept m aceste mi c ri. ca subiec i. Dac privim dintr-o parte la cilindrul rotitor. Este pe obiectul pe care îl percepem sau este un proces vibra ional? O mul ime de mi c ri care î i au originea în afara noastr intr în ochi i se continu în creier. de form i mi care. dar trebuie s ne întreb m cum anume ajung diferite aspecte ale acestei lumi în untrul nostru sub forma reprezent rilor? Este necesar s formul m aceast întrebare într-un mod diferit. Nu o ve i g si de asemenea nici studiind ochiul însu i. mi care. S consider m câteva analogii care sunt necesare pentru descoperirea leg turii dintre lumea exterioar i senza iile interioare. S ne întoarcem la segmentul de dreapt cu capetele sale A i B.psihic. 14 . Pentru a face aceste puncte s coincid trebuie s ne mi c m dincolo de prima dimensiune i s îndoim segmentul (figura 7). pentru corpul exterior? A a cum o reprezentare de culoare poate fi Äcreat ³ prin mi care. nici în creier.

cercul chiar coincide cu o linie dreapt ( Nota 11 ). cercul rezultat este mic. În locul unei linii s ne imagin m o situa ie pe care o putem asocia cu realitatea. Dac ne imagin m cele dou jum t i ale segmentului extinzându-se în infinit. o linie dreapt poate fi interpretat ca un cerc al c rui diametru este infinit. Curbura cre te încet pân când nu mai putem distinge cu ochiul liber circumferin a cercului de o linie dreapt (figura 8). Dac segmentul original este scurt. temperatura începe s creasc (figura 9). punctul unde se întâlnesc capetele se mi c tot mai departe de linia original pân când ajunge la distan a infinit . Astfel. În mod asem n tor. S ne imagin m c punctul C devine tot mai rece pe m sur ce se mi c de-a lungul circumferin ei cercului i se îndep rteaz de punctul de plecare. Acum putem s ne imaginam c dac ne mi c m i mai departe de-a lungul liniei drepte în cele din urm vom trece prin infinit i ne vom întoarce din cealalt parte. Putem trece apoi prin punctele suprapuse i s ne întoarcem la punctul de la care am plecat. B i începe c l toria de întoarcere pe cealalt parte. atunci când umbl m pe P mânt el apare ca fiind o suprafa plan . dar dac curb m segmente mai lungi în cercuri. Când trece prin limita inferioar A.S ne imagin m acum c facem s coincid aceste puncte în a a fel încât s se întâlneasc sub linia original . 15 . de i este rotund.

la ceva care este real dar transcende spa iul tridimensional. dac avem o panglic r sucit cu 720°. mi carea P mântului în jurul Soarelui i mi carea Lunii în jurul P mântului. va rezulta un singur inel r sucit care nu se va separa. în sfâr it. Procesul r mâne acela i indiferent cât de mare este cercul. Pentru a le face s coincid cu o mi care continu avem nevoie de o nou dimensiune a spa iului. Acesta este un exemplu despre cum putem aduce via a i mi carea în lume i începem s în elegem lumea într-un sens mai înalt.Astfel. procesul care se mi c spre dreapta nu are nimic de-a face cu procesul care se întoarce dinspre stânga. adic o spiral în jurul elipsei P mântului. a a încât Luna mai face o mi care 16 . t ind-o. i la linia care se extinde în infinit temperatura descre te într-o parte i cre te în cealalt . Astfel ajungem. Ne putem închipui imagini-oglind plutind într-o mare în care pot fi f cute s coincid . Pentru a face asta avem nevoie s d m via ideii noastre de spa iu. Dac t iem un inel cilindric de-a lungul liniei mediane ob inem dou inele. Leg tura dintre lumea exterioar i senza iile noastre interioare este similar . c ldura descre te ini ial i apoi cre te din nou. pe drumul de întoarcere punctul C întâlne te condi ii care sunt opuse celor întâlnite în prima jum tate a c l toriei. Lua i. toate forma iunile spa iale r sucite posed asemenea for e. i totu i cele dou sunt mutual dependente ( Nota 12 ). În realitate. Pentru a stabili o conexiune între lumea exterioar i impresiile interioare trebuie s trecem printr-o a patra dimensiune. de i la început numai la nivelul gândirii. Ceara re ine o impresie fidel a pece ii. t ind-o apoi în lungul mijlocului panglicii. dar dac ne uit m mai atent ne d m seama c de fapt descrie o linie care este r sucit în jurul orbitei P mântului. Ce în elegem prin rela ii de simetrie? Atunci când punem în leg tur figuri spa iale apar anumite complica ii: Aceste complica ii apar in numai spa iului tridimensional. A a cum am v zut. fiind înc într-a treia. Dac vom r suci o panglic cu 360° înainte de a-i lipi capetele se vor separa dou inele care trec unul prin interiorul celuilalt. Pecetea las o impresie exact . Dac r sucim o panglic cu 180° înainte de a-i lipi capetele. Tendin a de înc lzire continu pân când este atins temperatura ini ial . o copie a ei îns i în cear chiar dac nu r mâne în contact cu ceara i nu exist transfer de substan între ele. Numai acolo unde suntem uni i cu lumea exterioar i cu impresiile interioare putem descoperi ce au ele în comun. De i lumea exterioar i senza iile noastre interne nu se afl în leg tur în mod direct prin nimic perceptibil cu sim urile. putem s ne mi c m pas cu pas de la spa iile cu nicio dimensiune pân la imaginarea unui spa iu cvadridimensional. V zând în acest fel leg tura dintre lumea exterioar i impresiile noastre ne d m seama c imaginile simetrice în oglind sunt ca i m nu ile dreapta i stânga. Atât cât prive te observa ia senzorial . Spunem c Luna descrie un cerc în jurul P mântului. Curbele cu noduri i panglicile bidimensionale ofer o alt metod de a studia calit ile unice ale spa iului tridimensional empiric a a cum se raporteaz la spa iul cvadridimensional. i acum s punem în leg tur obiectele lumii exterioare cu starea de r cire. Un set de circumstan e îl determin pe cel lalt. În sprijinul celor spuse despre rela ia lor putem folosi i metafora pece ii i cerei. rezult un nod ( Nota 16 ). Spa iul cvadridimensional poate fi recunoscut cel mai u or cu ajutorul imaginilor-oglind sau a rela iilor de simetrie. Aici avem dou activit i mutual dependente. i apoi avem Soarele care se mi c rapid prin spa iu. S încerc m câteva exerci ii de gândire practic . spre exemplu. Oricine care gânde te la procese naturale tie c asemenea r suciri au loc în natur . atunci i acestea pot fi f cute s coincid numai cu ajutorul unei noi dimensiuni. ele sunt legate i dependente una de alta în acela i fel ca i procesele pe care tocmai le-am descris. ele nu apar în spa iul cvadridimensional ( Nota 15 ). i. iar senza iile noastre interne cu starea de înc lzire. Numai aspectul esen ial este transmis. Oskar Simony a încercat s foloseasc modele pentru a descrie forma iuni spa iale vitalizate ( Nota 14 ). Dac rela ia dintre lumea exterioar i impresiile interne este analog cu rela ia dintre figurile care sunt imagini în oglind . dar nu are loc niciun transfer de substan ( Nota 13 ).

Fiin a uman poate percepe trei dimensiuni. trebuie s spunem c . suprafa a dou dimensiuni iar corpul solid are trei dimensiuni. un om foarte în elept ( Nota 18 ). Pur i simplu îl inserez pe cel ro u în cel albastru rotindu-l (este vorba de o rota ie în jurul centrului cercului care face ca unul din semicercuri sa Äalunece³ peste cel lalt) (figura 10). Exist un mod de a realiza acest lucru p r sind planul. punctele sunt singura op iune. o fiin care poate percepe trei dimensiuni trebuie s fie cvadridimensional . liniile de for care se extind în spa iu sunt foarte complexe. A a cum v aminti i. de asemenea. adev rat c fiin ele umane nu pot percepe a patra dimensiune în care tr im. S recapitul m ceea ce am discutat ast zi. i astfel s disting numai fiin e unidimensionale. O fiin tridimensional . o fiin bidimensional numai o dimensiune i o fiin a tridimensional numai dou dimensiuni. ultima dat am început prin a lua în considerare dimensiunea zero i am ajuns la spa iul multidimensional. ar percepe numai fiin e bidimensionale. Da i-mi voie s recapitulez pe scurt ideile despre spa iile bidimensionale i tridimensionale. Dac tragem concluzia just . Astfel. cum ar fi un cub. Punctul nu are nicio dimensiune. Pentru c putem delimita fiin ele exterioare tridimensionale i putem manipula spa ii tridimensionale trebuie s fim fiin e cvadridimensionale ( Nota 17 ). este. ci le permitem s r mân fluide. a a cum o fiin unidimensional poate percepe numai puncte. Trebuie s realiz m c avem de-a face cu concepte spa iale complicate pe care le putem în elege numai dac nu încerc m s le fix m. a a cum sunt aceste figuri ro ie i albastr ? Acest lucru este relativ u or de f cut cu dou semicercuri. i 17 . dreapta are o singur dimensiune. Dar nu este la fel de simplu cu imaginile-oglind de mai jos (figura 11). Cum se raporteaz aceste concepte spa iale unul la cel lalt? Imagina i-v c sunte i o fiin care se poate mi ca numai de-a lungul unei linii drepte. O fiin bidimensional ar fi capabil s întâlneasc numai linii. dac ar încerca s deseneze ceva în interiorul unei linii. Ce fel de imagini spa iale pot avea asemenea fiin e? Asemenea fiin e ar fi capabile s perceap numai puncte i nu propria lor dimensiune deoarece. Indiferent cum încerc s inserez partea ro ie în cea albastr nu pot s le fac s coincid r mânând în interiorul planului. adic a doua dimensiune. Ce în elegem printr-o rela ie de simetrie? Cum pot s fac s coincid dou figuri plane simetrice una fa de alta. A a cum un cub poate percepe numai dou dimensiuni i nu propria tridimensionalitate.spiralat în jurul Soarelui. 31 martie 1905 Ast zi voi discuta aspecte elementare ale ideii de spa iu multidimensional cu referire particular la Charles Hinton. CONFERIN A a II-a Berlin.

Dac tragem concluzia 18 . Cum se raporteaz figurile spa iale de diferite dimensiuni una la cealalt ? Imagina i-v c sunte i o linie dreapt . Trebuie s p trundem în cea de a patra dimensiune. S vizualiz m din nou cum sunt construite dimensiunile. A a cum am spus mai devreme. Este ca i când parcurgem tot drumul pân la zero unde g sim esen a vie a unui punct. adic ar percepe numai fiin e unidimensionale. trebuie s realiz m c avem de-a face cu concepte spa iale complicate pe care le putem în elege numai dac nu le permitem s devin rigide. Astfel un cub are trei dimensiuni: în l ime. Lua i de pild mi carea P mântului în jurul Soarelui în conexiune cu mi carea Lunii în jurul P mântului. ar percepe fiin e bidimensionale dar nu i propria tridimensionalitate. Ave i doar o dimensiune i v pute i mi ca numai de-a lungul unei linii. adic Luna descrie o spiral în jurul unui cerc. Dac vrem s în elegem natura spa iului trebuie s -l concepem la început ca fiind imobil iar apoi s -i permitem s devin din nou fluid. Nu putem s le facem s coincid f r s p r sim spa iul tridimensional. O fiin tridimensional cum este un cub. Fiin ele umane pot percepe propria lor tridimensionalitate. Dac asemenea fiin e ar exista care ar fi ideea lor despre spa iu? Ele nu ar fi în stare s perceap propria lor unidimensionalitate. o linie este unidimensional . l ime i adâncime. Ultima dat am spus c dac vrem s ob inem o idee despre a patra dimensiune trebuie s permitem rela iilor spa iale s r mân fluide pentru a produce circumstan e similare cu cele prezente când facem tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune: Am creat figuri spa iale încol cite reciproc din panglici de hârtie i am v zut c aceasta aduce anumite complica ii. Din cauza mi c rii Soarelui însu i. Aceste mi c ri includ for e i for ele sunt de asemenea împletite. o suprafa este bidimensional i un obiect solid este tridimensional.i imagineze numai puncte deoarece sunt tot ceea ce putem desena în timp ce r mânem în interiorul liniei drepte. rezultând foarte complicate linii de for care se extind în spa iu. Oriunde ar merge ar fi în stare s . de exemplu. Luna mai face înc o mi care spiralat în jurul lui.folosind a treia dimensiune. Situa ia este similar cu cea a perechii de m nu i. în mod special în cazul mi c rilor împletite ale obiectelor materiale. cu alte cuvinte dac a ez m figura albastr peste cea ro ie rotind-o prin spa iu în jurul axei de simetrie. Asta nu este doar un joc deoarece asemenea încol ciri reciproce apar peste tot în natur . Luna descrie un cerc care se r suce te în jurul orbitei P mântului în jurul Soarelui. Un punct este zero dimensional. Rela iile corpurilor cere ti se aseam n cu panglicile r sucite ale lui Simony pe care le-am v zut ultima oar . O fiin bidimensional ar întâlni numai linii.

Raportând reprezentarile noastre la obiectele exterioare trecem prin a patra dimensiune suprapunând reprezentarea peste obiectul exterior. Nu a i avea nicio idee c un obiect real exist în lumea exterioar . la existen a material în termeni matematici. aparatul nostru senzorial trebuie s fie cvadridimensional pentru a fi în stare s stabileascâ o leg tur direct între reprezentare i un obiect exterior ( Nota 19 ). Singurele imagini care ap reau în con tien a noastr erau doar imagini de vis ( Nota 20 ). Oglinda reflect o imagine a figurii din partea stâng . Când fiin ele umane au devenit fiin e materiale. tridimensional . Structura unic a aparatului nostru senzorial ne permite s ne facem reprezent ri care s coincid cu obiectele exterioare. Astfel vede i c fiin a uman trebuie s fie cvadridimensional . Dac vrem s facem ca aceast figur s coincid cu cubul original trebuie s trecem prin a patra dimensiune. În starea astral în timpul perioadelor timpurii ale evolu iei fiin elor umane ei erau doar vis tori. Aparatul nostru senzorial schi eaz o reprezentare a cubului. într-a treia. Plutim în marea celei de a patra dimensiuni ca ghea a în ap . A a cum un cub ar fi în stare s perceap numai dou dimensiuni i nu propria tridimensionalitate este clar c nu putem percepe cea de a patra dimensiune în care tr im. S consider m acum rela ia dintre spa iul exterior i percep ia interioar . 19 . la lumea material . Acestea fiind spuse am definit trecerea de la astral la fizic. Atunci când vizualiz m un obiect. Ideea mea despre cub se raporteaz la cubul însu i ca imaginea oglindit la original. Pentru a în elege rela ia direct . Un cub din afara mea îmi apare ca o reprezentare în interiorul meu (figura 12).corect trebuie s realiz m c dac o fiin unidimensional poate percepe numai puncte. Mai târziu oamenii au f cut trecerea de la stadiul astral la cel al spa iului fizic. înainte de aceast tranzi ie oamenii astrali erau fiin e tridimensionale. Dac a i vizualiza doar în dou dimensiuni v-a i confrunta doar cu o imagine de vis. Faptul c putem delimita fiin ele exterioare în trei dimensiuni i putem manipula spa iile tridimensionale înseamn c noi în ine trebuie s fim cvadridimensionali. Procesul de reflectare indic dincolo de a doua dimensiune. A a cum un proces de oglindire bidimensional trebuie s treac prin a treia dimensiune. de aceea ele nu i-au putut extinde reprezent rile bidimensionale la lumea obiectiv . Aceast linie vertical reprezint o sec iune în oglind . S ne întoarcem la discu ia noastr despre imaginile în oglind (figura 11). au dobândit cea de a patra dimensiune i prin urmare au putut experimenta via a în trei dimensiuni. Cum ar ar ta lucrurile din cealalt parte. o fiin bidimensional numai linii drepte i o fiin tridimensional numai suprafe e. noi extindem capacitatea noastr pentru imagini mentale direct asupra obiectelor exterioare prin intermediul spa iului cvadridimensional. fizice. o fiin care percepe trei dimensiuni trebuie s fie cvadridimensional . neîntrerupt a imaginii cu originalul trebuie s presupunem c exist o a treia dimensiune pe lâng prima i a doua.

Opusul s u este atunci un spa iu care radiaz lumina spre interior din toate direc iile. ca întuneric. A a cum am explicat în conferin a precedent . 20 . Dar luat împreun cu reflec ia în lumea fizic este totu i cvadridimensional . lumina se întoarce din infinit. i acum s consider m cazul opus. când un punct radiaz lumina în toate direc iile. Rela ia lumii noastre fizice cu lumea astral este cvadridimensional . ci care inund spa iul cu înuneric din toate direc iile. Considera i punctul ca pe o surs de întuneric. Care ar fi opusul unui asemenea punct? A a cum opus unei linii care merge de la dreapta la stânga este o linie mergând de la stânga la dreapta. de asemenea. tim c o linie dreapt care dispare în infinit se întoarce la acela i punct din cealalt parte. Trebuie s înv m s în elegem diferen a dintre un punct i o sfer . Când suntem în stare s privim lumea astral i cea fizic simultan atunci exist m în spa iul cvadridimensional. Imagina iv o sfer gigantic . un punct a a cum este el înf i at aici nu este pasiv. ci radiaz lumina în toate direc iile (figura 13). În realitate. Lumea astral îns i nu este o lume cu patru dimensiuni.dac am putea ajunge în interiorul lor i le-am privi de acolo? Pentru a face asta ar trebui s trecem prin a patra dimensiune. un opus. Adev ratul opus al unui punct care radiaz lumina este un spa iu infinit care nu este întunecat în mod pasiv. o sfer infinit de mare care radiaz întuneric înspre înauntru din toate p r ile (figura 14). un punct care radiaz lumina are. Aceast sfer este opus unui punct care radiaz lumina. Sursa întunericului i sursa luminii sunt opuse. un punct mi cându-se pe o linie nu dispare în infinit ci se întoarce din cealalt parte (figura 15). La fel.

el are reprezent ri vii. imaginea sa opus adic spa iul infinit în culoarea complementar corespunz toare. l ime i adâncime. Când oculti tii vizualizeaz un cub ro u. În plus trebuie s distingem o anumit capacitate de a radia lumina în fiecare subcub. Ceea ce am f cut aici cu o suprafa poate fi f cut. A a cum p tratul de mai sus este compus din patru subp trate ne imagin m un cub compus din opt subcuburi (figura 17). i cu un cub. restul spa iului este verde deoarece culoarea ro ie este culoarea complementar pentru verde. moarte. nu abstracte. care trebuie ad ugat la în l ime. Sfera este opusul unui punct. de asemenea. Ocultistul trebuie s ias din sine intrând în lucruri.În mod analog. Capacitatea de a radia în diferite direc ii este o capacitate tridimensional . La început cubul are trei dimensiuni: în l ime. Rezultatul este o alt dimensiune. Punctul este opusul spa iului. Reprezent rile noastre sunt moarte. capacitatea de a radia. Ocultistul are nu numai simple existen e în sine. Trebuie s ne imagin m cubul ca fiind format din spa iul infinit plus opusul s u. Nu putem evita polarit ile atunci când încerc m s ne imagin m lumea în termenii for elor dinamice. Atunci când ne reprezent m o stea care radiaz lumin trebuie s ne reprezent m. Astfel avem aici cele trei dimensiuni ale lungimii. Când facem astfel de exerci ii ne putem antrena gândirea i câ tiga încredere în modul de a ne putea reprezenta dimensiuni. ti i c un p trat este bidimensional. l imii i a capacit ii de a radia. Spa iul s l luie te în punct. l ime i adâncime. în timp ce lucrurile în lume sunt vii. de asemenea. un punct care se extinde sau radiaz nu dispare în infinit ci se întoarce din infinit sub forma unei sfere. Care este opusul unui cub? Nimic altceva decât totalitatea spa iului infinit minus partea ocupat de cub. Noi nu tr im cu reprezent rile noastre în lucrurile însele. Un p trat compus din dou p trate ro ii i dou albastre (figura 16) este o suprafa care în diferite direc ii radiaz în moduri diferite. 21 . Numai polarit ile ne dau acces la via a inerent obiectelor.

A a cum titi. CONFERIN A a III-a Berlin. fiul este primul i abia 22 . atunci.Dac fiecare din cele opt subcuburi are o capacitate diferit de a radia. de la sfâr it spre început. Da i-mi voie s schi ez pe scurt aceast diferen pentru a v ar ta cât de mare este ea.i g seasc drumul prin labirintul domeniului astral. În cel mai simplu exemplu pe care l-am men ionat. 17 mai 1905 Ast zi voi continua cu subiectul dificil pe care am început s -l explor m. În domeniul astral. Data viitoare când ne vom întâlni vom înv a cum s ne imagin m spa iile multidimensionale. de asemenea. A aplica aceast regul la figurile spa iale sau numere este u or. Pot doar sugera caracterul acestor fenomene care pot ap rea întru totul grote ti dac nu ai nicio idee despre ceea ce se întâmpl . Studen ii în tiin e esoterice care sunt obi nui i s citeasc numerele numai a a cum sunt citite ele aici în lumea fizic nu vor fi în stare s . dublându-l cu opu ii s i trebuie deci s -l compun din 16 cuburi ( Nota 21 ). un num r ca 467 trebuie citit 764. În lumea astral . dar devine mult mai complicat când începem s avem de-a face cu rela ii temporale care trebuie. Am indicat deja c a intra în lumea astral este la început derutant pentru studen ii în esoterism. trebuie s -i adaug câte unul în toate direc iile. trebuie s înv m s citim toate numerele în ordine invers . Astfel. Dup asta a dori s dezvolt câteva concepte de baz în a a fel încât în ultimele dou conferin e s fim în stare s folosim modelele domnului Shouten pentru a reuni în totalitate rela iile geometrice i perspectivele teosofice practice ( Nota 22 ). motivul pentru care am încercat s ne reprezent m posibilitatea spa iului cvadridimensional a fost acela de a ob ine cel pu in o idee despre a a-numitul domeniu astral i despre unele forme de existen superioare. este extrem de dificil s se formeze vreo idee despre natura foarte diferit a obiectelor i fiin elor pe care le întâlnim în a a-numita lume astral . F r a face un studiu aprofundat al teosofiei i al subiectelor esoterice. Aceasta este cerin a de baz . intrepretate simetric aceasta înseamn c evenimente mai vechi apar primele iar cele mai recente apar mai târziu. când observi evenimente astrale trebuie s fii capabil s le cite ti de-a-ndoaselea. dac am doar un cub cu capacitatea sa unilateral de a radia i vreau s ob in un cub care s radieze în toate direc iile. Trebuie s te obi nuie ti s cite ti fiecare num r în mod simetric. cel pu in la un nivel teoretic. Va fi necesar s ne referim la aspectele men ionate în ultimele dou conferin e. ca imaginea sa oglindit .

Acesta este fenomenul cum îi apare cuiva care este obi nuit s foloseasc interpret rile evenimentelor externe. elementele patern i matern apar ca înghi ind fiul sau fiica. din spa iul infinit. acesta va putea ap rea în form exterioar . În lumea astral . ne confrunt m doar cu ceea ce propriul corp astral trimite în afar . Mitologia greac ofer o alegorie fermec toare. animalul s lbatic este ceva care exist în noi în ine. Se spune despre Cronos c i-a înghi it copiii ( Nota 23 ). dar rareori este în eles corect. În fiecare din aceste puncte curentul ro u i cel albastru interac ioneaz . Imagina i-v un curent venind dinspre trecut i unul venind dinspre viitor. Cronos lumea astral i Zeus lumea fizic . În lumea fizic . ordinea este invers . Cel ce a atins un anumit nivel de dezvoltare esoteric trebuie s înve e s vad în lumea exterioar astral i tot ce este înc predispus în el prin karm : bucurii. descendentul nu este n scut. triste e. Uranus reprezint lumea cereasc sau Devachanul. Acolo vechiul se na te din ceea ce este nou. durere etc. oul este primul. Lumea astral pare s vin spre dumneavoastr din toate p r ile. În domeniul astral. Dac ave i un gând de r zbunare. chinuindu-ne ca Înger al mor ii. s construim periferia ca elementul central.apoi tat l. Gândirea teosofic corect v permite s v da i seama c în accast epoc via a dumneavoastr exterioar i corpul fizic nu sunt altceva decât rezultatul sau intersec ia a doua curente care converg venind din direc ii opuse. în fiecare încarnare întâlnim ceva venind dintr-o direc ie i ceva venind din 23 . Vine înapoi spre noi din toate p r ile ca de la periferie. În acest punct a dori s v fac cuno tin cu un concept care este foarte important în educa ia esoteric . În domeniul astral. În realitate. i moralitatea apare în form inversat sau ca imaginea sa în oglind . El bântuie în foarte diferite curente de cercetare oculte. c vedem un animal s lbatic apropiindu-se de noi în domeniul astral. Acum imagina i-v patru puncte diferite unde cele dou curente se unesc. Interpret m lumea astral corect i descoperim adev rul ei numai dac suntem în stare s aducem periferia în centru. spre exemplu. Animalul s lbatic ne ucide. Imagina i-v . Problema devine i mai complex când consider m moralitatea în planul astral. Acest lucru nu trebuie conceput ca în plan fizic. În realitate. ci devorat. care tr ie te în propriul nostru corp astral i care ne sugrum . totul în lumea astral radiaz dinspre noi. Rezultatul este format din dou curente împletite care se unesc în fiecare din aceste puncte (figura 19). Cronos i Zeus simbolizeaz cele trei lumi. Aceasta este o imagine a patru încarn ri succesive. i apoi g ina. În realitate. Cei trei zei Uranus. Ceea ce vine ca sugrum tor este o calitate înr d cinat în propriile noastre dorin e. Trebuie s interpret m tot ceea ce pare a se apropia de noi în lumea astral ca radiind din noi în ine (figura 18). ordinea este diferit na terea se întâmpl prima i înseamn c ceva nou se na te din ceva vechi. dar de fapt trebuie s v-o imagina i ca radiind dinspre dumneavoastr în afar în toate direc iile. V pute i imagina cât de mult difer aici cxplica iile evenimentelor fa de explica iile noastre obi nuite în lumea fizic . Imagina i-v un curent ro u curgând dintr-o direc ie i unul albastru curgând din cealalt direc ie. de exemplu.

Unii decid s nu intre în domeniul astral. Pe m sur ce medita i la aceast întrebare întregul vostru viitor va ap rea într-un singur moment în panorama exterioar caracteristic viziunii astrale. Asemenea evenimente pot revela o viziune a lumii astrale oamenilor care sunt complet nepreg ti i pentru aceasta. Un important nivel în educa ia esoteric este atins când studen ii experimenteaz panorama astral a tot ceea ce au înc de întâlnit pân la mijlocul celei de a asea raser d cin .cealalt direc ie. Nimic nu este mai tulbur tor decât aceast viziune însp imânt toare. în timp ce al ii simt c trebuie s intre. iar cel lalt dinspre prezent c tre viitor. sau al leg turii dintre corpul eteric i cel astral. în timp ce viitorul vine s v întâlneasc . Sunte i sus inu i de trecut. studen ii ocultismului experimenteaz toate fenomenele exterioare pe care le vor întâlni din viitorul apropiat pân la a asea ras r d cin . care este limita încarn rilor noastre. Propriul nostru viitor este dincolo de prag. A i putea spune c întotdeauna un curent c l tore te spre dumneavoastr i c pe cel lalt curent îl aduce i cu dumneavostr . Calea li se deschide. Imagina i-v c acel curent care vine spre dumneavoastr din viitor v aduce experien ele pe care le ve i avea între ast zi i mâine. F r excep ii. Aceast priveli te face o puternic impresie asupra fiec rui elev. suma acestor evenimente va fi diferit . dou curente curg împreun pentru a forma via a dumneavoastr . La acest punct al dezvolt rii esoterice care este cunoscut ca pragul sau ca momentul deciziei ne experiment m pe noi în ine împreun cu tot ceea ce avem înc de tr it. A le con tientiza ar fi ca i când a i vedea o panoram a evenimentelor venind înspre dumneavoastr în spa iu. Tot ceea ce ne r mâne de experimentat în via a noastr apare sub forma de fenomene astrale care face o impresie uria asupra noastr . Unul curge dinspre viitor c tre prezent. mâine. Ace ti oameni descriu atunci apari ii 24 . În orice punct din timp. Acest fenomen care este cunoscut ca întâlnirea cu P zitorul pragului nu este altceva decât întâlnirea cu via a noastr viitoare. O alt particularitate a lumii evenimentelor astrale este aceea c la început ea este de neîn eles pentru cel c ruia aceast lume îi este revelat dintr-o dat printr-un eveniment neprev zut. ap rând o interfa oriunde se întâlnesc. Pentru a ob ine o reprezentare a acestei st ri de lucruri imagina i-v în felul urm tor: a a cum sunte i ast zi aici ave i o anumit sum de experien e. Când studentul atinge acest prag apare o întrebare: Vrei s experimentezi toate acestea în cel mai scurt timp posibil? Aceasta este problema pentru candida ii la ini iere. Sim urile lor sunt deschise i ei percep toate experien ele lor viitoare pân la sfâr itul acestei perioade ca fenomene exterioare înconjurându-i în lumea astral . Fiecare fiin uman este confluenta a dou curente de acest fel. Acum imagina i-v c experien ele pe care le ve i poseda mâine sunt deja acolo. Este bine de tiut despre ea în cazul în care lumea astral apare brusc ca rezultat al unui eveniment patologic cum ar fi pierderea leg turii dintre corpul fizic i cel eteric. În acela i timp. Imagina i-v c elevii esoterismului ating acest punct în dezvoltarea lor atunci când se presupune c v d în lumea astral .

dar în practic au aruncat-o pe fereastr . Acest fapt este sursa unei în elegeri gre ite în privin a doctrinei transmigra iei sufletelor predat de preo ii i înv torii egipteni i indieni. care nu pot fi satisf cute decât mi cându-se într-un corp fizic. Cel mai u or este s înv m s citim invers când ne ocup m de idei matematice elementare ca acelea sugerate în conferin a precedent . unde cei care mor f r s . De exemplu. Corpul astral este eliberat numai dup ce a înv at c nu. în timp ce un tigru exprim alte pasiuni. 25 . dar aceste nevoi sunt imposibil de satisf cut. De exemplu. r zbe te în forma ei proprie. Aceast doctrin care ne înva c ar trebui s tr im în a a fel încât s nu ne încarn m în animale nu se aplic la via a fizic . spre exemplu.i mai poate satisface dorin ele i poftele.i purifice întâi corpul astral trebuie s . ei nu tiu c un animal care îi atac trebuie interpretat ca o reflec ie a unei însu iri interne.pe care nu le pot interpreta pentru c nu tiu c trebuie s le citeasc în ordine invers . În lumea astral . În Kamaloka for ele astrale i pasiunile unei persoane apar într-o mare varietate de forme animale. Poate c ei nu au respins religia teoretic. A permite individualit ilor s apar în Kamaloka în form uman este scopul doctrinei transmigra iei sufletelor. Atâta vreme cât o fiin uman este încarnat întrun corp fizic. în Kamaloka. Pentru c aceste fiin e astrale pot s fac uz de alte corpuri este periculos s permitem mediumurilor s intre în trans f r prezen a unui clarv z tor care poate îndep rta r ul. individualit ile recent dezîncarnate care posed înc toate pasiunile. ci numai la via a superioar . al timpului i al moralit ii avem de-a face cu o imagine în oglind complet a tot ceea ce facem i gândim în mod obi nuit. natura animal a nevoilor. Gândi i-v la cet eanul obi nuit actual care nu a devenit cineva important în via i nu a f cut niciun efort particular pentru dezvoltarea sa religioas . în Kamaloka. Nu a fost un element vital în via a lor. de i nu mai sunt în posesia corpurilor fizic i eteric. Voi desena fiecare latur a sa în alt culoare.i lase dorin ele deoparte. forma unui leu exprim unele pasiuni. Pentru a satisface aceast dorin sunt necesare papilele gustative. De aceea în corpul astral o individualitate este o reflexie a nevoilor i a pasiunilor lui sau ale ei. Înc avem nevoia de a ne bucura de mâncarea gustoas etc. iar pisica altele. dorin a de a se bucura de o mâncare gustoas . Trebuie s ne facem obiceiul de a citi invers. c trebuie s se dezve e de ele. dorin ele i poftele nu sunt o priveli te pl cut . Am v zut c atunci când intr m în domeniul astral al numerelor.. impulsurile. S presupunem c asemenea nevoi persist tr ind în corpul astral dup ce corpul fizic nu mai exist . În lumea fizic . Este interesant s ne d m seama c fiecare form animal este expresia unei pasiuni sau nevoi. Elevii care nu reu esc s în eleag adev rata înv tur au doar o idee absurd despre aceast doctrin . În discu iile care urmeaz vom deveni din ce în ce mai familiari cu aceste idei. Când corpul material nu mai exist . p streaz totu i în corpul lor astral toate elementele care l-au legat de lumea fizic i care pot fi satisf cute numai printr-un corp fizic. Asemenea oameni. în planul fizic. cum ar fi. Ce con ine corpul s u astral? Nu con ine nimic altceva decât ceea ce poate fi satisiacut prin organismul fizic. În Kamaloka. nevoile i pasiunile iau forme animale. Ele cauzeaz suferin e teribile în Kamaloka. A dori s încep cu una foarte simpl . aici. Se inten iona numai s se încurajeze oamenii s . forma corpului astral se conformeaz mai mult sau mai pu in celei a corpului fizic uman. noi aproxim m natura animalelor prin pasiunile noastre. În lumea astral . Ne g sim în aceast situa ie dac murim înainte de a trece printr-o cur ire i purificare astrale. cineva care în timpul vie ii are un caracter de pisic apare în form de pisic în Kamaloka. poftelor i pasiunilor este valorificat .i tr iasc via a lor p mânteasc în a a fel încât s nu ia forme animale dup moarte. Imagina i-v un p trat a a cum sunte i obi nui i s -l vede i (figura 20). i anume cu ideea de p trat. Sau individualitatea respectiv poate tânji dup alte pl ceri. îndemânare care ne va fi necesar când intr m în domeniul astral.

Un p trat apare în lumea fizic când ne imagin m c aceste dou tipuri de curente sau for e unul venind din untru iar cel lalt venind din afar se întâlnese. Este imposibil s desen m precis aceast figur . Este format din dou axe perpendiculare sau. limitate prin stagn ri. 26 . iar pe aceste curente contraconcurente lucrând din afar spre în untru (figura 22). S ne imagin m aceste axe perpendiculare ca fiind curente sau for e ce lucreaz înspre afar din punctul lor de intersec ie. Contrapartea fizic a unui p trat mental poate fi cel mai bine reprezentat ca stagnare a dou curente care se intersecteaz . dou linii care se intersecteaz . Curentele de for sunt. Acum voi desena un p trat a a cum arat în Devachan.A a arat un p trat în lumea fizic . Echivalentul mental al unui p trat este ceva care aproximeaz o cruce (figura 21). dac vre i. dar vreau s v dau cel pu in o idee despre cum ar ar ta în planul mental. a adar. Contrapartea fizic este construit desenând linii perpendiculare pe fiecare din aceste axe. provocând o stagnare reciproc .

imagina corespondentul cubului la nivel mental. Imagina i-v una din aceste direc ii axiale. Pute i s v da i seama deja de complexitatea monumental a încerc rii de a g si contrapartea mental a altor figuri. Exemplele pe care le-am folosit sunt simple. Cubul este foarte asem n tor cu p tratul. Încerca i s v imagina i o form uman i contrapartea sa mental cu toate diferitele ei activit i i forme. rezultatul va fi imaginea obiectului în Devachan. Dou planuri. rezult din întâlnirea a dou curente. Avem din nou dou figuri care sunt complementare una alteia. Dac pentru orice obiect fizic dat pute i construi un corespondent care s se raporteze la obiect la fel ca cele dou linii perpendiculare la p trat. Oricine care gânde te cât de cât la acest subiect trebuie s concluzioneze c pentru a imagina aceste figuri trebuie întâi s ajungem la un anumit concept al opozi iei dintre activitate i contraactivitate sau stagnare. Acest p trat este cel mai simplu exemplu posibil. Rezult complica ii mult mai mari. în acela i fel. Acum în loc de p trat s ne imagin m un cub. ca i via a uman descris mai devreme. sunt perpendiculare pe fiecare ax . ca i cele dou axe i patru laturi ale p tratului. Trebuie s ne imagin m c stagnarea are loc în aceste trei direc ii-suprafe e (figura 23). dar ocupându-ne de asemenea concepte geometrice vom înv a cum s construim a a cum trebuie oponentele mentale ale unor obiecte mult mai complicate. În acest punct v pute i probabil. Cartea mea Teosofia d o idee aproximativ despre cum ar trebui s arate contrap r ile mentale ( Nota 24 )). Imagina i-v c limitele for elor stagnante constau din suprafe e perpendiculare în loc de linii perpendiculare i presupune i c ave i trei în loc de dou axe perpendiculare. Tocmai a i definit un cub. Trebuie s ne implic m aici acest concept al opozi iei. Pute i s v imagina i curente curgând înspre afar din punctul central. În acest punct trebuie s în elege i clar c fiecare suprafa a unui cub. la nivelul mental. În locul celor patru linii m rgina e ale p tratului imagina i-v ase suprafe e formând frontierele. mult mai complicat. contrapartea mental a oric rui obiect fizic. pot fi imaginate numai dac ne gândim la o anumit opozi ie.Aceast imagine descrie cum orice lucru din planul mental se raporteaz la tot ce exist în planul fizic. ar tând cele ase p trate ce m rginesc cubul. În cazul unui cub avem trei extensii sau trei axe. de asemenea. Spa iul curge spre exterior pornind 27 . Domnul Shouten a f cut un model. desigur. Cu alte obiecte decât p tratul acest proces este. unul de fiecare parte. Pute i construi. Pute i concepe ce complicat structur mental ar fi aceasta. Un cub este o figur m rginit de ase p trate. Cele trei direc ii ale axelor i cele ase suprafe e. Un cub are trei axe perpendiculare i trei direc ii diferite la suprafe ele sale. aceast activitate ne va ar ta pân la un anumit punct calea spre o cunoa tere superioar .

Sunt de fapt ase direc ii. oculti tii au folosit trei linii pentru a simboliza acest fenomen (figura 24). Orice direclie în spa iu trebuie s fie interpretat ca dou curente care se opun i orice form fizic trebuie imaginat ca rezultatul lor. Indic spre o tain profund . Problema se complic mai departe prin faptul c exist dou tipuri de curente. Da i-mi voie s descriu unul din ele. Geometrul obi nuit descrie cubul ca fiind delimitat de ase p trate. În momentul întâlnirii lor ele. În partea superioar planta dezvolt tulpina. a unei coac ion ri a unor for e opuse. Care parte a plantei este în p mânt? Este r d cina. Aceasta v va da o perspectiv asupra aplica iilor practice ale teosofiei teoretice superioare. Un cub este intersectarea a trei curente ce interac ioneaz . aproape de Soare. de i pare a fi a a. Animalul ocup o pozi ie median . se afl în p mânt iar organele sale de reproducere se dezvolt deasupra solului. Am încercat s v ofer unele idei despre cele trei dimensiuni obi nuite i despre cele trei dimensiuni adi ionale i opuse. A dori s v dau înc un exemplu din lumea natural despre un concept care include o asemenea pereche de for e opuse i ne arat unul din cele mai profunde taine ale evolu iei lumii. curg împreun pentru a forma o suprafa . ca stagnare. Studiul teosofic al lumii trebuie s lucreze cu o geometrie superioar care transcende geometria obi nuit . S compar m fiin a uman cu planta. În arpele verde i frumosul crin Goethe vorbe te despre Ätaina revelat ³ una din cele mai adev rate i în elepte fraze rostite vreodat ( Nota 25 ). Ave i astfel în fiin a uman cu capul deasupra i organele reproductive jos planta inversat . unul ro u i altul albastru.din punctul central i spre acest punct din cealalt direc ie dinspre infinit. r d cina sa. e i f. Acesta nu este un joc. florile i fructul. a i f. care exist între lumea fizic i cea mental . Dac înl tura i o dimensiune la nivelul fizic i una la nivelul mental r mâne i cu cele patru dimensiuni care reprezint lumea astral . 28 . Când v gândi i la totalitatea interac iunilor lor ave i de-a face mai degrab cu ase decât cu trei curente: înainte/înapoi. a adar ca rezultat al unei mi c ri i a invers rii ei. c. ÄCapul³ plantei. b. Formele fizice apar ca un rezultat al ac iunilor opuse ale acestor dimensiuni. S ne imagin m acum aceste curente în dou culori diferite. De-a lungul epocilor. Astfel putem vedea suprafa a unui cub ca întâlnirea a dou curente opuse într-o suprafa . V rog s observa i c aceste patru care r mân sunt acelea pe care le pute i percepe când privi i numai lumea astral . Dac v-a i putea imagina cele ase direc ii i data viitoare vom discuta despre cum s cultiv m asemenea imagini mentale i apoi a i elimina prima i ultima. Aceasta ne d o reprezentare vie a naturii cubului. frunzele. Rezultatul invers rii plantei este o fiin uman . Imagina i-v întreaga plant inversat cu r d cina sa devenind cap uman. sus/jos i dreapta/stânga. Aceasta poate fi numit modul cast de reproducere. d. Noi trebuie s concepem cubul ca rezultatul a ase curente care se întrep trund. incluzând multe procese de inversiune. unul mi cându-se dinspre un punct în afar iar cel lalt mi cându-se dinspre infinit înspre în untru. ar r mâne patru. S numim aceste ase curente sau direc ii a. Natura con ine într-adev r taine nev zute dar tangibile.

Animalul ocup pozi ia orizontal adic el intersecteaz ceea ce avem noi oamenii în comun cu plantele. Data viitoare vom vedea ce figur rezult când un cub formeaz grani a unei figuri cvadridimensionale. Aici g si i o extensie a conceptului stagn rii. dac ve i concepe cele trei regnuri ca fiind stagn ri reciproce. Acest fapt arunc lumin asupra modului complet diferit al înrudirii dintre om i plant i a celei a omului cu animalul. La fel. În concluzie. a c ror rela ie este cea a imaginilor în oglind . Cei care au deja organe de percep ie pentru aceast lume care trebuie cuprins cu for vor recunoa te ce trebuie s vedem în cele trei regnuri. complementare. Pute i s v imagina i patru axe t iate de ceva? Cubul este grani a figurii spa iale care apare când patru axe sunt t iate. opus . cealalt reprezint fiin a uman i o a treia linie. înc tu at de crucea P mântului ( Nota 26 ). în timp ce animalul se insereaz pe sine între un curent ascendent i unul descendent. atunci ve i descoperi care este pozi ia regnului plantelor fa de cel al animalelor i cea a regnului animalelor fa de cel al oamenilor.O linie simbolizeaz planta. Întreb ri i r spunsuri Ce înseamn s ne imagin m ase curente i apoi s elimin m dou i a a mai departe? 29 . De vreme ce tr ie te în aceste trei regnuri. Animalul st perpendicular pe direc ia celorlalte dou . Planta i fiin a uman reprezint dou curente complementare i divergente dar i interactive. Dac v imagina i sufletul P mântului ca plant . apare o stagnare Kamaloka a c rei expresie exterioar este regnul animalelor. care sunt curente interpenetrate. sufletul lumii este legat de crucea pe care ele o formeaz . A a cum ti i. Dac interpreta i regnul animal ca izvorând dintr-o stagnare. Platon vorbe te despre un suflet universal care este crucificat pe corpul P mântului. Ac iunea real const în întâlnirea a dou curente opuse. reprezentând stagnarea care apare între ele. animal i om rezultatul este o cruce. Un cub apare atunci când trei axe sunt t iate de suprafe e. F când aceast afirma ie ini iez un ir de gânduri pe care le ve i vedea reap rând mai târziu într-un mod foarte ciudat sub o cu totul alt form . Un p trat formeaz grani a unui cub tridimensional. în rela iile dintre ele. am v zut c un p trat apare atunci când dou axe sunt t iate de linii. Kamaloka sau sfera astral este plasat între Devachan i lumea fizic . corespunde animalului trei linii care formeaz o cruce. Între aceste dou lumi. Fiecare regn inferior serve te pentru cel imediat superior ca hran .

CONFERIN A a IV-a Berlin. Tabla noastr este o suprafa bidimensional . iar celelalte trei în direc ie opus . Ad ugând adâncimea la dimensiunile sale. Astfel pentru fiecare direc ie axial exista dou tipuri unul mergând din untru spre înafar iar cel lalt mi cându-se spre interior din afar . lucru care ar fi foarte greu de f cut dac nu am folosi ca imagine a acestui spa iu o analogie. 30 . adic în plan. Putem lua un cub i s -l desfacem în a a fel încât cele ase p trate s se r spândeasc în plan (figura 25). i acum s încerc m s înf i m într-un mod intuitiv o figur tridimensional pe aceast tabl . trei dintre ele lucreaz din centru spre exterior în direc iile definite de cele trei axe. Dac numim aceste dou tipuri. S încerc m s aducem un cub în spa iul bidimensional. 24 mai 1905 Într-o conferin anterioar am încercat s dezvolt o idee schematic despre spa iul cvadridimensional. ob inem un spa iu tridimensional. venind din infinit. l ime i adâncime. în l imea i l imea. mi-a putea imagina suprafe ele care delimiteaz cubul ca fiind întinse într-o form de cruce. A dori s folosesc metoda domnului Hinton pentru a demonstra pe cât posibil pe în elesul tuturor solu ia la problema reprezent rii spa iului cvadridimensional în trei dimensiuni ( Nota 27 ). spre exemplu +a i a. rezultatul este urm torul: +a +b +c a b c Pentru a intra în t râmul astral trebuie s elimin m un întreg cuplu.Cele ase curente trebuie imaginate ca de dou ori trei. pozitiv i negativ. În acest fel. Problema cu care ne confrunt m este cum s indic m o figur cvadridimensional aici în spa iul tridimensional care este singurul tip de spa iu accesibil nou la început. Cubul este o figur tridimensional pentru c are în l ime. Pentru a lega elementul nefamiliar al spa iului cvadridimensional de ceva pe care îl cunoa tem trebuie s aducem un obiect cvadridimensional în trei dimensiuni a a cum am adus un obiect tridimensional în dou dimensiuni. Da i-mi voie s încep prin a ar ta cum poate fi introdus spa iul tridimensional în spa iul bidimensional.

ro u i albastru. s ad ugam verde (liniile întrerupte) pentru l ime. Aceasta este o cale simpl de a transfera figuri tridimensionale în plan. Pentru noi. verde (întrerupt) i albastru (linie întreag ). Nu putem folosi aceast metod în mod direct atunci când vrem s desen m a patra dimensiune în spa iul tridimensional. Imagina i-v c o 31 . adic de la stânga la dreapta în figura 26. Aceste trei culori înlocuiesc i reprezint cele trei dimensiuni ale spa iului. Vom avea nevoie s utiliz m culori. Uita i-v la aceste dou p trate. Pentru aceasta vom avea nevoie de o alt analogie. 1 i 3. Reprezentându-v aceste muchii colorate v da i seama c avem transformate cele trei dimensiuni în trei culori. Voi colora de asemenea toate muchiile orizontale ale celorlalte p trate cu albastru i cele verticale cu ro u (figura 26). În loc de în l ime. Voi colora laturile celor ase p trate în mod diferit.Aceste ase p trate formeaz din nou un cub dac le ridic iar în a a fel încât p tratele 1 i 3. Cele dou dimensiuni ale lor sunt reprezentate de dou culori. Pentru p tratele 1 i 3 voi face o pereche de laturi ro ii (liniile punctate) i alta albastr (liniile continue). i s complet m cubul nedesf urat. pe tabla vertical unde p tratul 2 este ro u înseamn în l imea iar albastru adâncimea. Mutarea prin verde sau dispari ia în dimensiunea celei de a treia culori reprezint tranzi ia prin cea de a treia dimensiune. 2 i 4. Pute i explica ad ugarea celei de a treia dimensiuni spunând c albastrul i ro ul au fost mutate prin verde. Acum imagina i-v întreg cubul desf urat din nou. Folosind în mod consecvent ro u pentru în l ime i albastru pentru adâncime. cea de a treia dimensiune. 5 i 6 s fie în pozi ii opuse. Când vi le imagina i nedesf cute g si i c laturile lor sunt ro ii i verzi. l ime i adâncime le numim ro u (punctat). în a a fel încât seturile de laturi opuse s fie de aceea i culoare. Au mai r mas p tratele 2 i 4. P tratul 5 are laturile albastre i verzi i tot a a p tratul 6.

În locul acestor linii colorate imagina i-v p trate i în loc de spa iu gol imagina i-v p trate peste tot. alb. în leg tur cu mi carea tranzi iei trebuie s lu m dou dimensiuni deodat deoarece fiecare din aceste p trate din rândurile superior i inferior este f cut din dou culori i dispare în culoarea care nu le con ine. 32 . ro u respectiv albastru. Dac vrem s proced m a a cum am f cut cu p tratele trebuie s ad ug m o a patra culoare. P tratele ro ii-albastre trec prin verde. Aici vede i un alt fel de desf urare a cubului. Avem pur i simplu patru cuburi de tranzi ie colorate diferit albastru. i într-al treilea pas cele dou p trate ro ii-albastre trec prin cel verde. A a cum vede i. a a încât ambele muchii (ro ii i albastre) apar colorate. Ambele muchii reapar în propriile lor culori numai acolo unde verdele înceteaz . Atunci pot desena întreaga figur în înc un fel (figura 27). Pute i face acela i lucru cu cele dou p trate albastre-ro ii. Aici ele sunt în ro u i verde. Pentru a vizualiza schimb rile prin care trec cele trei perechi de suprafe e ale cubului ne imagin m c ele trec prin verde. Pur i simplu am folosit culori pentru cele trei direc ii. A putea face acela i lucru cu p tratele 2 i 4. P tratele ro ii-verzi nu au laturi albastre. Într-un pas urm tor. Astfel. în timp ce p tratele verzi-albastre trec prin ro u. putem astfel construi cubul nostru din p trate bidimensionale adic bicolore care trec printr-o a treia dimensiune sau culoare ( Nota 28 ). p tratul dispare dintr-o parte i scufundându-se într-o culoare diferit care-l coloreaz pân când apare de cealalt parte în culoarea sa original . Facem ca aceste culori s dispar în a treia culoare pentru a reap rea în cealalt parte. a a c ele dispar în albastru.cea verde coloreaz p tratele ro ii i albastre. 5 i 6. Cele trei culori corespund celor trei dimensiuni ale spa iului. Celelalte trei p trate din rândul din mijloc reprezint tranzi ii. cele trei culori a ezate la unghiuri drepte una fa de cealalt sunt reprezent ri simetrice ale cubului nostru. În fiecare caz. Astfel. Urm torul pas evident este s ne imagin m cuburi în locul p tratelor i s vizualiz m aceste cuburi ca fiind compuse din p trate cu trei culori (dimensiuni). mutându-l pe unul dintre ele prin ro u. permi ând unui p trat ro u-verde s se mi te printr-un spa iu albastru. Muchia verde devine albastr -verde i muchia ro ie cap t o nuan tulbure. Din cele nou p trate aranjate aici numai ase irul superior i irul inferior formeaz suprafa a cubului însu i (figura 27). ele înseamn pur i simplu c celelalte dou culori dispar într-o a treia. în a a fel încât s facem ca fiecare cub s dispar prin culoarea care lipse te. p tratele albastre-verzi trec prin p tratul ro u. P tratul prin care trec celelalte este colorat în albastru i cele dou care trec prin el înainte i dup ce ele fac tranzi ia sunt desenate flancându-l. a a cum am construit p tratele noastre din linii de dou culori.

4). cubul alb-ro u-verde trece printr-unul albastru. i. Sensul pe care-l are înlocuirea dimensiunilor cu culori este acela c atât timp cât r mânem la cele trei dimensiuni noi nu le putem aduce pur i simplu într-un plan bidimensional.2). Într-o parte el se scufund într-a patra culoare i reapare în culoarea sa original (figura 28. Am f cut acum cu un cub ceea ce am f cut cu cele ase p trate în exemplul anterior.3). Hinton a folosit aceast metod pentru a rezolva problema reprezent rii figurilor cvadridimensionale în trei dimensiuni. Similar. De fiecare dat când am ales o nou culoare am ad ugat o nou dimensiune. Avem nevoie de ase p trate pentru a delimita limitele unui cub ( Nota 30 ).verde i ro u în loc de trei p trate de tranzi ie. în ultima figur (figura 28. În cazul unui cub am avut nevoie de trei p trate adi ionale care semnific dispari ia prin dimensiunea r mas . tessarakt-ul ( Nota 31 ). La fel avem nevoie de opt cuburi pentru a forma limitele figurii analoge cvadridimensionale. Proced m la fel cu patru dimensiuni atunci când folosim patru culori pentru a crea o imagine în spa iul tridimensional. Cubul albastru-ro u-alb trece prin cel verde (figura 28. A a cum am f cut ca un p trat s treac prin alt p trat trebuie acum s facem ca un cub s treac printr-un alt cub de culoarea pe care el nu o are. Acesta este unul din modurile de a v introduce în acest subiect altfel complicat. Folosind îns trei culori.1). cubul albastru-verdealb trebuie s treac prin dimensiunea ro ie. În loc de p trate trecând prin p trate avem acum cuburi trecând prin cuburi. trebuie s facem acum cubul verde-albastru-ro u s treac prin cubul alb (figura 28. Un tessarakt cere un total de 12 cuburi care se raporteaz unul la cel lalt în acela i fel ca i cele nou p trate în plan. Modelele domnului Schouten folosesc astfel de cuburi colorate ( Nota 29 ). Astfel avem aici o culoare sau dimensiune care este legat de dou cuburi ale c ror suprafe e au trei culori diferite. Am folosit culori pentru a reprezenta cele patru direc ii încorporate de figura evadridimensional . Aceste patru cuburi se raporteaz unul la celalalt în acela i fel ca cele trei p trate în exemplul precedent. adic fiecare cub trebuie s dispar în culoarea care îi lipse te i s reapar în cealalt parte în culorile sale originale. 33 . acest lucru devine posibil. Astfel. Fiecare din cuburile acestei figuri are trei culori i trece printr-o a patra.

Am ar tat cum prin tranzi iile prin culori se poate forma o reprezentare a acestui proces ( Nota 32 ). dar acum avem cuburi în loc de p trate. Mai întâi trebuie s ne form m o foarte clar i profund viziune i nu 34 . Pentru moment ignora i p tratul de la baz din figura 25 i imagina i-v c pute i vedea doar în dou dimensiuni adic pute i vedea numai ceea ce pute i întâlni în suprafa a tablei. Pute i merge de jur împrejur dar. Figura tridimensional care rezult este analog cu structura în form de cruce f cut din p trate i este echivalentul ei în spa iul tridimensional.Mai departe a vrea s desf or cubul din nou i s -l a ez în plan. în loc s lu m cinci din cele ase p trate ale cubului s facem acela i lucru cu apte din cele opt cuburi care formeaz limitele tessarakt-ului. nu ve i vedea transpus p tratul 5. ca unul dintre p trate. a dori s v fac con tien i de a a-numitul mister alchimic. Dac am putea înf ura aceste figuri a a cum putem face cu cele ase p trate desf urate ale cubului. [Prima variant de text:] Dac vrem s ob inem o adev rat vedere a spa iului cvadridimensional trebuie s facem exercitii foarte precise. A ezarea celor apte cuburi este analog cu aceea a suprafe elor cubului desf urate în planul tablei. în ciuda faptului c percepem doar în trei dimensiuni. este invizibil din orice parte am privi. pentru c o adev rat vedere a spa iului cvadridimensional este înrudit cu ceea ce alchimi tii numesc transformare. am putea s ne mut m din a treia dimensiune în cea de a patra dimensiune. în a a fel încât unul dintre ele este în mijloc. fiindc pute i vedea doar în dou dimensiuni. Îl voi desena pe tabl . Pentru c v pute i întreba cum câ tig m o idee despre spa iul cvadridimensional real. Acum. desf urând figura noastr cvadridimensional în spa iu. vizualiza spa iul cvadridimensional. Nu poate fi v zut de nicio fiin capabil s vad numai în trei dimensiuni (figura 30). În aceast situa ie am plasat cinci p trate. Am demonstrat cel pu in cum putem. Al aptelea cub. noi fiin ele umane. Zona din interior râmâne invizibil (figura 29).

Cealalt parte trebuie s fie ad ugat prin activitate proprie. Din aceast cauz este numit i tunet. de fapt. Apoi. concentrând puterea sentimentului într-un anume fel. focul sau c ldura. p mânt plus sunet. Numai o parte din ceea ce este astral poate fi g sit în exterior. aerul. ci ceea se nume te. în domeniul astral g sim un element care trebuie s fie creat mai întâi de fiin ele umane. ap plus lumin este egal cu mercur. a lumii devachanice. adic produse în mod activ de c tre subiect. A a cum poate ti i. Dup ce ne-am trezit capacitatea de a crea lumina din munca noastr cu concepte pure. Trebuie s ne târâm în untrul naturii apei. aer. Prezen a acestui aer de foc într-un element lichid este materia astral despre care Biblia spune: Ä i Duhul lui Dumnezeu plutea deasupra apelor³ ( Nota 34 ). care pot gândi liber de senzorialitate fac acest lucru. lumina se na te din concepte. ajungem s tim de unde i cum apare lumina. oarecum ca în chimie. Din aceast cauz . Lu m în posesie puterea acestei ape p trunse de lumin . Studen ii în esoterism trebuie s Äcombine alchimic³ viziunea apei. În Devachan nu mai exist decât un element în totalitate subiectiv. o component este extras dintr-un element existent. materie astral . ca fiind dat subiectului. o cunoa tem numai în forma în care o primim de afar . a adar. Este dificil s obtinem asemenea viziuni care cer meditatii de lung durat . c ci lumina i sentimentul (focul) sunt obiective. Rezultatul este ceea ce este numit aici Duhul lui Dumnezeu. ceea ce este astral este pe jum tate subiectiv (adic este dat subiectului în mod pasiv). în timp ce noi în ine îl producem pe cel lalt. Multe fenomene presupus astrale sunt simple proiec ii ale aspectelor lumii astrale în spa iul fizic. Adic ceea ce sunt în realitate. lumin i foc. noi în ine suntem în stare s producem ceva ca lumina. Restul este ob inut din for e ale conceptelor i ale sentimentelor. cu viziunea luminii. care este unul dintre elementele lumii astrale. Acest aer plus foc d ceea ce alchimi tii numeau sulf sau aer de foc str lucitor. Tot ceea ce facem aici este numai simbol. reprezentare simbolic a lumilor superioare. l sând aceste concepte s lucreze asupra sufletelor lor în timpul medita iei. Ceea ce se afl în aceste lumi superioare poate fi atins numai prin noi posibilit i de vedere. puterea aerului cu puterea focului produs prin sentiment ob ine i Äaer de foc³. prin obiectivare activ . Prin medita ie dobândim contrapartea interioar a luminii exterioare. deasupra substantei astrale. pe care au cultivat-o. extragem puterea aerului. Apele biblice nu sunt ape obi nuite. în ambian . irul acestor patru for e este revelat viziunii astrale ca fiind cele patru dimensiuni ale spa iului astral. Omul trebuie s fac el însu i ceva pentru a atinge aceste lumi. din ceea ce este dat. Trebuie s ne scufund m în natura apei cu mare precizie.o reprezentare a ceea ce numim ap . Dup cum vede i. Al doilea element apare când cultiv m o viziune a aerului. De i lumina ne este familiar . mercurul apare ca amestecul acestei lumini cu viziunea noastr despre ap . În tradi ia alchimic . În limbajul alchimiei. acest aer de foc este men ionat în Faust-ul lui Goethe ( Nota 33 ). Spa iul astral arat foarte diferit de lumea noastr . Când combina i. Apa p truns pe de-a-ntregul de lumin este ceea ce alchimi tii au numit mercur. aprinde i prin sentiment focul. a a cum înainte am cultivat o viziune a apei. Duhul lui Dumnezeu plute te. Aceste lumi sunt adev rate în modul în care vi le-am prezentat prin aceste referiri aluzive. în astral g sim substan subiectiv-obiectiv . A adar. Al treilea element apare când extragem puterea p mântului i o combin m apoi cu for ele spirituale ale sunetului. Ca un al doilea exerci iu trebuie s ne cre m o viziune a naturii luminii. Este un lucru care necesit participarea l untric a fiin ei umane. Prin medita ie. Cei care mediteaz cu adev rat asupra conceptelor pure. Ea const din patru tipuri de for e: ap . Din aceast cauz . Duhul activ a lui Dumnezeu este tunet. Printr-un proces spiritual . pe jum tate ap i aer. mercurul nu este pur i simplu argintul viu obi nuit. 35 . yoginii sau studen ii în esoterism dobândesc capacitatea de a produce lumin . Întregul mediu înconjur tor le apare ca lumin curg toare.

Acest mercur alchimic nu este argintul viu obi nuit. Trebuie întâi s ne trezim propria noastr capacitate de a crea mercur din conceptul luminii. Este ceea ce apare atunci când extragem puterea p mântului i o combin m cu sunetul. Trebuie s ne târâm în untrul apei. ci ceea ce numim substan astral care const din patru tipuri de for e: ap . Putem face asta l sând ca aceste concepte s lucreze cu adev rat asupra sufletelor noastre în timpul medita iei i având o gândire liber de senzorialitate. rezultând ase p trate ale c ror laturi. Apoi trebuie s combin m ca într-un proces chimic reprezent rile ob inute despre ap cu cea despre lumin . Cealalt parte este ob inut prin obiectivizare din for ele conceptuale i cele emo ionale. Aceste patru for e constituie cele patru dimensiuni ale spa iului astral. Al doilea element apare când ne facem o reprezentare vie a aerului i apoi extragem puterea aerului printrun proces spiritual.[A doua variant (Vegelahn):] Dac vrem s dobândim o percep ie adev rat a spa iului cvadridimensional trebuie s facem exerci ii specifice. numai o parte a substan ei astrale poate fi ob inut din mediul înconjur tor. 36 . A a cum pute i vedea. Apoi trebuie s cre m o viziune a naturii luminii. Apoi am desfa urat cubul în a a fel încât toate suprafe ele s-au a ezat în plan. puterea apei p truns de lumin . a a încât devenim noi în ine în stare s producem lumina. au reprezentat cele trei dimensiuni în spa iul bidimensional. construind imaginea noastr prin folosirea a trei culori pentru a reprezenta cele trei dimensiuni ale cubului. Elementul lichid este în adev r materia la care se face referire în afirma ia biblic : ÄDuhul (Spiritul) lui Dumnezeu plutea deasupra apelor³ ( Nota 35 ). Asemenea viziuni nu pot fi atinse de la sine. CONFERIN A a V-a Berlin. În Devachan am g si numai un element complet subiectiv. ÄApele³ biblice nu sunt ape obi nuite. în timp ce pe cel lalt îl producem noi în ine. În limbajul alchimiei. o tim numai în forma în care o percepem din exterior. 31 mai 1905 Ultima dat am încercat s ob inem reprezentarea unei forma iuni spa iale cvadridimensionale reducând-o la trei dimensiuni. combinându-l cu sentimentul în interiorul nostru aprindem astfel conceptul c ldurii sau al focului. aer. Tot ceea ce facem aici este o simpl reprezentare simbolic a lumii Devachanului. extras. ap plus lumin egal mercur. Trebuie s ne afund m noi în ine în natura apei cu cea mai mare precizie. adic p mânt combinat cu sunet. diferit colorate. lumin i foc. Ceea ce se afl în lumile superioare poate fi atins numai dezvoltând în noi în ine noi c i de percep ie. Un element este. Prin medita ie ob inem contraimaginea interioar a luminii exterioare. ca s spunem a a. Înv m de unde vine lumina. Lu m apoi în posesie mercurul. a adar. Mai întâi am convertit o figur tridimensional într-una bidimensional . acolo nu exist niciun fel de obiectivitate. Mai întâi trebuie s cultiv m o viziune clar i profund a apei. care este unul dintre elementele lumii astrale. Apa total p truns de lumin este ceea ce alchimi tii au numit mercurius. Al treilea element este ÄDumnezeul-Spirit³. materia astral este jum tate subiectiv . Am substituit dimensiunile cu culori. De i lumina ne este familiar . Întregul nostru mediu înconjur tor ne este revelat ca lumin curg toare. Pe acesta aer plus foc alchimi tii îl numeau sulf sau aer de foc str lucitor. Fiin ele umane trebuie s fie active pentru a atinge aceste lumi.

Ne-am imaginat toate suprafe ele p trate mi cându-se prin i fiind colorate de p tratele de tranzi ie. Pentru a reface cubul trebuie s plasez un grup deasupra celuilalt a a încât p tratul 6 s stea deasupra p tratului 5. Acum a vrea s v dau o alt analogie. Trebuie s ne imagin m construind cubul din ase p trate. pentru a reprezenta un cub în dou dimensiuni am folosit trei culori. Trebuie s în elegem unde este a ezat fiecare grup când reasambl m cubul. adic a disp rut în a patra dimensiune sau culoare. iar domeniul cvadridimensional ar trebui s fie alc tuit atunci din opt cuburi ( Nota 36 ). Pentru a reprezenta p trate într-o singur dimensiune am folosit dou culori diferite pentru laturile lor perechi. am f cut ca fiecare cub limit s se mi te prin a patra culoare i s reapar în cealalt parte în culoarea sa original . în timp ce p tratele 3 i 4 trebuie s fie coborâte (figura 32). Ambele grupuri sunt a ezate în acela i plan. am împ r it cubul în dou sisteme a trei p trate fiecare. Atunci. A a cum vede i. a a cum este ar tat în figura 31. dar în loc de a l sa toate p tratele ata ate atunci când le desf ur m în plan le vom aranja diferit. Odat ce p tratul 5 este în pozi ie trebuie s ridic p tratele 1 i 2. Fiecare asemenea cub s-a mi cat printr-un cub de a patra culoare. Hinton nume te aceast figur cvadridimensional tessarakt. În conformitate cu analogia lui Hinton. Sarcina noastr de a pune aceste opt cuburi împreun într-un singur Äcub³ nu este simpl . Vom începe din nou prin a reduce trei dimensiuni la dou pentru a preg ti reducerea a patru dimensiuni la trei. mi cându-l printr-o cea colorat i permi ându-i s reapar în cealalt parte. P tratul const din patru laturi. a a cum se vede în figura 31) vor coincide. Astfel am folosit culori pentru a încerca s înf i m cubul tridimensional în dou dimensiuni. perechile corespunz toare segmentelor liniare adic cele de aceea i culoare (aici cu acela i num r i fel de liniu e. Aceste linii care sunt r spândite în spa iul bidimensional coincid atunci când facem tranzi ia spre spa iul tridimensional. Apoi ne-am imaginat un cub cu trei culori de suprafa diferite în mod analog cu p tratul nostru cu dou culori de muchie. cubul din ase p trate. Înf i area unei figuri cvadridimensionale în spa iul tridimensional cere o a patra culoare. dar pentru 37 .Apoi ne-am imaginat c transfer m fiecare p trat în cea de a treia dimensiune.

38 . Prin desf urarea unui tessarakt în spa iul tridimensional rezult suprafe e corespunz toare ale cuburilor respective care vor coincide mai târziu. Metoda celor opt cuburi este foarte ingenioas . suprafa a stâng a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 3 i suprafa a inferioar a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 6. Astfel. Trebuie s folosim analogia rela iei unei figuri tridimensionale cu contrapartea sa bidimensional pentru a descoperi rela ia unei figuri cvadridimensionale cu contrapartea sa tridimensional . Prin desfacerea unui cub în spa iul bidimensional a rezultat un grup de ase p trate. Când opera ia este complet cubul care r mâne este cubul 7. Prin desf urarea cubului în spa iul bidimensional au rezultat linii corespondente care s-au suprapus când am reconstruit cubul. În mod similar. suprafa a dreapt a cubului 1 coincide cu suprafa a frontal a cubului 4. prin desf urarea unui tessarakt în spa iul tridimensional rezult dou grupuri a câte patru cuburi care arat ca în figura 33. Îmbin rii p tratelor i suprapunerii muchiilor în spa iul tridimensional le corespund îmbinarea cuburilor i suprapunerea suprafe elor lor în spa iul cvadridimensional. Trebuie s manevr m cele patru cuburi în spa iul tridimensional la fel cum am manevrat p tratele în spa iul bidimensional. Am transferat reflec iile noastre privitoare la spa iul tridimensional asupra celui cvadridimensional. Când fac cu un tessarakt ceea ce am f cut cu un cub trebuie s respect aceea i lege. rezult un sistem de opt cuburi (figura 34). La fel. Privi i îndeaproape la ceea ce am f cut aici. Ceva similar se întâmpl cu suprafe ele diferitelor cuburi ale tessarakt-ului. În cazul unui cub desf urat aveam dou grupuri de trei p trate. F când opera ia corespunz toare cu un tessarakt. cubul interior care era înconjurat de celelalte ase cuburi ( Nota 37 ). Coresponden e similare exist i în cazul celorlalte suprafe e. într-un tessarakt suprafa a orizontal superioar a cubului 1 se afl în acela i plan cu suprafa a frontal a cubului 5 când ne mi c m în cea de a patra dimensiune.aceasta trebuie s -l facem pe fiecare s treac prin a patra dimensiune.

(Nota traduc torului: cred c este valabil din nou aceea i observa ie. Urmând exemplul lui Hinton. V rog s v imagina i aceast figur i apoi s urmari i împreun cu mine urm torul ir de gânduri. este vorba înc o dat de g sirea analogiilor dintre a treia i a patra dimensiune. (Nota traduc torului: se refer probabil la fe e p trate care se intersecteaz sub unghiuri drepte pentru c altminteri se poate ob ine în cel mai general caz un paralelipiped dreptunghic. tot a a cum un al cincilea p trat înconjurat de alte patru r mâne invizibil pentru cel care poate vedea numai în dou dimensiuni. De exemplu. am putea folosi culori i gândi cuburile puse laolalt în a a fel încât s coincid culorile corespunz toare. Avem un octaedru care are opt fe e triunghiulare care formeaz între ele unghiuri obtuze (figura 35). a a cum se întâmpl în cub. dou se intersecteaz de-a lungul lui AB i dou de-a lungul lui EB. contrapartea sa în cea de a patra dimensiune. întrucât nimic din concep ia noastr obi nuit asupra spa iului nu ne for eaz s ad ug m alte dimensiuni la cele familiare nou . acum fiind vorba îns de suprafe e triunghiulare. Altfel decât prin asemenea analogii este aproape imposibil s d m vreo sugestie despre felul în care trebuie s concepem o figur cvadridimensional . la fel se întâmpl .) F când ca suprafe ele s se intersecteze sub unghiuri diferite construim alte figuri geometrice ( Nota 38 ). figura care se formeaz trebuie s fie un cub. Dup cum am v zut într-una din figurile din conferin a precedent (figura 29). Într-un tessarakt acest al aptelea cub corespunde cu un al optulea cub. Vede i. El r mâne ascuns vederii tridimensionale. Toate aceste analogii servesc pentru a ne preg ti pentru a patra dimensiune. a a cum se întâmpl aici se formeaz un octaedru. cu al aptelea cub în acest caz. 39 . Când suprafe ele se intersecteaz sub unghiuri drepte.A a cum vede i. Singura diferen dintre un octaedru i un cub este unghiul format de dou fe e al turate. A dori s vorbesc despre un alt fel de reprezentare a corpurilor cvadridimensionale în spa iul tridimensional care ar putea s v fac s în elege i mai bine care este de fapt problema.) Când ele se intersecteaz sub unghiuri obtuze. aceste muchii sunt intersec iile dintre dou suprafe e.

un sistem de patru fire le voi numi fire axiale care se îndreapt în diferite direc ii. sunt extinse în mod similar. EAD i DCF. de asemenea. suprafe ele sale se intersecteaz sub anumite unghiuri. jum tate de octaedru din cauz c jum tate din suprafe ele octaedrului se intersecteaz . ele formeaz . Octaedrul original este intersec ia acestor dou tetraedre. adic sunt diagonale care unesc col uri opuse ale dodecaedrului rombic. Jum tate de cub este întotdeauna un alt cub. ABF. Când sunt extinse celelalte suprafe e ale octaedrului pân când se intersecteaz .S ne imagin m mai departe un mod diferit de a face suprafe ele unui octaedru s se intersecteze. este extins în toate direc iile i c suprafa a inferioar . Avem un dodecaedru rombic (figura 37). Aceste suprafe e extinse trebuie de asemenea s se intersecteze. i suprafe ele ADF i EDC. Nu este jum tate de octaedru în sensul c acesta se taie în dou prin mijloc. Din cele opt suprafe e originale r mân doar patru i acestea patru formeaz un tetraedru care poate fi numit. Avem. Dac v imagina i un cub înjum t it în acela i fel f când ca una din suprafe e s se intersecteze cu o alt suprafa . de asemenea. ve i ob ine întotdeauna un cub. A a cum vede i. de asemenea. din spatele figurii. EBC. În stereometrie sau în cristalografia geometric . Imagina i-v c una din aceste suprafe e. Când aceste suprafe e sunt extinse celelalte patru suprafe e originale ale octaedrului. Aceasta este foarte u or de vizualizat în cazul unui octaedru ( Nota 39 ). BCF. Din acest fenomen se poate trage o important concluzie. cum este AEB. ceea ce este numit jum tate de figur este mai degrab rezultatul înjum t irii num rului de suprafe e decât al împ r irii figurii originale în dou . i anume se intersecteaz potrivit unei duble simetrii. Aceste fire 40 . dar mai întâi a dori s folosesc un alt exemplu ( Nota 40 ). sunt eliminate. un tetraedru.

T ind vârfurile sub unghiuri corespunz toare am transformat o figur spa ial m rginit de patru plane într-o figur cu opt fe e. îns numai pentru un cub. pân când sec iunile se intersecteaz pe muchiile tetraedrului. Continu m s t iem por iuni din ce în ce mai mari. Ceea ce am f cut cu un tetraedru nu poate fi f cut cu un cub ( Nota 44 ). De exemplu.reprezint sistemul de axe ale dodecaedrului rombic similar cu sistemul de axe pe care vi-l pute i imagina în cub ( Nota 41 ). A a cum tetraedrul este contrapartea unui octaedru prelungind jum tate din fe ele octaedrului pân când se intersecteaz . Un cub are propriet i cu totul speciale prin aceea c este contrapartea spa iului tridimensional. ori de câte ori folosim termenul cub pentru a desemna cubul teoretic vorbim despre cub ca fiind contrapartea spa iului tridimensional. Din aceast cauz . o forma iune spa ial complet diferit ( Nota 43 ). Rela ia este clar aparent dac transform m treptat un octaedru într-un tetraedru. F când ca axele s se intersecteze sub alte unghiuri se ob ine o alt forma iune geometric . axele unui dodecaedru rombic se intersecteaz sub unghiuri care nu sunt drepte. Acest lucru este adev rat. a a cum se arat în figura 38. Forma care r mâne este un octaedru. L sa i-m s v ar t ce vreau s spun. Obtinem un cub atunci când într-un sistem de trei axe perpendiculare se pun în eviden suprafe e de intersectare prin aceea c în fiecare din aceste axe apar stagn ri. un cub individual este contrapartea întregului spa iu ( Nota 45 ). i acum haide i s observ m cum se raporteaz un octaedru la un tetraedru. Înjum t ind un cub ob inem tot un cub ( Nota 42 ). Inserarea de plane perpendiculare pe aceste axe produce întotdeauna un cub (figura 39). Imagina i-v întregul spa iu al Universului ca fiind structurat de trei axe perpendiculare una pe cealalt . de asemenea. Pentru acest scop s lu m un tetraedru i s -i t iem unul dintre vârfuri. Dac v imagina i întregul 41 . Atunci când se înjum t e te num rul suprafe elor unui dodecaedru rombic se ob ine.

exact ca i cercurile. Cu timpul. 42 . adic figuri bidimensionale. În cele din urm . Imagina i-v c sferele devin tot mai mari. Dar dac cercul a devenit atât de mare încât formeaz o linie dreapt . mi cându-se numai prin prima dimensiune. S consider m un p trat care este marginit de figuri bidimensionale. S presupunem c în loc de un spa iu tridimensional m rginit de plane bidimensionale avem un spa iu m rginit de ase sfere care sunt figuri tridimensionale. Odat ce devin linii drepte ele sunt unidimensionale. Atunci în loc de patru cercuri avem patru linii drepte care se întretaie i un p trat. Acum imagina i-v c aceste cercuri devin tot mai mari. De aceea cubul este un caz particular al intersec iei a ase sfere. cercurile se vor transforma în linii drepte (figura 40). Acum. a a cum p tratul este un caz special al intersect rii a patru cercuri. orice punct de pe cerc poate ajunge la orice alt punct. Încep prin a defini un spa iu bidimensional cu ajutorul a patru cercuri secante.spa iu ca fiind pozitiv. Atât timp cât cele patru forma iuni care definesc p tratul sunt cercuri ele sunt bidimensionale. Atunci când v da i seama clar c aceste ase sfere se aplatizeaz în plane corespunzând p tratelor pe care le-am folosit mai devreme pentru a defini cubul adic atunci când vizualiza i o figur sferic fiind transformat într-una plat ob ine i cea mai simpl figur spa ial . atunci cubul este negativ. aceste sfere devin planele care definesc un cub. adic razele lor cresc tot mereu i centrele devin tot mai dep rtate. imagina i-v ase sfere formând ceva asem n tor cu o mur (figura 41). Putem spune c un punct de pe un cerc trebuie s treac prin a doua dimensiune pentru a ajunge la un alt punct de pe cerc. Acest cub este rezultatul a ase sfere care au devenit plate. Cubul fizic este figura geometric care corespunde efectiv întregului spa iu. Cubul este polar fa de întregul spa iu. a a cum cercurile au devenit liniile care definesc un p trat. în loc de cercuri. Un cub poate fi imaginat ca rezultat al aplatiz rii a ase sfere secante.

Pentru con tien a uman moartea nu este nimic mai mult decât curbarea tridimensionalului în cvadrimensional. Noi am v zut c în spa iul bidimensional un p trat are patru laturi. În acest fel ob inem. În acest punct putem face tranzi ia de la neviu la viu. el a devenit plat. trebuie s concluziona i din aceasta c dac consider m spa iul tridimensional trebuie s gândim la fiecare direc ie ca fiind versiunea plat a unui cerc infinit. În aceast curbare pute i g si forme spa iale care reveleaz aceast tranzi ie de la neviu la viu. i-au sacrificat astfel o dimensiune. care are ase fe e p trate (figura 42). CONFERIN A a VI-a Berlin. Corespondentul s u în spa iul tridimensional este cubul. curbând o figur tridimensional se ob ine o figur cvadridimensional . i. Ar trebui s fac cunoscute multe alte modele ale lui Hinton. Astfel. Dac avem o form tridimensional cu limite bidimensionale i astfel reducem formele tridimensionale la dou dimensiuni. Fiecare din cele trei axe perpendiculare a sacrificat dimensiunea urm toare pentru a deveni dreapt . Atunci ar rezulta urm torul ir de gânduri: când curba i o forma iune unidimensional figura care rezult este bidimensional . 7 iunie 1905 Ast zi trebuie s încheiem aceste conferin e despre a patra dimensiune a spa iului.Planele care definesc un cub se dezvolt din figuri tridimensionale (sferele) prin aceea c o dimensiune este înl turat din fiecare din cele ase sfere. Astfel spa iul cvadridimensonal poate fi imaginat ca spa iu tridimensional curbat ( Nota 46 ). Tot ceea ce pot face este s v indic cele trei c r i temeinice i pline de p trundere ale sale ( Nota 47 ). Se cere un nou mod de a dezvolta gânduri. Aceste suprafe e apar ca fiind dezdoite prin reducerea dimensiunilor lor de la trei la dou . În privin a corpului fizic luat în sine. în final. Apoi. Acum a vrea s dezvolt o imagine real (proiec ie paralel ) a unui tessarakt. ne-am întoarce în cele din urm la punctul ini ial din direc ia opus . dac ne mi c m într-o direc ie. a adar. de i eu de fapt a vrea s prezint mai detaliat un sistem complicat. Desigur. nimeni dintre cei ce nu vor s foloseasc analogii ca cele prezentate în conferin ele anterioare nu va fi apt s ob in o imagine mental a spa iului cvadridimensional. Un sistem triaxial este inerent în spa iul nostru tridimensional. fiecare element al spa iului poate fi de asemenea curbat din nou. Astfel am putea spune c fiecare dimensiune a spa iului ia na tere prin sacrificarea dimensiunii imediat superioare. La trecerea spre tridimensional. g sim un exemplu special de spa iu cvadridimensional. lucrurile stau invers: moartea este aplatizarea a patru dimensiuni în trei. o forma iune bidimensional devine tridimensional . 43 . Inversând procesul. Ele intr în a doua dimensiune sacrificând dimensiunea adâncimii. spa iul tridimensional prin îndreptarea fiec reia din cele trei direc ii axiale. fiecare dimensiune obi nuit a spa iului a ap rut prin pierderea dimensiunii superioare urm toare.

ca fiind romburi ( Nota 49 ). A a cum vede i. Imagina i-v un cub inut în a a fel încât lumina s lase o umbr pe tabl . Am v zut cum pot coincide aceste opt cuburi în spa iul tridimensional. Dac v imagina i cubul ca fiind transparent pute i observa c în proiec ia sa pe un plan cele trei fe e anterioare coincid cu cele trei fe e posterioare în aceea i suprafa . 44 . Da i-mi voie s desenez aceasta pentru dumneavoastr (figura 44). rezultatul este din nou o umbr hexagonal .Contrapartea cvadridimensional este tessarakt-ul. Dac face i apoi abstrac ie de a treia dimensiune. Pentru c aceast proiec ie scurteaz laturile cubului i modific unghiurile. cubul arat ca un hexagon regulat. formând un hexagon. În consecin . Pentru a ob ine o proiec ie pe care o putern aplica unui tessarakt v rog imagina i-v cubul din fa a dumneavoastr pozi ionat în a a fel încât punctul din fa A acoper punctul din spate C. fe ele cubului apar scurtate i unghiurile lui nu mai sunt unghiuri drepte. Prin aceasta. celelalte trei fe e sunt ascunse în spatele lor. trebuie s ne imagin m cele ase fe e p trate ale cubului ca fiind p trate deformate. V zut din aceast perpectiv plan . Voi construi acum o proiec ie diferit a unui tessarakt ( Nota 48 ). care este delimitat de opt cuburi. Astfel am creat o imagine a cubului tridimensional în spa iul bidimensional. Putem astfel fixa umbra cu creta pe tabl (figura 43). Gândind cubul în aceast pozi ie vede i numai aceste trei fe e anterioare. rezultatul este un hexagon. proiec ia unui tessarakt în trei dimensiuni const din opt cuburi care se întrep trund.

care este în întregime valid . o figur cvadridimensional are patru axe. Un dodecaedru rombic este o imagine simetric sau o imagine-umbr a unui tessarakt proiectat în spa iul tridimensional ( Nota 51 ). astfel încât ei nu pot s . Aceast afirma ie nu este complet arbitrar . în realitate. La început. tessarakt-ul. a a cum voi argumenta pe scurt. Trebuie s introducem.i întoarc capetele. trecând prin fa a pe terii. tot ceea ce putem vedea apare numai în imagini în spa iul tridimensional ( Nota 53 ). c 45 . care se prezint ca fiind cuburi rombice. Ca i aceea a tessarakt-ului pe care v-am ar tat-o. Am ajuns la aceste rela ii prin analogie. de asemenea. putem spune. ele s produc cele opt cuburi rombice dublu acoperite ale acestei forma iuni spa iale. dar prizonierii v d numai umbrele proiectate pe peretele din fund. Proiec ia ce rezult se comport fa de tessarakt ca imaginea-umbr a cubului fa de cub. Apoi Platon ne spune c situa ia noastr în lume este similar . desigur.i acum haide i s repet m opera ia de proiec ie pe care am f cut-o cu un cub tridimensional în plan cu o figur cvadridimensional pe care trebuie s-o introducem în spa iul tridimensional. Ace ti oameni i obiecte sunt tridimensionali. Tot ceea ce oamenii v d este. imagine a realit ii cvadridimensionale. un tessarakt poate fi reprezentat printr-o proiec ie în spa iul tridimensional. A a cum am ob inut o proiec ie a cubului într-un plan. Dac lua i opt asemenea figuri pute i asambla cele opt cuburi ale tessarakt-ului în a a fel încât. De i noi în ine suntem cvadridimensionali. prin proiec ie paralel în cea de a treia dimensiune. Îndeplinind aceast opera ie. Astfel. ale dodecaedrului rombic (figura 45). Acum imagina i-v un cub distorsionat în a a fel încât din el se ob ine un paralelipiped rombic ( Nota 50 ). A dori s leg ceea ce tocmai am f cut cu imaginea minunat oferit de Platon i Schopenhauer în alegoria pe terii ( Nota 52 ). Cred c aceast opera ie este u or de în eles. care exist toate în spa iu i nu sunt a ezate în realitate în planul proiec iei. forma iunea din opt cuburi. Aceast figur are o ax în plus fa de cubul tridimensional. ea este cvadridimensional . c corpurile pe care le cunoa tem sunt de fapt cvadridimensionale i c noi vedem numai imaginile-umbr ale lor în spa iul tridimensional. Evident. În spatele lor al i oameni car diferite obiecte. suntem redu i la a vedea numai umbrele tridimensionale ale lucrurilor în loc de realitatea lor. am ob inut la cub trei laturi vizibile i trei invizibile. Chiar atunci când componentele se întrep trund tot mai r mân patru axe. interpenetrându-se. Totul în aceast înc pere ar ap rea numai ca umbre bidimensionale pe peretele opus. în vechea Grecie. Astfel încerca Platon s exemplifice. Conform cu Platon. v zând doar peretele din fund. Platon ne cere s ne imagin m oameni înl n ui i într-o pe ter . Îmi v d propria mân numai ca pe o imagine-umbr . a adar. Suntem oameni înl n ui i în pe ter . a a cum este orice altceva. aceast proiec ie con ine opt cuburi interpenetrate.

De i o simpl imagine posed o anumit realitate i atribute specifice. dar chiar i f r timp sau schimb ri ea ar fi totu i tridimensional . Singura întrebare este cum trebuie s în elegem realitatea acestei a patra dimensiuni. nu are abilitatea de a se mi ca ea îns i. ea este totu i tridimensional . ve i descoperi c ea este de fapt imobil . lumea nu s-ar schimba niciodat . O imagine în oglind este de asemenea neîndoielnic doar imagine. ci este dependent de obiectul real. Concepem astfel întreaga lume tridimensional ca umbra-proiec ie a unei lumi cvadridimensionale. Dac v imagina i suprafa a cercului curbat din nou în spa iu. dac continua i s o curba i. o linie curb cap t o a doua dimensiune i o suprafa curb o a treia dimensiune. dar un cerc are dou . trebuie s-o c ut m în a patra dimensiune. o a treia dimensiune. Imagina i-v c avem un cerc care devine tot mai mare. Chiar dac v-o imagina i înghe at într-un anumit moment. Cum putem ob ine din nou dintr-o dimensiune o a doua? Prin îndoirea unei linii drepte astfel încât s formeze din nou un cerc. ceva care nu se afl pe perete. Când o imagine se mi c pe perete aceasta arat c în afara peretului ceva a trebuit s induc mi carea în obiectul real. cauza schimb rii trebuie c utat în afara celei de a treia dimensiuni. Cauza pentru care lumea se schimb în mod continuu. Îmi dau seama c imaginile-umbr de pe perete nu se pot mi ca ele însele. el ar trebui s se curbeze într-a patra dimensiune. Cum ne putem noi reprezenta c exist vreo realitate în aceste figuri care apar pe perete? Dar imagina i-v acum c sta i aici într-un rând incapabili s v mi ca i. fiin a. lumea nu este aceea i în dou momente diferite. În acest fel putem distinge între imagine i o fiin .este o simpl specula ie. devine o sfer . Ea nu poate face aceasta. iar rezultatul ar fi un tessarakt sferic ( Nota 55 ). Acum imagina i-v c aceste momente diferite ar disp rea. 46 . în afara celei de a doua dimensiuni. Desigur. Dintr-o dat umbrele încep s se mi te. F r prezen a unui al treilea element adic a unei fiin e active nu pute i ti cu adev rat care sunte i dumneavoastr . În realitate. Atâta vreme cât imaginile de pe zid r mân nemi cate nu am niciun motiv s conchid c ceva se întâmpl în afara peretelui. În una din conferin ele mele precedente am încercat s trezese o idee asem n toare în dumneavoastr ( Nota 54 ). În acest punct în elege i existen a celei de a patra dimensiuni i justificarea pentru metafora lui Platon. Dac ne imagin m c acele imagini imaginate a fi substan iale. De îndat ce ele încep s se mi te sunt for at s caut sursa mi c rii i s concluzionez c schimbarea î i are sursa în afara zidului. În felul acesta. V vede i în oglind . La fel. O linie dreapt are doar o dimensiune. Se schimb . diametrul devine în cele din urm atât de mare încât cercul se transform într-o linie dreapt . astfel încât r mâne ceea ce este. Nu v pute i imagina c umbrele de pe perete se pot mi ca f r s p r seasc a doua dimensiune. de aceea ele nu pot fi fiin e. în cea de a treia dimensiune. r mânând totu i tridimensional chiar i f r mi care. dar sunte i în acela i timp prezent aici. trebuie s în elegem c este imposibil pentru a patra dimensiune de a intra direct în cea de a treia. a a încât orice segment de cerc devine tot mai plat. Imaginea în oglind face acelea i mi c ri ca i originalul. imaginile de pe perete r mân bidimensionale. Motivul schimb rii. Acum a vrea s v ar t cum trebuie s ob inem conceptul transcenderii celei de a treia dimensiuni. Lumea este tridimensional dar. Dac nu ar fi timp. i. dar faptul c se schimb sugereaz existen a unei a treia dimensiuni. i acum s aplic m acest ir de gânduri la lume în general. în afara spa iului imaginilor-umbr bidimensionale. Astfel schimbarea imaginilor ne-a informat c exist . ea este totu i în mod esen ial diferit de obiectul real. dac o ve i considera în ea îns i cuprinzând-o în gânduri. ob ine i mai întâi o cup i în cele din urm . lucru pe care imaginile lor umbr nu-l pot face dac vi le imagina i inpenetrabile adic constând din substan . dac a i putea s curba i un cub. spunând c numai o fiin poate produce schimbare sau mi care din ea îns i. ele nu pot s treac unele pe lâng altele f r a p r si a doua dimensiune. În spa iul tridimensional obiectele pot trece unele pe lâng altele. Trebuie s trec dincolo de imagini pentru a descoperi fiin ele. A patra dimensiune nu poate s cad pur i simplu în cea de a treia.

Nu recunoa tem cu adev rat o plant când o cunoa tem numai în cele trei dimensiuni ale sale. sfera apare în forma unei celule. Schimbarea este un aspect esen ial al plantei. Un octaedru este m rginit de opt triunghiuri. Dar când ve i desena o plant i ve i compara originalul cu copia dumneavoastr trei s pt mâni mai târziu. ca obiect tridimensional. Dar dac curba i întreg spa iul figura rezultat este ceva care se raporteaz la spa iul tridimensional ca sfera la plan ( Nota 56 ). tot astfel orice cristal este m rginit de plane. via a este construit din celule sau sfere curbate împreun . originalul se va fi schimbat. Care este acest factor? Vede i. cea mai mic fiin vie. Mineralele în forma lor cristalin sunt întotdeauna m rginite de suprafe e plane. este m rginit de suprafe e plane. Diferen a dintre viu i neviu const în caracterul frontierelor lor. i anume celulele. dac ave i un cub i face i o copie a lui. Fiecare lucru viu indic spre un element superior în care s l luie te fiin a sa adev rat . forma sa se schimb numai când îl sparge i. Plantula de crin se schimb pentru c timpul are o însemn tate real pentru ea. Dac ne imagin m cele opt fe e ale sale ca fiind sfere. i timpul este expresia acestui element superior. desenându-l în diferite momente ve i g si c el r mâne mereu la fel. O fiin cvadridimensional adic o fiin vie este m rginit de fiin e tridimensionale. Pentru a clarifica cum se raporteaz fiecare dimensiune succesiv la cea precedent . Când vede i imagini bidimensionale mi cându-se. Este caracteristic pentru cele trei dimensiuni c ele sunt perpendiculare una pe cealalt . în timp ce via a este construit din celule i deci m rginit de suprafe e sferice. Dup trei sau patru ani cubul va r mâne la fel. În natur . Timpul este expresia simptomatic a manifest rii vie ii (conceput ca cea de a patra dimensiune) în cele trei dimensiuni ale spa iului fizic. v rog s v gândi i la urm toarele. Dac Äcurba i³ un cub care este tridimensional rezultatul este o forma iune cvdaridimensional . ceea ce înseamn c schimbarea trebuie s fie cauzat de un factor care exist în afara celei de a treia dimensiuni i este o expresie a celei de a patra dimensiuni. Un cub r mâne neschimbat. în timp ce o forma iune aflat pe un nivel i mai înalt de existen ar fi delimitat de structuri cvadridimensionale. Ne întreb m: Ce trebuie s apar la o fiin cvadridimensional ? ( Nota 57 ) Trebuie s aib loc o schimbare în cadrul celei de a treia dimensiuni. a treia dimensiune ca ap rând din dimensiunea urm toare. Pentru a o imagina pe cea de a treia v spune i c ea este perpendicular pe cea de a doua i c cea de a doua este perpendicular pe prima. când ag a i pe perete imagini care sunt bidimensionale ele r mân în general imobile. tessaraktul sferic. Timpul este o imagine sau o proiec ie a celei de a patra dimensiuni. Când g si i c au loc schimb ri în a treia dimensiune trebuie s trage i concluzia c o a patra dimensiune are un efect asupra fiin elor care sufer schimb ri în interiorul celor trei dimensiuni spa iale ale lor. O plant î i schimb singur forma. de tessarakt-uri sferice. de asemenea. Noi mai putem concepe. a vie ii organice. toate fiin ele pentru care timpul are o însemn tate interioar sunt imagini ale fiin elor cvadridimensionale. Cu alte cuvinte.Suprafa a poate fi considerat o forma iune bidimensional curbat . a patra. Astfel vede i c trebuie s urc m de la fiin e tridimensionale spre fiin e cvadridimensionale i apoi spre fiin e pentadimensionale. Cu alte cuvinte. A a cum un cub. Esen a vie ii este aceea c este construit din suprafe e curbe. Închipui i-v c a i modifica cubul 47 . sau plane. o caracteristic superioar a acesteia. Esen a unui cristal este aceea a delimit rii sale prin suprafe e plane. De aceea analogia noastr este pe deplin valid . trebuie s concluziona i c motivul mi c rii se poate afla numai în afara suprafe ei zidului adic a treia dimensiune a spa iului este cea care impulsioneaz schimbarea. de sfere i celule. în cele trei dimensiuni spa iale ale lumii fizice. Aici avem diferen a dintre viu i neviu. Plantele se schimb continuu. Cubul are trei dimensiuni. ob inem ceva viu alc tuit din opt articole (celule). O fiin pentadimensional este m rginit de fiin e cvadridimensionale. O forma iune tridimensional este m rginit de forma iuni bidimensionale. Frontiera unei celule este sferic . A a cum cristalele sunt construite din sfere plate.

ci ar trebui s urca i la cea de a patra dimensiune. omul proemineaz în aceste sfere spirituale. ar trebui s urca i la a asea dimensiune. Atunci trebuie s apar ca rezultat ceva similar cu ceea ce am numit mai înainte stagnarea for elor opuse. O astfel de modificare se poate face i ea corespunde exact schimb rilor pe care le sufer o fiin tridimensional când se dezvolt de-a lungul timpului trecând în cea de a patra dimensiune. A i fixat aceast imagine distrugându-i cea de a patra dimensiune. Când intr în interac iune dou fiin e cvadridimensionale. distruge i fin a. Plantele posed o dimensiune în plus. Întâi trebuie s ne imagin m aspecte pozitive i negative ale celei de a patra dimensiuni despre care tim c este expresia timpului. Ca fiin tridimensional omul are în comun cu alte fiinte tridimensionale plasticitatea imaginii sale. la sfera astral . Desigur. Noi am v zut c rela ia dintre a patra dimensiune i a treia este similar cu rela ia dintre a treia i a doua dimensiune. plasat în lumea tridimensional fizic . Este recunoa terea aspectului l untric (sufletesc-spiritual) al altei fiin e. Este ceea ce noi numim empatie sau sim ire. Neutralizarea for elor polare componente este noua dimensiune. aceasta este a cincea lor dimensiune. Dac am continua pe aceea i linie de gândire am g si ca expresie a celei de a asea dimensiuni ceva care. Acest nou element are grani ele sale în afara acestor dimensiuni. care este perpendicular pe a patra dimensiune. De i în mod incon tient în cea mai mare parte. Pentru acest motiv nu ve i g si niciodat ultima fiin propriu-zis a plantei în cuprinsul celor trei dimensiuni ale spa iului. a a cum a f cut Hinton. a a c deocamdat v voi spune pur i simplu ce este ea. A i putea spune c aceast dimensiune ar trebui s aib o alt frontier . s dezvolt m o reprezentare a celei de a cincea dimensiuni. capacitatea de a informa o fiin despre cealalt . Ar fi prea dificil s construim cea de a asea dimensiune în acela i fel. dar putem folosi înc o dat o analogie pentru a ne face o idee despre ea. Când pentru o fiin tridimensional oarecare timpul. o fiin uman . i acum ajungem la cea de a cincea dimensiune. turnând-o în ghips. i rezultatul este o figur tridimensional . Devachanul inferior sau sfera Rupa. aspecte aflate în afara timpului i a spa iului. Aceast fiin cu ase dimensiuni poate 48 . înseamn c îi lua i cea de a patra dimensiune. cea de a patra dimensiune.colorându-i fe ele i a i manipula culorile într-un anumit mod. în timp. nici în cea de a patra dimensiune. este de o importan critic pentru o anumit fiin tridimensional oarecare înseamn c acea fiin trebuie s fie vie. Dac face i acest lucru unei plante este ca i când a i lua o amprent a plantei. factorul timp. a patra. Este mult mai dificil s ne imagin m a cincea dimensiune. A cincea dimensiune este consecin a unui schimb sau a neutraliz rii ac iunii for elor polare prin care dou fiin e vii care se influen eaz reciproc produc ceva ce nu au în comun nici în cele trei dimensiuni obi nuite ale spa iului. Trebuie s fim în stare s vedem noua dimensiune ca ad ugarea unei linii în care dou curente de for e sunt neutralizate. Devachanul superior sau sfera Arupa. Astfel. omul pe care îl întâlnim în prezent este cu adev rat o fiin cu ase dimensiuni. Dac îns a i vrea s în elege i o fiin care posed sim ire. O alt dimensiune este ad ugat numai când v imagina i dou curente opuse sau for e care se întâlnesc i se neutralizeaz într-un punct. Când sec iona i o fiin cvadridimensional într-un punct oarecare. Ceea ce numim sim ire sau empatie i con tien a de sine sunt proiec ii ale celei de a cincea i a celei de a asea dimensiuni în spa iul tridimensional obi nuit. Ne putem imagina dimensiunea ca venind sau dinspre dreapta sau dinspre stânga. Astfel în eleg fiecare dimensiune ca un curent de for e polare cu o component pozitiv i una negativ . numai acolo poate fi recunoscut adev rata lui natur . S ne imagin m o coliziune între dou fiin e pentru care timpul este plin de însemn tate. Luând aceasta ca punct de plecare. trebuie s urca i la a cincea dimensiune. ca pozitiv în primul caz i negativ în cel de al doilea. este con tien a de sine. sim irea trebuie s-o în elegem aici numai ca proiec ie sau expresie a celei de a cincea dimensiuni în lumea fizic . iar dac a i vrea s în elege i o fiin cu con tien de sine. Noua dimensiune apare numai ca o expresie a neutraliz rii for elor. Cum apare orice dimensiune? Când desena i o linie nicio dimensiune nu mai apare atâta vreme cât linia continu în aceea i direc ie. F r ad ugarea celei de a cincea dimensiuni adic f r s intr m pe t râmul sim irii niciodat o fiin nu ar fi capabil s tie ceva despre aspectele altei fiin e.

dar apa i ghea a au forme cu totul diferite. Fiin a suprafa pe care am construit-o astfel este deschis complet într-o direc ie. Lua i în considerare apa i apa înghe at . Aceast fiin este o fiin luminoas i nu este nimic altceva decât deschiderea într-o singur direc ie. Dac apoi ad ug m sim irea la aceast imagine animat realiz m o opera ie similar cu aceea pe care am descris-o când am curbat o forma iune tridimensional într-una cvadridimensional . a dori s le numesc pentru dumneavoastr . Imaginile abstracte din documentele religioase nu sunt numai simboluri exterioare. chiar dac sustragem a treia dimensiune evenimentelor care erau ini ial tridimensionale. cu atât mai mult v scufunda i în ele. În consecin . Ele sunt realit i m re e pe care omul le poate cunoa te luând în st pânire ceea ce am încercat s în elegem prin analogii. Imagina i-l curbându-se pentru a deveni o fiin sim itoare împingând o suprafa bidimensional în fa a lui. sim irea i timpul i c aceste trei dimensiuni sunt reflectate în lumea fizic în cele trei dimensiuni obi nuite. i anume timpul i sim irea. Descrierea lui Moise primind cele Zece Porunci pe muntele Sinai arat c el a fost abordat de o asemenea fiin i c i-a putut percepe dirnensiunile ( Nota 58 ). Ce trebuie s mai fac studentul în esoterism pentru ca aceast fiin s nu r mân numai o imagine. el trebuie s înlocuiasc treptat reflec iile cu realitatea. a cincea i a asea. la dimensiunile a patra pân la a asea. care seam n cu o fiin uman c reia i s-a luat a treia dimensiune.ajunge la o reprezentare chiar i a lumilor superioare numai dac încearc s se descotoroseasc de caracteristica propriu-zis a dimensiunilor inferioare. Printr-o asemenea fiin . Concep ia lor se bazeaz pe reprezentarea c lumea este numai o reflec ie a unor factori superiori. Înv ând s ignore una din dimensiunile spa iale ale unei plante i s o substituie cu dimensiunea corespondent superioar i anume. Când v imagina i omul ca fiin pur spiritual trebuie s -l gândi i ca posedând numai cele trei dimensiuni superioare: con tien a de sine. Aceast fiin . imagini materiale a trei dimensiuni superioare creatoare cauzale. ini ia ii fac cuno tin cu alte fiin e. În sens asem n tor. lumea noastr material are contrapartea ei polar . De exemplu. cu atât mai mult lucreaz ele asupra spiritului dumneavoastr eliberând capacit i 49 . vine spre dumneavoastr i nu pute i ajunge de jur împrejurul ei. Rezultatul acestei opera ii este o figur cvdaridimensional ale c rei dimensiuni includ dou din dimensiunile spa iale obi nuite i dou superioare. succesiunea imaginilor adaug dimensiunea timpului. când contempl o plant el trebuie s înve e s înlocuiasc dimensiunile inferioare cu cele superioare. timpul el ajunge s ob in o reprezentare pentru o fiin bidimensional în mi care. Ea prezint un aspect bidimensional. cele trei dimensiuni ale spa iului nostru fizic sunt reflec ii. Imagina i-v dou dimensiuni spa iale adic un plan i presupune i c acest plan este înzestrat cu mi care. Asemenea fiin e exist într-adev r. Cu cât v d rui i cu mai mult râvn i energie contempl rii unor astfel de analogii. V pute i imagina un proces similar pentru cele trei dimensiuni superioare ale fiin ei umane. O asemenea fiin trebuie s ac ioneze foarte diferit fa de o fiin tridimensional din spa iul nostru. i acum. Când yoghinul (studentul în esoterism) vrea s accead la cunoa terea lumilor superioare. c am ajuns la concluzia real a studiului dimensiunilor. spiritual în grupul urm toarelor trei dimensiuni superioare. polare. Nu pot face mai mult decât s sugerez motivul pentru care cred oamenii c lumea este doar tridimensional . era activ în senza ie i în timp. ci s corespund unei realit i? Dac ar ignora pur i simplu a treia dimensiune i ar ad uga-o pe a patra rezultatul ar fi ceva imaginar. se comport i dimensiunile aflate dincolo de aceast grup de dimensiuni ale unor lumi spirituale numai b nuite. Într-o oglind pute i vedea cel mult o imagine oglindit a dumneavoastr în iv . În ambele cazuri substan a este aceea i. Urm toarea reprezentare ne va ajuta s ne mi cam mai departe spre un r spuns: filmând o fiin vie. adic a patra. De fapt. pe care le descriu ca mesageri divini care se apropie de ei în fl c ri de foc.

Când nu numai c a i urmat sugestiile mele dar a i i f cut ca aceast opera ie s devin vie. ve i observa c figurile cvadridimensionale vor începe s apar în visele dumneavoastr . Devachanul pân la Rupa este a cincea dimensiune. lungime i l ime.superioare. Cum apare o figur tridimensional ? 50 . de exemplu. Devachanul pân la Arupa este a asea dimensiune ( Nota 59 ). Lumile i mai înalte Omul SPA IUL CVADRIDIMENSIONAL Berlin. l ime i adâncime. Aceasta se aplic . Când privi i aceste figuri ca i când ele ar poseda via proprie adic permi ând cubului s creasc din proiec ia sa hexagonul. a a cum o fac studen ii în esoterism. în deplin con tien de veghe. Ultimul reprezint proiec ia tessarakt-ului în lumea tridimensional fizic . În acest punct. Ve i fi atunci în stare s vede i a patra dimensiune în fiecare fiin cvadridimensional . Aceast tabl este un plan. lungimea. astral i cereasc (devachanic ) sunt opusele polare ale acestor dimensiuni. are dou dimensiuni. explica iei analogiei dintre un cub i un hexagon i a aceleia dintre un tessarakt i un dodecaedru rombic. i tessarakt-ului s dezvolte din proiec ia sa dodecaedrul rombic corpul dumneavoastr mental inferior înva s în eleag forma iunile pe care tocmai le-am descris. Sfera astral este a patra dimensiune. nu sunte i departe de a fi ap i de a le aduce în con tien a de veghe. O linie are numai o dimensiune. adic . 7 noiembrie 1905 Spa iul nostru obi nuit are trei dimensiuni lungime. Mineralul Arupa Rupa Planul astral Planul fizic Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Con tien Sim ire Via Form de sine Planta Animalul cuprind ase dimensiuni. Un obiect solid se întinde în trei dimensiuni. Aceste trei lumi fizic .

De vreme ce cercul devine tot mai plat. în sfâr it. din stânga. Astfel trebuie s m întorc din infinit de cealalt parte. Când un punct se mi c într-o direc ie constant rezult o linie dreapt sau o forma iune unidimensional . i acum s ne imagin rn un cerc. în timp ce linia tangent r mâne constant . Am reu it s în eleg în aceast via natura spa iului când am început s studiez geometria modern proiectiv sintetic i s sesizez semnifica ia transform rii cercului în linie dreapt (figura 47). Când trasez aceste cercuri succesiv mai mari. Imagina i-v un cerc. Rezultatul este un plan care are lungime i l ime. S ne imagin m cercul crescând tot mai mare. Vedem astfel c spa iul nu are cap t. a a cum o linie dreapt nu are sfâr it. merg întotdeauna în jos pe o parte i vin înapoi în sus de cealalt parte înainte de a m întoarce la punctul de plecare. El are zero dimensiuni. Nu putem continua îns acest proces pentru a ob ine prin mi care dintr-un obiect tridimensional o forma iune cvadridimensional sau o a patra dimensiune. Trebuie sau s intersect m circumferin a cercului sau dac nu vrem s atingem circumferin a s ridic m moneda în spa iu i s o a ezam în untrul cercului. În cele din urm m mi c într-o direc ie s spunem spre dreapta pân când ating infinitul. Lumea este revelat în cele mai subtile gânduri ale sufletului ( Nota 62 ). i anume punctul. ceea ce cere s p r sim a doua dimensiune i s intr m în cea de a treia. S presupunem c cineva ne cere s mi c m o moned din afara cercului în untrul lui (figura 46). i. Acum imagina i-v dreapta mi cându-se. Pentru a mi ca magic moneda în untrul unui cub sau a unei sfere trebuie s p r sim a treia dimensiune i s trecem prin cea de a patra dimensiune ( Nota 61 ). de vreme ce succesiunea de puncte dintr-o linia dreapt se comport ca un cere. În mod corespunz tor. spre exemplu s-au sim it tenta i s aduc lumea spiritual în armonie cu lumea noastr senzorial prin presupunerea c lumea spiritual exist în spa iul cvadridimensional ( Nota 60 ). Cum putem folosi imaginile pentru a dezvolta un concept despre a patra dimensiune? Unii matematicieni i oameni de tiin Zollner. trebuie s ne 51 . o figur complet închis aflat într-un plan.Imagina i-v o forma iune f r nicio dimensiune. un plan care se mi c descrie o figur tridimensional . în cele din urm va deveni o linie dreapt . Putem trasa circumferin a sa i s ne întoarcem la punctul de unde am plecat. în iruirea punctelor sale fiind aceea i ca la cerc.

imagin m extinderea infinit a spa iului ca fiind con inut în sine. R sucind pur i simplu panglica am f cut posibil realizarea în cuprinsul celor trei dimensiuni a unei opera iuni care altfel poate fi efectuat numai prin ie irea în a patra dimensiune ( Nota 64 ). Luna s-a rupt de P mânt. haide i s ne imagin m c purt m o lumin . Un cub const din ase p trate care-i formeaz suprafa a. mi cându-le în cea de a treia dimensiune. În cursul evolu iei P mântului. Pot reconstrui cubul ridicând aceste p trate în sus. Mi carea p tratului trebuie s fie perpendicular pe pozi ia sa ini ial . Nu ne vom mai îndoi de posibilitatea de a descoperi o for care lucreaz în interiorul spa iului tridimensional i ne vom da seama c toate fenomenele spa iale sunt bazate pe rela ii reale în spa iu. avem pozitivul într-o parte i negativul în cealalt parte. Desf urarea unei figuri tridimensionale o transform într-o figur bidimensional . Avem Soarele. Acesta nu este doar un joc. Pentru a forma aceast figur în cruce am desf cut cubul în dou dimensiuni. Am descris spa iul infinit cu ajutorul cercurilor i sferelor. Când privim spa iul în acest fel el devine viu în sine. Acest concept ne va conduce la conceperea realit ii spa iului ( Nota 63 ). O astfel de rela ie este împletirea a dou dimensiuni. G sim ace ti doi poli care sunt pur i simplu efecte opuse ale spa iului în toate efectele din lumea natural . 52 . A a cum este v zut dintr-un punct fix de pe dreapt . este realitate cosmic . Dac ne imagin m schimb rile în intensitate ca pozitive i negative. Al aselea p trat este a ezat sus. lumina radiant devine din ce în ce mai slab pe m sur ce ne îndep rt m cu lumin i tot mai puternic când ne întoarcem cu ea din infinit. Imagina i-l mi cându-se prin spa iu pân când formeaz un cub. a a cum suprafa a unei sfere este închis în sine. În loc s ne imagin m pe noi în ine îndreptându-ne spre infinit i întorcându-ne neschimba i din cealalt direc ie. Acest gând conduce la conceptul spa iului ca fiind ceva plin de for i la ideea c for ele active în spa iu nu sunt nimic altceva decât manifest ri ale acestei for e îns i. adic in fix un cap t în timp ce r sucesc cel lalt cap t cu 360°. Pentru c P mântul se mi c în jurul Soarelui. Pentru a v da o imagine de ansamblu a cubului pot s a ez cele ase p trate unul lâng cel lat într-un plan (figura 49). T ind de-a lungul prin mijloc acest inel r sucit rezult dou inele întrep trunse care nu pot fi separate f r s -l rupem pe unul din ele. Mai departe s lu m în considerare un p trat. orbita P mântului în jurul Soarelui i orbita Lunii în jurul P mântului (figura 48). Fixez apoi cele dou capete ale panglicii cu ace de g m lie. Pentru a face dou inele s se întrep trund trebuie s -l deschidem pe unul din ele pentru a-l insera pe cel lalt. M voi convinge acum de varietatea inerent a spa iului r sucind o bucat dreptunghiular de hârtie de dou ori. orbita Lunii i cea a P mântului sunt întrep trunse a a cum sunt cele dou inele de hârtie. Aceast separa ie a avut loc în acela i fel ca i întrep trundera inelelor noastre de hârtie.

în planul bidimensional (figura 51).Dup cum vede i. În loc s zic lungime i l ime pot vorbi despre dimensiunile ro ie i albastr . Un cub tridimensional este întotdeauna m rginit de p trate bidimensionale. Am aranjat aceste opt cuburi pentru a forma corespunz torul tridimensional al figurii anterioare. S ne uit m la un singur p trat. mergem de la ase la opt (num rul cuburilor care formeaz Äfe ele³ unei figuri cvadridimensionale). El este bidimensional i este m rginit de segmente de dreapt unidunensionale. care const din ase p trate. F când un pas mai departe. spre num rul ase (num rul planelor care formeaz fe ele cubului). frontierele unui cub sunt p trate. Acum imagina i-v c a fi în stare s restrâng aceast forma iune în a a fel încât s o r sucesc în mod corect i s-o asamblez astfel încât cel de al optulea cub s acopere întreaga forma iune. Folosesc cele opt cuburi pentru a crea o figur cvadridimensional în spa iul cvadridimensional. Hinton nume te aceast 53 . Laturile care definesc una din dimensiunile p tratului sunt desenate în ro u cu linii continue iar cealalt dimensiune este colorat cu albastru i desenat cu linii punctate. Pot reconstrui cubul din ase p trate. Pot a eza aceste patru segmente într-o singur dimensiune (figura 50). Asta înseamn c m duc dincolo de num rul patru (num rul laturilor p tratului).

Imaginea-umbr bidimensional a cubului tridimensional const din romburi. nu ve i putea vedea cubul ascuns din mijloc. Deoarece pute i vedea numai obiecte tridimensionale. un tessarukt cvadridimensional este m rginit de opt cuburi tridimensionale. Acum imagina i-v tessarakt-ul nostru format în spa iul cvadridimensional. 4 i 6. paralelograme echilaterale. 2. Astfel. cel ha urat din centrul figurii (figura 52). Restul este ascuns în spate. Frontierele sale constau din opt cuburi. 3. o proiec ie a cubului tridimensional în spa iul bidimensional (figura 53). a a cum frontierele cubului constau din ase p trate. 54 . S ne imagin m o fiin care poate vedea numai în dou dimensiuni. Ceea ce vede i este o imagine-umbr . Proiectând aceast figur în spa iul tridimensional trebuie s ob inem patru cuburi deformate oblic (paralelipipede) Care nu se întrep trund: Unul din aceste cuburi deformate oblic ar trebui s fie desenat ca în figura 54. Ceva similar vi se întâmpl când privi i obiectul cvadridimensional desf urat. Imagina i-v acum cubul desenat în a a fel încât conturul s u s apar ca un hexagon. Dac v imagina i cubul f cut din fire. dar niciodat p tratul 5. Când prive te la p tratele desf urate ale cubului vede numai p tratele 1. Aceast proiec ie arat ase romburi suprapuse. pute i vedea i romburile din spate.figur tessarakt. În acest fel pute i proiecta întregul cub în spa iul bidimensional.

nu matematic. Ochii pe care îi folosim pentru a vedea 55 . aceasta va alimenta for e interioare care v vor permite s privi i în spa iul cvadrirnensional real. numai patru cuburi rombice care nu sunt interpenetrate sunt vizibile ca proiec ii ale celor opt cuburi-frontier ale tessarakt-ului de vreme ce patru cuburi rombice învecinate le acoper complet pe celelalte patru ( Nota 65 ).Opt asemenea cuburi deformate oblic ar trebui îns s se interpenetreze pentru a ob ine o imagine tridimensional complet a tessarakt-ului cvadridimensional în spa iul tridimensional. A a cum în proiec ia rombic a unui cub trei romburi adiacente coincid cu celelalte trei în a a fel încât sunt vizibile numai trei din cele ase fe e ale cubului. în lumea con tien ei obi nuite. La fel suntem i noi în ine umbre ale unor fiin e cvadridimensionale. Vom r mâne întotdeauna neputincio i în lumile superioare dac nu dezvolt m facult i care s ne permit s vedem în lumile superioare aici. Dac ve i construi mental rela ia dintre dimensiunea a treia i a patra. Putem descrie prin aceasta umbra tridimensional complet a unui tessarakt cu ajutorul a opt cuburi rombice potrivite care se interpenetreaz .i reprezinte în rnod viu o asemenea imagine-umbr tridimensional . Când trecem de la planul fizic la cel astral trebuie s ne dezvolt m capacitatea de a forma reprezent ri. chiar dac nu tessarakt-ul. Figura spa ial care rezult este un dodecaedru rombic cu patru diagonale spa iale (figura 55). la fel i în proiec ia tessarakt-ului. putem construi umbra tridimensional a unui corp cvadrimensional. a dodecaedrului rombic. Imagina i-v o fiin bidimensional str duindu-se în mod repetat s . Astfel.

în timp ce o fiin uman are ase. l imii i în l imii. Dar cuprinderea subiectului în toat realitatea sa cere o p trundere adânc în esoterism. atât prieteni cât i inamici. Un tessarakt trebuie s fie construit folosind acelea i dimensiuni. 22 octombrie 1908 Subiectul de ast zi ne va confrunta cu unele dificult i i aceast conferin inut la cerera dumneavoastr trebuie s-o considera i ca fiind un episod dintr-o serie. Când timpul este vitalizat într-o fiin apar abilit ile senzoriale. el determin fiin a a a cum a evoluat ea pân în momentul prezent. Cele dou puncte unde se întâlnesc aceste curente sunt na terea i moartea. aici. în a a fel încât s putem fi n scu i în lumile superioare ca v z tori. altfel ajungem la ceva f r fundament. Trecutul care a fost prelucrat este curentul care vine din cealalt parte. Ast zi vom fi în stare s ne referim la acest aspect în mod foarte superficial. Lumea natural moare când timpul se mi c într-o direc ie i este revitalizat când se mi c în cealalt direc ie. spa iul cvadridimensional. Timpul este perpendicular pe cele trei dimensiuni i constituie a patra dimensitme. o linie în mi care creeaz un plan. intui iile lor care curg spre ele. Un punct în mi care creeaz o linie. rezultatul este cre terea i dezvoltarea. Când Devachanul î i proiecteaz umbra sa în spa iul astral rezultatul este corpul nostru astral. Dezvoltarea ochilor fizici când ne afl m în pântecul mamei este un exemplu care lumineaz acest proces. Dac se urm re te o în elegere profund a subiectului. Orice fiin care tr ie te în timp se elibereaz de cele trei dimensiuni obi nuite. o plant iese afar din spa iul tridimensional. o asemenea fiin are cinci dimensiuni. chiar i la un nivel formal. Aceasta a fost soarta multor oameni pe care îi cunoa tem. Avem deci. Este foarte dificil s vorbim despre dimensiuni superioare deoarece pentru a ne forma prin reprezentare o p rere despre ceva mai mult decât cele trei dimensiuni obi nuite trebuie s intr m în domenii abstracte. Dac via a s-ar mi ca numai într-o direc ie nimic nou nu ar ap rea vreodat . rezultatul este fiin a animal sensibil . El cre te. cu ad ugarea unei a patra. Timpul este a patra dimensiune. DESPRE SPA IUL MULTIDIMENSIONAL Berlin. El r mâne invizibil în cele trei dimensiuni ale spa iului obi nuit i poate fi perceput numai cu puteri clarv z toare. 56 . Când timpul este multiplicat în interiorul unei fiin e în a a fel încât are loc mi carea de sine. proiectat în spa iul tridimensional ca mi care. sunt necesare unele cuno tin e matematice. Fiin ele umane posed de asemenea geniu adic viitorul lor. Avem patru dimensiuni în domeniul eteric (planul astral). iar aici trebuie s cuprindem conceptele noastre în mod foarte precis i strict. Un cub trebuie s fie construit folosind dimensiunile lungimii. Astfel izvor sc în dumneavoastr variatele manifest ri ale spiritului. cre tere i dezvoltare. Ve i g si c gândurile noastre geometrice cu ajutorul c rora am construit cele trei dimensiuni obi nuite continu în via a real . La fel. sau timpul. oferind doar un stimul pentru unii dintre dumneavoastr . În realitate. trebuie s dezvolt m organe suprasenzoriale când suntem înc în pântecul P mântului.în lumea fizic perceptibil prin sim uri se dezvolt când suntem înc în pântec. Lumea astral aruncat ca umbr în spa iul eteric ne confer corpul nostru eteric i a a mai departe ( Nota 66 ). cinci dimensiuni în domeniul astral (Devachanul inferior) i ase dimensiuni în Devachanul superior. Când se mi c spa iul tridimensional. Viitorul se îndreapt continuu spre noi pentru a ne întâlni. Deoarece cre te. iar un plan în mi care creeaz o figur tridimensioual .

aur i a a mai departe. i au toate lungime. S ne uit m la cea mai simpl form solid . Putem face obiecte solide. A determina dac asemenea spa iu este real sau nu trebuie l sat în seama celor care pot privi în el. din orice material cear . dac dorim s dobândim un concept mai precis. cum sunt cuburile. indiferent de materialul din care sunt f cute. S consider m un punct. Materialele sunt diferite. Frontiera unei figuri plane este o linie care are doar o dimensiune. matematicienii pot vorbi despre spa ii pluridimensionale numai într-o m sur foarte limitat . care nu are nicio dimensiune. defini ia cere cel mai înalt grad de abstractizare. Un cub are ase asemenea suprafe e plane. Care este atunci frontiera unei suprafe e plane cum este un p trat? Din nou. Putem imagina asemenea spa ii cubice extinzându57 . l ime i în l ime. De exemplu. c noi umbl m prin spa iu i a a mai departe. în fa i în spate. Ce este o suprafa plan ? În acest punct. iar un obiect solid trei. spre dreapta i spre stânga. Lungimea i la imea fe ei de baz a cubului sunt egale. Desigur. L imea a fost eliminat . este imposibil s separ m prin t iere una din fe ele unui cub de cear sub forma unui strat foarte sub ire de cear . Matematicienii fac deja calcule implicând opera ii pluridimensionale. un plan. dar nu are grosime. imaginile spa iale ale cubului. adic o figur tridimensional . La un nivel pur tehnic. Nu putem ajunge la grani a cubului în acest fel. Astfel ajungem la propozi ia formal : o suprafa plan este frontiera unei figuri tridimensionale c reia îi lipse te o dimensiune. În acest punct apare o anumit neclaritate atunci când spunem c un punct nu are nicio dimensiune.Conceptul spa iului multidimensional nu este atât de str in matematicienilor pe cât se crede în general ( Nota 67 ). Trebuie îns s ne ocup m de detaliile conceptului de spa iu. l imea i în l imea. apte sau chiar n dimensiuni. adic posedând o anumit lungime. a a cum un plan este limita unui corp solid. Noi numim spa iul în care ne mi c m tridimensional. care are una. Care este limita unui segment de dreapt ? Este un punct care nu are nicio dimensiune. Cu ajutorul cubului ne putem informa în modul cel mai clar cu privire la detaliile unei forma iuni tridimensionale. Desigur. Când ne uit m la obiecte le vedem extinzându-se în spa iul tridimensional. Se extinde în sus i în jos. o linie limita unui plan i un punct limita unei linii. Frontiera sa real are numai lungime i l ime. Ce este spa iul? În mod obi nuit noi spunem c spa iul este în jurul nostru. Aici avem de-a face numai cu concepte pure care dac sunt precis în elese vor clarifica într-adev r conceptul nostru de spa iu. care are trei. care a f cut în acest domeniu o munc excep ional ( Nota 68 ). limita unei figuri cvadridimensionale ar trebui s fie o figur tridimensional . dar dac le facem de aceea i m rime fiecare ocup acela i volum în spa iu. Cel care vrea s aib o reprezentare mai clar despre spa iu trebuie s p trund anumite abstrac iuni. i un obiect solid. cubul. pentru c am ob ine întotdeauna un strat cu o anumit grosime adic un obiect solid. care are dou . unde n este un num r întreg pozitiv. lungimea. ase. Aceste segmente de spa iu sunt de aceea i dimensiune pentru toate cuburile. în mod esen ial ei pot discuta numai despre posibilitatea existen ei lor. Când ridic m aceast suprafa pân când în l imea sa deasupra pozi iei ini iale este aceea i cu lungimea i l imea. Dac elimin m apoi toate aceste materii pe care le con in aceste cuburi r mânem doar cu anumite segmente specifice din spa iu. inclusiv Riemann. o linie una i un plan dou . l ime i în l ime. Dac ar fi a a. matematicienii se întreab dac este posibil s mai ad ug m o a patra dimensiune. Când examin m frontierele unui cub g sim c ele constau în suprafe e plane legate prin laturi de lungimi egale. argint. o linie. ob inem un cub. cei incapabili de abstrac iuni extreme vor începe s se poticneasc . Astfel noi elimin m întotdeauna o dimensiune pentru a g si limita unei forma iuni geometrice. S urm m irul gândurilor a numero i matematicieni. El ne arat în modul cel mai clar ce este lungimea. matematicienii pot trece la considerarea forma iunilor cu cinci.

Trebuie s fim foarte clari în acest punct. S presupunem c adaug un p trat la fiecare din cele existente. pân când ajungem la o figur plan care se extinde la infinit între dou linii (figura 56). care. folosirea numerelor pentru a calcula m rimile spa iului poate da na tere la o mare confuzie. ei pot s . Urm toarea întrebare este dac putem extinde astfel de evalu ri conceptuale. plecând de la spa iu. dac le vorbi i de infinitate. spa iul cu care ne confrunt m este numai tridimensional. Acum s presupunem c al i oameni aud c zona cuprins între aceste dou linii este infinit de mare. Am r mas cu trei boabe de maz re. multiplicarea nu poate schimba acest fapt chiar dac multiplic m corect. ace ti oameni se gândesc la infinitate. dar o infinitate diferit care este exact de dou ori mai mare decât prima (figura 57). Simpla gândire nu schimb nimic în asemenea cazuri. asemenea considera ii includ numai numere. Eu pot întinde aceast figur plan spre dou direc ii. Calculând c 3x3 = 9 nu vom ob ine nou boabe de maz re. În calculul cu numere. ca i boabele de maz re sau orice alte obiecte. rezultând astfel spa iul infinit tridimensional. la fel de adev rat este c ulterior el este 2’. adic un al doilea rând de infinit de multe p trate. 58 . aici noi lucr m potrivit numerelor. infinitul poate fi folosit la fel de u or ca orice alt num r finit. A adar. De ce? Va fi suficient s v spun un singur lucru. Vede i cum conceptul spa iului infinit legat de o abordare numeric nu ne d nicio posibilitate de a p trunde mai adânc în realit ile superioare. patru sau cinci dimensiuni.i fac . În acela i fel pot s ajung i la ’ = 3’. matematicianul calculeaz numai în cazul unor astfel de evalu ri. La fel. nu poate demonstra c acest concept este valid în realitate. Dac avem trei boabe de maz re. A calcula nu schimb întru nimic realitatea. m rimea sa este infinit (’). dar ele dovedesc doar c este posibil s facem calcule privitor la spa ii cu mai multe dimensiuni. Matematica nu poate dovedi de fapt c spa iul pluridimensional exist cu adev rat. Rezultatul este din nou infinitatea. Imagina i-v c ave i o figur p trat . de i matematicienii fac astfel de calcule referitoare la dou . Prin urmare.se spre infinit. reprezent ri total gre ite despre ceea ce vre i s spune i. chiar dac am f cut multiplicarea corect. Sunt sigur c pute i fi ispiti i de asemenea considera ii matematice. Pentru c aceast figur plan este extins la infinit. trei. în anumite condi ii. Este permis acest lucru? A a cum v voi ar ta. iar calculele numerice sunt simpl gândire. 3’ i a a mai departe. Dar. În mod firesc. i nu cu nou . Pe cât este de adev rat c în primul caz spa iul este infinit. s poat fi extinse la realit i superioare? De fapt. ’ = 2’. Obiectul material este numai un segment al acestui spa iu. Numerele nu au de fapt nicio leg tur cu spa iul.

Noi fiin ele umane gândim. O asemenea fiin ar fi total incon tient c mai exist ceva sus sau jos. înainte i înapoi. m voi m rgini ast zi numai la explica ii simple. Ea ar putea spune: ÄExist o a treia dimensiune în care obiectul a disp rut. Fiin a-suprafa ar putea face dou lucruri. Imagina i-v c un punct din plan devine vizibil pentru fiin a respectiv . Din punctul de vedere al fiin ei bidimensionale el dispare. R spunsul la întrebarea Exist oare ceva care dispare i reapare în mod repetat? este foarte u or de dat. Desigur. Matematicienii spun c este într-adev r posibil s gândim c fiin a uman este limitat în acest fel particular. iar apoi a ap rut din nou³. Dac fiin a bidimensional ar fi clarv z toare ar ti din experien c exist o a treia dimensiune i nu ar trebui s -i deduc existen a.S focaliz m acum alte considerente aduse cu deosebit ascu ime de spirit de matematicieni. Organizarea lor corporal le-ar for a s r mân în plan. ci doar s-o deducem. Obiectul a disp rut pur i simplu i de fiecare dat când a ap rut a fost creat din nou³. În acest caz. dar î i poate spune: ÄÎntre timp punctul a fost undeva unde eu nu îl pot vedea³. Este imposibil ca cineva care nu este clarv z tor s-o mai poat percepe. a a cum fiin ele bidimensionale ar trebui s deduc existen a celei de a treia dimensiuni. Nu ar avea nicio idee despre nimic care exist deasupra sau sub ele ( Nota 69 ). sim im în spa iul tridimensional. de i chestiunea nu este a a de simpl ca primul exemplu unde am încercat s folosim numere pentru a în elege infinitatea spa iului. Dac nu vrea s presupun c obiectul se dezintegreaz i este recreat în mod repetat. Desigur. Acum. Atât timp cât punctul se mi c în plan el r mâne vizibil. nici nu-i va trece prin minte s-o accepte. dispare din nou i a a mai departe. În mod deliberat. Pentru aceasta nu este necesar clarvederea. Situa ia acestei concluzii nu este aceea i ca aceea a evalu rii pur formale. Gândi i-v numai la bucuria care r sare uneori în dumneavoastr i apoi dispare. Tot ce a fost spus pân acum este cu des vâr ire incontestabil i confirmarea este atât de simpl încât omului. în starea sa actual de orbire. punctul este vizibil numai din cauz c se afl în plan. În ultimul caz ar trebui s spunem c fiin a bidimensional p c tuie te împotriva ra iunii. dar de îndat ce se mi c în afara planului el devine invizibil. 59 . ca fiin a bidimensional v pute i purta în dou feluri. devine vizibil din nou. Acum vedem ce trebuie ad ugat unei abord ri matematice a acestei chestiuni. atunci trebuie s recunoasc c obiectul dispare undeva unde ea nu-l poate vedea. s-ar putea spune i c acesta poate fi pur i simplu un comentariu. Ar trebui s se g seasc ceva în câmpul nostru de observa ie care apare i dispare în mod repetat. Haide i s ne furi m în sufletul acestei fiin e bidimensionale. i acum s presupunem c punctul apare din nou. S ne imagin m fiin e capabile s perceap numai în spa iul bidimensional. Situa ia noastr în spa iul tridimensional ar putea fi asem n toare. fie ve i fi de p rere c sentimentul a disp rut i este creat din nou de fiecare dat când reapare. de asemenea: ÄNumai pro tii pot vorbi despre a treia dimensiune. Ar fi capabile s se mi te i s perceap numai spre dreapta i stânga. Este adev rat c poate exista o fiin care s poat percepe numai ceea ce se mi c într-un plan. ajungem într-adev r la un punct în care putem s ne în urub m. Apoi acela i sentiment reapare din cauza unui eveniment oarecare. Acela i lucru este adev rat i pentru om. Astfel de fiin e sunt cu totul imaginabile. Aici este cerut din nou o abordare mult mai exact . ea trece prin spa iul cvadridimensional ( Nota 70 ). Atât timp cât nu este clarv z tor el este for at s spun : ÄSunt limitat la trei dimensiuni dar de îndat ce observ ceva care dispare i apare periodic sunt îndrept it s spun c este implicat o a patra dimensiune³. Sau ar putea spune. Când punctul iese în afara planului fiin a bidimensional nu-l poate urm ri. auzim. a calculului matematic. a a încât ar fi incapabile s p r seasc a doua dimensiune. Organizarea noastr corporal ar putea fi în a a fel adaptat la spa iul tridimensional încât s nu putem percepe a patra dimensiune. Fie v spune i c acest sentiment a disp rut într-un spa iu unde nu-l pute i urm ri. Când o comet dispare.

ne putem întreba dac putem observa un obiect cvadridimensional f r a fi clarv z tori. Atunci îns se admite c exist ceva care se sustrage observa iei noastre directe. În 60 . Rezultatul este totala absen a mi c rii. Acum s presupunem c noi compens m mi carea sa cu un piston identic. desf ura un cub a ezându-l în ase p trate (figura 59). Mi carea dispare. S continu m. O proiec ie de un anume fel ne pemite s facem asta. Putem. odat ce suntem convin i de existen a unei a patra dimensiuni este firesc s spunem c figurile tridimensionale sunt imaginile-umbr ale figurilor cvadridimensionale. Ce se întâmpl când mi carea unui piston este compensat de mi carea celuilalt? Ambele mi c ri dispar. Vreau s v dau un exemplu c ceva poate disp rea i ap rea în cadrul proceselor materiale. La toate acestea se poate obiecta cel mult ceea ce urmeaz . iar ma ina r mâne nemi cat . oamenii ar putea pretinde c senza ia pl cerii nu este nimic altceva decât o mi care a moleculelor în creier. am descris limitele unei figuri unidimensionale în multidimensional. Acum imagina i-v cele patru segmente care-l delimiteaz îndreptate pentru a forma o singur linie. un sentiment care se bazeaz pe mi carea molecular se spune c poate fi eliminat de o mi care molecular opus . Dar haide i s analiz m mai atent aceast obiec ie. de asemenea. Atât timp cât se mi c moleculele experimentez pl cerea. umbra unei linii poate fi un punct i umbra-imagine a unui obiect tridimensional este o figur bidimensional . Astfel. În caz contrar nu ar mai r mâne niciun sentiment i ar rezulta o total absen a sentimentului. în a a fel încât limitele figurii se reduc la dou puncte. A doua mi care nu o poate elimina pe prima f r a se elimina pe sine. de asemenea. A adar. un mod diferit de a-l vizualiza cu ajutorul geometriei. S-ar mai putea spune cel mult c primul sentiment ar putea fi împins de cel de-al doilea în subcon tient. Tot a a niciun sentiment care exist în con tien a mea nu ar putea vreodat s elimine altul f r a se elimina totodat pe sine. Desfacem frontierele unui cub a a încât el este a ezat în plan. Oamenii ar putea pretinde c totul se explic în mod pur materialist. Dar exist . S presupunem c un alt factor cauzeaz o mi care opus a moleculelor. Presupunerea c un sentiment poate elimina un altul este de aceea total fals . face i un lucru corect. Mi carea se opre te. Dac v str dui i s obiecta i împotriva unui astfel de gând plauzibil pentru dumneavoastr . luând în considerare orice obiec ie ce ar putea fi adus de o concep ie materialist . Acesta este un mod pur geometric de a ne imagina un spa iu cvadridimensional.Adev rul este c orice gând care dispare în incon tient este dovad c ceva dispare i apoi reapare. c am admis posibilitatea s existe o astfel de lume cvadridimensional . Ast zi am vorbit numai despre idei pur matematice f r s lu m în considerare percep ia clarv z toare. Imagina i-v un p trat care are dou dimensiuni. nu mai r mâne nicio mi care. dup cum mi carea pistonului dispare ca rezultat al unei mi c ri opuse. Putem roti o figur plan pân când umbra pe care o arunc devine o linie. Cineva care ar putea merge prea departe în evalu rile sale ar putea g si c acesta este într-adev r un argument important împotriva ideilor prezentate mai înainte. Acum. Astfel. toate celelalte sunt foarte u or de comb tut. A i desf urat forma iunile limit ale figurii bidimensionale în a a fel încât ele sunt a ezate într-o dimensiune (figura 58). La fel. La fel. Proced m la fel cum am procedat cu p tratul (înl turând o dimensiune). Imagina i-v un segment de dreapt . Imagina i-v un piston cu aburi în ac iune. Voi men iona acum cea mai pertinent obiec ie. Pl cerea dispare. Atât timp cât for a ac ioneaz asupra pistonului noi percepem mi carea sa. lucrând în sens opus.

acest fel putem spune c o linie poate fi descris ca dou puncte, un p trat ca patru segmente iar un cub ca ase p trate. Observa i irul numerelor: dou , patru, ase.

Mai departe lu m opt cuburi. A a cum exemplele precedente constau din frontierele desf urate ale figurilor geometrice, cele opt cuburi formeaz frontierele unei figuri cvadridimensionale (figura 60). Desf urarea acestor frontiere d na tere unei cruci duble care reprezint desf urarea unui corp cvadridimensional. Hinton nume te acest cub cvadridimensional tessarakt.

Acest exerci iu ne d o reprezentare a marginilor unui tessarakt. Ideea noastr despre aceast figur cvadridimensional este comparabil cu reprezentarea unui cub pe care fiin ele bidimensionale ar putea-o avea prin desf urarea frontierelor unui cub.

61

PARTEA a II-a
Întreb ri i r spunsuri (1904-1922)

Nota editorului: În publica ia german original prima întrebare i r spunsul ei sunt din 1904, la Berlin ( Nota 1 ). Nu exist întrebare înregistrat , numai aceea pus de domnul Shouten ( Nota 2 ), iar r spunsul este pur i simplu o replic a lui Steiner c va ine în curând o scurt conferin despre a patra dimensiune.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 3 )
Stuttgart 2 septembrie 1906
O întrebare despre lucrarea Eului Eul lucreaz asupra corpului astral, asupra corpului eteric i asupra corpului fizic. Fiecare om lucreaz asupra corpului astral prin autoeduca ie moral . Dar chiar dac o persoan începe procesul ini ierii sau educa iei oculte, r mâne mult munc de f cut asupra corpului astral. Ini ierea marcheaz începutul unei munci mai intensive asupra corpului eteric prin cultivarea sim ului estetic i religios. Ini iatii muncesc con tient asupra corpului eteric. Într-o oarecare m sur con tien a astral este cvadridimensional . Pentru a v da o idee aproximativ despre ea da i-mi voie s spun c orice este mort tinde s r mân în cele trei dimensiuni obi nuite, în timp ce orice este viu trece dincolo de ele în mod continuu. Prin mi carea sa, orice lucru care cre te încorporeaz cea de a patra dimensiune în cele trei dimensiuni ale sale. Dac ceva se mi c în cerc, iar acesta devine ca urmare mereu mai mare, ajungem în cele din urm la o linie dreapt (figura 61).

Dac continu m s ne mi c m de-a lungul acestei linii nu vom mai putea s ne întoarcem la punctul ini ial deoarece spa iul nostru este tridimensional. În spa iul astral care este închis din toate p r ile, ne-am întoarce. În spa iul astral nu exist nicio posibilitate de a ajunge la infinit ( Nota 4 ). Spa iul fizic este deschis pentru a patra dimensiune. În l imea i l imea sunt dou dimensiuni, iar a treia este în l area din i coborârea în dimensiunea a patra ( Nota 5 ). În planul astral domne te o alt geometrie.
62

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 6 )
Nürnberg 28 iunie 1908
ÎNTREBARE: Întrucât timpul a avut un început, este evident s presupunem c spa iul de asemenea are limite. Care este realitatea de fapt? Aceasta este o întrebare foarte dificil pentru c facult ile necesare pentru a în elege r spunsul nu pot fi dezvoltate de cei mai mul i dintre oamenii de ast zi. Deocamdat va trebui s lua i r spunsul ca pe o simpl comunicare, dar va veni o vreme când el va fi în eles complet. Spa iul lumii fizice, cu cele trei dimensiuni ale sale, când este numai gândit de oameni este un concept iluzoriu. De obicei se crede c spa iul trebuie s fie cumva limitat, b tut în scânduri sau s mearg în infinit. Kant a inaugurat aceste dou concepte ale infinitului i-ale m rginirii spa iului i a ar tat c exist ceva de spus atât pentru cât i contra amândorura ( Nota 7 ). Nu se poate îns judeca atât de simplu. De vreme ce toat materia exist în spa iu i toat materia este o parte condensat a spiritului, devine evident c putem ob ine claritate în problema spa iului numai urcând de la lumea fizic la cea astral . Matematicienii no tri, care nu sunt clarv z tori, au intuit existen a a ceva foarte special legat de acest aspect, i anume: când ne imagin m o linie dreapt în spa iu, se pare c ea ar înainta în ambele direc ii, pân la infinit. Dar de îndat ce am urm ri-o în spa iul astral am vedea c ea este curbat , iar c dac ne mi c m de-a lungul ei într-o direc ie, ne întoarcem din cealalt parte, ca i cum ne-am mi ca pe un cerc ( Nota 8 ). Pe m sur ce cercul devine tot mai mare, timpul necesar pentru a merge de jur împrejur cre te. În cele din urm , cercul devine atât de mare încât orice sec iune dat se va apropia de o linie dreapt i se va g si c exist o diferen foarte mic între circumferin a cercului foarte u or curbat i o linie dreapt . În planul fizic este imposibil s ne întoarcem din cealalt parte, a a cum am face în planul astral. În timp ce direc iile spa iului sunt drepte în lumea fizic , spa iul este curbat în lumea astral . Când intr m pe t râmul astral trebuie s avem de-a face cu rela ii spa iale total diferite ( Nota 9 ). Lucrurile se prezint astfel încât se poate spune c spa iul nu este forma iunea iluzorie, ci o sfer închis în sine ( Nota 10 ). Iar ceea ce omului îi apare ca spa iu fizic este numai o amprent a spa iului închis în sine. Astfel, nu putem spune c spa iul are limite b tute în cuie, ci c spa iul este închis în sine pentru c ne întoarcem mereu la punctul de plecare.

ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 11 )
Düsseldorf 21 aprilie 1909
63

Nu ar exista timp dac toate fiin ele din Univers s-ar afla pe aceea i treapt de dezvoltare. prin ac iunea lor conjugat devine posibil timpul. El apar ine lumii noastre. dar cele mai înalte procese spirituale din fiin a uman conduc spre ideea c ele se desf oar în afara timpului. Dar din punct de vedere esoteric. Pe masur ce evolu ia continu chiar conceptul de evolu ie ÎNTREB RI I R SPUNSURI Düsseldorf 22 aprilie 1909 64 . ÎNTREBARE: Se aplic timpul proceselor spirituale? Desigur. exact ca viermele sub suprafa a P mântului. Aceast crea ie se afl înaintea activit ilor i ac iunilor celor mai înalte ierarhii. Este extrem de dificil de vorbit despre geneza timpului deoarece în cuvântul Äa ap rea³ este deja con inut conceptul de timp. de vreme ce vorbim despre zonele lor de influen ? Despre om putem spune c se înf ptuie te fiin a omului în untrul spa iului. precum cele ale omului. despre esen a timpului. spa iul este ceva creat. Nu ar exista timp dac toate fiin ele s-ar afla la acela i nivel de dezvoltare. Timpul a avut semnifica ie numai de la desp r irea vechii Luni de Soare. (Nota traduc torului: autorul folose te terminologia din cartea sa tiin a ocult . spa iul însu i trebuie v zut ca fiind de asemenea ceva produs creativ. ÎNTREBARE: Ce este spa iul? Trebuie s ne imagin m Trinitatea f r spa iu pentru c produsul Trinit ii este deja spa iul. Lucruri subtile intr aici în considera ie. Despre conceptul genezei timpului. Evolu ia este prezent evolueaz . El este ca atare ceva creat. Prin coac ionarea dintre o sum de fiin e inferioare i o sum de fiin e superioare ia na tere timpul. Activit ile ierarhiilor sunt atemporale. Prin faptul c ele devin diferite ia na tere conceptul de timp i prin faptul c multe grade de evolu ie coac ioneaz . În atemporalitate sunt posibile diferite grade de dezvoltare. Spa iul este semnificativ numai pentru ceea ce se dezvolt în existen a p mânteasc . Îns ac iunile ierarhiilor în lumea noastr sunt limitate spa ial. i în cazul Divinit ii. a a c putem presupune spa iul. Nu trebuie îns s ne imagin m Trinitatea suprem în termeni spa iali pentru c spa iul este de asemenea produsul Trinit ii.) Tot ce este exterior este în spa iu i tot ce este interior se desf oar în timp. Între na tere i moarte omul este în spa iu i timp izolat de spiritual. În atemporalitate ne putem imagina grade de evolu ie de acela i fel. Fiin ele spirituale trebuie s ni le imagin m f r spa iu. Ceea ce se mi c în spa iu sunt celelalte ierarhii. Mai degrab ar trebui s se spun : natura timpului i asupra acestui lucru nu este a a de u or de discutat. Timpul Cele mai înalte st ri ale omului sunt atemporale.ÎNTREBARE: Se aplic conceptul tridimensionalit ii la ierarhiile spirituale. nu este de loc u or s se vorbeasc . Amândou ne m rginesc.

Suntem în stare s vizualiz m spa ului tridimensional. Universul este o sfer i ne întoarcem la punctul de unde am plecat ( Nota 14 ). Aici spa iul tridimensional se întoarce la punctul de plecare. 65 . De aceea în plante direc ia gravita iei este anulat de a patra dimensiune. în combina ie cu direc ia ascendent . Conceptele geometrice de baz trezesc abilit i clarv z toare ( Nota 13 ). în cele din urm . Astfel. De câte ori folosesc teoreme geometrice ele ajung în concepte-grani ( Nota 15 ). Din aceast cauz . pentru a ajunge în spiritual. în spa iul astral punctul A ac ioneaz asupra punctului B f r vreo conexiune între ele ( Nota 16 ): Se introduce materialismul în teosofie atunci când se face gre eala de a presupune c . d na tere aranjamentului spiralat al frunzelor. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 18 ) Berlin 2 noiembrie 1910 Formularea întreb rii nu a fost p strat . Geometria analitic (cu coordonate) demonstreaz c acela i punct este peste tot pe circumferin punctul infinit dep rtat din dreapta este acela i ca i punctul din stânga. fiind legate numai prin ac iune astral . Un principiu important al colii platonice este ÄDumnezeu geometrizeaz ³ ( Nota 12 ). Prin aceasta nu se ajunge în spiritual. Frunzele se comport indiferent cu privire la cele dou direc ii orizontale. Extinde i acum acest concept: multe sfere de activitate (figura 64) în spa iul pluridimensional. care este opus for ei gravita iei. În direc ia celei de a patra dimensiuni lucreaz o for de jos în sus. planta se poate mi ca liber într-o direc ie spa ial . materia devine tot mai pu in dens . Ca un exemplu putem s ne gândim la viespea gogo ilor de ristic cu talie sub ire (figura 63) ( Nota 17 ). dac leg tura fizic dintre cele dou segmente ar lipsi i cele dou p r i s-ar mi ca împreun . Planta are patru dimensiuni. Acest fapt. Ca urmare. astfel seva poate urca în sus. ci prin astfel de reprezent ri ca punctul A punctul B se ajunge la reprezent ri ale celei de a patra dimensiuni.Formularea întreb rii nu s-a p strat.

Dimensiunile a patra pân la a asea sunt opuse celorlalte trei dimensiuni. dac vrem s le numim neap rat rela ii spa iale. Vederea lor începe de fapt numai când se p trunde în lumea spiritual . Omul are ase dimensiuni. Exist întotdeauna mul i oameni care argumenteaz : ÄCum putem fi siguri c tot ceea ce afirma i nu este bazat pe halucina ii?³ 66 . unde suntem imediat for a i s ne acomod m cu mai mult de trei dimensiuni. adic orice posed înc caracteristicile tridimensionalit ii. lumina este ea îns i în fiecare punct. Da i-mi voie s -l men ionez pe Simony din Viena ( Nota 23 ). dar în cazul luminii trebuie s vorbim despre a patra direc ie. ele se pot mi ca liber în dou direc ii. Cea de a patra i cea de a cincea dimensiune sunt opuse celorlalte dou dimensiuni. Ea se extinde în patru direc ii. Omul pleac de la ce tie din lumea fizic . dimensiunile superioare exist numai în reprezentare. de asemenea. interioritate luminii. Trebuie s atribuim. cuno tin ele matematice necesare multe lucruri se lumineaz . reprezent ri despre o a patra dimensiune i dimensiuni superioare prin faptul c î i pot l rgi analitic reprezent rile despre spa iul tridimensional prin m rimi variabile. Pentru cel care este familiarizat cu aceste chestiuni adic pentru cel care pune inim i suflet în problem i are. Tot a a i în leg tur cu timpul. de asemenea. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 20 ) Basel 1 octombrie 1911 ÎNTREBARE: Ce este electricitatea? Electricitatea este lumin într-o stare submaterial . C ldura se poate extinde în spa iu în trei direc ii. Matematicienii î i formeaz . omul posed trei dimensiuni spa iale i se poate mi ca în trei direc ii ( Nota 19 ). interioritatea fiind cea de a patra. Ca urmare. Din cauz c dou dimensiuni sunt anulate la animale. De aceea cel pu in în contextul gândirii matematice este posibil s se poat vorbi de multiplicit i superioare ( Nota 22 ). lumina comprimat în cel mai înalt grad posibil. perceptibil prin sim uri i în care spa iul are trei dimensiuni. În consecin . C ci în lumile superioare predomin rela ii spa iale cu totul diferite. La început. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 21 ) München 25 noiembrie 1912 ÎNTREBARE: S-a ajuns pe calea tiin ei spiritului la ceva în leg tur cu cea de a patra i cu alte dimensiuni superioare? Nu este u or s fac în eles r spunsul la întrebarea dumneavoastr .Animalul are cinci dimensiuni. nu este nimic mai mult decât o reflec ie a propriilor procese suflete ti. C ci tot ce este reprezentat în imagini. cel pu in la nivel teoretic. trei dimensiuni sunt anulate la oameni.

Aceasta este atunci tot atât de natural i de la sine în eles ca i tridimensionalitatea în lumea perceptibil prin sim uri. care domin în matematic . De aceea geometria obi nuit nu se potrive te pentru aspectele lumii spirituale. ea nu este o posibilitate de a ajunge la realitate. este în realitate un cerc. Este nevoie de fapt de o matematic înc mai bun pentru a calcula ceva cu privire la chestiunile cu care are dea face cercet torul spiritual. pentru c nu este niciodat posibil s se spun totul. pe o linie dreapt extinzându-se în infinit. c o linie dreapt . le-am dat pieirii. devin realitate. în privin a dispunerii punctelor sale. concluziile nu conduc la nimic în cercetarea spiritual . se intorc iar i. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 26 ) Berlin 13 februarie 1913 ÎNTREBARE: Se bazeaz Sec iunea de aur pe legi oculte? Deoarece este fondat pe efectul a ceea ce exist în spa iu. Sec iunea de aur este într-adev r bazat pe o lege ocult . punctul infinit dep rtat din stânga este identic cu cel infinit dep rtat din dreapta. trebuie spus c specula iile despre a patra dimensiune încep atunci s aib valoare real . Este important s nu supraestim m matematica atunci când avem de-a face cu lumea suprasensibil . dac nu ne abatem i continu m drumul în linie dreapt suficient de mult. Goethe a spus c aceast lege este cea mai ascuns i cea mai revelat . i invers. Matematica este util numai la un nivel formal. c reia aceste spa ii deduse nu-i corespund întru totul. Exista aici o rela ie cu conceptul c . Pentru matematicieni. ne întoarcem din cealalt parte ( Nota 25 ). i anume este 67 . în mod special anumite aspecte de la domeniile de grani ale matematicii. aceasta conduce la cunoa terea lumii spirituale. ca i reprezent rile matematice despre infinit. i totu i r spunsul la întrebarea dumneavoastr este Äda³. atunci ceea ce revine are sens numai dac se abordeaz pluridimensional. De obicei. Când imaginile pe care. c am avut o iluminare subit privind un atribut foarte important al spa iului astral atunci când cu mul i ani în urm studiam geometria sintetic proiectiv i mecanica analitic la Universitate ( Nota 24 ). Corela iile cu o lume suprasensibil . dar matematica poate fi în eleas prin for ele inerente sufletului însu i i are aceea i valablitate pentru orice alt om. i anume s indic schimbarea pe care o sufer lucrurile în privin a timpului i spa iului atunci când ajungem în lumea spiritual . Trebuie s l s m fenomenele s lucreze asupra noastr . Întrebarea dumneavoastr ofer o oportunitate pentru a completa cele spuse în cadrul conferin ei. cum s-ar spune. Aceasta o putem doar observa. Acest lucru îl are în comun cu tiin a spiritului. Iat un exemplu pe care îl tiu din propria experien . iar conferin a de ast zi a fost i a a foarte lung . dar ar trebui s nu tragem concluzii de aici.Nu se ia în considerare faptul c în domeniul tiin ei spiritului se lucreaz cu fenomene care sunt cu totul altceva decât halucina iile. spa iile pluridimensionale sunt numai generaliz ri deduse din spa iul euclidian tridimensional i nu dezvolt ri din realitate.

între moarte i o nou na tere. ve i g si c acela i con inut este adesea repetat. Astfel. în timp ce c (sau v pentru vitez ) este un factor care apar ine de fapt domeniului experien elor interioare. apoi. de exemplu. Pentru ast zi da i-mi voie doar s spun c via a dup moarte înseamn p r sirea rela iilor senzoriale. Caracterul de închidere în sine a repeti iei. legea repeti iei i a repeti iei variate ( Nota 27. 68 . ceva ce apar ine lumii senzoriale. Asemenea investiga ii ne dau o impresie despre cum este rela ia cu timpul în via a spiritual i în via a sensibil . noi ca observatori exteriori putem determina ceva despre rela iile temporale. cu u oare varia ii care nu trebuie omise. de vreme ce acolo sunt de fapt numai trei componente ( Nota 30 ). ci de o reg sire în lucrul însu i. Dac analiza i cuvânt rile lui Buddha. 28 ). Printr-un fel de compara ie. chiar i în cazul unui obiect anorganic. din cauz c nu con inutul este singurul factor important ( Nota 29 ). putem descoperi c viteza este de trei ori mai mare în via a din Kamaloka. care nu este îns format în sine însu i. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 31) Berlin 27 noiembrie 1913 ÎNTREBARE: Are omul. atunci când vrem s în elegem timpul în lumea spiritual trebuie s vorbim întâi de o cantitate de vitez pe care o are fiin a în cauz . deoarece timpul pe care îl experiment m acolo este dependent de procesele de evolu ie interioar i din aceast cauz nu poate fi comparat în termeni matematici clari cu perioade de timp din lumea fizic . a lumii fizice i intrarea în cu totul alte leg turi cu spa iul i timpul. a a cum îi tim.legea legat intim de constitu ia noastr uman . La Sec iunea de aur nu este pur i simplu vorba de o repeti ie. este motivul pentru care Sec iunea de aur ac ioneaz atât de atr g tor asupra noastr . În lumea spiritual guverneaz alte principii legate de timp. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 34) Stuttgart 1919 Formularea întreb rii nu s-a p strat. În teoria relativit ii încep s fie dezvoltate deja alte concepte legate de timp ( Nota 33 ). aceea i percep ie a timpului ca i omul încarnat? Conferin a mea din 19 martie 1914 pe tema Între moarte i o nou na tere va oferi mai multe informa ii asupra acestui subiect ( Nota 32 ). prin compara ie. Putem face tranzi ia de la factorii din formula mi c rii spre circumstan ele lumii spirituale numai dac -i folosim în forma: c = s t pentru c s i t sunt. de exemplu. aceste principii sunt interiorizate i variabile. În compara ie cu acelea ale lumii perceptibile prin sim uri.

o baz pentru calcularea vitezei. Aceast metod de m surare r mâne valabil numai dac corpul material aflat în mi care p r se te complet punctele de pe linia pe care se mi c . Ce temei avem de fapt pentru a vorbi despre spa iul absolut? A i spus pe bun dreptate: Considera i c propagarea luminii este infinit de mare i c viteza efectiv de propagare deriv din rezisten a mediului. Aceast presupunere nu este 69 . zboar prin spa iu cu o anumit vitez . de exemplu. Când se spune c teoremele matematice sunt valabile a priori. ci pentru c viteza propulsiv modific neîncetat obiectul care este împins mai departe. A a cum ti i. atunci el este la un anumit moment într-un anumit loc i întreaga noastr metod se bazeaz pe faptul c pentru m surarea vitezei iau în considerare diferen a dintre dep rtarea loca iei obiectului fa de punctul de plecare în dou momente de timp succesive. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 35) Stuttgart 7 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Este corect legea propag rii absolute a luminii? A DOUA ÎNTREBARE: Are vreo realitate relativitatea timpului presupus de Einstein? Presupun c prima dumneavoastr întrebare este dac lumina se propag în spa iul absolut cu vitez constant . În acest caz este imposibil folosirea acestei metode de m surare. ci las o urm . am fi obliga i s mergem pentru m surarea vitezei luminii continuu înapoi la sursa de r spândire a luminii. un obiect material. În acest fel. Ar trebui s începem prin a m sura unde începe împr tierea luminii i ar trebui s presupunem în mod ipotetic c lumina continu s se reproduc tot mai mult i mai mult. Dar dac vorbim despre viteza de propagare a nivelului luminii.Matematica este suma abstractizat a for elor active în spa iu. Dac nu se identific în mod ipotetic lumina cu un corp oarecare nu putem m sura viteza sa în acela i fel ca aceea a oric rui alt corp. În cazul Soarelui. aceasta se bazeaz pe faptul c omul se afl în acelea i linii de for ca i alte fiin e i c el poate face abstrac ie de tot ce nu este schema spa iului. S presupunem c nu p r se te aceste puncte. nu putem vorbi despre un o desf urare a vitezei a luminii în acela i sens în care vorbim despre viteza unui obiect material. Astfel. desigur. ci las urme în spate. am fi obliga i s mergem înapoi la originea propag rii luminii. Nu pentru c nu putem m sura diferen ele. ci r mâne plin corespunz tor traiectoriei atunci nu am nici o posibilitate s aplic aceast metod de m surare. nu putem vorbi în realitate despre propagarea luminii în spa iul absolut deoarece acesta nu exist . pentru c nu putem formula o ecua ie bazat pe diferen ele de pozi ie care ofer . Acum v întreb dac în viziunea dumneavoastr este înainte de toate posibil s se vorbeasc despre viteza de propagare a luminii în acela i sens în care vorbim despre viteza de propagare a oric rui alt corp? HERMANN VON BARAVALLE: Categoric nu. i nu mai am posibilitatea s aplic metoda obi nuit de m surare atunci când în loc s am de-a face cu materie care las gol spa iul în urma ei am de-a face cu o entitate care nu elibereaz complet spa iul. Pentru c presupunem: Dac un corp obi nuit. etc. deoarece spa iul pe care l-a parcurs corpul nu este p r sit de corp. ajungem în necesitatea de a nu mai putea vorbi în problema propag rii luminii de altceva decât de viteza nivelului cel mai exterior al luminii.

Einstein ajunge întotdeauna la un mod de gândire atât de paradoxal i de abstract. eu v d o eroare fundamental care la Einstein se afl la baz în aceea c el aplic formulele mecanice obi nuite pentru c asta sunt ele la r spândirea luminii i presupune în mod ipotetic c lumina ce se propag poate fi m surat ca orice alt obiect material zburând prin spa iu ( Nota 37). Mi se pare c acestea sunt cele dou erori principale ale lui Einstein. El nu ia în considerare c lumina care se r spânde te nu const din particule cosmice materiale care se deplaseaz cu vitez . M-am ocupat de teoria lui Einstein numai în trecere i tim cu to ii c deduc iile matematice pot într-adev r coincide cu rezultatele empirice. iar aceast reac ie ac ioneaz foarte diferit de vitezele dintr-un sistem mecanic închis ( Nota 38). coincide cu predic iile teoretice nu verific în mod incontestabil teoria 1ui Einstein ( Nota 39). Cam a a ceva este atunci când Einstein trage concluzii din ceea ce s-ar întampla dac un ceas ar pleca în zbor cu viteza luminii i apoi s-ar întoarce ( Nota 40). nu ar trebui s accept fenomenele mecanice. Dac sistemul Universului. cu ceva care se propag de la un punct la altul. Pentru acest motiv. A vrea s tiu dac un ceas care zboar cu viteza luminii i apoi se întoarce este un gând real. Pentru c aceste dou aspecte principale sunt fundamentale.justificat deoarece în momentul când suprafa a de nivel în care se împr tie lumina. Este oare acceptabil s aplic m o formul care a fost elaborat pentru alte mi c ri mi c rilor luminii? Nu cumva este implicat reac ia întregului Cosmos? Un sistem al Universului f r lumin este i mai dificil de imaginat f r ca s apar reac ia întregului Univers. una dintre ele venind dinspre centru. astfel încât dac a atins o anumit m rime se întoarce înapoi. În pasajele în care 70 . ci cu o astfel de întoarcere în sine pe acelea i traiectorii. În mod categoric nu pot s continui gândul pentru c sunt for at s întreb ce se întâmpl cu ceasul. în a a fel încât când o m sor (referiri la desen care nu s-a p strat) nu pot pur i simplu s o fac ca i când obiectul a ajuns pân aici nel sând nimic în urma lui. Nu am de-a face cu viteza de propagare în sensul obi nuit. iar când trec de la vitezele obi nuite la vitezele luminii trebuie s g sesc formule bazate pe formule de elasticitate. Dac pot folosi imaginea mi c rii materiale. i apoi v d o a doua eroare care este legat de fapt de prima. Am de-a face cu o anumit entitate în spa iu care a fost monopolizat de elementul autopropag rii. Situa ia este similar într-o oarecare m sura cu exemplul lui Wilhelm Busch pe care l-a i folosit mai devreme. lumina las întotdeauna o urm i nu pot spune c este transmis cu o anumit vitez . Când este transmis . ignorând astfel faptul c Cosmosul ca sistem întreg nu poate fi doar o sum de procese mecanice. Dac sunte i obi nui i s v limita i gândirea la realitate nu pute i s duce i la bun sfâr it asemenea gânduri ( Nota 41). el nu este determinat în mod esen ial numai de sistemul mecanic închis. ci cu întâlnirea a dou entit i. De aceea nu pot folosi formula obi nuit atunci când trec la descrierea comportamentului luminii. i anume c Einstein aplic la întregul Cosmos principiile care se aplic sistemelor mecanice de puncte care interac ioneaz . ci e supus unei anumite legi a elasticit ii. Lumina este un eveniment în spa iu care las înapoi o urm luminoas . de exemplu. nu pur i simplu devine tot mai mare. deoarece întregul meu corp începe s reac ioneze. asemenea formule trebuie s reflecte cum se comport din punct de vedere elastic por iuni din spa iu dintr-un sistem elastic închis de o sfer fix ( Nota 36). Nu am a adar de-a face încontinuu numai într-un anumit loc pe care-l admit într-un spa iu plin de lumin . Faptul c felul în care lumina stelar trece pe lâng Soare. unde un bra este ridicat cu avânt i aproape c ave i sentimentul ca ve i primi o palm . atunci nu avem de-a face cu o simpl r spândire în sine a luminii. iar cealalt dinspre periferie. ar fi un organism. Când nu are loc un proces mecanic în mâna mea. astfel c nu pot face altfel decât s pun întrebarea fundamental : Am de fapt de-a face cu viteze în sensul obi nuit atunci când consider transmiterea luminii? Nu tiu dac m-am f cut în eles. Numai planul frontal se propag . cu o revenire în sens invers a luminii. de exemplu. Aceasta este problema principal .

nu trebuie s spun niciodat fa de realitate c Soarele radiaz lumina care dispare la infinit. Lua i cea mai simpl formul . Timpul este ceva ce deduc din numitor. Orice organism are o durat de via inerent i specific care apar ine i rezult din toate procesele care au loc în organism. în domeniul mecanicii. pentru acest s nu se poate ob ine decât ceea ce. Astfel încât tot ce am în adev r în spa iul empiric trebuie s mi-l închipui ca având o anumit vitez . este identic cu c. nu-i a a. molecule sau materie care ocup un anume loc din spa iul perceptibil. dar acestea sunt abstrac ii. cursul ei este imanent. Ar fi de preluat câte ceva i din teoria elasticit ii. Astfel. El devine un element ce coac ioneaz în fenomene i nu trebuie s facem abstrac ie de aceast realitate relativ ( Nota 45). Orice alte concluzii sunt abstrac iuni. el nu trebuie s presupun c atomii exist f r o vitez imanent . Putem scrie formula în acest fel numai când presupun c avem de-a face cu un num r neprecizat ( Nota 43). s = c × t. nu-i a a? Trebuie s -l exprim m pe unul în termenii celuilalt. În formulele matematice timpul poate fi numai un num r. Conform cu obi nuita lege a multiplicarii. Colaborarea acestui factor pe care l-am abstractizat chiar eu este ceva care coac ioneaz astfel încât ob inem un concept fundamental pentru ceea ce ne apare ca fiind durata de via a unui organism viu. În loc de asta g sim întotdeauna o situa ie comparabil cu cea a undelor sta ionare. Aici este locul în care trebuie s c utam formula i nu în mecanica obi nuit ( Nota 42). Durata de via a unui organism nu poate fi m surat din exterior. din evenimente i procese. De fapt. Realitatea i aceasta se aplic numai la sisteme mecanice este viteza imanent a fiec rui corp. ci s prelu m i s punem la baz formule de elasticitate. dac fizicianul accept teoria atomic pentru alte motive. ceea ce nu înseamn c realitatea timpului este un num r. am avea nevoie s începem prin a nu pune la baz ecua iile obi nuite ale mecanicii. Acesta a fost primul meu comentariu. Nu exist un sistem infinit care s se acopere cu conceptul de r spândire i care s se risipeasc în neant. iar distan a parcurs este ceva ce deduc din num r tor. orice distribu ie sau împr tiere care formeaz un plan frontal nu trebuie s fie imaginat ca o entitate care se extinde i care continu s se r spândeasc la infinit. Pot fi privite ca realit i a ceea ce avem în fa a noastr numai vitezele. Acum. Orice entitate care se r spânde te atinge o limit de unde se întoarce ca i când ar fi supus legii care guverneaz corpurile elastice. Este de fapt o abstractizare din evenimente. Viteza este o realitate ( Nota 44). Nu putem s multiplic m mere cu pere. În cazul luminii. Prin extensie. Când în elegem aceasta în întregime nu mai putem decât s ne reprezent m c ceea ce numim timp apare ca rezultat al fenomenelor. Astfel. ca esen .Einstein prezint asemenea gânduri se vede c concluziile sale sunt bazate pe erori fundamentale ca aceea pe care tocmai am men ionat-o. Aceasta este realitatea situa iei indiferent dac îmi imaginez atomi. 71 . ar fi vorba de timp. Când vorbim despre lumin nu avem de-a face niciodat cu ceva care continu s se r spândeasc indefinit în toate direc iile. Apoi mai exist înc problema timpului însu i. De exemplu. În aceasta formul pot gândi numai despre spa iu ca fiind matematic identic cu c. timpul nu trece prin toate aceste transform ri. Aceasta nu se întâmpl niciodat . Aici. Exist întotdeauna o frontier unde for a elastic ce se propag este epuizat i se întoarce în sine. Acest lucru îl pot comunica numai ca un fapt. Aici avem un spa iu s de o anumit m rime care-mi este dat relativ la m rimea numarului t. altfel spa iul s trebuic s fie identic cu timpul. trebuie s spunem c noi abstractiz m timpul ca atare. Altceva este formula c = s/t. timpul ca atare nu este o realitate. Rezultatul este viteza c. se atinge întotdeauna o anumit sfer de unde procesul se întoarce înapoi.

Caii individuali exist în realitatea exterioar a spa iului. ar fi mult mai pertinent s le raport m la propria lor realitate interioar . Pentru acest motiv. în termenii totalit ii. O perioad este o realitate aflat în leg tur cu întreaga evolu ie a P mântului. Viteza oric rui proces anorganic sau vital ne trimite la acest timp imanent. Aceasta este intrinsec organismului i nu poate fi m surat în rela ie cu nimic altceva. Aceast întrebare este un nonsens. În consecin . Privind timpul despre care se presupune c se mi c de la început spre sfâr it este ca i cum s-ar elabora conceptul abstract cal pe baza cailor individuali. În acest punct trebuie s afirm c orice entitate care poate fi considerat o totalitate poart în ea în mod esen ial propriul s u timp. De exemplu. un asemenea concept nu poate fi aplicat. s-ar destr ma. în loc de o teorie a relativit ii care presupune întotdeauna c putem raporta un sistem axial de coordonate la un altul. Este la fel de imposibil s vorbim despre capul uman ca despre o totalitate pentru c îi apar ine i restul corpului. un sistem de sine st t tor. Descriem perioade geologice consecutive independent una de alta ca i când ar exista o astfel de realitate. M pot uita la o bucat de obiect anorganic independent de orice altceva. În loc s raport m procesele noastre la sisteme de coordonate. Pentru orice alt aspect. în schimb gândesc asupra timpului care este inerent fiec rui obiect sau eveniment. Exist o necesitate interioar care face ca atât m rimea cât i durata vie ii fiin elor reale pe care le întâlnim s aib o anumit dimensiune i o anumit durat a vie ii. În acel punct. trebuie s in seama dac entitatea pe care o observ este sau nu o totalitate. dac s-ar mi ca cu viteza sunetului. ar trebui s ne întoarcem la un anumit tip de monadism. Pentru oricine gânde te în termeni reali. Întrebarea: Este timpul în sine variabil sau nu? nu are con inut real. Astfel. Asemenea concepte nu sunt înr d cinate în observa iile lumii reale ( Nota 46). Omul are o anumit m rime. Nu putem vorbi. raportat la celelalte obiecte. ar fi infinit mai mare sau infinit mai mic. dar conceptul de cal cere ceva în plus. Concluzia potrivit este c asemenea concepte nu sunt valide în felul în care presupunem noi în mod obi nuit. Despre aceasta este vorba. pentru c o fiin dotat cu auz. Abstrac iunile sale devin uneori intolerabile când este aplicat pur i simplu i la chestiuni elementare premisa: Cum lucreaz sunetul când eu m mi c cu viteza sunetului? Dac fac a a nu voi auzi desigur niciodat sunete adev rate pentru c sunetul c l tore te cu mine. despre perioada silurian din evolu ia P mântului ca despre o totalitate pentru c perioada silurian trebuie s fie conceput împreun cu o alt perioad de evolu ie pentru a forma un sistem care este o totalitate. Acela i lucru este adev rat i pentru timp. a prefera s fundamentez o teorie a absolutit ii care s plece de la cercetarea situa iilor în care exist sisteme totale care pot fi tratate în acela i fel în care trat m un organism ca o totalitate. comparat cu al nostru. anumi i oameni de tiin se întreab cum ar fi via a într-un sistem universal care. Nu este a a. un întreg. pentru c fiecare sistem are în existen a sa imanent propriul s u timp i propriul s u regim de vitez . Orice totalitate pe care o observ încorporeaz timpul ca pe un factor intrinsec. 72 . Omul nu poate fi în mod întâmpl tor mai mare sau mai mic. nu m gândesc mult la un timp abstract care ar exista în afara obiectelor. în a a fel încât am putea vedea sistemele întregi sau totalit ile. m rimea fiin ei umane nu este important . M rimea lor este îns important pentru om pentru c acesta are în sine o anumit m rime imanent . Am vedea atunci cu adev rat c teoria lui Einstein este ultima expresie a str daniei pentru abstrac iune. de exemplu.Acela i lucru este adev rat i despre m rimea unui organism. dar nu pot s fac acela i lucru cu o frunz pentru c existen a ei depinde de copac. Da i-mi voie acum s presupun în mod ipotetic c în universul nostru obi nuit ar exista oameni foarte mici. Când fac asemenea evalu ri p c tuiesc împotriva întregului sistem al Universului. a a cum un organism viu este o realitate din care nu pot separa o parte. Am dep i teoria relativit ii i am ajunge la o teorie a absolutit ii.

ÎNTREBARE: Nu putem lua p × s ca punct de plecare? ( Nota 53) Aici apare dificultatea rezult pur i simplu din faptul c atunci când raportez doi membri ai unui sistem de m rime la ceva care apar ine celuilalt sistem de exemplu. ÎNTREBARE: Ar fi posibil s elimin m masa. Ar fi în mod cert posibil s eliber m energie prin sf râmarea materiei. Aspectele teoretice nu prezint dificult i particulare. ceea ce se întâmpl în tuburile vidate. Este posibil s se extrag o nou surs de energie prin distrugerea materiei prin spiritualizarea sa? adic Problema pe care o ridica i nu se raporteaz în mod direct la acea parte din teoria lui Einstein pe care am discutat-o ast zi ( Nota 48). numai viteza. Întrebarea este: Dac scriu formula E = mc2. raportez doi membri ai unui sistem de m rimi la ceva ce apar ine unui alt sistem de m rimi. Din punct de vedere pur teoretic. R mâne. de fapt. exist o uria cantitate de energie stocat într-un kilogram de materie. ea este eliminat . Singura chestiune este dac avem tehnologia pentru a utiliza aceast energie. Am fi în stare s punem la lucru for ele gigantice care ar fi eliberate? Nu am fi. timpul absolut nu ar putea s dea vreo posibilitate s constat schimb ri în el dup felul i modul în care îl gândesc a priori. Dar aceasta nu-o pot face dac nu iau în considerare sistemele totale care exist în lume imanente legate scurgerii timpului. a adar. se ia oare în considerare în mod suficient faptul c masa ca atare este altceva decât energia? Dac doar separ foarte abstract dou lucruri care sunt de fapt unul i acela i? Este aceast formul justificat ? ( Nota 51) Este poate s nu fie nimic altceva decât pur i simplu o energia poten ial . eliberarea unor cantit i mari de energie radiant pentru a o utiliza într-un sistem mecanic necesit o substan care s reziste energiei. Formula lui Einstein cu masa i energia E = mc2 ar fi atunci doar o deghizare a vechii formule pentru energia poten ial ( Nota 52). dar dac vorbesc despre schimb ri în timp.i tot a a este i când întreb: Este timpul transformabil în sine însu i sau nu? Desigur. atunci 73 . trebuie s cuprind realitatea timpului. timpul abstract. Ar trebui întâi s dezvolt m sisteme mecanice capabile s in în frâu aceast energie. dac ele distrug motorul pe care sunt destinate s -l fac s mearg . R mâne doar un curent de electricitate. S eliber m energia este posibil i mult mai u or decât s o folosim. i prin vitez p trundem în formula matematic ce se refer la acest fenomen ( Nota 50). în a a fel încât s r mân numai energia sau radia ia? ( Nota 49) Într-o oarecare m sur . dac raportez timpul de care au nevoie doi oameni pentru a face o anumit munc la ceva ce-mi este indicat prin evenimentul apusului Soarelui . în care energia i masa apar simultan. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 47) Stuttgart 7 martie 1920 ÎNTREBARE: Conform cu teoria lui Einstein.

De exemplu. Deplasarea face ca ideile noastre s fie conforme cu realitatea atunci când vrem s ob inem reprezent ri corespunz toare adev rului cu privire la anumite rela ii dintre a a-numita materie ponderabil i a anumitele imponderabile. ca i cum ar fi ceva ce nu apar ine unui sistem. acum câteva zile ( Nota 55). Uit m întotdeauna c o concluzie care este valabil în privin a timpului imanent al unui proces înceteaz s mai aib în eles atunci când procesul ajunge la sfâr it. R spunsul nu este u or de formulat din cauz c pentru a face asta trebuie s p r sim într-o foarte mare m sur domeniul a ceea ce poate fi vizualizat. Müller a i v zut c pentru a oferi o leg tur concret pentru un caz matematic a trebuit s m întorc la tranzi ia de la oasele lungi la cele ale capului i cu toate astea exemplul grafic a fost valid ( Nota 56). ca fiind corespunz toare adev rului? A DOUA ÎNTREBARE: Este posibil s ajungem la o vedere vie a domeniului numerelor imaginare? Exist entit i adev rate la baza acestui domeniu? A TREIA ÎNTREBARE: Care aspecte ale matematicii moderne. Când am r spuns. iar apoi s absolutiz m aceste lucruri care se aplic în interiorul unor asemenea sisteme de m rimi. Nu trebuie s presupune i c ceea ce este o abstrac ie spa ial a sistemului solar este valabil i în alt sistem. i care aspecte formale în particular necesit o dezvoltare mai departe în sensul tiin ei spiritului? Da i-mi voie s încep cu a doua întrebare. 74 . tuturor membrilor sistemului . foarte u or. de a defini hiperimaginarul prin rela ii ale punctelor pe suprafete curbe sau multiplicit i. în sensul sistemelor totale. s întreba i cum era inima acelui om acum 150 de ani sau cum va fi peste 300 de ani de acum înainte. întreb rii domnului dr. Dar chiar i când vizualiz m domenii foarte obi nuite apar necesit i care arat cum trebuie s dep im desenele simbolice curente. Ei calculeaz în mod pedant schimb rile peste perioade de timp care au tot atât sens în privin a condi iilor prezente de pe P mânt ca i calculele noastre despre starea inimii umane în 300 de ani. Aparen a de validitate se produce pentru c ne-am obi nuit s ne raport m la sisteme de m rimi. caracterul pentru c eu îl pot aplica. Dar continuând pur i simplu acest proces aritmetic pute i.acest proces ia în întregul sistem. Când vrem s privim imaginarul ca realitate spiritual ( Nota 57). ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 54) Stuttgart 11 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Poate fi desemnat încercarea prezentat . ci care e valabil de sine st t tor. Cel pu in în acel caz am fost totu i în stare s vizualiz m obiectele i deci tranzi ia de la un obiect la celalalt. ne d m seama c avem nevoie s ne deplas m de la pozitiv la negativ. Astfel nu pot s trec dincolo de organism ca sistem viu tot ce este actual. de asemenea. pute i foarte bine calcula urm toarele: dac constata i modific rile inimii umane din cinci în cinci ani pute i apoi deserie starea inimii unei persoane a a cum era acum cinci ani în compara ie cu acum. a a cum am demonstrat recent în conferin ele de fizic ( Nota 58). Asta este ceea ce fac astronomii când pleac de la starea actual a P mântului. Sistemul total îmi permite s p strez conceptele mele în interiorul sistemului i violez sistemul de îndat ce p esc în afara grani elor lui. în fapt.

ca fiind negativ ( Nota 61). de asemenea. în a a fel încât ro ul. spa iul i spa iul negativ nu mai sunt de ajuns. Asta este tot atât de nesatisf c tor ca i a ne mi ca în linie dreapt de la ro u prin verde spre violet. este oare corect s afirm m c a × b = 0 când numai unul dintre factori este nul? Dac sau a sau b este egal cu zero atunci produsul lor este în mod cert zero. avem nevoie de un concept care este hiperimaginar în rela ie cu imaginarul. dac descriem realitatea fizic ca fiind pozitiv . Din acest motiv nu m-am sim it niciodat familiar cu antipatia academic pentru numerele hiperimaginare. Acest proces este ca mi carea de-a lungul unei spirale. Când vrem s ob inem claritate cu privire la anumite fenomene ale realit ii superioare nu este de ajuns s ne deplas m de la aspectul material pozitiv spre cel negativ. Atunci când ne mi c m din domeniul spa ial spre cel nonspa ial (simbolizat prin pozitiv i respectiv negativ) trebuie s ne deplas m spre o form superioar de spa ial i nonspa ial. în loc de mi carea pe un cerc i reîntoarcerea la punctul ini ial. Rezultatele calculelor sunt adesea corecte din punct de vedere formal. Trebuie s ne îndrept m spre un al treilea element care se raporteaz la spa iul pozitiv i negativ în exact acela i fel ca i numerele imaginare la numerele pozitive i cele negative în matematica formal . Un asemenea desen nu cuprinde în simbolizare totu i toate aspectele relevante care sunt cuprinse numai când desen m o dreapt . Astfel. o problem care demonstreaz foarte clar marea dificultate de a raporta procedura matematic la realitate. pentru a înf i a violetul mergem la tabl i în spatele tablei. în spectrul obi nuit. pentru a simboliza ro ul se deseneaz o curb cu aceast alur în acest plan. st în fa a violetului. o dreapt de la ro u prin verde spre violet ( Nota 59). de asemenea. Problema este pur i simplu cum s folosim conceptul corect în matematica formal . A a c oriunde altundeva unde dou specii diferite pot fi reunite într-o uniune care le con ine pe amândou putem. suntem obliga i s descriem domeniul eteric. a a cum este v zut de deasupra. totu i nu corespund realit ii. Explic acest lucru aproape oric rui om despre care cred c poate avea o 75 . sunt for at s extind linia aici i s v d desenul devenit o proiec ie a ceea ce de fapt trebuia s desenez. Ar trebui. Iar dac apoi p im din spa iul astral spre fiin a adev rat a Eului. În domeniul realit ii superioare. În leg tur cu prima întrebare: În fiin a uman putem distinge numai ceea ce se afl deasupra unui anumit nivel i sub un anumit nivel. în matematic . Pe un plan putem desena.Doresc s men ionez doar un exemplu. Ar trebui s m mi c în afara planului pentru ro u i înapoia lui pentru violet. În consecin a aceste calcule sunt lipsite de realitate. iar ro ul ie ind în afar spre c ldur ( Nota 60). unde p r sim spa iul pentru a intra în spirit. pentru c acest concept este cu adev rat necesar atunci când urc m la nivelul Eului i nu poate fi omis decât dac vrem ca formul rile noastre matematice s p r seasc domeniul realit ii ( Nota 62). rela ia numerelor reale cu cele imaginare i rela ia numerelor hiperimaginare cu numerele imaginare i numerele reale. Trebuie s c ut m acest al treilea element. aceasta ar putea fi posibil dac realitatea ne-ar for a s ajungem la numerele hiperimaginare care sunt în corela ie cu realitatea hiperempiric ( Nota 63). Companiile de asigur ri pot calcula când este probabil s moar o persoan i numerele lor sunt precise când se aplic la grupuri. Dac îns vrem s p im în domeniul astral. pentru a caracteriza violetul ca mi cându-se în domeniul chimic. Apoi. dar este posibil s fim atunci chiar obliga i s modific m regulile care guverneaz calculele ( Nota 64). Trebuie într-adev r s încerc m s clarific m. s ne imagin m existen a a ceva care este atât spa ial cât i nonspa ial. Dar este oare posibil ca produsul s fie zero când niciunul dintre cei doi factori nu este zero? Întradev r. De exemplu. Cineva pe care l-am întâlnit ast zi discuta problema probabilit ii. s corect m în unele privin e aspectele formale ale matematicii pentru a le acorda cu asemenea rezultate ale realit ii hiperempirice. mai mult sau mai pu in în acest plan (referire la un desen care nu a fost p strat). Este în orice caz imposibil s conchidem din calculele actuale c unii indivizi vor muri exact în anul prezis.

Urm torul meu comentariu poate face o nedreptate matematicii formale. Tot ceea ce este sub acest nivel reune te for ele macrocosmice în a a fel încât el s fie o form specific . y i z. În leg tur cu viitoarea dezvoltare a matematicii formale trebuie s admit c r mâne mult de f cut i c se i pot face multe. Pentru a pune în leg tur omul suprasensibil cu omul subsensibil trebuie s fac apel la ecua ii care con in numere ce apar in unor sisteme aflate pe suprafe e curbe. cu y for ele cosmice care pot fi observate i aici cu z. aici. Sunt paraboloizi de revolu ie care se complic i prin aceea c punctele. un posibil prim r spuns la provocarea de a descoperi ce corespunde asocierii func iilor corelate care se refer la sisteme de numere de pe suprafe ele a doi paraboloizi de rota ie (unul care este închis dedesubt. Aici este locul aproximativ al deciziilor voin ei umane libere. De exemplu. care dedesubt formeaz împreun un nod. De aceea vedem c trebuie s poat fi exprimat leg tura dintre fiecare detaliu al fiin ei umane i un fenomen corespondent în macrocosmos. în timp ce prin aceast suprafa care. în loc s . Deasupra nivelului voin ei libere se afl tot ceea ce permite omului s .i are curba ei care se deschide continuu el se încorporeaz în macrocosmos. pe care anumi i oameni i le-au imaginat. ob in astfel a a ceva. 76 . dac a vrea s ob in ceea ce corespunde întotdeauna în om acestora ar trebui s formez o func ie din datele de mai sus. Astfel.i men in fixe raporturile dintre ele. de o func ie de x.în elegere pentru el. Avem nevoie. Desigur. în macrocosmos. mi c rile cosmice pe care le putem privi. dac aceast colaborare va fi posibil cândva. ca o curb deschis . de alt parte este subsensibilul. Dar în clipa în care a vrea s g sesc numere care s exprime aceast rela ie nu le pot g si în domeniul sistemului de numere care este disponibil în acest plan. suprafe e care iau na tere atunci când sunt rotite conuri în a a fel încât fiecare punct care se rote te î i schimb continuu viteza ( Nota 65). îi explic c într-adev r trebuie s ne imagin m omul pe care îl avem în fa ca fiind într-o stare de echilibru. a putea spune. Fiin a uman reprezint propriu-zis întotdeauna starea de echilibru între suprasensibil i subsensibil. cu Lucifer i Ahriman de o parte i de cealalt . Rela iile pe care le descriu constituie un context extrem de dificil. de la Dornach. A trecut o lung perioad de când eram pe deplin con tient de ceea ce se petrece în acest domeniu. i care a fost descoperit ca o necesitate. Da i-mi voie s ilustrez aceasta în felul urm tor: dac acesta este planul de echilibru (referire la un desen care nu s-a p strat) i îmi imaginez elementul subsensibil din fiin a uman ca o curba închis . ceea ce fiin a uman are în con tien a sa. de vreme ce am fost în mai mic m sur în stare s in pasul cu ea în ultimii ani. Aceasta reprezint felul în care este fiin a uman încorporat în macrocosmos. am avea nevoie pur i simplu s g sim numerele de pe aceste suprafe e. Înainte de terminarea secolului aveam întotdeauna sentimentul c articolele publicate în domeniul matematicii formale erau teribil de indiferente dac calculele i opera iile lor erau într-adev r posibile sau dac ar fi avut nevoie s fie modificate într-un anumit punct în conformitate cu unele situa ii reale. iar lucrurile s-au putut schimba. ale c ror vârfuri se suprapun într-un punct. iar elementul suprasensibil. Oricui ajunge la cunoscuta sculptur din lemn a lui Christos.i lase for ele s ias afar . A a cum am descris. C ci prin aceast suprafa cu form de ghem omul se sustrage macrocosmosului. suprafe ele care servesc scopului meu sunt parabolizi de revolu ie vii în sine. Aceste suprafe e pot fi definite mai precis ca fiind paraboloizi de revolu ie. De o parte este suprasensibilul. ceea ce corespunde într-adev r unei situa ii reale. Drumul pe care l-a i scos ast zi în eviden pentru noi îl consider a fi un început. iar cel lalt care este deschis deasupra). Dac am încerca s g sim în interiorul domeniului acestor figuri plane ceea ce ar da na tere acestei curbe anumite date a desemna cu x o serie de date reprezentând gândurile cosmice pe care le putem observa. aflat în centru ca reprezentatul omenirii. dar calculele formale vor deveni posibile numai când tiin a spiritului va colabora cu matematica. fiin a uman este legat ca un fel de microcosmos de macrocosmos. i deasupra se despart. le schimb conform anumitor legi.

solu ia lui Gauss i anume de a presupune c diferen a dintre numerele pozitive i cele negative este pur conceptual îmi pare a fi insuficient ( Nota 68). a a cum ne este ea dat în conferin a de acum. dori i s ca un stadiu intermediar între arhetip i imagine ( Nota 73). Dühring abordeaz num rul ¥ í1 într-un mod similar. Nota ia pentru aceast opera ie exist . De i este posibil s r spundem la asemenea întreb ri. de i nota ia pentru ea exist ( Nota 70). adic în sensul c eu pot reprezenta o func ie liniar printr-o serie de numere pozitive i negative. Din aceast cauz mi se pare necesar ca înainte de a stabili numere care pot fi doar simbolizate i simbolizare este. dar nimic nu se schimb . ti i dac putem aborda domeniul matematicii 77 . Nu ajungem nic ieri în matematica formal pân când nu sunt rezolvate aceste probleme. Pentru a ajunge undeva. cu mult timp în urm am încercat s demonstrez. iar solu ia se afl probabil undeva la mijloc. s verific teorema lui Pitagora în termeni pur numerici. Când trecem îns la celelalte numere numere imaginare. numere hiperimaginare trebuie s vorbim despre domeniul superior al spa iului. Dac am 3 i nimic de sc zut din el r mâne 3. i înscrierea de puncte corespondente în anumite domenii ale spa iului matematica formal trebuie s cerceteze cum anume pot fi reprezentate asemenea numere superioare f r ajutorul geometriei ( Nota 67). numere complexe. într-un anume sens. i nu este necesar s vorbim despre sisteme de numere într-un anume domeniu spa ial. Interpretarea lui Dühring a numerelor negative ca fiind nimic altceva decât sc dere f r desc zut pare a fi la fel de neadecvat ( Nota 69). ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 72) Stuttgart 11 martie 1920 PRIMA ÎNTREBARE: Întrebarea este dac acest mod de în elegere corespunde adev rului i dac în acest domeniu. dac aceasta ar putea fi o baz pentru metoda de calcul care trebuie pus la baza fizicii. dar acest num r nu este nimic mai mult decât o încercare de a îndeplini o opera ie care nu poate fi îndeplinit în realitate. De i nu pot oferi un r spuns definitiv.putem întreba ce se întâmpl atunci când o varietate unidimensional este înmul it cu una bidimensional . dar numai prin aceea c ie im din spa iul nostru obi nuit. Este vorba de a formula elementul pur aritmetic atât de strict încât s nu se ajung f r voie în domeniul geometriei. numere hipercomplexe. Ca un exemplu. f r s m bazez pe ajutorul figurii ( Nota 66). A i v zut cum este posibil aceasta. Abordarea lui Dühring îmi pare de asemenea unilateral . prin conceperea obiectele matematice ca elemente de leg tur între arhetip i copie c ci ceea ce am f cut în domeniul simplu al geometriei ar trebui s poat fi f cut în toate domeniile matematicii . Când calcul m cu numere atâta vreme cât folosim numere obi nuite ele sunt doar numere. s-ar putea s fie totu i necesar s definim clar conceptul de Änumai conform calculului³. Ar trebui s se r spund la întrebarea cum putem s ne imagin m rela ia dintre numerele pozitive i cele negative la un nivel pur elementar. pentru c nu m-am ocupat eu însumi de subiect i nu tiu destul despre el. În concep ia lui Dühring operatorul diferen ial este numai o opera ie notat care nu corespunde la nimic altceva ( Nota 71). nu e mai pu in adev rat c trebuie s ne întreb m dac o opera ie ca aceasta corespunde vreunei realit i sau este numai ceva ce ne putem imagina. A DOUA ÎNTREBARE: Poate fi aceasta o cale i spre a a-numitul domeniu hiperempiric la care putem ajunge prin controlul i intensificarea gândirii noastre? Dac în eleg corect prima dumneavoastr întrebare.

i defini ia noastr ar da un num r infinit de triunghiuri sau un triunghi în curgere. în elegând astfel constructele matematice. Astfel. care a fost numit aici domeniul legit ilor obiectelor matematice percepute. îns ea devin atât de ideale abia în sfera imaginilor. aici a vrea s consider m sfere sau panuri când deci ne reprezent m urm torul plan. i în special geometria. Ele sunt astfel. Orice imagine cu care ne confrunt m nu corespunde neap rat unui arhetip. aceea de a corespunde unui aspect al legii cristalizarii. ca s cuprindem în mod corect acest domeniu de mijloc. în timpurile recente oamenii i-au f cut un obicei din a se refugia în dimensiunile superioare atunci când vor s intre în domeniile superioare ale realit ii. care trebuie s fie prezente ca experien e precise. s o concepem în acest sens. O imagine poate fi de asemenea o combina ie. ci trebuie s le c utam în propriile lor domenii. nu ar trebui s ne imagin m un triunghi ca fiind imobil în sine. construc ia sa i ca fiind o stare intermediar între arhetipurile cu totul fixate i un enorm num r de copii arbitrare. Atrag aten ia c aici mai intervine ceva care trebuie men ionat. s ne-o reprezent m ca fiind con inut . atunci este necesar ca ele s aib o anume proprietate pe care imaginile un o au. Acest mod de a privi lucrurile ar da na tere unei geometrii curg toare ( Nota 75). Acesta nu a fost cazul întotdeauna în formalismul care este pus la baza reprezent rii noastre despre ocult. O proprietate care ce-i drept devine mai mult ideal . planul astral. i deoarece ce sunt scoase din aceasta. Ele sunt scoase din natura volitiv a entit ii umane. 78 . Nu ajungem la ele pe calea abstractiz rii din reprezent ri empirice. Mai de mult oamenii spuneau c avem nevoie s ne reprezent m forma iunile noastre fizice obi nuite ca fiind tridimensionale. posibilit i ale realit ii în domeniul matematic. a spune. cand am mers de la corpul fizic la Eu. Adic ar trebui ca toat matematica. trebuie s în elegem. pe care îl tr im l untric. Astfel. Dar dac avem o stare intermediar care s fi preluat deja o anumit cantitate de realitate este necesar s putem descoperi pentru aceasta un domeniu specific corespondent al realit ii ca s nu putem combina în mod arbitrar asemenea domenii. dac vrem s ne gândim în priml rând la domeniile spa ial-geometrice? Sau v gândi i i la domenii aritmetice? ALEXANDER STRAKOSCH: M gândeam la domenii geometrice. se poate spune c omul în experien a sa. ci s ni-l reprezent m ca fiind ceva în contextul conceptual. cel pu in latent. Ar trebui s fim în stare s demonstr m c aceast geometrie fluid are o anumit semnifica ie i pentru natur de exemplu. pe care le putem avea numai sub forma copiilor. Dac domeniile geometrice i matematice sunt stadii intermediare între arhetip i imagine. are propriu-zis întotdeauna cel pu in posibilit i de a fi activ. C ci nu vom putea niciodat combina viu arhetipurile. deja un fel de stare intermediar între realit ile externe. i con inutul existen ial nemijlocit. nu este necesar s corespund arhetipului s u. De exemplu. Ce sunt ele. ci mai întâi constructele matematico-geometrice sunt deja un fel de intui ie. aceast concep ie este o reprezentare care corespunde realit ii. Forma iunile care apar in spa iului astral a adar vorbesc acum in alt sens decât am discutat mai înainte cu domnul Blümel. astfel încât s-o concepem interior mobil . A a încât r spunsul la întrebarea dumneavoastr este da. în toat realitatea.Noi cuprindem domeniile matematicii în primul rând din perspectiv pur empiric-spiritual . chiar i empiric. Ce este un triunghi? Un triunghi este o suprafa m rginit de linii drepte i având suma unghiurilor sale de 180°. de asemenea. chiar i modul de abordare spiritual-empiric ar ar ta c atunci când în elegem geometricul noi avem un stadiu intermediar între arhetip i imagine. Vede i. De-a lungul acestei serii de conferin e am sugerat deja cum ajungem la constructele geometrice obi nuite ( Nota 74). încât. Oricum exist ceva ce trebuie s mai facem pentru a verifica acest ir de gânduri. ar trebui s ni-l reprezent m ca imaginea unei suprafe e bidimensionale. de i r mâne mult de f cut pentru a face clar întregul concept. Ar trebui s ne imagin m atunci lungimile celor trei laturi ale sale ca fiind infinit variabile.

Da i-mi voie s adaug înc o observa ie: atunci când consider m dou dimensiuni. când trecem la culori. care înlocuie te cele trei dimensiuni. Dar dac ne întreb m ce este acest spiritual într-un om care umbl pe P mânt. trebuie s spunem: Trei treimi au ajuns la expresie. trebuie s spunem: Acest spiritual este de fapt prezent extraordinar de filtrat. Pe m sur ce ne mi c m de sus în jos trebuie s ne imagin m c în progresul de la arhetip la imagine. conform imaginii. Astfel. încep s pun culori. Se pot foarte bine lega acestora i alte asemenea considera ii. încerc m urm torul ir de gânduri: Putem diferen ia foarte bine spiritualul. arhetipul în coborârea sa tot mai u or las ceva în urm din entitatea sa. Astfel încât pot întreba: Ceea ce exprim culorile în imagine se afl în vreuna din cele trei dimensiuni ale spa iului? Este posibil s suger m ceva în culori. planul Rupa. ci ceva în care realitatea intr în joc. Dar oricine va admite c astfel c în momentul când în loc s desenez o perspectiv sau ceva asem n tor. acest ir de gânduri conduce direct spre un altul. nu îns ceea ce este în spa iul tridimensional. Ea este spiritual din noi i prin sine însu i tinde s perceap numai senzorialul. i putem fi într-adev r în stare s extindem geometria pentru a încorpora considera ii ca acestea: În matematic putem construi triunghiurile congruente A i B dar nu am putea descoperi. atunci devine a a încât trebuie s spunem: Dou treimi din lumea spiritual la care particip omul are expresia sa în corpul uman. ci intr abia când devie copie. Prin aceasta sunt date tocmai caracteristicile esen iale ale trpescului nostru. care poate sta acolo în locul celor trei dimensiuni? Odat ce avem o imagine de ansamblu a elementului culorilor putem aranja culorile într-un anume mod.Dac ne-am reprezenta planul urm tor. În dou dimensiuni ajungem s realiz m o imagine a tridimensionalit ii. corporalul. întâlnim ceva ce nu este simpl imagine. Când trecem la sufletesc. doar prin oferirea culorii noi exprim m trei dimensiuni. o conexiune matematic extins între triunghiurile ro u i albastru desenate într-un plan? Îmi este într-adev r permis s desenez linii simple care formeaz un triunghi ro u în acela i fel în care desenez un triunghi 79 . atunci tot ce corespunde formelor bidimensionale poate fi desenat în aceste dou dimensiuni. eu acolo direct în plan. dar mijlocul acestei perceperi este spiritual. de asemenea. a ajuns la expresie în corpul fizic uman. În acest fel. când imit culori. în timp ce elementul spiritual mai cuprinz tor înc nu are o asemenea expresie. Atunci când mergem în sus descoperim noul: ceea ce nu a devenit imagine. Atunci când urm rim spiritualitatea gândirii pân în elementul corporal g sim c ea are o expresie în corpul fizic uman. dac imaginea apar ine entit ii. sufletescul. atunci când de exemplu. putem comprima tridimensionalitatea în dou dimensiuni. pentru a ajunge la aceast geometria fluid . Suntem subordona i acestui lucru atunci când ne mi c m de sus în jos. Dac consider m dou dimensiuni. Tot a a de exemplu când ne l s m noaptea corpul fizic i cel eteric în pat. Oricine poate recunoa te c albastrul tinde s se retrag în timp ce ro ul i galbenul avanseaz . ci for e superioare intr i îl vitalizeaz în timpul în care corpul astral i Eul sunt plecate. nu ne scoatem pur i simplu corpul astral i Eul afar din corp i corpul este gol de ele. a ez spa iul. i în anumite privin e asta facem. în copie exist i ceva care nu provine numai de la arhetip. noi turtim tridimensionalitatea în dou dimensiuni. Chiar gândirea abstract este ceea ce omul datoreaz de fapt spiritului. adic realizez imagini din culori. Iar când trecem la corpul fizic. În acest fel putem spune c pe m sur ce mergem spre reprezent ri tot mai spirituale suntem obliga i s reducem chiar num rul dimensiunilor. care îl poate ilumina pe primul. Folosind aspectul intensiv al culorii pentru a exprima aspectul extensiv al tridimensionalit ii. Apoi apare întrebarea interesant : Cum devine o imagine combinat prin fantezie o imagine real ? Asta se întâmpl când intr în ea i ceea ce am men ionat. Astfel încât se poate spune la modul grosier: O treime din lumea spiritual la care particip omul î i are expresia în corpul fizic uman. nu s le cre tem. Atunci când ne mi c m în jos. l-am extinde unidimensional i am ajunge la punct dac ne-am reprezenta planul Arupa ( Nota 76).

de i nu cuprinde realitatea Eului. i anume faptul c vederea mea dreapt i cea stâng se încruci eaz . ne permite s form m o concep ie corect a Eului. în mod continuu elementele asimetrice se al tur unul altuia. Prin aceasta la vederea dumneavoastr static . Este o conducere înapoi a ceea ce este mai complicat la ceea ce este mai simplu. Viziunea stereoscopic depinde de faptul c ambii ochi lucreaz impreun . Aceast percep ie se realizeaz prin faptul c . f când ca imaginile stereoscopice stângi i drepte s fie foarte diferite? Ochiul dumneavoastr stâng ar produce o imagine mai mic care ar încerca continuu s se m reasc . Ce s-ar întâmpla dac . pentru acest motiv. Fenomenologia nu este pur i simplu un ansamblu de fenomene sau rezultate experimentale. De aceea a fost necesar ca figura central din sculptura de la Dornach. ochiul dumneavoastr stâng ar fi semnificativ mai mic decât cel drept. Acum imagina i-v cum ar fi afectat abilitatea noastr fizic de a concepe Eul în cazul în care ochii no trii ar fi puternic asimetrici în loc s fie mai mult sau mai pu in simetrici. într-un fel. înainte i înapoi. i ceea ce suntem noi ca oameni. 80 .albastru? Nu ar trebui s spun c atunci când desenez un triunghi ro u i unul albastru în acela i plan cel ro u ar trebui s fie mic numai pentru c este ro u în timp ce cel albastru ar trebui s fie mare pur i simplu pentru c este albastru? Apare. Kolisko. fenomenele de baz . care este stereoscopic . suntem într-adev r prin aceea c în fiecare moment trebuie s ne cre m stare noastr de echilibru între sus i jos. Pot s m experimentez pe mine însumi ca un Eu în spa iu numai din cauza unui fenomen care este u or ascuns de empirismul obi nuit. s v ofer o reprezentare cum de fapt tot ceea ce este în noi oamenii de exemplu i vederea noastr static stereoscopic este în fond o stare de echilibru care continuu tinde s se abat spre unul sau celal lalt pol. reprezentantul omului. aceast întrebare este atât de cuprinz toare încât r spunsul nu poate fi decât sumar. Aceast vederea cu adev rat vie ar trebui îns s o produce i în momentul în care începe i s urca i spre percep ia imaginativ . Aceast concep ie depinde de a fi capabil s atingi o parte a fiin ei cu cealalt . În domeniul opticii. O fiin care nu ar putea niciodat s ating o parte a corpului s u cu cealalt parte ar fi fizic incapabil s conceap Eul. Astfel încât. întrebarea: Este posibil s încorpor m un factor de intensitate în geometria noastr în a a fel încât s putem face calcule cu intensit i? Aceasta ar revela întreaga semnifica ie a felului în care lucreaz împreun ochii no tri drept i stâng. stânga i dreapta. sar ad uga o vedere vie. Fenomenologia real este o sistematizare a fenomenelor ca aceea încercat de Goethe în cartea sa Teoria culorilor ( Nota 78). pân la fundamente unde apar elementele de baz . Înainte de orice ar trebui s recunoa tem c ar fi necesar s dezvolt m o fenomenologie corespunz toare. Acest fapt. în timp ce ochiul dumneavoastr drept ar trebui s încerce s reduc m rimea imaginii sale. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 77) Dornach 30 martie 1920 ÎNTREBARE: Cum va afecta antroposofia evolu ia urm toare a chimiei? Presupunând c noi prelu m tipul de fenomenologie descris de dr. astfel. acest fenomen este acela i ca i atunci când îmi cuprind mâna stâng cu mâna dreapt . s fie înf i at cu o puternic asimetrie pentru a ar ta prin aceasta cum se urc la spirit. de exemplu.

În aceasta avem deja o indica ie pentru extinderea matematicii ( Nota 84). mai exact. Exist vreo diferen . ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 82) Dornach 31 martie 1920 ÎNTREBARE: Matematica elementar cuprinde formele. Spa iul nostru obi nuit are o m rime normal i curbura nul . i anume c atunci a ap rut necesitatea de a ad uga geometriei euclidiene o geometrie neeuclidian i de a efectua calcule pentru pluridimensionalit i superioare. suprafe ele i liniile de for ale solidelor. sunt con tient c unii oameni cu adev rat inteligen i vor argumenta c o prezentare sofisticat a acestei conexiuni dintre fenomenul calitativ i fenomenul arhetipal nu este comparabil cu felul în care rela iile geometrice complicate sunt derivate în mod matematic din axiome. S presupunem c m confrunt cu o imagine arhetipal goethean . în timp ce. A a cum poate ti i. c felul în care se prezint experien a este în întregime format în raport cu subiectul uman. nevoia de a extinde matematica a devenit evident deja în secolul al XIX-lea. având drept rezultat. noi ajungem la afirma ii ca aceasta: Suma celor trei unghiuri ale unui triunghi este mai mare decât 180°. lichidelor i gazelor. de exemplu. de i trebuie s presupunem c spa iul are o alt curbur ( Nota 80). Asemenea eforturi arat c dintr-o anumit perspectiv este deja necesar s spunem c concluziile pe care le-am formulat în teoreme matematice sau geometrice au nevoie de verificare empiric la fel de mult ca orice concluzii fenomenologice. Asta se datoreaz faptului c rela iile geometrice sunt sistematizate pe baza structurii interioare. gândul geometric c cele trei unghiuri ale unui triunghi însumeaz 380° este într-adev r posibil. Tr im dezvoltarea viitoare a matematicii plecând de la aceste axiome ca pe o continuare inerent necesar a proceselor matematice. adic curbura sa este mai mare decât 1. 81 . câmpul matematicii ca atare trebuie s fie extins în mod potrivit dac vrem s cuprindem matematic domenii superioare într-un mod corespunz tor dar numai în mod analog cu matematica. nu este valid i este pur i simplu rezultatul unei epistemologii incorecte. Vreau numai s men ionez un singur lucru pe care l-am discutat i cu alte ocazii ( Nota 83). Acest argument. a a cum reiese cu claritate din studii f cute în secolele al XIX-lea i al XX-lea de matematicieni foarte talenta i care i-au dat seama în cele din urm c matematica se bazeaz pe experien în sensul în care folose te tiin a empiric acest termen. Ace ti matematicieni au dezvoltat geometrii neeuclidiene care la început s-au juxtapus doar geometriei euclidiene ( Nota 79). Cum v-a i imagina o matematic a domeniilor c ldurii. un amestec confuz al conceptului experien ei cu alte concepte. Teoretic. Nu se poate dezvolta un concept al experien ei f r s ne imagin m rela ia dintre obiect i subiectul uman. Aceast confuzie rezult în parte din amestecarea haotic confuz a no iunii de experien cu alte no iuni. pe de alt parte. chimiei i vie ii? Înainte de toate. rezultatul este un fenomen derivat i pare c depind de experien a exterioar pentru a-mi sus ine concluzia.Desigur. de i este r spândit i afirmat în cercuri largi. Când o complic. Pur i simplu imaginându-ne c spa iul se curbeaz mai mult. între aceast rela ie subiect-obiect i ceea ce se întampl când demonstrez c suma unghiurilor într-un triunghi este 180° sau când demonstrez empiric teorema lui Pitagora? Exist într-adev r vreo diferent ? De fapt nu exist nicio diferen . în principiu. Au fost f cute experien e interesante în acest domeniu. depindem de observarea st rii de fapt exterioar a lucrurilor atunci când sistematiz m fenomenele i fenomenele arhetipale. ca cele ale lui Oskar Simony care a studiat subiectul în mare detaliu ( Nota 81).

ci numai cu ceea ce Goethe nume te imaginea luminii. pentru c este cel mai simplu. ne confrunt m cu consecin ele adverse ale concep iei mecaniciste. i aceia care coc o filosofe pe baza concep iei conven ionale. continuând cu chimia i urcând la organic nu este aceea c aceste domenii superioare au de-a face numai cu propriet i calitative. i este o fenomenologie veritabil . Diferen a este pur i simplu c mecanica i fiziologia mecanic sunt aspecte foarte simple i c pot fi abordate în mod foarte simplu i u or de v zut. Desigur. progresul cunoa terii a r mas în urm în celelalte domenii. nu exist o alt utilizare mai potrivit a altor dimensiuni superioare decât cele trei dimensiuni euclidiene obi nuite. ci mai degrab ar trebui s încerc m s devenim familiari cu faptele.Când consider m materia obi nuit . care poate fi cultivat în goetheanism. nonmatematice despre lume. Dac cineva construie te 82 . Dar s ne întreb m în ce m sur a r mas în urm aceast pornire de a controla (sau impuls de cunoa tere) a naturii în alte domenii. ceea ce nu este câtu i de pu in acela i lucru cu a refuza din principiu cercetarea naturii luminii. Ca rezultat. Extinderea gândirii matematice în aceste domenii în prezent este cu adev rat extrem de problematic ( Nota 85). a spune ca o r zbunare a naturii. Astfel. Poate fi spus c atunci când nu avem de-a face numai cu aspectele mecanice ale fenomenelor fizicii adic atunci când avem de-a face cu alte domenii decât mecanica o concep ie mecanicist împiedic capacitatea noastr de a recunoa te natura adev rat a lucrurilor. Tocmai pentru c s-a refuzat de a se ajunge la o astfel de cunoa tere ca cea râvnit în mecanic . fizicienii ar trebui s admit c fizica nu are de-a face cu natura esen ial a luminii. fizicienii în elep i refuza s p trund în natura esential a lucrurilor în cadrul domeniului lor. Ceea ce în elegea Goethe când spunea c nu ar trebui s vorbim despre fiin a sau natura luminii. ea ofer cel pu in în privin a mecanicii o imagine a adev ratei naturi a fenomenelor. În m sura în care fizica este i vrea s fie o fenomenologie. În acest sens este necesar s scoatem în eviden diferen a radical dintre fenomenologia inten ionat de Goethe. am putut ob ine. Este de la sine în eles c domeniul tehnologiei i mecanicii care a produs cele mai mari triumfuri ale ultimelor câteva secole i bazele sale mecaniciste pentru în elegerea naturii ar trebui s satisfac într-o oarecare m sur pornirea noastr de a st pâni natura. Diferen a dintre tehnologie sau mecanic i domeniile de studii începând cu fizica. o anumit satisfac ie pentru dorin a noastr de domina ie. i orice sistem ale c rui principii exclud posibilitatea abord rii naturii adev rate a lucrurilor. Concep ia pe care o propun ast zi matematicienii nu creeaz . cel mai elementar. Fizicienii refuz s aib de-a face cu natura esen ial a lucrurilor la oricare nivel. pe care fizica a dezvoltat-o de-a lungul timpului. Chiar i în domeniul tehnologic putem experimenta foarte u or e ecuri în în elegerea i în controlul naturii. fizica nu este pur i simplu o chestiune de geologie. În acest punct apare o întrebare: Cum satisfacem nevoia noastr de domina ie atunci când ne mi c m spre domenii superioare. i. actele i suferin ele ei c ci acestea dau o descriere complet a naturii luminii . ci are de-a face cu suma total a ceea ce poate da un asemenea domeniu specializat pentru cunoa terea general . efectelor chimice i elementelor vie ii. mai pu in mecaniciste? Vor veni timpuri în care se va dep i în dominarea naturii domeniul pur mecanicist. concep ia noastr actual despre P mânt este unilateral din cauz c . dar afirm chiar c este imposibil s se fac a a ceva. a adev rului. ci indic direct tocmai c o fenomenologie veritabil care este structurat în modul pe care l-am discutat ieri ( Nota 86) ofer în cele din urm o imagine a esen ei în cauz ( Nota 87). materiale a fizicii nu numai c refuz s investigheze natura esen ial a lucrurilor. ponderabil . Rezultatul este o nefericit stare de lucruri. o contrapondere la necunoa terea esen ei masei de c tre fizic . pentru a fi consecven i. de fapt. În acest domeniu. Aceasta nu are nimic de-a face cu avantajele metodei mecaniciste pentru impulsul nostru de a controla natura ( Nota 88). cu siguran . Cu toate astea matematicienii de ast zi nu sunt înclina i s exploreze puncte de vedere potrivite domeniului c ldurii.

dar face de asemenea întregul subiect relevant din punct de vedere uman. putem trece de la efectele culorii indicate de Goethe spre subiectul larg al în elegerii întregii fiin e umane i apoi spre subiectul i mai larg al în elegerii întregii naturi. Pentru noi este mai u or s spunem c un inginer proiecteaz gre it un pod decât c un doctor a tratat boala i a omorât pacientul. În cazul unui doctor al c rui pacient moare nu este atât de u or s constat m o conexiune similar între dorin a practicianului de în elegere i controlul s u asupra naturii. spre specificul fenomenelor fizice. vom sim i de asemenea nevoia de a c uta o adev rat extindere a matematicii îns i. Teoria culorilor a lui Goethe nu numai c prezint fenomenele fizice i fiziologice ale culorii. care nu poate fi discutat pân în cele mai mici amanunte întro singur or . care în mod indiscutabil a produs explica ii fiziologice foarte bune. telegrafe i telefoane i chiar telegrafie f r fir i multipl . Acest aspect distructiv va fi eliminat complet când vom înlocui extinderea patologic a concep iei mecaniciste asupra fenomenelor fizicii cu o concep ie care nu eradicheaz specificul fenomenelor fizice pur i simplu prin în bu irea lor în idei mecaniciste. dar am b gat sub beton totodat i am distrus mari p r i din acest continent. Dovada nu este întotdeauna a a de u or de f cut când controlul este bazat pe domenii mai complicate care nu sunt derivate din aspectele mecanice. ci din procedeele de dezvoltare a unei fenomenologii. Dup mult efort. Nu am dezvoltat numai c i ferate. Ne vom îndep rta de la concep ia mecanicist . Erorile inerente din ideile i conceptele despre eter nu sunt datorate faptului c am f cut prea pu in în matematic sau altceva de genul sta. În munca noastr a tiin ei spiritului. Da i-mi voie s m îndrept din nou c tre ceva ce cred c am men ionat ieri dintr-o perspectiv diferit . În aceast privin ne-am descurcat foarte bine. Pe scurt. Ele au ap rut pentru c propun torii ipotezei eterului erau în întregime preocupa i de tendin a care încerca extinderea matematicii pentru a acoperi specificul din fizic . Linia dreapt de dezvoltare care a început cu nevoia noastr de control pur tehnologic a condus direct la distrugere. Planck a for at fizica s se ab in de la atribuirea de propriet i materiale eterului. În unele privin e ar fi benefic s atragem aten ia oamenilor în mod repetat asupra faptului c o mare parte a decaden ei pe care o tr im ast zi în cultura vestic este legat de satisfacerea nevoii noastre de control numai din perspectiva mecanicist . Nu trebuie s ni-l imagin m în termeni materiali. Nu putem niciodat s trecem pr pastia dintre concep ia mecanicist despre lume i fiin a uman decât prin aplicarea unei adev rate abord ri fenomenologice ( Nota 89). Trebuie s ne d m seama c în ultimii 30 pân la 50 de ani idei mecaniciste confuze au f cut posibile tot felul de opinii despre a a-numitul eter. ar trebui s fim ceva mai pu in gr bi i în a sublinia importan a nevoii noastre de a controla natura uman pur i simplu numai pentru c concep ia noastr mecanicist asupra naturii s-a dovedit capabil s satisfac aceast nevoie doar în domeniul tehnologiei mecanice.un pod f r o cunoa tere adecvat a legilor mecanicii aplicate c ilor ferate. pe care l-am men ionat mai devreme într-un alt context. Îndat ce ne d m seama c atunci când intr m în domeniul eterului nu mai putem introduce numere obi nuite în formule matematice. Noua noastr concep ie. a ajuns la aceast fonnulare: Dac vrem s vorbim despre eter în fizic nu trebuie s -i atribuim nicio proprietate material ( Nota 91). în cele din urm podul se va d râma iar trenul va fi aruncat peste parapet. va conduce de asemenea spre o extindere a matematicii bazate pe realitate. Matematica lor era gre it pentru c ei se purtau ca i când ar fi avut de-a face cu materie ponderabil atunci când au introdus numere în formule în care efectele eterului jucau un rol. Alte concep ii asupra naturii vor putea satisface în cu totul alt mod nevoia noastr de control. Se poate spune cu oarecare siguran c un pod care colapseaz atunci când al treilea tren îl traverseaz trebuie s fi fost construit de cineva motivat nesatisf c tor pentru a în eleage mecanica implicat . fizicianul Planck. În acest caz apare imediat reac ia împotriva controlului inadecvat datorit unei cunoa teri gre ite. 83 . Satisfacerea temeinic a nevoii noastre de control a dus la distrugere. explorând efectele senzoriale i morale ale culorilor ( Nota 90).

dar este necesar s observ m c atunci când fizica trece de la efecte ponderabile la efecte eterice ea este for at s ia acela i drum pe care îl lu m în matematica formal atunci când trecem de la numerele pozitive la cele negative. atunci când trecem de la numere pozitive la numere negative în fizica formal . i ca apoi. fiind r spândit peste tot în spa iul din jurul nostru. Aceast tehnologie mecanicist a produs desigur mari rezultate pentru dezvoltarea cultural a omenirii. Pot da aici doar o indica ie scurt . Pentru a sc pa de decaden a adus de controlul doar tehnic al naturii i de fundamentarea acestuia. În realitate nu trebuie s -l elimin m. nu pot vorbi de o respingere a cunoa terii naturii esen iale a lucrurilor. De fapt. atât la aspectul eteric sau materia negativ cât i la aspectul ponderabil sau materia pozitiv în acela i fel în care se raporteaz irul numerelor imaginare la irul numerelor reale pozitive i negative. În fizic . extensia pur matematica a irului de numere în zon negativ devine semnificativ pentru realitate chiar înainte de a în elege clar caracterul numerelor negative. suntem obliga i la un moment dat s înlocuim numerele imaginare cu numere pozitive i negative. Din aceast cauz teoria relativit tii a lui Einstein sau orice alt teorie a relativit ii ne for eaz s elimin m complet eterul ( Nota 92). De i putem dezbate ce sunt numerele negative. Pe de alta îns oamenii eare vorbesc continuu despre progresul glorios al tiin elor naturale ca un rezultat al calculelor conventionale ale fizicii ar trebui s nu uite c alte domenii au suferit ca rezultat al faptului c ne-am întors privirea complet spre domeniul tehnic.Exist doar dou lucruri care trebuie f cute în acest sens. Este într-o oarecare m sur mai dificil pentru întregul domeniu al fizicii s progreseze în felul în care a progresat domeniul mecanicii. ci ceva pe care trebuie s -l imagin m ca posedând propriet i care sunt opuse propriet ilor materiei. Ar fi deosebit de regretabil dac încerc rile de a face ideile noastre s aproximeze realitatea sau de a scufunda ideile noastre în realitate ar da gre din cauza reprezent rilor triviale. Fizicianul Planck spune c dac vrem s vorbim despre eter în fizic trebuie cel pu in s ne ab inem de la a-i atribui propriet i materiale. a a cum numerele negative sunt opusele numerelor pozitive ( Nota 93). de îndat ce trecem dincolo de via . dar trebuie s v atrag aten ia asupra faptului c este posibil ca pe m sur ce trecem de la materia ponderabil spre for ele vie ii s fim nevoi i s introducem numere negative în formulele noastre tocmai pentru a marca inversarea aspectului cantitativ al materiei. Ar trebui s verific m rezultatele formulelor atunci când dorim s manipul m m rimile în acest fel. ci din aspectul substan ial care este raportat. spre deosebire de cunoa terea noastr mecanic i mecanicist . ar trebui s ne întoarcem spre o fiziologie i o fizic care. Astfel. ci numere cu propriet i derivate nu din materia pozitiv sau negativ . dar problema principal este pur i simplu c atunci când trecem la eter trebuie s introducem numere negative în formulele fizicii adic formule matematice care se aplic la fenomene ale fizicii. tiu c am schi at toate acestea foarte pe scurt i le-am rezumat în doar câteva cuvinte. Foarte mult munc bun a fost f cut în matematica formal pentru a justifica conceptul numerelor imaginare. Vede i. exist într-adev r o leg tur între matematica formal i anumite domenii ale realit ii. Desigur. nici un negativ pur (a a cum spune Planck). În acest punct începem s interac ionam cu numere relevante pentru natur . Aceast dezbatere nu este în mod special important . cunosc faptul c pe t râmul matematicii a avut loc o dezbatere semnificativ în secolul al XIX-lea între cei care au v zut ceva calitativ în semnele plus i minus i cei care au v zut semnul minus numai ca sc z tor în lipsa unui desc zut negativ ( Nota 94). dac ceea ce ofer o fiziologie cu adev rat ra ional i nu pur fizic-mecanicist satisface mai pu in nevoia uman de a controla natura. Acesta este motivul întregii vorbiri despre refuzul de a p trunde în natura esen ial a lucrurilor. de asemenea. calitativ i intrinsec. Când 84 . Aceste numere trebuie s fie negative pentru c . care nu sunt doar numere formale. ceea ce întâlnim în eter nu este nici nimic (a a cum crede Einstein). s fim nevoi i s trecem de la numere negative la numere imaginare. Aceasta pe de o parte. l-ar satisface mult mai mult decât aplicarea concep iei mecaniciste asupra lumii tehnologiei pe care am glorificat-o atât de mult. domeniul mecanicii poate u or s renun e la natura esen ial a lucrurilor pentru c aceast natur esen ial este disponibil .

Acesta este r spunsul. Oricum. iar a treia despre mi carea P mântului în jurul Soarelui în rela ie cu anotimpurile i precesia. este comod s se fac mai întâi abstrac ie de schimb rile care pot fi observate numai în cursul unui an sau peste secole. El a conchis apoi c dac consider m schimb rile zilnice i cele dependente de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui asupra pozi iei P mântului în raport cu alte corpuri cere ti se ob ine o anumit concep ie despre mi carea P mântului în jurul Soarelui. timp în care înainteaz i se mi c în jurul Soarelui în cursul unui an. dac includem a treia lege în calculele noastre. i aproape elimin orice asemenea mi care anual ( Nota 97). pe care l-am calculat în mi carea zilnic i care d mi carea anual a P mântului. ei pot refuza u or s în eleag fiin ele. cum ar fi anotimpurile i precesia care anuleaz de fapt presupunerea c P mântul se rote te în jurul Soarelui. Pe m sur ce astronomia a progresat. i care complic schimb rile zilnice care depind de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui. Pentru a putea introduce în fenomenele care se desf oar între P mânt i celelalte corpuri cere ti posibilitatea unui anumit fel de calcul. În orice caz. c ci a fost efectiv eliminat de succesorii lui Copernic. A a cum a spus însu i Copernic. Fiin ele încep numai când nu mai aplic m pur i simplu aceste formule. Nu este posibil s vorbim despre a treia lege a lui Copernic într-un timp atât de scurt. Dac lua i în considerare lucrarea de baz a lui Copernic privind mi carea corpurilor cere ti care a zdruncinat într-o anumit m sur vechiul sistem ptolemaic ve i g si c ea cuprinde trei legi ( Nota 96). sper. A vrea s fac numai unele observa ii privind istoria sa. am fost obliga i s p r sim aceast afirma ie i s repunem în drepturi cea de a treia lege a lui Copernic de mai mult timp ( Nota 98). Nu exist nicio fiin dincolo de formulele care sunt folosite ast zi pentru a exprima mecanica în termeni matematici. nu se realizeaz mi carea 85 . ignorând schimb rile sezoniere. Copernic a calculat mai întâi schimb rile zilnice cauzate de mi carea circular a P mântului în jurul Soarelui. anuale i de lung durat cuprinse în a treia lege a lui. Pot rezuma acest subiect numai pe scurt a a cum am spus. Oamenii au preferat presupunerea simpl c P mântul se rote te în jurul axei sale în 24 de ore. Pe baza fenomenelor accesibile lui. Asta este tot ce pot spune despre aceast lege. Aceast solu ie este simpl atâta vreme cât ne crampon m în mod dogmatic de presupunerea copernican c Soarele nu se mi c deloc. Prima dintre aceste trei legi vorbe te despre mi carea circular anual excentric a P mântului în jurul Soarelui. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 95) Dornach 15 octombrie 1920 O întrebare despre a treia lege a lui Copernic. ci când p trundem în esen a matematicii îns i. la întrebarea despre cum trebuie în eleas extinderea domeniului matematicii la imponderabil. o explica ie matematic i geometric detaliat ar lua ore dar dac luam în serios cea de a treia lege copernican . ea contrabalanseaz factorul con inut în prima lege. Aceast concep ie este opus celorlalte fenomene.fizicienii aleg s gândeasc în termeni pur mecanici. f r a intra în detalii care ne-ar ine aici pân la miezul nop ii. Calculând schimb rile zilnice pe baza presupunerilor f cute de Copernic în prima i a doua sa lege se ob ine revolu ia anual a P mântului în jurul Soarelui. a treia lege a lui Copernic a fost ignorat . a doua vorbe te despre mi carea Pamântului în jurul axei sale. ea nu a luat în considerare în deplin tatea ei aceast a treia lege.

se pot înr d cina numai din cauz c tiin a modem este atât de total înstr inat de realitate încât are de-a face cu tot ceea ce se afl în afara fiin elor umane. Vreede ( Nota 101). El trebuie s se dezvolte în leg tur cu altceva. se creeaz aparen a rota iei P mântul în jurul Soarelui ( Nota 99). Când 86 . Esen a teoriei relativit ii este bazat pe idei care nu sunt realit i. Aceasta se va întâmpla numai când vom progresa spre o form de tiin natural care va implica în mod real fiin a uman i care va înv a s observe fenomenele din fiin a uman . aceast lege va trebui reintrodus ( Nota 100). care se deplaseaz i ar fi oarecum într-un punct Soarele i la un alt cap t P mântul. Acest subiect nu atrage mult interes pentru c dac ar fi s aplic m astronomiei o abordare fenomenologic adev rat ar trebui s con tientiz m mai întâi c . Deci P mântul nu se poate învârti în jurul Soarelui c ci Soarele ar fi ar plecat deja de acolo. În realitate este o înaintare a Soarelui. Deoarece corpurile cere ti nu se supun unor asemenea procese simple. astronomia va ar ta cu totul altfel. condi iile pentru existen a sa nu mai sunt prezente i el nu mai poate exista. care în mod cert nu corespund realit ii. Iar în construc iile geometrice obi nuite pe care le folosim în încercarea de a descrie aceste mi c ri sunt folosite numai procese geometrice simple. i cu o alt vizare mi carile elicoidale progresive. avem dea face cu mi c ri extrem de complicate. Gândirea aceasta care se scufund în lucruri i ia în calcul lucrurile trebuie s fie din nou însu it i abia atunci ne vom putea baza pe o form s n toas de astronomie. Totul depinde de presupunerile dumneavoastr . astfel încât avem de-a face cu o linie elicoidal . fiin a uman a fost de fapt eliminat din tiin a de azi care face abstrac ie de elementul uman. Astronomia noastr a fost dezvoltat f r aceast a treia lege. Aspectul interesant în toate acestea este faptul c Copernic era mai avansat decât suntem noi cei de azi. Putem spune c atunci când consider m ceea ce vedem în interiorul limitelor unei pietre putem dezvolta o anumit concep ie despre piatr . Nu este posibil s atribuim trandafirului o realitate în acela i fel ca pietrei în interiorul limitelor ei. pot s scriu doar v = s / t .P mântului în jurul Soarelui. Unger ( Nota 103). pute i vedea în ea ceva care duce o existen independent cel pu in într-o oarecare m sur . apar întotdeauna deregl ri i suntem for a i s recurgem la ipoteze ajut toare ( Nota 102). Soarele s-ar fi îndep rtat deja de P mânt în timpul acestei revolu ii. i timp) este l muritoare. S presupunem acum c în locul pietrei avem un trandafir pe care l-am cules. ceea ce duce la faptul c alte fenomene neag mi carea anual a P mântului în jurul Soarelui. Abia dup ce se vor lua în considerare asemenea fenomene se va obtine o concep ie privind evenimentele i procesele din spa iul cosmic. a a cum a men ionat deja dr. Când vom ajunge dincolo de asemenea ipoteze. dar cu nimic din ce se întâmpl în interiorul acestora. A a cum a men ionat dr. posed o anumit existen real trandafirul nu o posed pentru c el poate exista numai în asociere cu tufa sa. Vom fi scuti i atunci de abstrac iunile teribile ale unor idei cum este teoria relativit ii. Prin faptul c trebuie s o facem prima dat cu vizarea P mânt ± Soare. Pentru a face dreptate deplin lui Copernic. pentru c un trandafir cules nu poate exista ca obiect. iar P mântul i celelate planete îl urmeaz . Suntem for a i s spunem c în timp ce piatra. Dac îl separ de r d cinile sale. în interiorul limitelor descrise. A gândi într-un mod care corespunde realit ii este o deprindere pe care umanitatea va trebui s o înve e din nou. Dac ave i o piatr a ezat aici (referirea la un desen care nu s-a p strat). ci lucrurile se desf oar astfel încât Soarele se mi c . Noi am omis pur i simplu cea de a treia lege din evolu ia postcopernican a astronomiei. Formula obi nuita s = v × t (distan a este egal cu produsul dintre vitez descriu o realitate. Idei ca teoria relativit ii ( Nota 104). i dac revolu ia P mântului ar fi în jurul Soarelui.

noi tr im în fond într-o astronomie teoretic . de i asemenea obiec ii sunt teribil de naive din punctul de vedere al teoreticienilor relativi ti. când începem s facem calcule implicând timpul i spa iul. Oricine are un sim al realit ii nu poate vedea asemenea gânduri pân la cap t. Pentru a în elege aspectul principial din spatele acestor probleme trebuie f cut în adev r mai mult. Din aceast cauz . Un exemplu clasic este ignorarea celei de a treia legi a lui Copernic. Äzboar ³ la suprafa a solului sau este fix . ele reflect realitatea ( Nota 106). C ci noi tr im în prezent în a a fel în ceea ce este principial încât ne putem r t ci în direc ii diferite. în timp ce solul Äalearg ³ sub mine. Pentru c este posibil s cuprindem diferite lucruri într-un mod abstract. Oricine a c rui gândire este bazat pe realitate i nu pe abstrac iuni chiar i abstrac iuni în cadrul c rora se poate gândi foarte consecvent trebuie s semnaleze aceste consecinte. dar calculele noastre nu ies la socoteal iar timpii de amiaz nu se potrivesc. apare necesitatea de a lua în considerare cea de a treia lege copernican adic începem s p trundem în realitate. În timpurile recente. iar sufletescul din noi s se mi te în întregime în abstrac iuni. intr m în domeniul nerealului. se reîntoarce i g se te o nou genera ie de oameni i circumstan e complet diferite? ( Nota 105). dar pentru adev r ea trebuie totu i luat în considerare. aceste chestiuni sunt legate intim cu importante lipsuri ale timpurilor noastre. dar nu este mai pu in adev rat. S presupunem c nu conteaz dac gândesc c ma ina. În lumea anorganic numai vitezele sunt realit i. putem s facem multe calcule în cadrul abstractului. Este mai u or s gândim în termenii spa iului i timpului decât s ne scufund m în calit ile lucrurilor sau s realiz m faptul c orice putem gândi ca fiind real în leg tur cu altceva poate fi gândit ca realitate din aceast cauz (nota editorului: i nu abstract). pe când atât timpul cât i spa iul sunt numai abstrac iuni. i avem o pan de cauciuc. A a c introducem corec iile zilnice cunoscute sub denumirea de corec iile lui Bessel ( Nota 107). încercând s în eleag natura. rezultatul nu ar trebui s fie afectat de aceast schimbare. Astfel. Este o tortur pentru o persoan care a cultivat o capacitate de a gândi i o dorin de a în elege realitatea s citeasc teoria relativit ii a lui Einstein. care ar fi distrus în timpul experimentului. Dac nu conteaz . S presupunem c circul m într-o ma in . Ceea ce ne-am însu it din modul de gândire al matematicii ireale a devenit treptat o piatr de încercare a genialit ii. A adar. de fapt? Aplic m a doua lege copernican . împreun cu mine. Trebuie s v scufunda i în obiecte i evenimente 87 . c l torind prin spa iu cu vitez mare. pentru c i dac toate ideile lui Einstein sunt foarte consecvente din punct de vedere matematic ele sunt literalmente de negândit pentru cineva cu un oarecare sim al realit ii. Domnul Steffen a ar tat ast -sear în mod remarcabil trei asemenea c i într-un anumit domeniu de cunoa tere ( Nota 108). Când gândim asupra unei asemenea situa ii. Ce facem. Nu este nevoie s crede i ceea ce voi spune acum. a avea de-a face cu abstrac iuni este foarte confortabil pentru c nu avem nevoie s înv m mai întâi s ne scufund m în obiecte i evenimente. Dac con tientiz m implica iile lor depline. de ce ar trebui s se opreasc solul dintr-odat din cauza unei minore defec iuni care prive te numai ma ina? Dac nu conteaz cum concepem aceast situa ie. O d m deoparte pentru c este incomod .Putem calcula tot ceea ce este într-un obiect real atunci când cuprindem o realitate cu ajutorul abstractiz rii. i odat ce începem s gândim în termeni nereali nu ne mai putem întoarce la realitate. un sim al realit ii este uneori mult mai de ajutor decât geniul în lipsa sim ului realit ii pentru c dac ave i un sim al realit ii trebuie s v ine i de realitatea situa iei. De fapt. Aceast obiec ie poate p rea a fi naiv gânditorilor fanatici cu privire la relativitate. de exemplu. Asemenea c i gre ite ne întâmpin frecvent i joac un rol în via a real . gândim desigur numai în termenii spa iului i ai timpului i ignor m natura trupeasc exterioar a persoanei sau obiectului. Într-un sens. Ce înseamn când Einstein prezint un întreg complex de gânduri despre cineva care este sigilat într-o cutie i care. A a cum am spus mai devreme. Nu trebuie s credem îns c aceste abstractiuni sunt de asemenea realit i. pentru c ne înva c nu se poate calcula atât de comod cum se obi nuie te. umanitatea a f cut total abstrac ie de spirit.

Concluziile sale pot fi ocolite numai de aceia care v d factorii pe care Spengler nu-i vede. care a fost folosit ca baz pentru explicarea infinitului. dar înotând tot timpul în abstrac iuni. botanist. istoria. pe de-o parte. Oswald Spengler gânde te în categorii care corespund realit ii. chiar principiul matematic. Conceptele pe care le dezvolt el despre astronomie. Teoria mul imilor face. Autorul acestei c r i a avut curajul de a formula ultimele consecin e ale gândirii moderne. posibil dezvoltarea anumitor teorii ale infinitului. dar conceptele sale se distrug reciproc. tiin ele naturale i arta i trebuie s admitem c for a de dovedire este deosebit de mare. o carte care încearc s rezume tot ceea ce are de oferit tiin a modern . M gândesc la teoria modern a mul imilor. Oswald Spengler cunoa te desigur cum s gândeasc i s dezvolte concepte. dovedit cu stricte e. dar în realitate are mult de-a face cu ea aceasta se poate corecta de la sine dac este prezentat un mod de gândire s n tos. astfel. i la matematic .i s tr i i cu ele. pur i simplu pentru c a izvorât din gândirea modern . tiin a spiritului chiar trebuie s pun la punct unele lucruri. Problema real este nevoia de a dezvolta o gândire s n toas . Dac avem un sim al realit ii pentru conceptele sale. se leag . Nu tot ceea ce gânde te el se îmbin . Este foarte important s observ m c treptat ne-am obi nuit s ignor m nevoia de a ne scufunda în realitate. arhitectur . aceasta pare s nu aib leg tur cu teoria. pentru c nu mai vede în num r num rul obi nuit. Trebuie s admitem c aceast carte nu ne-a ar tat numai declinul civiliza iei moderne. Pentru c Spengler gânde te într-adev r în acest fel. faptul c la începutul celui de al treilea mileniu civiliza ia vestic va degenera într-o complet barbarie. ci doar compar o mul ime obi nuit cu alta. pentru c logica se aplic . Ele se spulber reciproc i se elimin reciproc. clasificând entit ile individuale f r leg tur cu calit ile i irul lor ( Nota 109). aceasta înseamn cam de patru sau cinci ori mai mul i oameni care au citit cartea i tim ce influen uria a avut ea asupra gândirii moderne. g sim c conceptele sale sunt foarte pline (referire la un desen care nu sa p strat). i anume. de aceia care vor transmite de acum înainte impulsuri complet noi pentru umanitate. V-am prezentat dou opozi ii. Dar cum este gândirea lui Spengler? Spre deosebire de teoreticienii relativi ti. istoric etc. el are curajul s trag ultima concluzie despre cum trebuie gândit dac e ti în sensul corect al timpului actual astronom. istoria artei. Impulsuri care trebuie s ia na tere din nucleul cel mai l untric al fiin ei umane i care sunt invizibile pentru orice tiin bazat numai pe gândirea contemporan . în timp ce citim cartea lui Spengler. Spengler prezint tot ceea ce au avut de oferit astronomia. Este vorba de cartea lui Oswald Spengler Declinul Occidentului ( Nota 110). În termenii metodelor tiin ei moderne. de asemenea. Am ajuns acum la punctul în care putem ar ta cum stau lucrurile pentru acest mod nedisciplinat de gândire care este lipsit de orice sim al realit ii. într-un anumit sens. Nimic nu r mâne întreg pentru c 88 . Dup cum ti i. Aparent. Putem încorpora logica în matematic i rezult forma iuni întru totul coerente în sine care nu sunt neap rat aplicabile la realitate. gândire care nu este numai logic . Se poate g si aici. Teoria mul imilor desfiin eaz numerele. În realitatea concret este imposibil s facem asemenea opera ii. Aici ave i. sculptur i a a mai departe nu se leag între ele. ci i faptul c poate dovedi evenimente viitoare a a cum se obi nuie te s se dovedeasc în tiin a actual diferite lucruri. În leg tur cu aceasta. Ele formeaz o structur pe care a dori s o compar cu forme ale unor cristale crescute laolalt . Ele sunt toate amestecate i se distrug reciproc. Aceste abstrac iuni pot fi uneori foarte seduc toare. cu aceea i claritate cu care se poate demonstra a doua lege a termodinamicii ( Nota 111). Mii i mii de exemplare cred c 70 sau 80 de mii au fost deja vândute. În aceast carte. biologie. Dac nu ave i sim ul realit ii i folosi i numai formule i metoda matematic pute i calcula în modul cel mai spiritual în spa iu i în timp i pute i s ajunge i la abstrac iuni îngrozitoare. demonstra ia lui Spengler a declinului Occidentului este desigur la fel de bun ca orice demonstra ie astronomic i mult mai bun decât orice demonstra ie a teoriei relativit ii.

Vedem ac iuni teribil de distructive când urm rim cu un sim al realit ii dezvoltarea ideilor lui Spengler. Desigur. pe Keyserling cu conceptele sale complet goale. dar de fapt nu este cu nimic mai inteligent decât s spunem c un costum este o unitate i nu ar trebui dezmembrat în componente. i a a mai departe ( Nota 116). oamenii se las îmbrobodi i de acest gen de discu ii mai ales dac nu pot ei în i i s ofere demonstra ia necesar . Keyserling difer de Oswald Spengler prin aceea c niciunul din conceptele sale nu are con inut. de fapt. În periodicul Zukunft. Filosofii asocia i cu aceast tendin definesc pedant totul la un asemenea nivel abstract încât toate conceptele pe care le deduc din tiin e individuale pot fi adunate laolalt i unite într-un sistem de un anume tip într-o încercare de a ajunge la un vârf.un concept neag întotdeauna un altul.i calea unul în cel lalt. se pulverizeaz . dar nu este nimic acolo care s -i fac pe oameni s în eleag aceste concepte i s se simt confortabil cu ele. de i v fac p rul m ciuc . de asemenea. Dar nu are niciun sens s spunem c jacheta i pantalonii i probabil cizmele ar trebui de asemenea reunite într-un singur articol de îmbr c minte. Este o unitate. Pentru oricine are un sim al realit ii este o tortur s -l citeasc pe Spengler i s vad toate conceptele sale izbindu-se i distrugându-se reciproc i for ându. corpul senza iei. de i nu este pream rit în m sura în care este Spengler. Avem pe de o parte pe Oswald Spengler cu conceptele sale care se distrug reciproc i. ei prefer un scriitor care admite c este incapabil s confirme faptele celui care îi impune un efort pentru a fi în eles. Asta este ceea ce mai doream s spun despre acest subiect. Vrem s form m un gând. chiar dac contele Keyserling în idealismul s u abstract insist s fac din ele o unitate. ace ti filosofi confund întotdeauna gheara tigrului cu laba pisicii când se refer la tiin în filosofie. se distruge reciproc. ci la ceva care se f râm . ale lui Keyserling sunt complet goale. Pentru c . cizmele etc. Contele Keyserling atac vehement antroposofia. Vorbele sale despre art . Spengler reprezint un pol în gândirea modern . m acuz c împart fiin a uman în diferite m dulare corpul eteric. Singurul gând al lui Keyserling care este. Cartea lui Spengler este o construc ie total neartistic . fiin a uman este o unitate i func ioneaz ca atare ( Nota 114). de vreme ce el nu este unul din acei oameni care are intui ii. Acesta este polul opus. în particular. un înveli golit de con inut este c spiritul trebuie unit cu sufletul ( Nota 113). rezultând construc ii comice despre care se spune c sunt consecin e filosofice ale diferitelor investiga ii tiin ifice luate izolat. dar când citi i cartea lui Keysereling v opri i i v sim i i sufoca i dup o pagin pentru c conceptele sale nu au aer în ele ( Nota 115). de asemenea. vedem pe Oswald Spengler care are experien în toate tiin ele i este bun cunosc tor a tot ce poate fi elaborat în prezent în tiin din practicile filosofice. sunt foarte populare. în filosofiile lor. de asemenea popular. 89 . c de i în faptele pe care le confirm tiin a spiritului ar putea fi ceva adev rat el nu poate s le verifice i deci nu poate presupune c sunt adev rate. toate aceste lucruri formeaz o unitate pe fiin a uman care le poart . Aceasta este mai cu seam adev rat dac acest gânditor impotent le spune. Cel lalt pol este reprezentat de un filosof. de exemplu. pantalonii. Dac privim în mod serios la ceea ce rezult . a a încât croitorul nu ar trebui s fac jacheta i pantalonii separat i apoi s se mai mearg i la cizmar pentru cizme potrivite. de cealalt parte. În timp ce conceptele lui Spengler sunt suculente. Spengler este un filosof mult mai bun al tiin elor moderne decât mul i al i filosofi ale c ror concepte nu se distrug reciproc pentru c cei care le formuleaz nu au curajul de a le defini atât de precis. Nu se ajunge la un vârf. i anume contele Hermann Keyserling ( Nota 112). Gândul c spiritul trebuie unit cu sufletul pare al naibii de inteligent. Sunte i constrân i s participa i la toate acestea mai ales dac ave i o oarecare sensibilitate artistic . Ele nu se contrazic pentru c sunt de fapt numai înveli uri de vorbe goale. Desigur. ca de exemplu vesta. polul care construie te o unitate din conceptele diferitelor domenii. sufletul senza iei i a a mai departe în timp ce.

Dar Goethe tia c o concep ie despre lume depinde de cum vedem întregul în coordonarea. dar acesta nu con ine Ce-ul. Particularitatea unor asemenea formule este aceea c ele sunt corecte numai când corespund proceselor pe care le putem observa. Goethe ne provoac s consider m cum sunt aranjate ideile. Pentru c experimentele nu au confirmat teoria a fost dezvoltat o alt teorie.Pân acum a i dezvoltat. A dori îns s scot în eviden altceva. când trecem la alte imponderabile trebuie s inser m valorile corespondente în mod diferit. ci trebuie s ad ug m i alte rela ii. Iar acelea apar inând domeniului eteric ca venind de la periferie. Nu trebuie s crede i c ceea ce v-am spus în aceste patru conferin e vi le-am spus a a pentru c eu m-am a ezat în pozi ie antroposofic . ci pentru c ele a a sunt. a a cum se procedeaz în multe alte domenii tiin ifice pur i simplu prin studierea fenomenelor. Dac trecem la alte imponderabile. Vom descoperi atunci c ajungem la formule care sunt verificate de fenomene. Am ar tat cum se observ f r prejudec i fenomenele a a-numitei teorii a c ldurii. Dimpotriv . Trebuie apoi s încerc m s exprim m aceste fenomene în formule matematice. nu crede i? ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 118) Stuttgart 15 ianuarie 1921 O întrebare despre necesitatea pozi iei antroposofice. de i asta se poate face ( Nota 120). În privin a lui Keyserling. dar ve i constata. dar lua i în considerare cu mai mult seriozitate Cum-ul³ ( Nota 117). într-un curs pe care l-am inut aici pentru o audien mai restrâns acum câteva luni ( Nota 119). De asta putem spune. poate. chiar dac este neimplicat în antroposofie. În leg tur eu teoria lui Einstein g sim în mod ciudat c au fost f cute experimente. Dac vre i s în elege i ce se întâmpl când un gaz aflat sub presiune este înc lzit. Trebuie s ne imagin m o for care lucreaz radial în domeniul ponderabil. Pute i considera Ce-ul când îl citi i pe Spengler pentru c el are o mul ime de Ce-uri de oferit. De ce în problema Einstein trebuie s lucr m brusc cu semn inversat atunci când trecem de la ponderabil la eter? Desigur. ve i g si c realitatea confirm formulele ( Nota 123). Aceasta este calea pe care o poate urma oricine. referindu-ne la Spengler: Lua i în considerare Ce-ul. nu este suficient s scriem pur i simplu semnul negativ. bazat exclusiv pe experimente gândite ( Nota 122). a a cum se admite ast zi în mod oficial. Astfel. dar ignor în totalitate Cum-ul. Spengler consider Ce-ul a a cum ar trebui considerat. putem spune c posed un Cum aparent. c faptele nu corespund formulelor ( Nota 121). Mai presus de orice altceva. ve i aplica într-un mod artificial formulele lui Clausius i altele. conductiv sau radiant . un sentiment pentru ce vrea s spun fraza lui Goethe: ÄConsidera i Ce-ul. i ceea ce este pozi ie antroposofic urmeaz numai din faptul c cuprindem cu privirea lucrurile conform cu 90 . dac încerca i s ave i de-a face cu fenomenele c ldurii inserând pur i simplu semnele pozitive i negative relevante care depind de tipul c ldurii cu care ave i de-a face. adic atunci când rezultatele formulelor corespund i pot fi verificate de realitate. lucrând numai în interiorul unei suprafe e circulare. îns cu valori negative. Aceste experimente sunt elaborate pentru c se presupune c anumite teorii ar fi corecte. aceasta se poate face i f r a lua o pozi ie antroposofic . organizarea i armonia inerent a ideilor. i aici ceva este putred.

De-a lungul secolului al XIX-lea metageometria a prezentat multe idei contrare acestei reprezent ri a spa iului din geometria euclidian ( Nota 126).ele. De i for ele sale sunt înc slabe. dreapta-stânga i înainte-înapoi încât chiar credem c pot fi înlocuite una cu alta. la urma urmei. Dac încerc m s recunoa tem i s în elegem obiectele i evenimentele f r p rtinire. Avem mai întâi spa iul matematic pe care ni-l imagin m dac ne facem o reprezentare exact a lui ca fiind format din trei dimensiuni sau direc ii perpendiculare pe care le definim printr-un sistem de coordonate de trei axe perpendiculare. 91 . de exemplu. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 125) Dornach 7 aprilie 1921 ÎNTREBARE: S-a spus c cele trei dimensiuni ale spa iului difer în structur . Nu acesta este cazul. nicio necesitate s presupunem c Änem rginirea³ spa iului i Äinfinitatea³ sunt identice. În ce const aceast diferen ? În orice caz afirmatia nu a fost niciodat formulat astfel: ÄCele trei dimensiuni ale spa iului nu sunt la fel în structura lor³. Atât de mult nu deosebim dimensiunea sus jos. Multele neîn elegeri care au ca subiect tiin a spiritului nu sunt rezultatul unui adev rat spirit tiin ific. Suntem de asemenea neinteresa i de m rginirea acestui tip de spa iu. Oponen ii tiin ei spiritului o combat nu pentru c ei în i i sunt prea tiin ifici. Cu cât va fi testat mai mult tiin a spiritului cu atât mai mult ve i realiza c este adecvat pentru orice metod de testare tiin ific . Lua i. Pur i simplu nu ne interes m de limitele lui. ea se str duie te pentru a fi o tiin real i autentic . ceea ce nu înseamn c în mod obi nuit ni-l imagin m ca fiind nelimitat. Dup ce a r spuns altor întreb ri. Rudolf Steiner spune în concluzie: Pot doar s subliniez mereu c tiin a spiritului orientat antroposofic care se dezvolt aici. Atunci când consider m acest spa iu din perspectiva uzual a matematicii noi trat m cele trei dimensiuni ca i când ele ar fi la fel. În termenii spa iului matematic nu exist . Ar fi r u pentru ceea ce v-am spus dac ar trebui s plec m de la o atitudine dictat de prejudec i. În viitor îns trebuie nu s sl bim. ci s intensific m un progres adev rat al aspectului tiin ific. Din perspectiva gândirii conceptuale pure nu exist . Când desena i pe o asemenea suprafa nu întâlni i niciodat limite spa iale care v-ar împiedica s continua i s desena i. de exemplu. nicio diferen dac spunem c planul axelor y i x care este perpendicular pe planul format de axele x i z este Äorizontal³ sau Ävertical³. la Stuttgart. Atitudinea antroposofic nu precede lucrurile. ci pentru c nu sunt tiin ifici îndeajuns. de asemenea. de exemplu. dar aspectul la care probabil v referi i este urm torul. a a cum vor ar ta investiga iile urm toare ( Nota 124). A vrea numai s amintesc. nu numai în domeniul material. Presupunem c din orice punct de pe axa x. el nu poate s fie decât un progres de a a natur încât s ne conduc i în domeniul spiritual. de i nu vreau s sus in nimic altceva decât c ea cu toate acestea poate fi întotdeauna cea mai bun . cum a f cut Riemann diferen a dintre Änem rginirea³ spa iului i Äinfinitatea³ spa iului ( Nota 127). suprafa a exterioar a unei sfere. poate urma o atitudine antroposofic . ci este o chestiune de a urm ri fenomenele într-un mod strict empirie. i anume. Atitudinea antroposofic trebuie s fie atunci ultimul lucru. f r s atingem undeva cap tul. ci ea rezult în urma lor. putem continua s ne mi c m de-a lungul axei indefinit. nu este o mi care sectant sau de amatori.

Dac spa iul este nem rginit dar nu infinit. putem distinge nem rginirea de infinitate. curbat în sine ( Nota 131). Trebuie s distingem între aceste dou concepte. care sunt u or de g sit. În acest fel. ca pe o suprafa sferic . se bazeaz pe un concept foarte abstract despre spa iu. Întrebarea dumneavoastr este îns înr d cinat altundeva. tiu c acest concept al spa iului curb pune probleme modului nostru obi nuit de a ne imagina lucrurile. Aceast distinc ie se poate extinde i la spa iu. pornind de la anumite premise matematice. Aceasta nu înseamn c oricine poate pretinde c o asemenea suprafa este infinit . i anume c ajungem la ele luând ca punct de plecare ideile noastre din geometria euclidian care nu se preocup de vreo limitare a spa iului. de exemplu. Dar din perspectiv pur matematic-geometric . ve i intersecta desenul precedent. Toate argumentele pe care le-am men ionat pân acum sunt bazate numai pe conceptul nem rginirii. Este acest spa iu singurul despre care putem discuta? Mai bine spus.În cele din urm . Tot ceea ce se spune presupune geometria euclidian a coordonatelor. atunci este posibil o singur obiec ie i aceast obiec ie este cea care a fost suficient ridicat în geometria lui Riemann sau în alt metageometrie ( Nota 129). singurul argument posibil împotriva presupunerii c spa iul este curb este acela c ne mi c m la început într-un domeniu al abstrac iunilor pure care este destul de departe de realitate. Nu este u or s se ridice obiec ii împotriva acestor presupuneri pentru c nu putem conchide c spa iul este infinit din experien a noastr despre el. Ajungem la deriva ii. Pe baza acestor deduc ii i a formelor care rezult putem s întreprindem anumite transpozi ii i apoi s facem reinterpret ri ale spa iului. Astfel. Acestea sunt argumentele pur matematice împotriva spa iului neutru al geometriei euclidiene. Defini iile lui Kant despre spa iu. Privind situa ia mai îndeaproape. aceast proprietate a spa iului vorbe te despre nem rginirea ei i nu despre infinitatea ei. dar este nem rginit. de exemplu. Dac ne reprezent m c nu vom fi niciodat împiedicâ i de a prelungi o ax x sau y prin continuarea ad ug rii de segmente. atunci când avem de-a face cu sistemul de axe coordonate perpendiculare unele pe altele. Conceptul s u nu se ocup la început de nem rginire sau de infinitate. este o abstrac ie. Anumite reprezent ri din metageometria modem depind de asemenea presupuneri. Poate fi pur i simplu nem rginit. pute i spune c suprafa a unei sfere este nem rginit în raport cu capacitatea dumneavoastr de a desena pe ea. Folosim idei ca aceea a curburii pe care le-am dezvoltat numai cu ajutorul geometriei euclidiene pentru a ajunge la o alt reprezentare care poate conduce la un nou punct de vedere i la o nou 92 . Nici nu poate fi vorba ca defini iile lui Kant s mai poat fi valabile pentru un spa iu care nu este infinit. G si i în lucr rile lui Riemann. de exemplu ar bate în retragere dac am fi nevoi i s trecem la conceptul spa iului nem rginit. descoperim c exist un curios cerc vicios în deduc iile metageometriei modeme. Mult din ceea ce prezint Kant mai departe în a sa Critic a ra iunii pure teoria paralogismelor. dac sunte i interesa i de reprezent ri matematice de acest gen ( Nota 128). Poate fi la fel de bine curbat i finit. Trecem apoi la anumite reprezent ri derivate ca acelea care se aplic suprafe ei sferei. desigur. i pe care îl întâlnim în geometria analitic . referitor la con inutul reprezent rii sale ( Nota 130). Pe baza acestei presupuneri ob inem o anumit curbur . Toate aceste calcule presupun geometria euclidian . destule puncte de sprijin pentru a în elege. în ideea c spa iul pe care-l lu m în calcul. Nu pot duce acest ir de gânduri pân la cap t c ci el str bate aproape întreaga metageometrie recent . putem presupune c este în mod inerent curbat i c putem s ne întoarcem într-un anume fel la punctul ini ial. Aici ajungem la un punct de turnur . la un nivel pur conceptual. În cursul secolului al XIX-lea acest concept a fost zdruncinat de matematic i interior. Gauss i ale altora. dac acest concept abstract de spa iu este singurul despre care suntem justifica i s vorbim. Este vorba dac trebuie s ne oprim la aceast abstrac iune Äspa iu³ sau nu. Faptul ca pot continua s adaug mereu segmente nu înseamn c spa iul este în mod necesar infinit. Dar ce fel de abstrac ie? La aceast întrebare trebuie r spuns mai întâi. dar atâta vreme cât r mâne i pe suprafa a sferei nu ve i întâlni o limit care s v for eze s v opri i.

Este de asemenea adev rat c percep ia noastr a bidimensionalit ii adic a lui sus i jos. Aceast percep ie elaborat a adâncimii se bazeaz pe un proces al con tien ei noastre adeseori ignorat. Aceasta are loc într-o anumit m sur când ne ridic m la nivelul imagina iunii. derivând abstrac iuni din abstrac iuni. Pentru fiin a uman dimensiunea adâncimii nu poate fi înlocuit cu nicio alt dimensiune. deci în procesul senzorial al vederii. Faptul c noi experiment m activ aceast dimensiune o face s fie de neconfundat cu orice alt dimensiune. noi nu tim niciodat c aceste dou dimensiuni iau na tere printr-o activitate proprie. este vorba de a r spunde la întrebarea: Unde corespunde spa iul abstract experien ei noastre? C ci spa iul ca atare. tot a a de u or de atins ca la elaborarea în domeniul dimensiunii a treia în reprezentarea obiectiv i având i acum o anumit tr ire a dimensiunii stânga-dreapta. în imagina iune la reprezentarea bidimensional . Trebuie s lucr m pentru a recunoa te adâncimea. întrucât este inerent în procesul vederii. Modul în care experiment m adâncimea este foarte aproape de grani a dintre con tient i incon tient. este o abstrac iune ( Nota 133). 93 . Dar când ne adres m direct sistemului ritmic. Ele sunt acolo ca date. printr-o participare a sufletului. La acest nivel mai trebuie s elabor m i reprezentarea direc iei stânga-dreapta. Vie uirea primei dimensiuni o avem când ne ridic m la nivelul inspira iei. noi ne elabor m cea de a treia dimensiune.interpretare a ceea ce am câ tigat din forrnele curbe ( Nota 132). i anume dimensiunea adâncimii. Lucrurile nu stau chiar a a. de fapt. Când ne ridic m apoi la nivelul imagina iunii p r sim ceea ce vie uim în cea de a treia dimensiune trecând. În ce const aspectul s u empiric. chiar dac aceste dou dimensiuni sunt în fa a noastr este asociat cu p r i diferite din creierul nostru. A adar. noi vie uim cea de a doua dimensiune. a a cum l-a imaginat Euclid. Numai c aceast percep ie activ a adâncimii este foarte diferit de reprezentarea unui plan. Astfel. înainte i înapoi care o face de neconfundat cu orice alt dimensiune. Apoi. vedem c pân i în leg tur cu vie uirea ei a treia dimensiune prezint o deosebire esen ial fa de celelalte dou dimensiuni. în timp ce a treia dimensiune apare ca rezultat al unei activit i care de obicei nu devine con tient . Ca rezultat al propriei noastre experien e noi percepem de fapt numai o dimensiune a spa iului. În acest mod noi cucerim activ o dimensiune a spa iului tridimensional în beneficiul con tien ei noastre obiective. Folosim îns ambii ochi pentru a prelucra dimensiunea adâncimii. cârd ne ridic m la nivelul inspira iei acela i lucru este adev rat i pentru dimensiunea sus-jos ( Nota 134). dar ajunge deocamdat . decât orice obiecte privite în plan. i trebuie s spunem c în timp ce privim pozi ia vertical a omului prin aceasta ne este dat ceva referitor la dimensiunea adâncimii adic . a unei extensii în dou dimensiuni. perceptibil? Trebuie s lu m ca punct de plecare experien a noastr uman despre spa iu. ea ne este dat de percep ia direct . cu deconectarea activit ii sistemului neurosenzorial. Aceast activitate ar fi justificat numai dac o realitate empiric ar necesita s ne orient m cu rezultatele ob inute dup reprezent rile acestora. tiind cât de dep rtat este un obiect fa de noi. ne mi c m într-un domeniu departe de realitate. Când ne uit m afar în lume cu ambii ochi. unui proces sufletesc activ. Din punct de vedere fundamental. în timp ce a treia dimensiune apare pentru noi în acea parte a creierului a ezat foarte aproape de centrii asocia i cu activitatea ra ional . dreapta i stânga. adic atunci când înaint m la al treilea m dular al organizarii noastre umane. Dar când înv m s acord m aten ie unor asemenea procese tim c activitatea niciodat pe deplin con tient de estimare a adâncimii este cel mult semicon tient sau o treime con tient este mult mai asem n toare unei activit i ra ionale. Noi nu elabor m extinderea unui plan. În m sura în care este implicat reprezentarea obi nuit legat de sistemul nostru neurosenzorial.

Pute i vedea din aceasta c lucruri pe care se construie te ast zi foarte mult.stânga. au aceast importan numai pentru c lucreaz într-o sfer care este str in realit ii. Aceste dimensiuni nu sunt interschimbabile ( Nota 135). lua i axa y. când aplic o anumit intensitate pentru a extinde o dimensiune. a luat na tere reprezentarea abstract a spa iului ( Nota 136). Spa iul cu care suntem obi nui i ast zi este o abstrac iune. de asemenea. conceptul spa iului fix. c tot ceea ce gândim ca existând în universul tridimensional nu poate fi explicat dac intensitatea expansiunii axelor x. y i z se presupune aceasta pentru orice calcul geometric ni le reprezent m cu aceea i intensitate. Formula care este o expresie abstract a spa iului real trebuie s fim con tien i c i aceast formula este o abstrac ie descrie un elipsoid cu trei axe. suntem adeseori mul umi i cu abstrac iunile. nimeni nu ajunge la o reprezentare ca cea care a devenit a spa iului rigid. trebuie s consider m. De exemplu. y i z este aceea i. când se pune atât de mult accentul pe empirism. în a a fel în cele trei posibilit i de expansiune total diferite. Acum ni se ofer prilejul de a ne reprezenta acest spa iu triaxial. z. care ne este dat prin corpul nostru fizic. c axele x. Din aceasta mai rezult i altceva: dac cele trei dimensiuni nu sunt interschimbabile. Este foarte departe de orice ne poate înv a experien a. sus . este ceva ce extragem din noi în ine. în care trebuie s tr iasc reprezentarea suprasensibil . În esen . În vremea noastr . ci trei valen e diferite pentru înainte înapoi. Modul în care este tratat spa iul demonstreaz cât de pu in corespunde gândirea modern cu natura. De exemplu. dac tot r mânem la un fapt pur fizic. Dac am m ri axa x în mod elastic cu o anumit intensitate ar trebui ca i axele y i z s creasc cu aceea i intensitate. abstractizarea devenind un atribut esen ial al gândirii. În prezent.jos. dar s accept m o intensitate interioar a celor trei axe. Din aceast cauz . încât cu tr irea celor trei axe reale x. a dori s numesc acest tip de spa iu Äspa iul rigid³. direc ia sus jos. ne raport m foarte frecvent la abstrac iuni f r ca m car s fim con tien i de aceasta. Trebuie s ne imagin m intensitatea expansiunii ei ca fiind mai mare decât cea a axei x care corespunde cu direc ia stânga-dreapta. Dac vrem s r mânem la ceea ce ne spun ecua iile geometriei analitice trebuie. adic toate cele trei dimensiuni ale spa iului euclidian. spa iul tripartit. ceea ce întâlnim în spa iul abstract se dovede te a fi exact. Consecin ele matematice. atunci ar trebui s ne reprezent m aceste intensit i ca fiind echivalente. pentru c toate cuceririle noastre matematice vin din untrul nostru. Cuno tin ele pe care le aveau oamenii în Antichitate erau similare cu cele pe care le-am redezvoltat acum pe baza percep iei suprasensibile. noi spunem de obicei c galaxia Calea Lactee are forma unei lentile i a a mai departe. nu este necesar nici s ni le reprezent m cu aceea i intensitate. Abia în timpurile recente. Nu putem spune c spa iul euclidian original a încorporat o idee clar a spa iului rigid cu trei intensit i de expansiune egale i trei linii perpendiculare. Trebuie s g sim un alt mod de reprezentare. când spa iul euclidian a început s fie tratat prin calcule. a a cum este cazul cu spa iul euclidian. Nu putem s ne-o imagin m ca o sfer . Cu alte cuvinte. for a expansiunii trebuie s fie aceea i pentru toate cele trei axe. Spa iul rigid este o abstractizare a spa iului real care este dezvoltat din fiin a uman i principiul echivalen ei intensit ilor nu se aplic la spa iul real. s recunoa tem acest spa iu ca fiind ceea ce duce concomitent i la exprimarea rela iei dintre ac iunile corpurilor cere ti aflate în acest spa iu. Dac ne reprezent m acest lucru. rezultatul nu este spa iul abstract cu cele trei dimensiuni diferite având aceea i valoare. fiind considerate de la sine în elese. Atunci îns când coborâm în noi prin reprezentarea suprasensibil . Trebuie s ne imagin m c Universul are o configura ie care ar trebui reprezentat tot printr-un elipsoid cu trei axe. Când consider m spa iul real nu mai putem spune c intensitatea expansiunii este aceea i pentru toate cele trei dimensiuni. Aceasta este esen ialul spa iului euclidian. y.Astfel. Mai cu seam configura ia anumitor stele sugereaz c aceast idee este corect . dreapta . Credem 94 . În timpurile i culturile mai vechi. intensitatea depinde de propor iile umane care sunt rezultatul intensit ilor expansiunilor spa iale.

A a cum vede i. nu exist un r spuns u or la întreb ri care ating asemenea domenii. Cercet torul spiritului nu întreab pur i simplu dac o idee este logic sau nu. Pentru el acesta este factorul decisiv în acceptarea sau respingerea unei reprezent ri. Conceptul de spa iu al lui Riemann este i el cu adev rat logic. Cercetatorul spiritual nu întreab pentru fiecare reprezentare dac este logic . Dup ce am f cut aceast introducere precaut v cer s accepta i un alt rezultat al tiin ei spiritului care ne va ajuta s dezvolt m o concep ie despre rela ia dintre mi carea P mântului i cea a Soarelui. Ele sunt simple idei aruncate de colo-colo. Dar ele nu sunt numai simboluri. Nimic nu poate fi mai logic decât teoria relativit ii. Trebuie s ne imagin m c Soarele se mi c prin spa iu pe un drum curb. inclusiv modelul copernican. O versiune simplificat ar ar ta astfel (figura 65a): 95 . Dar vede i cât de mult au nevoie ideile noastre de rectific ri din acest punct de vedere. Dac tras m aceast curb destul de departe. Ni se spune c aceste idei exist numai ca simboluri.c avem de-a face cu lucruri reale în lumea real . Coresponden a eu realitatea se va folosi ca un criteriu când se va adânci în mod potrivit o reprezentare ca aceea care este o justificare a teoriei relativit ii. Voi începe prin a r spunde la întreb rile dumneavoastr rezumând pur i simplu rezultatele cercet rii de tiin a spiritului ( Nota 140). de i într-o oarecare m sur este numai o dependin a spa iului euclidian. El întreab dac ea corespunde sau nu realit ii. El accept o reprezentare când aceasta este conform cu adev rul. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 139) Dornach 26 august 1921 ÎNTREBARE: S în elegem c Soarele se mi c prin spa iu pe o spiral i c P mântul se mi c de asemenea într-o spiral urm rind Soarele. Sistemul solar ptolemaic a reprezentat o vedere unilateral i la fel toate celelate modele de sistem solar. judecate dintr-un anumit punct de vedere. Concluziile noastre despre rela iile obiectelor aflate în mi care. Nu poate fi gândit îns pân la concluziile sale pentru c îl abord m cu mijloacele unei gândiri foarte abstracte. F r ele întregul proces ar r mâne ag at în aer ( Nota 138). se dovede te a fi o form spiral complicat . În ea îns i aceast teorie este cât se poate de logic pentru c este în eleas numai în cadrul abstrac iunilor logice. Înainte de toate orice concluzie pe care o tragem privitor la rela iile spa iale din Univers. sunt întotdeauna completate sau modificate prin mi c ri care nu pot fi apreciate din acest punct de vedere. în timp ce pe baza unei concluzii la care s-a ajuns gândirea este întoars cu susul în jos ( Nota 137). Este suficient s privi i la reprezent rile prezentate în aceasta ca fiind analoge i ve i descoperi c ele sunt foarte str ine de realitate. sunt întotdeauna unilaterale. Cealalt întrebare este îns dac reprezent rile ei pot fi realizate. a adar nu se rote te în jurul Soarelui? Ar fi realtiv u or s se discute aceste probleme în detaliu într-o serie mai lung de conferin e. este îns aproape imposibil s explici ceea ce se afl la baza acestui lucru într-un r spuns scurt la întrebare. Aceasta este deci ceea ce am vrut s spun în leg tura cu întrebarea dumneavoastr . pe baza observa iilor.

C ci trebuie s ne d m seama c pe m sur ce ob inem o perspectiv mai bun asupra mi c rilor Soarelui sistemul copernican pe care-l prezent m colarilor în linii simple devine tot mai complex. Odat privim Soarele dintr-o direc ie. A a cum am spus. Asta este ceea ce am vrut s spun din perspectiva tiin ei spiritului. pân când în cele din urm liniile nu mai pot fi desenate deloc i oricum ies din domeniul spa ial ( Nota 141). Dac lua i în considerare diferitele pozi ii posibile ale P mântului în raport cu Soarele descoperi i c atunci când P mântul este aici un observator ar trebui s priveasc spre dreapta pentru a a vedea Soarele. aceast mi care mai este diferen iat i de anumite rela ii care ar necesita mai multe ore ca s fie explicate. Voi desena acum o alt pozi ie posibil (figura 65b). în oarecare m sur . Adev rul este c numai direc ia de privire se rote te. S ge ile indic direc ia de privire. a doua c P mântul se rote te în jurul Soarelui. Copernic a postulat trei legi. iar a treia c mi carea P mântului în jurul Soarelui ofer numai o explica ie 96 . Prima afirm c P mântul se rote te în jurul propriei sale axe.P mântul se mi c de-a lungul aceleia i curbe. prin faptul c alternativ se prive te dintr-o parte i din cealalt . Din perspectiva istoriei tiin elor naturale a dori s observ c ceea ce uime te în prezent omul la rezultatele cercet rii pe care le-am prezentat mai sus exist deja în concep ia copernican . ca i cum P mântul s-ar mi ca în jurul Soarelui pe o orbit circular sau eliptic . Dac v modela i interior în mod corespunz tor acest lucru. acest rezumat este rezultatul unor investiga ii de tiin a spiritului de lung durat i se complic i mai mult când lu m în considerare alte relatii. urmând Soarele. iar alt dat din direc ia opus . În timp ce avem de-a face cu urm rirea Soarelui de c tre P mânt. ve i în elege u or c aceast urm rire a Soarelui de c tre P mânt se prezint .

Rezultatul este un spa iu abstract cvadridimensional. Dac r mânem la nivelul pur abstract. La un nivel pur teoretic i abstract nu exist nimic de obiectat unor asemenea deduc ii. Dac ar fi s studiem cu adev rat întreaga concep ie copernican am ajunge s accept m aceast concluzie i plecând de la astronomia de calcul. În timp ce irul nostru abstract de gânduri conduce la un regressus in infinitum. era numai o conven ie f cut pentru u urin a anumitor calcule i c el nu a inten ionat s o afirme ca pe un fapt. adeseori. a cincea etc. La un nivel teoretic putem de asemenea s trecem de la spa iul tridimensional la cea de a patra dimensiune în timp. +b pentru a doua dimensiune i +c pentru a treia dimensiune nu putem. La sfâr tiul acestui proces r mânem doar cu dou dimensiuni în loc de patru. prin admiterea existen ei unei a patra etc. A a se petrec lucrurile în realitate. Ast zi. Aceast a treia lege dovede te c Copernic era cu adev rat convins c a doua mi care pe care el o descrie. Putem spune c sistemul axial de coordonate descrie spa iul tridimensional. la a treia dimensiune spa ial . i în cazul pendulului ne putem imagina la început c el va continua s balanseze indefinit. 97 . Rafinând îns acest proces putem într-adev r face tranzi ia c tre timp. Acest fenomen nu este prezent numai în imagina iune ca un experiment subiectiv . dimensiune. ÎNTREB RI I R SPUNSURI ( Nota 144) Haga 12 aprilie 1922 Întrebare despre spa iul pluridimensional. pentru c a trece în timp este diferit de a ne mi ca de la prima la a doua. mi carea P mâtului în jurul Soarelui. dac presupunem existen a unei a cincea dimensiuni trebuie s folosim pentru ea nota ia b i a pentru a asea. ceea ce ar conduce la acceptarea acestei a treia legi ( Nota 143). Putem chiar construi atunci corpuri cum este tessarakt-ul lui Hinton. Ajungem astfel în a patra. ci se realizeaz în felul în care l-am prezentat alalt ieri ( Nota 147). evolu ia tiin ific . într-un spa iu n-dimensional. s scriem a patra dimensiune ca fiind +d. Când ne ridic m la nivelul percep iei imaginative nu putem pur i simplu s repet m procesul la infint. La fel.provizorie la un nivel conceptual. folosind formulele i calculele astfel încât s lu m în considerare saltul pe care îl facem. Dac folosim nota iile +a pentru prima dimensiune. dimensiuni. Ceea ce trebuie admis este faptul c P mântul se afl într-o rela ie cu Soarele ( Nota 142). ne putem opri în domeniul intelectual atâta vreme cât nu avem nevoie s vizualiz m ceea ce facem. ci prin natura lucrurilor suntem for a i s scriem c. A patra dimensiune o anuleaz pur i simplu pe a treia i r mân doar dou . continuând la un nivel abstract procesul care ne conduce de la un plan la spa iul tridimensional. Acum trecem mai departe pe baza anumitor premise algebrice discut m aceasta numai în mod schematic . ci doar proiec ia adev ratului tessarakt în spa iul tridimensional ( Nota 145). de fapt. dar în dinamic vom ob ine o stare oscilatorie. dac descriem spa iul real. Adic ne întoarcem la punct ( Nota 146). Prin principiul elasticit ii ne-am întors la punctul de plecare. Tessarakt-ul nu este îns un corp real. atunci când încerc m s facem asta ne confrunt m intuitiv cu o problem de elasticitate. Vede i cum este. noi ignor m în mod consecvent aceast a treia lege i credem c modelul copernican al sistemului solar cuprinde doar primele dou legi.

aici avem P mântul i avem în vedere r d cina plantei (figura 66a). În acea conferin am ar tat c . Numai c . atâta vreme cât. în loc de a pleca din interior spre afar .Atâta într-adev r de-a face. În loc s ne im c m centrifugal înspre în afar trebuie s ne mi c m centripetal înspre în untru (figura 66a). Când îns încerc m s explic m forma florii aceasta nu mai ajunge. Aici ne afl m în cadrul dimensionalit ii obi nuite a spa iului. calitativ vorbind. dac acestea sunt asimptotele unei hiperbole i acestea sunt ramurile ei. se preseaz din afar . ar putea contribui la rezolvarea unor probleme de grani . Ajungem la aceast suprafa ondulat . A adar. în timp ce partea din stânga devine convergent . rezultând acele mi c ri care sunt mi c ri de alunecare sau de r zuire sau mi c ri presive. De exemplu. s spunem. Asemenea considera ii ne 98 . Adic are loc o inversare complet (figura 66b). care nu pot fi descrise corect luând intresec ia axelor ca punct de plecare al coordonatelor noastre. când ca fiind un gaz. în prezent. De îndat ce p trundem îns în eter trebuie s lu m sfera i s construim întregul sistem din afar spre în untru. Teoria obi nuit a eterului gre e te în a nu lua în considerare aceast diferen . În loc s se pulverizeze în distan . trebuie s ne imagin m c partea din dreapta se disipeaz . Atunci trebuie ca în loc s lu m intersec ia axelor ca punct de plecare trebuie s începem cu spa iul infinit care este numai cealalt form pentru punct. opusul sistemului obi nuit de coordonate. Dac teoriile noastre care încep s devin aici foarte realiste ar fi duse pân la cap t. de îndat ce trecem în domeniul eteric se ob ine un sistem de coordonate care este. Gre eala const în faptul c se pleac de la sistemul de coordonate privit din punctul central. avem de-a face cu o manifestare specific a gravita iei. am încercat o dat s introduc acest subiect într-o conferin la societatea matematic a unei universit i ( Nota 149). În aceasta se afl cauza pentru care eterul este greu de definit. asemenea teorii g sesc foarte pu in în elegere. Asemenea chestiuni devin interesante atunci când sunt urm rite matematic trecând în domeniul fizicii. Este considerat când ca fiind un fluid. ci trebuie s lu m ca centru al coordonatelor o sfer infinit de mare i apoi coordonatele îndreptându-se numai spre centru ( Nota 148).

conduc treptat la o tratare mai concret a spa iului, dar aceast tratare g se te pu in acceptare. Matematicienii analitici puri sunt deseori într-o oarecare m sur ostili unei geometrii sintetice. Geometria sintetic modern ne permite s ie im din matematica pur formal atunci când trebuie în eles aspectul empiric. Atâta vreme cât aplic m numai geometria analitic pur nu putem aborda domeniul realit ii. Geometria analitic ne permite s stabilim numai punctele finale ale coordonatelor, pozi ia lor geometric etc. Atunci când limit m construc iile noastre la linii i cercuri avem nevoie s ne ajut m de o anumit plasticitate, concrete e. Aceasta face ca geometria analitic s fie atât de benefic în a ie i din formal i de a ar ta cum trebuie s concepem elementul matematic în natur ( Nota 150). Întrebare despre teoria relativit ii Discu ia despre teoria relativit ii este f r sfâr it ( Nota 151). Cât timp ne plas m strict pe punctul de vedere al spa iului tridimensional ca spectator al dinamicii Universului, nu poate fi vorba s putem respinge teoria relativit ii. Atât cât prive te percep iile noastre, desigur, nu exist nicio diferen dac sfera, se aplatizeaz sau dac spa iul ca întreg se extinde spre interior în direc ia în care se aplatizeaz sfera. Astfel, atâta vreme cât avem de-a face cu perspectiva spa iului tridimensional, teoria relativit ii a lui Einstein este absolut corect . Aceast teorie a ap rut într-un anumit moment în evolu ia umanit ii i a istoriei tiin ei, atunci când am început s gândim în termeni pur spa iali adic s lu m spa iul euclidian ca punctul nostru de plecare pentru a gândi mai departe i în sensul spa iului neeuclidian ori în sensul teoriei relativit ii. Este imposibil s se resping teoria lui Einstein în cadrul spa iului tridimensional.

Posibilitatea de a discuta respingerea acestei teorii apare numai atunci când descoperim cum s facem trecerea la domeniul eteric adic trecerea de la corpul fizic, corpul spa ial tridimensional la corpul eteric. Corpul eteric este format în direc ie centripetal , nu centrifugal . i atunci tr i i cu corpul dumneavoastr eteric în interiorul întregului spa iu, a spa iului total. Atunci când de exemplu, observa i o distan între punctul A i punctul B, dac o ave i ca tr irea dumneavoastr , atunci lua i distan a de la A la B ca adev rat o dat ca aceasta i alt dat ca cealalt (figura 67a). Când con tientiza i aceast situa ie pute i spune: în momentul în care o am în mine, prima dat sau cealalt dat unul sau altul dintre puncte trebuie s se fi mutat, în termeni absolu i, dar pentru a face aceasta dumneavoastr în iv trebuie s sta i în totalitatea spa iului. Abia în acest punct discu ia devine posibil . Pentru acest motiv sunt convins c toate discu iile noastre privind concepte valabile asupra teoriei relativit ii se vor sfâr i cu întrebarea: P i, de unde ti i acest lucru? Dimpotriv , în momentul în care i trecem la astfel de lucruri, unde ne putem d rui chiar absolutului, adic trecem la vederea interioar , acolo chestiunea începe sa devin în a a fel încât trebuie s spunem: Tocmai în asemenea chestiuni ca teoria relativit ii se v de te c am ajuns la ceea ce Nietzsche nume te punctul de vedere al spectatorului. Acesta în teoria relativit ii este cultivat pân la extrema
99

extrem . i pentru oricine accept acest punct de vedere, teoria relativit ii este valabil . Aici nu este nimic de obiectat. În schimb ea poate fi z d rnicit . Un teoretician relativist fanatic din Stuttgart a explicat o dat de ce nu exist nicio diferen dac mergem într-o direc ie sau în cea opus . Dac in o cutie de chibrituri într-o mân i un chibrit în cealalt rezultatul este acela i, indiferent dac mi c chibritul pe cutie sau cutia pe chibrit. Desigur, în asemenea cazuri teoria relativit ii este absolut corect , dar a fi vrut s -i strig: Te rog, f din nou demonstra ia dup ce fixezi cutia de zid cu un cui! Aceasta nu diminueaz în niciun fel validitatea teoriei relativit ii. Arat doar c , a a cum putem trece din spa iul bidimensional în dimensiunea adâncimii, putem p trunde oriunde în lume în elementul spiritual, i atunci înceteaz teoria relativit ii s fie adev rat , abia atunci. Acesta este motivul pentru care am spus c discu iile asupra teoriei relativit ii tind s mearg la infinit, pentru c strict din punctul punct de vedere al observ rii ea nu poate fi respins . Întotdeauna pot fi aduse contraargumente la contraargumente. Daca te opre ti la pura lume a spectatorului, acolo ca observator stai de fapt întotdeauna în afara a ceea ce observi i trebuie s faci o distinc ie radical între subiect i obiect. De îndat ce v ridica i la niveluri superioare de cunoa tere, aceast subiectivitate i obiectivitate înceteaz . Se mai pot spune înc i alte lucruri. Numai c nu este posibil s se spun totul în cadrul unor astfel de r spunsuri la întreb ri. Dar a dori s prezint cel pu in urm torul lucru pentru stimulare. Atâta vreme cât r mânem în lumea spectatorului, în lumea spa iului, teoria relativit ii este ca atare de necomb tut. Când ie im din lumea spectatorului atunci intr m în lumi unde nu mai suntem doar spectatori, ci unde exist participare, de exemplu la durere. i în clipa când g si i trecerea de la simpla rela ie cu alte fiin e i este de în eles c o teorie a relativit ii este posibil numai în cadrul rela iilor , când ajunge i la ceea ce este intrinsec, a adar avansa i pân la tr irea interioar , în acel moment pentru durere de exemplu, inceteaz posibilitatea de a specula asupra ei, dac este relativ sau nu. Din aceast cauz , nu pute i construi contradic ii i apoi s spune i c deoarece exist o contradic ie situa ia nu este real . În via , contradic iile sunt reale pentru c entit ile vie ii apar in unor sfere diferite, care curg una în alta. De îndat ce trece i la realitate nu mai este permis s spune i: Când stabilesc o contradic ie trebuie s o rezolv. Dac este real , ea nu poate fi rezolvat . Chestiunea este de fapt, c în lumea rela iilor teoria relativit ii în mod firesc a trebuit s rezulte. i dac ar fi vorba numai de a men ine strict punctul de vedere al spectatorului, atunci nu ar fi nimic de obiectat împotriva teoriei relativit ii. De îndat îns ce intr m în ceea ce este intrinsec, în durere i bucurie, teoria relativit ii nu mai st în picioare. ÎNTREBARE: Dr. Steiner, ce în elege i când spune i c corpul fizic este un corp spa ial în timp ce corpul for elor formatoare este un corp temporal? i corpul fizic tr ie te în timp atunci când cre te i se descompune. Da, aceasta este doar neprecis gândit, dac pot s spun a a. Pentru a readuce unei gândiri exacte ar trebui întâi s face i o analiz a conceptului de timp. Gândi i-v numai: A a cum se afl în fa a noastr realitatea socotit în sensul obi nuit, spa iul i timpul sunt între esute. Putem s gândim corpul fizic ca fiind spa ial i corpul for elor formatoare ca fiind temporal numai când separ m spa iul i timpul. În cunoa terea noastr obiectiv obi nuit nu avem de fapt timpul efectiv. A a cum ti i, timpul este m surat în termenii spa iului; asta înseamn c schimb rile în unit ile spa iale sunt mijloacele prin care cunoa tem ceea ce noi numim timp. Dar acum imagina i-v un mod diferit de a m sura timpul. Nu mai m sura i timpul în termenii spa iului atunci când trece i la o experien adev rat a timpului. Aceasta oamenii o fac de cele mai multe ori în mod incon tient. Propriu-zis gândirea noastr este ridicat în con tien prin cunoa tere imaginativ . Ave i îns o adev rat experien a timpului, dac de exemplu, examina i s spunem sufletul vostru la data de 12 aprilie 1922, la 4:04 i eventual tot atâtea secunde. Vede i o sec iune temporal a vie ii sufletului vostru. Cu toate c nu pute i spune c aceast sec iune temporal con ine vreo sec iune spa ial , ea include în primul rând tot trecutul dumneavoastr p mântesc
100

i, dac vre i s -l prezenta i schematic, iar curentul experien ei dumneavoastr curge de la a la b, trebuie s desena i sec iunea AB (figura 67b).

Nu pute i face altceva decât s transpune i întreaga dumneavoastr experien în aceast sec iune, i totu i exist în ea o perspectiv . Pute i spune c evenimentele a ezate mult în urm în timp se formeaz cu mai mic intensitate decât evenimentele mai recente. Totu i, toate aceste evenimente sunt prezente într-o singur sec iune. Astfel încât ob ine i alte conexiuni decât cele ce apar când analiza i timpul. Putem ridica timpul la nivel de reprezentare numai dac nu-l analiz m a a cum facem în fizic , conform cu metodele de a în elege spa iul, ci reflectând doar la via a noastr sufleteasc . V afla i îns în via a dumneavoastr sufleteasc , chiar i dac ave i numai gânduri abstracte, în corpul dumneavoastr temporal. Important este s fim în stare s concepem cu adev rat acest corp temporal ca pe un organism. A a cum ti i, atunci când ave i un deranjament digestiv resim it în stomac, de exemplu, descoperi i c i alte p r i ale organismului spa ial sunt de asemenea afectate. În organismul spa ial, zonele individuale sunt separate spa ial una de cealalt . În organsimul nostru temporal în ciuda faptului c deosebim între mai târziu i mai devreme , timpii diferi i se afl într-o leg tur organic . Eu însumi folosesc uneori urm torul exemplu. S admitem c exist un om foarte b trân care, când acesta vorbe te cu cei mai tineri, în mod special cu copii, cuvintele lui par c rico eaz ; ele nu înseamn nimic pentru copii. i g sim alt om care, atunci când vorbe te cu copiii, vorbele lui par s curg direct în sufletele copiilor. Pentru a g si originea puterii anumitor oameni în vârst de a binecuvânta pe al ii, trebuie s merge i uneori în copil ria lor timpurie. De obicei nu se studiaz probleme ca aceasta pentru c foarte rar este luat în vedere întreaga persoan . Nu este men inut aten ia îndeajuns de mult timp pentru a se observa asemenea lucruri. Observa ia nu se extinde atât de mult. Aceasta trebuie s-o fac antroposofia. Dac merge i înapoi, ve i g si c aceia care posed o putere spiritual neobi nuit de a binecuvânta pe al ii la b trâne e, ale c ror cuvinte se revars ca o binecuvântare în cei tineri au înv at cum s se roage în propria lor copil rie. Eu exprim acest lucru în imagine astfel: mâinile împreun te în copilarie devin mâinile binecuvânt toare ale b trâne ii ( Nota 152). Aici vede i o leg tur între influen a unei persoane asupra altora la b trâne e i sentimentul de pio enie care era prezent în copil ria timpurie a persoanei respective. Calit ile timpurii i târzii sunt legate organic. Exist un num r infinit de asemenea conexiuni în fiecare persoan , dar le vedem numai când în elegem întreaga fiin uman . Ast zi, întreaga noastr via este exterioar acestei realit i. Credem c suntem plini de realitate, dar ne în el m pe noi în ine. În cultura noastr de via de ast zi suntem abstrac ioni ti. Nu acord m aten ie adev ratei realit i i de aceea ignor m calit i ca cele pe care le-am men ionat. Nu acord m de asemenea aten ie faptului c atunci când prezent m copiilor ceva, mai ales în clasele elementare, trebuie s evit m s le d m concepte foarte clar definite. Efectul unor asemenea concepte asupra vie ii de mai târziu este similar celui al leg rii membrelor i a nu le permite acestora s creasc .
101

A dori s adaug urm toarele: Este absolut corect c atunci când încerc m s trecem de la cele trei dimensiuni la a patra în mod real i nu abstract trebuie s folosim un semn negativ pentru a descrie a patra dimensiune. Ea trece în ceea ce devine percep ie în lumea imaginativ . ci el este scos din spa iul tridimensional i este tot atât de bine undeva ca i peste tot. În acest loc ajunge i la necesitatea de a nu putea acoperi integral percep ia cu gândirea dumneavoastr . adic . Dac în eleg corect a i spus c a patra dimensiune devine bidimensional în timp ce a patra dimensiune este o a treia dimensiune negativ . dar ve i g si o situa ie analog în geometria sintetic . Avem de-a face cu lumea planului timpului.Ceea ce comunic m copiilor trebuie s fie un organism i trebuie s fie mobil. ob ine i momente dintr-un trecut mai îndep rtat dar nu v mi ca i mai departe cu lucrurile. dac vrem s folosm o expresie luat din geometrie. De fapt. De exemplu. Desigur. în timp ce în dispozitivele mecanice elementul temporal este numai o func ie a spa iului. calculele obi nuite r mân întotdeauna exterioare proceselor temporale i nu ne permit s le abord m. nu o observare direct a lucrurilor. Dar acesta este un mod abstract de a continua. iar aceast linie dreapt are doar un punct limit i nu dou ( Nota 154). Astfel ajungem. Totu i. la aceasta se ajunge. Este probabil c acest lucru nu este gândit antroposofic. Ar putea fi acest lucru interpretat în sensul existen ei unei leg turi între lumea imaginativ i continuumul lui Einstein? Conform cu modul de gândire conven ional ar trebui s conchid c lumea imaginativ ar fi un plan specific în spa iul tridimensional. Acestea sunt reprezent ri reale pentru geometria sintetic . Aceasta este diferen a. la ceea ce numesc eu un organism. ajungem la o reprezentare a unui organism numai dac realiz m cu claritate c ceea ce în om curge temporal nu se raporteaz la organismul spa ial ci la organismul temporal. elementul temporal este numai o func ie a ceea ce este spa ial. La ma ini. Numai c atunci când spunem c lumea imaginativ se afl într-un plan nu putem raporta acest plan la spa iul tridimensional definindu-i coordonatele. ci un om care nu este chiar materialist a fost cel care a indicat într-o frumoas discu ie despre acest subiect c spre deosebire de procesele mecanice procesele organice care au loc în timp nu sunt reversibile ( Nota 153). treptat. Aceasta este greu de în eles. Cred c Oswald a adar nu un adept al antroposofiei. Nu exist alt cale de a ne imagina situa ia. Vede i acum c timpul posed o realitate inerent a a cum o pute i prelua i din matematic . Astfel dezvolt m o idee corect a corpului fizic uman actual numai când suntem în stare s separ m elementul temporal de cel spa ial. geometria sintetic presupune c spa iul tridimensional este m rginit de un plan. Adic . despre o dreapt ca limit a unui plan nu despre un cerc i despre un punct infinit dep rtat ca limit a unei linii drepte. Aceasta este for at s considere grani a tridimensionalit ii dac impunem grani e lumii tridimensionale ca o suprafa plan i nu ca o suprafa sferic . Când atinge i limita tridimensionalit ii g si i un plan a c rui limit trebuie imaginat ca o linie dreapt i nu ca un cerc. Dar dac ne gr bim pur i simplu spre abstract ajungem la regressus in infinitum care înseamn existen a tot mai multor dimensiuni. ÎNTREBARE: Einstein spune c continuumul spa iu-timp este cvadridimensional. Aceasta are particularitatea c înceteaz posibilitatea ca ea s mai fie raportat la cea de a treia dimensiune a spa iului. trecerea la a patra dimensiune desfiin eaz pur i simplu pe cea de a treia. Atunci când intr m în lumea imaginativ avem în adev r de-a face cu o lume plan . care nu trebuie s fie drept i nici s se afle în spa iu. a a cum debitul anuleaz creditul. dac introduce i numere negative în formula de calcul a eclipselor Lunii. V mi ca i numai în sfera spa iului. cu toate c este consecvent s vorbi i despre un plan ca limit a spa iului tridimensional. În final. pentru c nu putem ajunge la nicio în elegere a acestuia dac nu tim c în om elementul temporal î i desf oar cursul ca o entitate în sine i c elementul spa ial este guvernat de elementul temporal ca de ceva dinamic. Cu excep ia câtorva observa ii. acest lucru este pe deplin posibil numai în cadrul imagina iunii. La oameni elementul temporal este ceva real. Asta este dificil de imaginat pentru c suntem obi nui i s ne reprezent m lucruri în spa iul 102 . cele scrise de cel ce pune întrebarea sunt gândite foarte antroposofic. dar a dori s tiu ce are de spus antroposofia despre asta. Aceasta este de o importan fundamental în leg tur cu omul. dar ar trebui s fie posibil s -i confirm m prezen a în orice moment.

r mâne adev rat c matematica este un produs al spiritului uman sau al fiin ei umane în general. Atunci când func iona i în lumea obiectiv cu un bun-sim s n tos. c pur i simplu lumea imaginativ are o leg tur cu continuumul lui Einstein. Când facem asta lucr m pe o suprafa plan . A patra dimensiune a sa este construit ca un analog la celelalte trei dimensiuni. Continuumul lui Einstein este bazat pe abstrac iune. Avem numai un analog pentru lumea imaginativ în art atunci când practic m pictura pornind de la culoare. De i ideile exprimate în întrebarea dumneavoastr sunt gândite foarte antroposofic. Tocmai aceast deosebire ne poate impulsiona s nu trebuiasc s r mânem la observarea elementului matematic pe de o parte i a lumii fizice de cealalt parte. situa ia arat astfel. abia acum câteva secole ( Nota 155). Noi lucr m în plan i avem acum nu numai posibilitatea perspectivei grafice perspectiva a ap rut. În aceste domenii superioare nu putem reveni la spa iul euclidian. i chiar dac lucr m i pe o suprafa curb . curbura sa nu se datoreaza picturii. Totu i ambele culori sunt a ezate pe aceea i suprafa . În realitate. a doua în direc ia stânga-dreapta i a treia în focalizarea ochilor. Astfel este posibil s exprim m fenomene tridimensionale chiar dac este disponibil doar o extindere bidimensional . În contrast. Pentru acest motiv nu pot s spun c ele se raporteaz la un sistem de coordonate în spa iu. totu i este experien a mea. care este numai un corelat pentru spa iu dar noi avem i perspectiva inerent culorii ( Nota 156). nu pe percep ie. Toate inspira iile se mi c vertical. orientarea dumneavoastr este derivat numai din cele trei dimensiuni ale spa iului. Prima dimensiune este inerent posturii dumneavoastr verticale. Dou dimensiuni sunt o realitate în lumea imaginativ i o singur dimensiune este o realitate în lumea inspira iei. Din interiorul sentimentului. A a cum a i putut desprinde din conferin a mea ( Nota 157). De aceea nici defini iile tridimensionalit ii nu îi sunt aplicabile. este un lucru nou faptul c noi pict m în perspectiv . dac vrem s le localiz m în spa iu. foarte târziu în pictur . La Dornach s-a pictat dup asemenea principii. Nu are sens s vorbim despre cele trei dimensiuni în contextul lumii imaginative. ÎNTREB RI I R SPUNSURI Dornach 29 decembrie 1922 A a cum a i dedus din conferin se poate face o deosebire între spa iul tactil i cel vizual. Dac ar trebui s localizez aceste dimensiuni în spa iu ar trebui s iau o sec iune vertical prin corpul omenesc. nu putem spune. galbenul pare c se îndreapt spre noi atât de tare încât începe s devin agresiv. Trebuie s ne d m seama c avem de-a face cu o experien a bidimensionalit ii. Aceasta este ce a vrea s dau numai pentru ilustrare. Intui ia este punctual dar nu poate fi raportat nici ea la un sistem de coordonate. Nu pot s le definesc în termenii geometriei euclidiene.tridimensional. care se manifest mai întâi ca imagina iune i poate fi exprimat în termeni spa iali numai permi ându-i celei de a treia dimensiuni s fie anulat de negativul s u. a a cum poate ti i. culoarea se retrage. f r unele preciz ri. Acolo dumneavoastr s l lui i numai în dou dimensiuni. Dar lumea imaginativ nu se afl în spa iul tridimensional. Când v mi ca i în lumea imaginativ acestea sunt singurele dimensiuni pe care le purta i cu dumneavoastr . În imagina iune putem vorbi numai despre dimensiunile lui sus-jos i dreapta-stânga. Ceea ce voi spune va p rea unora foarte îndr zne . pentru c lumea imaginativ este totu i altceva decât lumea pictural . atunci când folosim culoarea albastr . nu al gândurilor. i pe m sur ce 103 . ceea ce nu este acceptabil atunci când ne mi c m de la cunoa terea obiectiv în spa iu c tre cunoa terea suprasensibil real . ci altor circumstan e. o experien a pe care nu o putem avea în lumea obiectiv . Dumneavoastr nu s l lui i în aceste trei dimensiuni atunci când v afla i în lumea imaginativ . Pentru percep ia noastr ele sunt reale.

S mergem mai departe i s aplic m acela i principiu spa iului vizual. dac însemna i variabila cu x. Ele se anuleaz reciproc. Dumneavoastr vede i. din nou adev rul. i dumneavoastr primi i din diferitele direc ii periferice cu for e centripetale pe care le pute i identifica în spa iul tactil posibilitatea de a elabora ecua ii diferen iale. Iar integralele pentru spa iul tactil îmi amintesc foarte mult numai c ele vor fi mai am nun ite de toate formulele de care am nevoie pentru circumstan ele i rela iile care se refer la geometria analitic i la ceea ce este mecanic în general.ne mi c m mai departe în domenii pur matematice adic în domenii care sunt delimitate în termeni pur matematici ajungem tot mai pu in s cuprindem realitatea ( Nota 158). Adic atunci când integrez în raport cu spa iul vizual ob in integrale care le anuleaz pe cele pentru spa iul tactil. Aceasta face posibil s stabilim integrale pentru tr irea noastr a spa iului tactil. Prin aceasta v va deveni evident c pentru palpare dimensiunea vertical are o anume diferen iere. din aceast cauz vede i dificultatea care apare mereu în timpurile moderne când se încearc folosirea matematicii pentru a descrie realitatea. Integrând aceste diferen iale se ajunge la diagramele despre care v-am vorbit alalt ieri ( Nota 162). plus. Dac vre i s capta i. ob in aproximativ zero. Vom vedea c atunci când integr m ob inem integrale foarte asem n toare dar de a a fel încât. de exemplu. în timp ce diferen ialele ne conduc întotdeauna în afara realit ii. Trebuie s v mi ca i cu ecua iile integrale în domeniul palp rii reale. numai c în formulele mecanice trebuie inclus gravita ia. În consecin . Acestea trebuie tratate pentru spa iul tactil în acela i fel în care trat m ecua iile pentru mi c rile obligatorii din geometria analitic i mecanica analitic ( Nota 161). inclusiv dimensionalitatea pe care o con ine în rela iile gravita ionale. Omul se afl în interiorul gravita iei. s conturez o problem . de exemplu. a a încât în aceast ecua ie. a adar pentru ceea ce vie uim în spa iu tactil. acesta trebuie s fie precedat de un semn. Încerca i s trata i ceea ce am dezvoltat teoretic ca fiind spa iul tactil în a a fel încât s trebuiasc s inser m pentru tr irea terestr a omului întreaga tr ire tactil . pentru aceste diagrame. trebuie s o face i a a cum am indicat în acea conferin . Când trat m apoi integrarea în acest fel ob inem un rezultat care conduce la alte integrale: œf(x)dy Dar când le scad pe cele dou una din alta. Punerea problemei este urm toarea. pe care va trebui s le trat m în acela i fel în care am tratat ecua iile pentru mi c rile obligatorii din geometria analitic i din mecanica analitic . ceea ce ne d integrale specifice. trecerea de la sfera infinit din geometria proiectiv la plan i abia ve i fi în stare s reconcilia i aceast piatr unghiular a geometriei proiective cu reprezent rile noastre obi nuite despre realitate care sunt bazate pe comportamentul empiric fa de lumea din jurul nostru ( Nota 159). Despre aceasta a dori s fac unele preciz ri. dac am lua în considerare c variabila x a fost pozitiv . Devine apoi posibil s integr m aceste ecua ii. Solu ia poate reu i numai dac matematicienii încep în mod real s lucreze asupra ei. sarcina noastr i mul i oameni având preg tirea potrivit ar trebui s lucreze intens în acest sens este s încerc m s folosim ideile matematice pentru a cuprinde realitatea în domenii foarte concrete ( Nota 160). Înc o dat cre m ecua iile diferen iale. trebuie s-o concepem acum ca fiind negativ . 104 . Da i-mi voie s o formulez schematic astfel: œf(x)dy Rezultatul ar fi integrala pentru tr irile spa iului tactil.

o munc fertil în domeniul matematicii i fizicii la fel cu munca la care m-am referit mai devreme în domeniul filogeneticii ( Nota 165). vezi Stäckel [1913]. (Nota traduc torului: de fapt. În acest fel ob inem mecanica. Articolul despre acest subiect. optica etc. Pute i tr i acest lucru dac rezolva i problema corect. János (Johann) Bólyai (1802-1860).Ob in integrale pentru spa iul vizual care îmi vor apare foarte utilizabile. c dx este un num r imaginar în sens matematic. la optic . Dac îns acum integrez ecua ia diferen ial care rezult . NOTE ‡ PARTEA I Conferin a I Berlin. Pentru mai multe informa ii despre cei doi Bólyai. iar pe de alt parte. Dac se ia în considerare acest lucru devine posibil. 24 martie 1905 1. în timp ce auzul are loc pe orizontal . voi vie ui un rezultat surprinz tor. Când pune i la punct aceste calcule nu ve i observa numai discrepan e matematica pe de o parte i fizica de cealalt parte ca un rezultat al ecua iilor lui Lagrange ( Nota 164). matematician ungur. în integrale utilizabile care cuprind realitatea. matematician i fizician din Gottingen. al turi de Carl Friedrich Gauss i Nikolai Ivanovici Lobacevski. a ap rut în 1832 ca o anex la textul matematic scris de tat l lui. numai dac în mod real ceea ce este spa ial la vedere. foarte mult vreme s-a crezut c nu ar fi o axiom i c . A i înv at c trebuie s scrie i mecanica în jos pe vertical i vederea în sus pe vertical lumina este egal cu garvita ia negativ . atunci când îl iau pe dx pozitiv aici i negativ acolo. s-ar 105 . c vederea este întotdeauna for at în necesitatea imperioas opus gravita iei ( Nota 163). În aceast direc ie lucrând asupra lor i nu numai prin observa ii descriptive. i anume. prin urmare. Unul dintre primii care a tratat problema paralelelor i a conchis c explicarea ei cerea o geometrie neeuclidian . acustica. A adar nu ar trebui s scriem zero. Va trebui s demonstr m c în domeniul calculelor ne afl m în realit i întru totul concrete. ci prin prelucrare descoperim diferen e între tiin ele naturale moderne i antroposofie. Dar ve i vedea c se poate desf ura pe aceast baz . Astfel a i captat cu matematica un adev r interior. putem vedea. ci rezult o diferen ial . unica sa publica ie. îl consider de la început cum trebuie matematic. Nu este pe de-a-ntregul adev rat c diferen a dintre integrale este zero. pe de o parte. este considerat unul din fondatorii geometriei neeuclidiene hiperbolice. Farkas (Wolfgang) Bólyai (1775-1856). de asemenea. A studiat problema liniilor paralele i. Pentru c pornind de la trivial ridic m construc ii despre vedere i nu consider m c atunci când avem în vedere spa iul vizual trebuie s calcul m cu mi carea vertical inevitabil . s raport m integralele la mecanic . Carl Friedrich Gauss (1777-1855). prin aceasta. ob ine i formulele acustice i. ci trebuie s scriem: dx=œ œ + Dac îmi creez posibilitatea ca prin c ut ri repetate de astfel de integrale i diferen iale s ob in ecua ii diferen iale corespunzând lui dx.

i totu i sim urile noastre ne înva c ele sunt într-adev r intrinsece deosebite deoarece în ciuda tuturor asem n rilor mâna stâng nu este con inut între acelea i frontiere ca i mâna dreapt (adic nu sunt congruente) iar o m nu care se potrive te pe o mân nu poate fi purtat de cealalt . Nu exist între ele diferen e ra ionale. Bernhard Riemann (1826-1866). Teza sa despre Ipotezele de la baza geometriei a dezvoltat geometria diferen ial prin generalizarea ei în spa iul n-dimensional. Dac F este o figur în plan i F' figura sa oglindit de cealalt parte a axei a.putea demonstra pe baza celorlalte axiome. prima este o expresie a rela iilor spa iale. adic pe baza a a-numitei geometrii absolute. cei trei matematicieni cita i mai sus au ajuns la concluzia c acesta nu se poate demonstra i c înlocuindu-l cu postulate care îl neag se ob in sisteme necontradictorii. i Gegenden im Raum (Domenii în spa iu) [1768].) Niciunul dintre studiile sale asupra acestui subiect nu a fost publicat în timpul vie ii lui. vezi Zöllner. Aceasta a oferit un stimulent pentru cercetare (pe atunci în copil ria ei) în spa ii multidimensionale. iar cel de-al doilea exemplu rezult din Äaltoirea³ pe acela i trunchi a postulatului care afirm c printr-un punct exterior unei drepte nu se poate trasa nicio paralel la acea dreapt . Wirkungen in die Ferne (Efecte la distan ) [1878a]. Riemann a fost primul care a f cut deosebire între nem rginirea i infinitatea spa iului. Primul exemplu rezult prin Äaltoirea³ pe trunchiul geometriei absolute a postulatului care afirm c printr-un punct exterior unei drepte se pot trasa cel pu in dou paralele la acea dreapt . În cele din urm . în toate p r ile sale. §§9-11. adic a structurii geometrice a spa iului (topologia). pentru c . 220227. în timp ce ultima este o consecin a rela iilor numerice. pp. cu mâna mea sau cu urechea mea decât imaginea ei în oglind ? i totu i nu pot înlocui originalul prin ceea ce v d în oglind . Figurile simetrice în oglind care sunt a ezate în acela i plan. de i evident contrare Äintui iei³ euclidiene. cele hiperbolice cum este cea a lui Lobacevski-Bolyai i cele eliptice cum este cea a lui Riemann. intrinsece. dac originalul este mâna dreapt . postulatul paralelelor. Figura 68 arat câteva stadii ale acestei rota ii în proiec ie normal pe plan. matematician din Gottingen i primul care a descoperit geometria neeuclidian eliptic . care sunt deci simetrice fa de o ax . § 13: ÄCe poate fi mai asem n tor. 2. pot fi f cute s coincid prin mi c ri spa iale continue. sub o form mascat . imaginea sa în oglind este o mân stâng iar imaginea unei urechi drepte este o ureche stâng i nu poate lua locul originalului ei. Immanuel Kant a atras aten ia asupra acestui fenomen în cartea sa Prolegomena [1783]. Aceast distinc ie a condus la diferen ierea clar dintre topologie i geometria diferen ial . Vezi Reichardt [1976]. 106 . F poate fi f cut s coincid cu F' printr-o rotire spa ial în jurul axei a. Fiecare a a-zis demonstra ie con inea îns . Kant a luat acest fenomen ca o dovad c fiin ele umane sunt capabile de a cuprinde numai percep iile senzoriale ale obiectelor adic aparen ele lor i nu natura lor intrinsec . 3. a a-numitele geometrii neeuclidiene.³ Vezi de asemenea lucr rile lui Kant Lebendige Kräfte (For e vii) [1746]. Vezi Scholz [1980]. Pentru o analiz a concep iei lui Kant despre spa iu cu privire la problema dimensiunii.

figura rotit prin spa iu pare a pierde o dimensiune trecând prin axa a i devine paralel cu direc ia de proiec ie. (În sensul geometriei proiective. care sunt imagini în oglind fa de planul a. figura tridimensional F pare c pierde o dimensiune trecând prin planul bidimensional a.) În proiec ia sa pe plan. pot fi transformate una în cealalt printr-o afinitate ortogonal tridimensional cu planul a ca plan al afinit ii (figura 69). Observa i c contururile figurilor F i F' pot fi f cute s coincid prin rota ii în plan (adic în jurul unor puncte din plan) numai dac sunt desf cute în segmente de dreapt care sunt rotite în jurul anumitor puncte de pe axa a.Interpretat ca figur plan . 107 . Aceast transformare poate fi interpretat ca o proiec ie ortogonal (în spa iul tridimensional) a unei rota ii euclidiene cvadridimensionale în jurul planului a. În aceast proiec ie. Dac suprafa a lui F este desf cut în fe ele corespunz toare. acestea pot fi rotite în jurul axelor corespunz toare din planul a pentru a forma suprafa a lui F'. Printr-o opera ie analog . aceast transformare reprezint o proiec ie ortogonal pe axa a. cele dou figuri geometrice tridimensionale F i F'. aceasta este o perspectiv de ax a i centrul A pe linia de la infinit a planului.

Bazându- i teoriile pe aceast analogie dintre figurile simetrice bi i tridimensionale, August Ferdinand Möbius a fost, se pare, primul matematician care a conceput posibilitatea unui spa iu cvadridimensional în care figurile simetrice tridimensionale pot fi f cute s coincid f r întreruperea contactului (vezi Calculul baricentric al lui Möbius [1827], §140, not ). Totu i el a respins aceast idee ca fiind Äimposibil de gândit³ i nu a urmat-o mai departe. 4. Faptul c avem doi ochi face posibil percep ia adâncimii; vezi, de asemenea, r spunsurile la întreb rile lui A. Strakosch, 11 martie, 1920, retip rite în acest volum. Despre semnifica ia activit ii independente în perceperea dimensiunii adâncimii vezi întreb rile i r spunsurile din 7 aprilie 1921 (GA 76, retip rit aici) i nota 17 de mai jos. 5. (Johann Karl) Friedrich Zollner (1834-1882), astrofizician din Leipzig, considerat unul dintre fondatorii astrofizicii pentru contribu iile experimentale i teoretice la fotometrie i spectroscopie. Teoria lui despre structura cometelor a deschis direc ii pentru toate cercet rile ulterioare. Cartea sa Despre natura cornetelor Contribu ii la istoria i teoria cunoa terii (1886), ca aproape toate tratatele sale, con ine comentarii filosofice i istorice de mare r sunet, ca i critici polemice ale activit ii tiin ifice a contemporanilor s i. În leg tur cu studiile sale despre Principiile teoriei electrodinamice a rnateriei [1876], Despre efectele la distan [1878a] i Despre natura cometelor [1886], Zöllner a devenit familiar cu studiile contemporane ale geometriei neeuclidiene i multidimensionale. Pân la începutul anilor 1870 el a presupus c numai spa iul curb sau o a patra dimensiune ar putea explica anumite fenomene din fizic . În jurul anului 1875, cercet rile chimistului i fizicianului William Crookes (1832-1919) l-au determinat pe Zöllner s studieze spiritismul. El a dezvoltat ideea c existen a fenomenelor spiritiste s-ar putea explica prin presupunerea existen ei spa iului cvadridimensional i c aceste fenomene au dovedit c spa iul cvadridimensional este o realitate i nu doar o simpl posibilitate conceptual (Zöllner [1878a], pp. 273 i urm.). La scurt timp, Zöllner a început propriile sale studii asupra fenomenelor spiritualiste (vezi [1878b], pp. 752 i urm.; [1878c], pp. 330 i urm.; i în mod special [ 1878d]).
108

Pentru o sintez a experimentelor spiritiste ale lui Zöllner, vezi Luttenberger [1977]; pentru o analiz contemporan a lui Zöllner vezi Manifest rile spiritiste a lui Simony [1884]. Despre spiritism în general vezi Hartmann, Ipoteza spiritelor [1891 ] i Spiritism [1898]. Despre istoria spiritismului, din punctul de vedere al lui Rudolf Steiner, vezi conferin ele lui din 1 februarie i 30 mai 1904 (GA 52) i conferin ele din 10-25 octombrie, 1915 (GA 254). Zöllner a conceput Älucrurile în sine³ ale lui Kant ca fiind obiecte cvadridimensionale reale proiectate în spa iul perceptibil ca obiecte tridimensionale. El a g sit demonstra ia acestui mod de gândire în existen a figurilor tridimensionale simetrice în oglind care de i congruente din punct de vedere matematic nu pot fi f cute s coincid f r a pierde contactul una cu cealalt [în trei dimensiuni] (vezi nota 3): ÄDe fapt, spa iul care poate explica f r contradic ii lumea pe care o vedem trebuie s posede cel pu in patru dimensiuni, f r de care existen a actual a figurilor simetrice nu poate fi niciodat redus la o [singur ] lege³ (Zöllner [1878a], p. 248). Zöllner considera ideile lui Kant ca fiind precursoare ale propriilor sale vederi (vezi nota 2). În eseul citat, Zöllner descrie unele din caracteristicile unice ale tranzi iei de la a treia la a patra dimensiune. Atât considera iile sale teoretice cât i experimentele spiritiste sunt bazate pe aceste caracteristici. El începe cu o discu ie despre noduri în spa iul tridimensional i atrage aten ia asupra faptului c ele pot fi deznodate numai dac Äpor iuni ale corzii dispar temporar din spa iul tridimensional în m sura în care este vorba de fiin e de aceea i dimensionalitate (vezi nota 15). Acela i lucru s-ar întâmpla dac printr-o mi care executat în cea de a patra dimensiune un corp ar fi îndep rtat dintr-un spa iu tridimensional închis i rea ezat în afara acestuia. Astfel pare posibil s anul m a a-numita lege a impenetrabilit ii materiei în spa iul tridimensional într-un mod întru totul analog pentru a îndep rta un obiect din interiorul unei curbe închise con inut într-un plan prin ridicarea obiectului peste linia curbei f r a o atinge³ (Zöllner [1878a], p. 276). Vezi, de asemenea, nota 6. 6. O perpendicular poate fi construit în orice punct al unei suprafe e bidimensionale. Dac un punct P se mi c în sus de-a lungul perpendicularei, se distan eaz de toate punctele suprafe ei f r s - i schimbe proiec ia M pe suprafa . Dac M este centrul unui cerc, în timp ce punctul P se îndep rteaz de suprafa , el r mâne echidistant de toate punctele cercului, de i aceast distan cre te continuu. Dac l s m punctul P s se mi te de-a lungul perpendicularei pân când distan a de la centrul M devine mai mare decât raza cercului i apoi rotim perpendiculara pân când se a az în planul cercului, punctul P se va fi mutat în afara cercului f r a intersecta circumferin a. În mod analog, un punct P aflat în interiorul unei sfere poate ie i din interiorul acesteia f r a-i str bate suprafa a de îndat ce facem apel la cea de a parta dimensiune. Orice punct aflat în spa iul tridimensional poate p r si acest spa iu i poate p trunde în spa iul tridimensional în lungul unei drepte perpendiculare f r a atinge vreun punct din spa iul originar. Dac îndep rt m punctul central al unei sfere din spa iul tridimensional în acest mod, punctul M se va distan a din ce în ce mai mult de toate punctele suprafe ei sferei în mod egal. De îndat ce distan a fa de locul ini ial M este mai mare decât raza sferei punctul a fost scos din sfer i opera ia poate deveni vizibil prin rotirea liniei drepte în lungul c reia s-a deplasat puncul, ajungându-se din nou în spa iul tridimensional. 7. Arthur Schopenhauer (1788-1869): ÄLumea este reprezentarea mea; acesta este un adev r care se aplic oric rei fiin e vii, cunosc toare³ (Lumea ca voin i reprezentare, vol I, §I [1894], p. 29. 8. Rudolf Steiner folose te, de asemenea, acest exemplu în cartea sa Filosofia libert ii (GA 4), capitolul VI, ÄIndividualitatea uman ³, p. 106. Vezi, de asemenea, conferin a sa din 14 ianuarie, 1921 (GA 323, p. 252).
109

9. Rudolf Steiner discut aceste dificult i în detaliu în Filosofia libert ii (GA 4), capitolul IV, ÄLumea ca percep ie³ i în introducerea sa la Lucr rile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1), capitolul IX, ÄEpistemologia lui Goethe³, i capitolul XVI. 2, ÄFenomenul arhetipal³. 10. Rudolf Steiner folose te, de asemenea, aceast compara ie în conferin a sa din 8 noiembrie 1908 (GA 108) în care investigheaz mai îndeaproape rela ia dintre senza ie, percep ie, reprezentare i no iune. 11. Strict vorbind, aceast afirma ie despre tranzi ia de la cerc la linia dreapt este valabil numai în geometria euclidian . În geometria proiectiv cercul coincide atât cu tangenta care r mâne fix cât i cu dreapta de la infinit (vezi Locher [1937], capitolul IV, în mod special pp. 69 i urm.). Numai atunci când planul euclidian devine plan proiectiv prin încorporarea dreptei de la infinit este posibil s treac prin infinit (vezi, de asemenea, Ziegler [1992], capitolul III). 12. Acest fenomen este legat direct cu faptul geometric c este imposibil s treci prin infinit far s p r se ti domeniul geometriei euclidiene (vezi nota 11). Cu alte cuvinte, punctul pe care ni-l imagin m mi cându-se într-o direc ie nu este transformat în punctul pe care ni-l imagin m întorcându-se înapoi din cealalt parte. Ceea ce leag cele dou por iuni ale liniei drepte pe care le putem imagina senzorial ca fiind legate prin infinit este legitatea pe care o putem în elege, ceea ce le separ este alc tuirea lor reprezentat a fi din puncte. 13. Rudolf Steiner folose te în mod repetat metafora sigiliului, a cerei de sigilat i a amprentei, în leg tur cu considera iile epistemologice, cu privire la rela ia dintre lumea obiectiv i con tien a individual a celui ce cunoa te. Aspectul decisiv al acestei metafore este acela c în ea, ca în domeniul psiho-fizic, transmiterea formei nu este legat de transmiterea substan ei. Vezi, de asemenea, eseul lui Steiner Filosofie i antroposofie (GA 35) i Fundamentele psihologice i pozi ia epistemologic a antroposofiei (GA 35), p. 138. 14. Oskar Simony (1852-1915), matematician i om de tiin din Viena, fiul geografului i cercet torului alpin Friedrich Simony (1812-1896) i profesor la Colegiul de Agrotehnic din 1880 pân în 1913. Studiile sale matematice se refer mai ales la teoria numerelor, topologia experimental a nodurilor i suprafe elor bidimensionale din spa iul tridimensional (vezi Müller [1931] i [1951]). Unele din modelele pe care le men ioneaz Steiner sunt ilustrate în tratatele lui Simony. Implicarea lui Simony în topologie era inspirat de întâlnirile lui cu experimentele spiritiste ale lui Zöllner (vezi nota 5). El s-a sim it înclinat s studieze problemele spa iale puse de descoperirea geometriei neeuclidiene i a celei multidimensionale. Investiga iile sale s-au extins la a include considera ii psihologice i epistemologice (vezi Simony [1883], [1884], [1886]). Simony tia c nu trebuie s se confunde domeniul empiric cu cel al ideilor matematice. Ca matematician, posibilitatea conceptual a spa iului cvadridimensional nu era o problem pentru el, dar nu putea s accepte teza lui Zöllner c toate obiectele în spa iul tridimensional sunt proiec ii ale obiectelor cvadridimensionale care nu sunt senzorial perceptibile. Totu i inten ia sa nu era s resping existen a fenomenelor spiritiste neobi nuite. Dimpotriv , el a sus inut, ca i Zöllner, necesitatea unor investiga ii tiin ifice exacte ale unor asemenea fenomene. El a ar tat, de asemenea, cum fenomenele spiritiste relatate de Zöllner ar putea fi demonstrate folosind metodele tradi ionale ale fizicii i psihologiei sau cel pu in reconciliate cu aceste domenii (Simony, Manifest ri spiritiste [1884]) . El a sim it c era important s se demonstreze c explicarea unor asemenea fenomene nu cerea p r sirea spa iului empiric tridimensional. El a ar tat c ipoteza lui Zöllner despre existen a spa iului cvadridimensional contrazicea experien a noastr obi nuit a spa iului; dac aceast ipotez este corect , obiectele din spa iul tridimensional obi nuit al fizicii sunt imagini-umbr pe care le putem schimba dup voie, f r s avem acces la prototipurile lor (Simony [1881b], §6 i [1884], pp. 20 i urm.). A a cum s-a ar tat, prin exemplul unei umbre proiectat de un obiect tridimensional pe o suprafa nu este posibil nicio schimbare a umbrei f r
110

Zöllner demonstreaz desfacerea nodurilor în spa iul cvadridimensional cu ajutorul unei analogii. f r s fie puse în leg tur cu a a-numita teorie a variet ilor superioare. dar. pot fi evitate autointersec iile. o band r sucit la 720° i închis inelar. cursul dezvolt rii pe care l-am ales eu face de asemenea clar de ce în investigarea diverselor sec iuni de primul i al doilea ordin am evitat s folosesc atât geometria analitic cât i calculul infinitezimal.) ÄDac aceste considera ii sunt transferate printr-o analogie la un nod din spa iul tridimensional.). Klein a vorbit cu el in timpul unei conferin e tiin ifice despre acest subiect cu pu in timp înainte de a publica un tratat în care discuta în treac t aceast tem . 169 i urm.³ F r a fi t iat. pot fi încorporate doar într-o geometrie empiric . [1881 b]). pp. 15. Klein s-a referit. adic fiecare nod dintr-un fir sau o panglic închis poate fi dezlegat pur i simplu prin tragerea firului sau panglicii. Conform unei relat ri a lui Zöllner [1878a]. pentru a r mâne independent de orice ipotez posibil despre natura spa iului perceput³ ([1883]. în forma de cruce. Cel mai simplu i mai faimos exemplu de acest gen este men ionat de Rudolf Steiner în conferin a sa. El a demonstrat c asemenea suprafe e pot fi t iate în moduri care sau nu le distrug caracterul de închidere sau produc noduri în anumite circumstan e (Simony [1880]. (Nota traduc torului: autointersec ia nu poate fi eliminat dac r mânem în plan. rotind o sec iune a curbei prin spa iul tridimensional în jurul unei linii drepte a ezat în plan. la aceast întâlnire i a exprimat opinia c aceasta a inspirat teza lui Zöllner despre existen a spa iului cvadridimensional i a semnifica iei sale în explicarea fenomenelor spiritiste (Klein [1926]. Experimentele topologice ale lui Simony inten ionau s investigheze natura spa iului tridimensional empiric opus spa iului curb sau oric rui spa iu matematic imaginabil: ÄFenomenele investigate aici. Ca matematician. În spa iul cvadridimensional nu exist noduri. de vreme ce apar in domeniului sim urilor. de asemenea. În timp ce Klein ([1876]. Simony era interesat în mod special de felul în care se dezvolt nodurile în suprafe e inelare curbate i în suprafe e închise neînnodate. [1881a]. f r t iere. întret ierea. În plus. de asemenea. pp. 478) discut subiectul doar în termeni generali. Durège [1880] i Hoppe [1880]). El cerceteaz mai întâi desfacerea unui nod bidimensional într-o curb închis (figura 70): f r a t ia curba. Felix Klein (1848-1925) pare s fi fost primul matematician care a atras aten ia asupra acestui fenomen la începutul anilor 1870. 272-274). 963 i urm. p. este u or de v zut c un asemenea nod poate fi legat i dezlegat numai prin opera ii în care elementele firului descriu o curb dublu îndoit .). Hoppe [1879] folose te un exemplu formulat analitic pentru a dezlega în mod concret un nod simplu tridimensional în spa iul cvadridimensional (vezi. pp. În Efecte la distan ([1878a].accesul direct la obiectul care o arunc . acest nod nu poate fi dezlegat în 111 .

Pp. sau trecerea printr-a patra dimensiune.spa iul tridimensional. Cu alte cuvinte. de i el nu-l men ioneaz explicit în lucr rile sale de topologie.³ (Zöllner [1878a].] Observa iile mele asupra form rii nodului dintr-un fir flexibil în diferite dimensiuni ale spa iului au fost inspirate de comunic rile orale ale lui Felix Klein. de vreme ce ultima face posibile rezultatele autoîntret ierii f r autoîntret iere (vezi Seifert/Threlfall [1934]. în m sura în care o pot percepe fiin ele cu aceea i dimensionalitate. aceste muchii curbe sunt r sucite una în jurul celeilalte. pe când în primul caz ele nu sunt. 16. [. transformând inelul r sucit într-un inel ner sucit (vezi tranzi ia de la figura 73 la figura 74). por iuni ale firului trebuie s dispar temporar din spa iul tridimensional. se ob ine o suprafa care este echivalenta cvadridimensional a unui inel cilindric (figura 72). ÄDac totu i ar exista printre noi fiin e capabile s fac mi c ri cvadridimensionale cu obiecte materiale. În al doilea caz. 3 i p. În spa iul cvadridimensional r sucirea poate fi desf cut f r vreo suprapunere. în opera iile indicate aici. 112 . aceste fiin e ar fi în stare s lege i s dezlege asemenea noduri cu ajutorul unei opera ii complet analoge cu dezlegarea nodului descris anterior.. 273-276).³ ÄÎn mod clar. profesor de matematic din Munchen. Fiind dat o panglic r sucit cu 360° înainte de a-i fi unite capetele într-un inel. Tot ce trebuie s facem este s rotim o sec iune anume a curbei din planul în jurul planului prin spa iul cvadridimensional (figura 71). p. de vreme ce era preocupat în primul rând de calitat ile empirice ale spa iului tridimensional. 315). Echivalen a unei benzi cilindrice ner sucite în spa iul tridimensional i a unei benzi cu o r sucire de 360° în spa iul cvadridimensional rezult din faptul c ambele inele sunt caracterizate de dou muchii care nu se intersecteaz . r sucirile care sunt multiplu întreg de 360° pot fi desf cute în spa iul cvadridimensional (vezi discu iile de mai jos). Este de presupus c Simony era con tient de acest fenomen. Desfacerea unui nod în spa iul tridimensional este într-adev r posibil întotdeauna dac sunt permise autoîntret ierea..

adic dac aparatul s u vizual include dou direc ii de proiectare i dac are abilitatea s le pun de acord. dar nu ar fi în stare s o experimenteze. Hinton a fost putemic influen at de tat l s u. A patra dimensiune [1904]. Dac nu. 78). chiar în spa iul cvadridimensional nu poate fi transformat într-un inel ner sucit în niciun fel f r a t ia suprafa a.Observa i c aceast operarie nu poate fi f cut asupra a a-numitei benzi Mobius. un inel cilindric încorporând o r sucire de 180° (figura 75). pe care nu o putem percepe senzorial. viziunea static într-un plan sau în spa iu poate fi interpretat ca proiec ia central a obiectelor din plan sau spa iu pe o suprafa . matematician i scriitor. Geometric vorbind. Banda Möbius a fost descris pentru prima dat de c tre Möbius [1865]. atât în structura lor cât i în diferitele lor moduri de ac iune. 31 martie 1905 18. a ceva ce intr de afar în lumea anorganic ³ (Hinton. de i o putem deduce. o asemenea fiin ar fi în stare s deduc c exist a treia dimensiune (a a cum fac oamenii cu vedere monocular pe baza experien ei i a numeroaselor ocazii de compara ie). Aceast fiin are o impresie indirect a celei de a treia dimensiuni numai dac este în stare s vad dinamic.) 17. (Acest fenomen are de-a face cu faptul c o asemenea suprafa nu poate fi orientat . James Hinton (1822-1875). incluzând câteva despre arta de a gândi în care respingea orice restric ii artificiale impuse gândirii sau experien ei de reglement ri de comportare religioase. §2. Prin leg tura p rin ilor s i cu Mary 113 . Aceast suprafa are doar o singur muchie. cu privire la fiin ele vii exist dovada. ÄPoate fi argumentat c simetria. De aceea unei fiin e tridimensionale cu acest tip de vedere toate obiectele i-ar ap rea ca fiind proiectate pe o suprafa . Conferin a a II-a Berlin. este dovada unei ac iuni într-o dimensionalitate superioar . un chirurg care a scris i el eseuri. Charles Howard Hinton (1853-1907) a ajuns i el la concluzia c fiin ele umane trebuie s aib patru sau chiar mai multe dimensiuni. p. §11. Astfel. indiferent de dimensiune. Charles Howard Hinton (1853-1907). sociale sau juridice. vezi Seifert/Threlfall [1934]. Pe baza geometriei i fizicii. Chiar faptul c fiin ele umane au vedere tridimensional e o dovad a naturii noastre cvadridimensionale.

apoi i-a petrecut restul vie ii în Statele Unite. Mary Ellen. tiin a ocult în rezumat (GA 13). El a fost respins sau ignorat în cercurile academice. Rezultatul este un p trat mai mare împ r it în patru p trate mai mici (figura 16). Hinton a întâlnit-o pe fiica lui Boole. Hinton i-a petrecut resul vie ii studiind problema celei de a patra dimensiuni. În conferin a sa din 24 mai. C utarea certitudinii i-a provocat în 1875 o serioas criz . s foloseasc metodele tiin ifice pentru a aborda spiritismul. Vezi explica iile corespunz toare din conferin a precedent . Lucr rile sale s-au concentrat asupra populariz rii ideilor despre spa iul cu patru dimensiuni i se ocupau în mod special cu felul în care trebuie dobândit abilitatea de a-l vizualiza. În leg tur cu asta Hinton a studiat tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune în diferite moduri pentru a crea un fundament solid pentru descrierea celei de a patra dimensiuni în spa iul tridimensional perceptibil. Aceast concep ie a întâlnit rezisten atât din partea materiali tilor care acceptau existen a a doar trei dimensiuni cât i din partea spiriti tilor care preferau s interpreteze a patra dimensiune ca având un caracter pur spiritual (vezi Ballard [1980]). Nu este posibil pur i simplu o reconstruc ie a ceea ce Steiner a vrut sa spun prin aceast analogie i nu exist nimic în lucr rile lui Hinton care s corespund cu acest tip de idea ie.Everest Boole (1832-1916). cubul cvadridimensional. 205-229). retip rit în acest volum. v duva matematicianului i logicianului George Boole (1815-1864). Zollner prezint pe scurt experimentele i opiniile sale despre realitatea celei de a patra dimensiuni. de exemplu. El a recurs la ideea c numai aranjarea obiectelor în spa iu ar putea conduce la o cunoa tere absolut cert . el a încercat s se elibereze de toate limit rile subiective impuse ca. În particular el a dezvoltat exerci ii metodice pentru dobândirea unei concep ii consecvente despre spa iul tridimensional. Figura cvadridimensional corespunz toare. prezentate aici. Fundamentul geometric al gândurilor lui Steiner. 1905. În acest articol. rezult când fiecare din 114 . el a descoperit un tratat de Friedrich Zö llner despre a patra dimensiune [1878e] în Quarterly Journal of Science (editat de William Crookes). în mod special de teosofi i arti ti avangardi ti (vezi Henderson [1983]. adiacente. pp. A tr it în Japonia pân în 1891. în 1886. Hinton credea c lumea include o extensie material în cea de a patra dimensiune i încerca s demonstreze aceast ipotez prin diverse experien e în psihologie i fizic . intens citit i foarte respectat de publicul laic. Hinton a studiat matematica la Oxford i a predat la diverse institu ii înainte de a p r si Anglia i de a pleca în Japonia. 20. iar pentru o vreme a p strat opinia c este posibil în acela i fel i dobândirea unei concep ii nonsenzoriale a spa iului cvadridimensional (vezi O nou er de gândire [1900] i A patra dimensiune [1904]). este urm torul: un segment de dreapt împ r it în jum tate poate fi transformat într-un p trat permi ând fiec rei jum t i de segment s fie latura comun a dou p trate mai mici. capitolul IV: ÄEvolu ia cosmic i fiin a uman ³ 21. Un cub împ r it în opt cuburi mai mici poate fi construit permi ând fiec rui p trat mic s devin suprafa :a comun a dou cuburi adiacente (figura 17). el a întâlnit problema subdiviz rii imaginii oglindite a dou cuburi i s-a întrebat dac acest fenomen nu s-ar putea dovedi a fi i el determinat în mod subiectiv. de i cu pu in succes. Steiner recapituleaz gândurile lui Hinton despre acest subiect. conceptele de Ädeasupra³ i Ädedesubt³ (Casting Out the Self [1886]. Crookes (chimist i fizician) i Zollner apar ineau ambii grupului de cercet tori universitari care încercau. Vezi Rudolf Steiner. el le utilizeaz într-un mod foarte diferit. În acest proces. În timp ce investiga aceast problem . În preocup rile sale cu exerci ii de gândire privind aranjarea cubului divizat în cuburi mai mici. Hinton a fost un scriitor controversat. 19. [1985] i [1988]). De i i Hinton folose te culori pentru a ilustra tranzi ia de la a doua la a treia dimensiune i în mod special tranzi ia de la a treia la a patra dimensiune. viitoarea sa so ie.

Mama lui Schouten. i asta pentru c propria lui munc academic cere foarte mult de la el deocamdat .T.cele opt cuburi mai mici ale cubului tridimensional este interpretat ca grani a comun a dou cuburi cvadridimensionale. De vreme ce inten ionez s in câteva conferin e despre a patra dimensiune. Conferin a a III-a Berlin. atât el cât i 115 . a fost g sit în biblioteca lui Rudolf Steiner. dar el spune c pentru moment nu poate s fac acest lucru cu o con tiin clar pentru c nu a fost în stare s in pasul cu studiile sale teosofice. Cartea lui Schouten. Slav Domnului. Schouten a studiat matematica de unul singur i a scris cartea Grundlagen der Yektor und Affinoranalysis [ 1914] pe care a prezentat-o ca diserta ie la Universitatea din Delft. Aceste conferin e sunt destinate mai multor cercuri. inten ionând s renun e la Societatea teosofic . Schouten. m-am oprit s v spun la revedere. Dup ce a studiat ingineria electric la colegiul tehnic din Delft. Pân acum a fost g sit numai o indica ie a leg turii dintre Schouten i Rudolf Steiner. unde a r mas pân în 1943. în acest an. J. Ca urmare. Mi-a spus c î i face un scop din a studia serios tot ceea ce întreprinde în via a lui. Primul manuscris al lucr rii sale a fost trimis la Academia Regal . cu o dedica ie personal a autorului.S. era membr a Societ ii teosofice i mai târziu a Societ ii antroposofice. el ine conferin e s pt mânal despre matematic la Delft i despre electricitate la Rotterdam. modelele folosite pentru conferin a dumneavoastr se afl înc în posesia dumneavoastr . Domnul Schouten dup toate probabilit ile. Rezultatul este un cub cvadridimensional împ r it în 16 cuburi cvadridimensionale. incluzându-l pe cel din Delft. Al dumneavoastr sincer. Schouten M. 17 mai 1905 22. În arhivele Rudolf Steiner Nachlassverwaltung exist o scrisoare a lui Schouten c tre Steiner. a a încât nu este în stare pentnt moment s reia din nou studiile teosofice. A. va deveni membru al Societ ii antroposofice. Schouten i-a practicat profesia pentru câ iva ani la Rotterdam i la Berlin. Partea care se refer la aceast conferin este urm toarea: Delft 1 decembrie 1905 Stimate domnule doctor. dar din p cate dumneavoastr era i deja plecat. În plus. matematician olandez din Delft. este vorba de Jan Arnoldus Schouten (1883-1971). La pu in timp dup aceea a fost numit profesor la Delft. În aceast scrisoare se spune printre altele: ÄAm fost foarte încrez toare c fiul meu. În s pt mâna în care ve i fi la Haga. Înainte de a pleca acas în iulie. H. 1913. într-o scrisoare (de asemenea din arhiva Steiner) de la mama lui Schouten c tre Rudolf Steiner. care a fost fondat cu pu in timp în urm . Societatea de filosofie din Amsterdam i-a cerut s in o conferin despre conceptele sale de matematic imaterial . a dori s v rog cât se poate de prietene te s -mi trimite i modelele. datat 4 martie. Pentru a fi în stare s în eleag teoria general a relativit ii.

Pronun ia tesserakt apare de asemenea în lucr rile sale. 65 i urm. Hinton a folosit câteva sisteme de culori i distribu ii de culori. 29. Cre tinismul ca fapt mistic (GA 8.A. Geea. A patra dimensiune [1904]. 116 . probabil datorit diferitelor moduri de a adapta folosirea culorii de c tre Steiner (în mod special albul). El vedea reprezentarea bidimensional a figurilor tridimensionale ca preg tire pentru reprezentarea tridimensional a figurilor cvadridimensionale (vezi O nou er de gândire [1900]. Aceasta apare evident în proiec ia paralel a acestei mi c ri pe un plan adic în spa iul bidimensional (vezi figura 88). plus cele patru produse de laturile în mi care. trecându-le de la tabla neagr la hârtia alb . Un cub m rginit de ase suprafe e poate fi creat mi când un p trat cu cele patru laturi ale sale în spa iul tridimensional. Ei ar dori s participe la conferin ele dumneavoastr publice. Die Mytologie der Griechen [ 1966].Ch. Steiner pare s se fi referit la o versiune mult simplificat a unuia dintre sistemele lui Hinton. ÄCare este cea mai important ?³ ÄCea revelat ³. i A patra dimensiune [1904]. pe care Rhea l-a încredin at mamei ei. un articol din Verhandelingen der Koninglijke Akademie van Wetenschapen te Amsterdam a ap rut în 1918. con ine aproape acela i ra ionament i figuri identice. Vezi lista lucr rilor lui Hinton în Bibliografie. a a cum este u or de v zut dintr-o proiec ie paralel a mi c rii cubului în spa iul tridimensional (vezi figura 90). capitolul I. sec iunile 1 i 2. Diferitete transcrieri ale conferin ei difer substan ial în acest loc. partea a II-a. Cronos (a nu fi confundat cu Chronos sau Timpul) este unul din fii lui Uranus i al Geei. de Hinton. S-a c s torit cu sora lui Rhea care a dat na tere la trei fete (Hestia. Vezi Teosofia lui Rudolf Steiner. de asemenea. Platon (427-347 î. cu excep ia lui Zeus.). Probabil ele au fost returnate lui J. Timaeus 36b-37a. Aceste modele nu s-au g sit printre lucrurile lui Steiner dup moartea sa. iar fiut meu crede c i unii din colegii lui ar putea participa dac subiectul li se pare interesant. Nu este evident din contextul conferin ei dac Steiner a inten ionat ca culorile s sugereze atribute specifice ale dimensiunilor corespunz toare. Cele ase suprafe e constau din p tratele de început i de sfâr it.) 24. Basmul: Între timp regele de aur spuse omului cu lampa: ÄCâte taine cuno ti?³ ÄTrei³. 32. Cronos i-a devorat pe to i. capitolele I-IV i VII. 31. Vezi. 26. 28. capitolele XI-XIII). În cursul vie ii sale. Schouten (vezi scrisoarea din nota 22). El a fost remarcat mai mult pentru lucr rile de popularizare ale acestui subiect decât pentru originalitatea sa matematic . r spunse b trânul.³ Primul articol al lui Schouten din Verslagen en Mededeelingen der Koninglijke Akademie van Wetenschappen a ap rut în 1917 în volumul 26. r spunse b trânul. 24 mai 1905 27. în volumul 12. mi carea unui cub cu ase suprafe e în spa iul cvadridimensional creeaz o figur cu opt cuburi formând frontierele sale cubul ini ial i cel final.). Hinton a dezvoltat i popularizat nu una ci mai multe metode de reprezentare a spa iului cu patru dimensiuni în spa iul tridimensional perceptibil. vol. 23. capitolul XII. pp. 25. 30.so ia lui au asimilat adev rurile despre reîncarnare i karm . plus ase cuburi create prin mi carea fe elor . Hinton pare s fi atribuit termenul tessarakt figurii cvadridimensionale analog cubului. I. Sper c dumneavoastr i fiul meu ve i g si prilejul s v întâlni i. Conferin a a IV-a Berlin. La fel. (Vezi Kerenyi. Conversa ii ale unor emigran i germani. dar pare improbabil. Johann Wolfgang von Goethe (1749-1832). Demetra i Hera) i la doi fii (Poseidon i Zeus).

cuburile 7 i 8 Äcoincid³ i nu pot fi deosebite în spa iul tridimensional prin mijloace directe. camera de studiu a lui Faust.33. partea I. Felicit ri în noua ta carier ! 34. 35. Pu in aer de foc ce eu voi preg ti U or ne va ridica de la p mânt Deveni i mai u ori. Vezi Rudolf Steiner. Dar nu adu o boccea prea mare În timp ce faci acest pas îndr zne . repede noi ne vom ridica. în cazul unui cub desf urat în plan: Pozi ia p tratului 6. Ibidem. Geneza 1:2. Misterul biblic al Crea iei (GA 122). direct deasupra p tratului 5. versetul 2065: Mefisto: Întindem acum pur i simplu mantia Care ne va purta pe amândoi prin aer. Vezi nota 30. 37. în mod special conferin a din 20 august. latura inferioar a p tratului 4 i laturile dreapt i stâng a p tratelor 3 i 1 trebuie v zute ca identice cu laturile p tratului 6. 1910. Suprafe ele de jos i de sus ale cuburilor 5. respectiv 6. Geneza. scena 4. 117 . Faust. Latura superioar a p tratului 2. Desf urarea unui cub face s fie u or de observat coinciden a dintre muchiile celui de al aselea p trat i cele ale p tratelor vecine (figura 77). 31 mai 1905 36. În mod corespunz tor. de Goethe. Situa ia descris aici corespunde cu figura 76. Conferin a a V-a Berlin. nu poate fi descris în mod direct în plan. din dreapta i din stânga ale cuburilor 3 respectiv 4 i din fa i din spate ale cuburilor 1 respectiv 2 constituie de asemenea suprafe e ale cubului 8.

octaedrul. Suprafe ele celui de al optulea cub trebuie considerate ca fiind identice cu suprafe ele cuburilor vecine. S începem cu triunghiurile echilaterale (figura 79). Trei asemenea triunghiuri pot forma un vârf de tetraedru. Astfel. 118 . În fiecare din cele cinci poliedre regulate convexe cubul. dodecaedrul i icosaedrul toate unghiurile diedrelor formate de suprafe ele al turate sunt egale între ele. Dou triunghiuri echilaterale nu pot forma singure un vârf al poliedrului. 38. adic toate muchiile lor sunt egale între ele i toate unghiurile lor sunt egale între ele. trebuie doar s investig m câte poligoane se pot învecina în jurul unui punct. Suprafe ele oric rui poliedru regulat sunt poligoane regulate egale între ele. ase asemenea triunghiuri se a az într-un plan i nu pot forma un vârf. Valoarea comun a acestor unghiuri diedre este unic pentru fiecare poliedru regulat. patru formeaz un vârf de octaedru iar cinci formeaz un vârf de icosaedru. tetraedrul. în a a fel încât s ob inem o list complet a tuturor poliedrelor regulate posibile.Figura 78 arat situa ia corespunz toare în cazul unui tessarakt.

190 i urm. de asemenea. Schoute [ 1905]. Într-un cub. Trei pentagoane regulate formeaz un vârf de dodecaedru. prelungindu-le. Grupul de simetrii a hemiedralelor este redus în mod corespunz tor (subgrupul holoedralelor de ordin 2). formele tetradoedrice. Rudolf Steiner se refer aici la o procedur standard din cristalografia geometric .. Formele hemiedrale sunt poliedre cu jumatate din num rul de fe e ale formelor holoedrale corespondente. În acest sens. Trei hexagoane se a az într-un plan. iar patru hexagoane se suprapun. Un grup de simetrii care reprezint toate simetriile elementelor unei clase este numit o holoedrie. orice pereche de suprafe e secante se intersecteaz într-un unghi drept. 70 i urm. Deci nu pot exista mai mult decât cele cinci tipuri de poliedre regulate men ionate anterior. pp. vom ob ine întotdeauna. 129 i urm. Niggli [1924]. la intersec i. Indiferent ce suprafe e alegem. pp. Poliedrele apar inând acestor grupuri de simetrii sunt numite forme holoedrale. Ele sunt poliedre simple care pot fi transformate unul în cel lalt prin simetrii care apar in unui singur sistem de cristale. 39. Cele apte clase de cristale se bazeaz pe cele apte sisteme cristalografice de axe. pp. unghiuri drepte. 20 i unn. 40. prin reducerea num rului de suprafe e nu se mai ob ine un poliedru închis. într-un cub.. un tetraedru este o varia ie hemiedral a unui octaedru deoarece are jum tate din num rul de fe e ale acestuia. în timp ce patru se a az în plan. Pentru mai multe informa ii vezi Hochstetter/Bisching [ 1868]. dar patru asemenea pentagoane s-ar suprapune (figura 80). Cristalografii au introdus. 119 . poliedre cu a patra parte din num rul de fe e ale figurilor holoedrale corespunz toare i cu un grup de simetrii redus în mod corespunz tor (subgrupul de ordinul 4 al holoedrelor). Hemiedralele sunt derivate din holoedrale prin prelungirea unora dintre fe ele holoedralelor i prin dispari ia altora. În orice caz. i pp.Trei p trate pot forma un vârf de cub.

Un dodecaedru rombic este u or de construit cu ajutorul unui cub.41. Aceste patru axe sunt numite axele zonale ale dodecaedrului rombic adic fiecare din ele este paralel cu ase suprafe e ale acestei figuri. 120 . Aceste axe sunt. Aceste patru grupe a câte ase plane sunt numite zonele dodecaedrului rombic. O zon sau o asocia ie de zone este un set de cel pu in trei suprafe e care sunt paralele cu o ax zonal . Cele patru Äaxe³ men ionate în conferin sunt diagonalele dodecaedrului rombic care coincid cu diagonalele cubului. Înainte de toate sunt construite ase plane diagonale care unesc muchiile cubului dou câte dou (figura 82). axele celor trei zone ale cubului (figura 81). Prin axele cubului se în eleg aici cele trei direc ii perpendiculare care se intersectez în centrul cubului. Apoi sunt construite în afara cubului simetricele celor ase piramide interioare fa de cele ase fe e ale cubului (figura 83). o pereche de suprafe e este perpendicular pe fiecare ax . de asemenea.

Figura format de aceste suprafe e este un octaedru constând dintre cele patru perechi de suprafe e care sunt perpendiculare pe axele zonale (rotite cu 45°) ale dodecaedrului rombic (figura 85). 121 . 42. atunci axele trec prin centrele a opt din fe ele dodecaedrului. Trei suprafe e se intersecteaz în fiecare din vârfurile cubului în timp ce patru suprafe e se intersecteaz în fiecare din celelalte vârfuri. Pentru reprezentarea grafic : dodecaedrul rombic. Aceast proiec ie cauzeaz u oare distorsiuni ale figurilor în cauz . Observa i c Äaxele³ descrise aici reprezint o anume selec ie din cele apte diagonale posibile (segmentele de dreapt care unesc vârfurile opuse dou câte dou ). Pe lâng axele descrise în nota precedent . Dac un dodecaedru rombic este inut fix în timp ce axele sale sunt rotite cu 45° în jurul axelor perpendiculare ale cubului din care provine. Axele zonale trec prin vârfurile unde se întâlnesc trei suprafe e. un dodecaedru rombic are i axe perpendiculare pe fe ele sale. Ad ugând la aceste patru axe cele dou axe orizontale (rotite i ele cu 45°) ale cubului (vezi nota precedent ) rezult un sistem de ase Äaxe³.Deoarece nu toate vârfurile sale sunt la fel. un dodecaedru rombic nu este un poliedru regulat. fiecare suprafa a dodecaedrului rombic este perpendicular pe una din ele. distorsiuni care trebuie luate în considerare. ca i celelalte figuri geometrice descrise aici. este desenat în proiec ie paralel oblic care este cel mai potrivit mod de desen cu mâna pe tabl .

44. acela este un paralelipiped oblic. un octaedru. de asemenea. rezultatul este o figur geometric constând din trei axe perpendiculare i trei plane care le con in dou câte dou . Un dodecaedru rombic poate fi Äînjum t it³ în câteva moduri diferite (figurile 86 i 87). rezultatul prelungirii lor în spa iu este o Äfigur ³ care se întinde la infinit. prezentarea lui Steiner pare s fi fost în mod substan ial prescurtat . 46. în final. având ca rezultat faptul c diferite perspective se suprapun. T ind succesiv vârfurile unui cub în a a fel încât suprafe ele de sec iune s fie perpendiculare pe diagonalele cubului se ob ine mai întâi un cub-octaedru i. 122 .43. Atunci când aceast opera ie produce un poliedru închis. Indiferent care trei din cele ase plane sunt selectate. Aceast afirma ie presupune c t ierile vârfurilor tetraedrului sunt f cute paralel cu suprafe ele existente. Vezi. conferinta lui Steiner din 31 martie 1905. 45. Aici i în restul conferin elor. Înjum t irea num rului suprafe elor cubului nu produce noi unghiuri diedre. de asemenea. O asemenea figur poate fi v zut ca reprezentând spa iul euclidian tridimensional i este. fundamentul geometric al fiec rui sistem de coordonate euclidian sau cartezian. Dac cele trei suprafe e alese sunt perpendiculare între ele.

7 iunie 1905 47. Discul. respectiv ale unui tessarakt. 123 . O sfer (grani a unei bile) este bidimensional . Considerând cadrul format de muchiile unui cub. Cercul. Probabil c se face aceast referire la c r ile lui Hinton Roman e tiin ifice [1886]. Curbarea unei sfere solide d na tere unei figuri cvadridimensionale (într-un caz special. Curbarea unui disc d na tere unei figuri tridimensionale. cuburi curbe i tessarakt-uri curbe. Aceast sfer tridimensional se raporteaz la spa iul tridimensional a a cum o bil (suprafa a unei sfere obi nuite) se raporteaz la un plan. o parte dintr-o sfer cvadridimensional ). [Matematicianul David Cooper comenteaz : În ambele cazuri compara i figuri pline mai degrab decât grani e. o emisfer goal pe din untru. Putem numi figurile din aceast a doua serie p trate curbe. Steiner trece la construirea unei proiec ii paralele ortogonale a unui tessarakt în spa iul tridimensional. O nou er de gândire [1900] i A patra dimensiune [ 1904]. ci pur i simplu o vedere desf urat . 48.La seria p trat-cub-tessarakt putem ad uga o alt serie de figuri geometrice unde planele sau fe ele figurii sunt mai degrab curbate decât drepte sau plate. unui cub. Într-o asemenea figur elementele care formeaz muchiile i fe ele ei au acela i num r de dimensiuni ca i întreaga figur . luând una din diagonale ca direc ie a proiec iei. 49. Pe de alt parte. În mod similar. un cerc poate fi construit din dou segmente de dreapt ale c ror capete sunt unite. o proiec ie paralel oblic a cubului pe plan const în general din dou p trate care nu coincid.] Conferin a a VI-a Berlin. cubul respectiv tessarakt-ul. a a c volumul sferei bidimensionale înseamn bila tridimensional . În conferin a de fa . suprafa a sferic (sfera bidimensional ) i sfera solid (tridimensional ) sunt topologic echivalente cu elementele liniare care definesc grani ele unui p trat. bila i bila cvadridimensional sunt topologic echivalente cu p tratul. curbarea potrivit a unui segment de dreapt unidimensional ne d un segment bidimensional de curb sau într-un caz special un arc de cerc. În acest fel. În spa iul cvadridimensional se ob ine o sfer tridimensional atunci când sunt unite suprafe ele a dou sfere solide curbate (sfere bidimensionale). Strict vorbind. cu laturile paralele împreun cu segmentele care le unesc vârfurile corespunz toare (figura 88: proiec ia paralel oblic a unui cub). o suprafa sferic poate fi construit din dou discuri care au fost întâi curbate i ale c rei muchii au fost apoi unite. descrierea tessarakt-ului din conferin a precedent (31 mai 1905) nu este o proiec ie. în spa iul tridimensional.

50. Fiecare din aceste paralelograme se suprapune cu alte dou . în aceast conferin Steiner numea Äromb³ un p trat distorsionat sau oblic. Observa i c cele trei diagonale ale hexagonului reprezint . iar suprafa a hexagonului este acoperit de dou ori de c tre fe ele cubului. 51. Mai devreme. Asocierile de zon apar inând fiec rei axe adic cele patru fe e ale cubului care sunt paralele cu ea apar ca patru paralelograme sau romburi cu una din muchii coincizând cu axa corespunz toare. vârfurile A' i C coincid. Figura solid corespondent . 124 . paralelipipedul rombic al lui Steiner. de asemenea. Dac vedem tessarakt-ul ca fiind cadrul format din muchiile sale.Dac este aleas diagonala A'C ca direc ie de proiec ie. cele trei axe ale cubului. rezultatul proiect rii tessaraktului în spa iul tridimensional const din dou cuburi oblice paralele i din segmentele care unesc vârfurile corespunz toare (figura 90: proiec ie paralele oblice ale unui tessarakt). imaginea rezultat este un hexagon regulat (figura 89: proiec ia paralel ortogonal a cubului). dând na tere unui hexagon oblic i diagonalelor sale: Imaginile celor ase fe e individuale ale cubului pot fi reconstruite din acest hexagon desenând toate paralelogramele posibile definite de structura de linii existent . Când direc ia proiec iei este perpendicular pe planul de proiec ie. care este de fapt un paralelogram cu laturile rgale. este un cub oblic adic un paralelipiped ale c rui muchii au toate aceea i lungime.

cartea 7. celulele apar inând fiec rei axe sunt u or de g sit: ele sunt cele ase paralelipipede avâud una din muchii ce coincide cu acea ax . Republica. cele patru axe ale tessarakt-ului sunt axele zonale ale celor patru grupuri a câte ase celule fiecare (celula fiind oricare din cuburile care formeazl o Äfa ³ a tessarakt-ului). Cele trei axe perpendiculare ale cubului sunt totodat axele zonale ale celor trei grupuri a câte patru fe e fiecare. 514a-518c. 52.Când proiec ia se face de-a lungul diagonalei A'C. În dodecaedrul rombic. În prima figur sunt u or de urm rit imaginile celor opt cuburi definite de grani ele tessarakt-ului: ele sunt toate paralelipipedele posibile formate de muchiile structurii existente. Aceste paralelipipede includ cubul original.) Aceste patru axe sunt în acela i timp i proiec iile celor patru axe ale tessarakt-ului care sunt perpendiculare în spa iul cvadridimensional. Aceast situa ie nu se schimb în mod fundamental atunci când facem tranzi ia c tre dodecaednrl rombic. cele patru axe trec exact prin centrele acestor paralelipipede. Nu a fost înc posibil s stabilim unde folose te Schopenhauer aceast metafor . prin studierea tuturor celor opt paralelipipede ale unui dodecaedru rombic. A a cum putem descoperi. (Observa i c într-un dodecaedru rombic axele trec prin vârfuri mai degrab decât prin centrele fe elor. În proiec ie paralel . La fel. fiecare paralelipiped incluzând por iuni ale altor trei. Zöllner atrage aten ia asupra acestei interpret ri a alegoriei pe terii a lui Platon în eseul s u Über Wirkurtgen in die Ferne [1878a]. cu excep ia c în acest caz toate Äcuburile rombice³ (paralelipipede) se întrep trund în a a fel încât umplu spa iul interior al dodecaednrlui rombic de exact dou ori. Fiecare asemenea grup const din toate cele ase suprafe e care sunt paralele cu o singur ax zonal . 125 . axele tessarakt-ului trec prin centrele cuburilor care formeaz Äfe ele³ sale. Platon. Cele trei axe ale unui cub trec prin centrele p tratelor fe elor. Cele patru diagonale ale dodecaedrului rombic care apar în proiec ia tessarakt-ului sunt axele zonale ale celor patru grupuri de ase fete ale dodecaedrului rombic. 260 i urm. 53. ca în cazul cubului. capetele A' i C coincid i se ob ine un dodecaedru rombic cu patru diagonale. centrul unui cub este transformat în centrul paralelipipedului corespunz tor. cubul deplasat (oblic) i cele ase paralelipipede care au câte o fa comun cu cubul original i cu cel deplasat. În mod analog. pp.

22 octombrie 1908 67. 57. Despre spa iul multidimensional Berlin. 64. Spa iul Cvadridimensional Berlin. rezultând un spa iu proiectiv. Vezi nota 6. Vezi autobiografia lui Rudolf Steiner. Autobiografie. Nu ne-a fost posibil s confirm m presupunerea c aceast afirma ie a lui Steiner se refer la concep ia lui Zöllner despre acest subiect. În acest pasaj. Vezi conferin ele lui Steiner din 24 i 31 martie 1905 precum i notele înso itoare. conferin a I. explica ia din conferin a sa din 24 martie 1905 i notele înso itoare. 281 i urm. vezi. Vezi nota 46. în Roman e tiin ifice [1886] (pp. Restul textului acestei conferin e încorporeaz fragmente de traduceri citate în eseul lui Haase [1916]. conferin a a V-a. care a ajutat la clarificarea sensului lui. 63 i conferin a sa din 3 aprilie 1922 ÄDie Stellung der Anthroposophie in den Wissenschaften³. Vezi explica iile de la începutul conferin ei precedente (7 iunie 1905) i notele înso itoare. Exodul 19. Vezi nota 46. capitolul III. 69. r spunsul lui la întreb rile puse de A. de asemenea. 55. conferin a a V-a. Vezi. Vezi conferin a din 24 martie 1905. În pasajele care urmeaz . pp. 62. i de asemenea Exodul 33 i 34. de asemenea. cele trei regiuni superioare ale rii spiritului sunt numite regiunile Arupa. 56. Teoria lui Zöllner despre comete (vezi Zöllner [1886]) a devenit baza i punctul de plecare pentru teoria modern conven ional despre comete i nu exist nicio indica ie c Zöllner ar fi v zut vreo leg tur între teoria sa despre comete i ideile spiritualiste despre spa iul cvadridimensional. de asemenea. care erau bine cunoscute i populare în timpul lor: Abbott. Vezi nota 1. în Damit der Mensch ganz Mensch werde: Die Bedeutung der Anthroposophie im Geistesleben der Gegenwart (GA 82). 65. sfera tridimensional în spa iul cvadridimensional care este format prin curbarea i ata area a dou sfere tridimensionale. în contrast cu cele patru regiuni inferioare sau Rupa. Un episod al lumii plate [1907]. 20. 7 noiembrie 1905 60. Vezi. 61. Devachanul superior i inferior sunt domenii cere ti pe care sufletul le str bate dup moarte. Vezi nota editorului la Die Grundelemente der Esoterik (GA 93a). Un spa iu proiectiv nu are limite sau grani e. Rudolf Steiner se refer la planul îndep rtat (sau absolut) al spa iului euclidian. Lumea plat [1884]. 59. conferin a I. ci mai degrab echivalentul s u topologic. 70. În literatura teosofic . conferin a lui Rudolf Steiner din 17 mai 1905. de asemenea. capitolul ÄO lume plan ³. însemnând c putem c l tori spre Äinfinit³ în orice direc ie i ne putem întoarce din direc ia opus . Strakosch la 11 martie 1920. Vezi Teosofia lui Rudolf Steiner. Vezi introducerea la Geometria cu patru dimensiuni [1914]. Capitole în cursul vie ii mele (GA 28). Hinton. 58. întreb rile i r spunsurile din 7 aprilie 1921 (GA 76) i 12 aprilie 1922 (GA 82). 22 i 26 august 1923 (GA 227). 63. 126 . 66. urm toarele c r i. Vezi. 129-159) i Hinton. conferin ele din 19. Rudolf Steiner se bazeaz pe studiile lui Riemann asupra geometriei variet ilor n-dimensionale. conferin a lui Rudolf Steiner din 10 aprilie 1912 (GA 136).54. Ceea ce pare c în elege Steiner aici prin tessarakt nu este un cub cvadridimensional în sensul îngust. 68. p. Primele studii matematice asupra problemei spa iului multidimensional dateaz de la mijlocul secolului al XIX-lea. Despre problema dimensionalit ii în leg tur cu planurile sau regiunile lumii spiritelor.

Stuttgart. Aceste r spunsuri la întreb ri au fost date dup o conferin despre cre tinism (înc nepublicat în edi ia complet a operelor lui Rudolf Steiner). 2 septembrie 1906 3. primul conflict de idei transcendentale . În acest tip de spa iu. Kant arat c argumentele pot fi prezentate atât pro cât i contra infinit ii spa iului. §50-53. Totu i obiectul poate fi u or mutat în afara cercului. Antinomiile ra iunii pure.i-r spuns a avut loc în timpul ciclului de conferin e Vor dem Tore der Theosophie (GA 95). La fel. Spa iul proiectiv este închis în sine. aceasta nu se aplic spa iului astral a c rui structur este înrudit cu aceea a spa iului proiectiv. Idei cosmologice .) Nürnberg. Pe baza desenului care a fost p strat (figura 62). 8. inut în fa a sec iei de la Berlin. 2. Afirma iile lui Rudolf Steiner sunt bazate aici pe descoperirea c geometria euclidian este inclus în geometria proiectiv . 5. un obiect aflat în interiorul unei sfere din spa iul tridimensional nu poate fi înl turat f r a str punge sfera. Introducere la orice metafizic viitoare [1783]. care este definit de legile geometriei euclidiene. O linie dreapt proiectiv nu are asemenea limite în privin a ordon rii punctelor sale ea este închis ca un cerc. 127 . 7. pornind de la un punct fix. adic putem s ne îndrept m. Aceast sesiune întrebare. Jan Arnoldus Schouten (1883-1971).NOTE ‡ PARTEA a II-a Berlin. afirma ia poate fi un fragment al unei explica ii cu aproximativ urm torul con inut: în a doua dimensiune un obiect bidimensional aflat în interiorul unui cerc nu poate p r si cercul f r s -i intersecteze circumferin a. Kant. prin spa iu Rudolf Steiner în elege spa iul ordinar. i anume doar ca imagini mentale (moduri de a privi lucrurile sau fenomenele) ale lucrurilor în sine. Aceast sesiune întrebare. Dac ele sunt în elese în sensul în care spune Kant. i Critica ra iunii pure (1787). Aparent. Aceast întrebare sugereaz c problema celei de a patra dimensiuni era de actualitate chiar i în cercul apropiat lui Steiner i c prin conferin ele sale referitoare la a patra dimensiune el voia s trateze problemele de tiin a spiritului legate de aceasta. O linie dreapt euclidian dispare la infinit în ambele direc ii. perceptibil. Nu a fost înc posibil s reconstruim exact ceea ce vrea s spun aceast afirma ie.i-r spuns a avut loc în timpul ciclului de conferin e Apocalipsa Sfântului Ioan (GA 104). prin folosirea celei de a treia dimensiuni. atunci conflictul ideilor dispare. 4. §454 i urm. În acest tip de spa iu nu exist limite i nici infinit de neatins. Conform lui Steiner. originea acestei contradic ii const în presupunerea implicit c spa iul i obiectele sale trebuie luate ca date absolute i ca legi obiective ale lucrurilor în sine ( von Dingen an sich ). 22 octombrie 1908 1. conferin a din 17 mai 1905. infinitul (sau planul de la infinit atunci când acesta este încastrat în spa iul proiectiv) este o frontier impenetrabil . în orice direc ie pentru ca în cele din urm s ne întoarcem la acela i punct. Pentru el. cu excep ia trecerii prin cea de a patra dimensiune. 28 iunie 1908 6. (Vezi explica iile în conferin a din 24 martie 1905 i notele înso itoare. iar direc iile dreapta i stânga sunt separate de infinit (punctul de la infinit). Vezi nota 22.

unul dintre ele include punctul de la infinit al dreptei s. Moralia. 10. în sensul unui spa iu proiectiv. În geometria proiectiv se consider c ambele segmente leag punctele A i B unul de cel lalt. exist o por iune de leg tur lung i sub ire între cap i abdomen. Aceast afirma ie nu poate fi g sit în lucr rile lui Platon. Stephanus 718c). Vezi. 16. dar exist suficiente dovezi c îi apar ine i c este în armonie cu caractetul s u (Plutarh. ( Quaestiones convivales . care formeaz o sec iune a lucr rii sale Moralia. Dou puncte A i B ale unei drepte proiective s împart linia în dou segmente (figura 91). Din punctul de vedere al geometriei proiective. În geometria euclidian . 17. dar la câteva din speciile viespilor s p toare de galerii. întrebarea a doua.9. Termenul geometrie de pozi ie este un nume anacronic al geometriei sintetice proiective. Aceast sesiune întrebare. Aici. de asemenea. 2 noiembrie 1910 128 . de asemenea. Textul care a fost p strat este insuficient pentru a stabili dac Steiner atribuie spa iului astral o anumit curb geometric . Niciuna din multele subspecii ale acestor viespi descrise în literatura tiin ific nu se potrive te descrierii lui Rudolf Steiner. Düsseldorf. 14. Vine de la conversa iile inute la mas . în mod special la subspeciile viespilor de nisip. în Filosofie i antroposofie (GA 35). Plutarh adaug : Aceast afirma ie nu este de g sit nic ieri în scrierile lui Platon. toate teoremele din geometria euclidian având de-a face cu pozi iile i aranjarea punctelor. Berlin.i-r spuns i urm toarea au avut loc în timpul ciclului de conferin e Ierarhiile spirituale i lumea fizic (GA 110). Viespea gogoa ei de ristic de pe frunzele de stejar: discu ii similare despre posibilitatea ca p r i individuale ale unui întreg s se poat influen a reciproc f r a fi în contact spa ial se g sesc i în conferin ele lui Rudolf Steiner din 22 octombrie 1906 de la Berlin (în GA 96) i 22 martie 1922 de la Dornach (în GA 222). eseul lui Rudolf Steiner Matematic i ocultism (1904). Düsseldorf. dac aceast afirma ie poate fi cu adev rat atribuit lui Platon. Se poate ca cel care a luat notele s fi auzit gre it numele insectei. îns se consider c numai segmentul care nu con ine punctul de la infinit al liniei drepte leag unul de cel lalt cele dou puncte A i B. Acolo un participant la conversa ie spune: Dumnezeu face continuu geometrie. Este posibil ca Steiner s fi vrut doar s scoat în eviden rela iile structurale de pe o linie dreapt proiectiv i felul în care se comport acestea pe circumferin a unui cerc. cartea VIII. 15. se pare c Steiner folose te termenul sfer numai pentru a atrage aten ia asupra caracterului închis în sine al spa iului astral. 22 aprilie 1909 12. În sens topologic nu este echivalent nici cu planul proiectiv al unei sfere bidimensionale i nici cu spa iul proiectiv al unei sfere tridimensionale. Vezi notele la întreb rile i r spunsurile din 2 septembrie 1906 i 28 iunie 1908. povestite de Plutarh. O linie dreapt proiectiv închis în sine nu este curbat . 21 aprilie 1909 11. dreptelor i planelor ( i f r vreo opera ie de m surare) sunt v zute ca fiind cazuri particulare sau cazuri limit ale teoremelor de geometrie proiectiv . 13.

conferin a I. Notele unei sesiuni de întreb ri i r spunsuri dup o conferin public . 30. München. 22. Aceast sesiune întrebare. 5. 29. 167-177. Aceasta explic termenul diviziune constant . unde el ilustreaz acest principiu folosind exemplul cre terii unei plante i scoate în eviden repeti ia cu varia ie în procesul continuu al form rii frunzei. în Cre tinismul esoteric i conducerea spiritual a omenirii (GA 130). 8. 2. Notele unei sesiuni întrebare. vezi. 20. frac iile care aproximeaz aceste frac ii.i-r spuns din timpul unui ciclu de conferin e Psychosophie . Vezi Rudolf Steiner. iar întreb rile i r spunsurile au avut loc dup conferin a din 17 mai 1905. Semnifica ia repeti iilor în cuvânt rile lui Buddha este. 25 noiembrie 1912 21. Das Märchen a lui Goethe. Ad ugiri care au fost f cute la textul german de c tre editorul ini ial pentru a clarifica în elesul sunt bazate pe conferin a lui Rudolf Steiner din 7 iunie 1905. Dac continu m s diviz m segmentul conform cu Sec iunea de aur. capitolul 11). Despre legea repeti iei ca principiu elementar al lumii eterice. vol. 1 octombrie 1911 20. 5. 1. 25. nr. Basel.. 27. despre Lionardos geistige Grösse am Wendepunkt zur neuren Zeiten (GA 62). Evolu ia cosmic i fiin a uman . Rudolf Steiner se refer aici din nou la studiile lui Bernhard Riemann. care a fost influen at de Piero della Francesca (1410-1792) i Leonardo da Vinci (1452-1519).i-r spuns dup conferin a inut membrilor intitulat Eterizarea sângelui. conferin a lui Rudolf Steiner din 21 octombrie 1908 (GA 107). Sec iunea de aur (sectio aurea) numit i diviziunea constant rezult din dividerea unui segment de dreapt în dou segmente în a a fel încât raportul dintre segmentul cel mic i cel mare s fie acela i cu cel existent între segmentul cel mare i segmentul întreg. Autobiografie (GA 28). 3. 19. a scris Divina proportione (Vene ia. de asemenea. Nu a fost înc publicat în edi ia complet (GA) a operelor lui Rudolf Steiner. 129 .. Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 24 martie 1905 (conferin a I) i nota 14. concentrat asupra caracteristicilor matematice i estetice ale Sec iunii de aur. Aceast scriere era primul studiu complet.iruri sunt raporturile membrilor succesivi ai seriei lui Fibonacci 1. capitolul 4. care joac un rol major în aranjarea frunzelor la plante (phyllotaxis) (vezi Coxeter [1981]. Fra Luca Pacioli (c.18. Pentru discu ii ulterioare asupra legii oculte generale a repeti iei i repeti iei cu varia ie vezi tiin a ocult a lui Rudolf Steiner (GA 13). pp. Vezi r spunsurile la întreb rile premerg toare i notele înso itoare. Berlin. Interven ia lui Hristos eteric în evolu ia P mântului . Vezi nota l.i-r spuns a avut loc dup o conferin despre Wahrheiten der Geistesforschung" care a fost publicat în periodicul Mensch und Welt: Blätter für Anthroposophie. 1445-1517). inut la Berlin în Casa Arhitec ilor. 13 februarie 1913 26. rezultatul este un ir de segmente astfel încât raportul dintre oricare dou segmente adiacente este Sec iunea de aur.. 24. în Anthroposophie-Psychosophie-Pneumatosophie (GA 115). men ionat în conferin ele lui Steiner inute în 18 septembrie 1912 (GA 139) i în dup -amiaza zilei de 27 septembrie 1921 (inclus în GA 343). men ionate de câteva ori în conferin e. Mai mult decât atât. Oskar Simony (1852-1915). 23. Un alt caz al principiului repeti iei i al repeti iei variate în contextul Sec iunii de aur este apari ia Sec iunii de aur în frac iile continue. de exemplu. 1509) folosind desene copiate de la prietenul lui Leonardo. Notele unei sesiuni întrebare. 28.

Berlin. Dornach. inginer consultant independent în domeniul c ldurii i economiei de energie la Stuttgart. care din punct de vedere geometric reprezint un complex liniar. Stuttgart. În volumul II al conferin elor sale despre fizica teoretic [ 1944]. profesor de matematic i fizic la prima coal Waldorf din Stuttgart. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). formând astfel o punte c tre teoria numerelor hipercomplexe. Acest model î i are originile în investiga iile lui James MacCullagh (1809-1847). Mai târziu. Pân în prezent. § 15. de aici i din pasajele care urmeaz . În plus. vezi Whittaker [1951-1953]). p. Arnold Sommerfeld (1868-1951) discut un model de eter bazat pe ideea unui corp cvasielastic. inut la Berlin în Casa Arhitec ilor (publicat în GA 63). în conjunc ie cu rezultatul negativ al experien ei deplas rii eterului a lui Albert Michelson (1852-1931) i Edward Morley (1838-1923). întreb rile i r spunsurile din 7 martie 1920 i notele înso itoare. 1987. cu începere din 1913. Georg Herberg (1876-1963) este unul dintre primii ingineri cu doctorat din Germania. 192.) Nu mai este posibil s stabilim dac Steiner se referea aici indirect la scrieri despre teoria mecanic i elastic a luminii i dac se gândea la o extensie potrivit sau la un suplement la teoriile din vremea sa. Primul curs de tiin e naturale (GA 320). trebuie s inem cont c sugestiile lui Steiner pentru transformarea sau reformularea unei teorii despre eter pentru matematic i fizic nu trebuie imaginate doar în contextul unei fenomenologii pur materiale i energetice a luminii. Din acest punct de vedere remarcile lui Steiner. nu a fost descoperit nicio transcriere a conferin ei lui Baravalle. pp. Aceste întreb ri au fost puse de Hermann von Baravalle (1898-1973). care presupuneau toate existen a unui eter fizic cvasimaterial. Friedrich Dustmann [1991] arat c acest model de eter îndepline te toate cerin ele pentru o teorie a luminii pe care o prezint Steiner aici i în alte p r i. Un facsimil al acestei note este inclus în volumul Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. vezi r spunsurile lui Steiner la întreb ri din 31 martie 1920 (Blümel) i din 15 ianuarie 1921 precum i notele inso itoare. pe care Steiner o men ioneaz în r spunsul s u la o întrebare pus de Strakosch la 11 martie 1920. Întreb ri i r spunsuri în timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. nu sunt de interpretat ca o critic la fundamentele tiin ifice ale teoriei speciale a 130 . Stuttgart. (Despre evolu ia teoriilor eterului i statutul lor la sfâr itul secolului al XIX-lea i începutul secolului al XX-lea. pentru mai multe informa ii vezi Klein [1926]. de asemenea. dup o conferin a sa asupra teoriei relativit ii (Stuttgart. dup 1913. 33. În orice caz. baza acestui model de eter cvasielastic este un tensor antisimetric specific. 7 martie 1920 35. 158-161. a înlocuit ideea unui eter cvasimaterial dar a e uat în a-l elimina total din fizic . Sommerfeld arat c ecua iile mi c rii acestui corp iau forma ecua iilor electrodinamice ale lui Maxwell pentru spa iul vid. în mod special sec iunea 8. 1919 34. 7 martie 1920). Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. 36. Zwischen Tod und Wiedergeburt des Menschen (publicat în GA 63). 32. (Pentru mai multe despre acest subiect vezi Gschwind [1991]. Conferin a lui Rudolf Steiner din 19 martie 1914. teoria electromagnetic a luminii a lui James Clark Maxwell (1831-1879). Întreb ri i r spunsuri dup conferin a public Vom Tode . Ca o completare a acestei sesiuni de întreb ri i r spunsuri vezi. 27 noiembrie 1913 31.5 i [1986]. Teoria elasticit ii era unul din ajutoarele folosite de fizicienii secolului al XIX-lea în formularea variatelor lor teorii ale opticii. O not scris de Rudolf Steiner ca r spuns la o întrebare pus de Georg Herberg.

o proprietate a obiectului ca oricare alta pe care el o posed . Pân acum fizica a descris fenomenele accesibile ei imaginându-le aranjate în spa iul gol tridimensional i în timpul unidimensional. Timpul devine a patra dimensiune care este similar cu cele trei dimensiuni ale spa iului. Mi carea unui obiect poate fi conceput numai petrecându-se în rela ie cu alte obiecte. în afara obiectelor i evenimentelor i independent de ele. pp. Conform cu aceast concep ie despre spa iu i timp. ( O anumit distan de la un alt obiect este un atribut. de asemenea. întrucât aspectul tiin ific al matematicii era considerat înainte a consta în abilitatea sa de a stabili legile spa iului i timpului independent de observa iile asupra naturii. în GA 326). se întâmpl la o distan temporal de un alt eveniment. iar în afara acestor rela ii nu exist ceea ce noi numim spa iu. Rela iile dintre ele sunt inerente obiectelor. Astfel. se presupunea c spa iul i timpul exist în cantit i fixate. Aceast geometrie apare în lumea gândurilor pure. ci doar distan e relative fa de alte obiecte. Astfel distan ele spa iale i temporale între obiecte aflate în leg tur sunt similare i curg împreun . Berlin i Princeton. Când lu m în considerare faptul c mul i gânditori au acceptat numai acele aspecte ale tiin elor naturale care pot fi prezentate în termeni matematici.i-r spuns. fizician la Zürich. Niciun eveniment nu exist la un anumit moment în timp. 1919 (GA 194). Teoria relativit ii detroneaz aceast geometrie. teoria relativit i nu con ine nimic altceva decât anularea oric rei tiin e reale despre natur . 131 . Din aceast perspectiv distan a dintre dou obiecte apar ine obiectelor însele. în conferin a c tre profesori din 25 septembrie 1919 (GA 300a) i în conferin a din 16 februarie 1924 (GA 235). pe când presupunerea existen ei unui spa iu independent i a unui timp independent conduce la gânduri contradictorii referitor la aceste procese. fondatorul teoriei speciale a relativit ii i a teoriei generale a gravita iei. distan a i durata nu apar in obiectelor i evenimentelor. ci mai degrab ca un apel la o completare potrivit a perspectivelor fizicii prin metodele i conceptele tiin ei antroposofice a spiritului (vezi. Afirma ii similare despre comportamentul energiei se g sesc în întreb rile i r spunsurile din 12 noiembrie 1917 (GA 73). Numai obiectele exist . 590-593. În acest caz. se spune c obiectele naturale i procesele naturale determin rela iile spa iale i temporale. 37. Un eveniment petrecut cu un obiect poate fi descris numai ca având loc la o distan spa ial i temporal de alte evenimente. aceste obiecte i evenimente trebuie s furnizeze matematica. cu privire la evenimente se m surau durate în timp. Singurul pasaj din scrierile lui Steiner adresat teoriei speciale a relativit ii se afl în Enigmele filosofiei (GA 18). Acest pasaj este de importan fundamental pentru evaluarea tuturor comentariilor lui Steiner despre teoria relativit ii din conferin e i sesiuni de tip întrebare. Remarci asem n toare ale lui Steiner privind oscila ia elastic / intoarcerea luminii. nu mai putem spune c legile geometriei pot fi enun ate înainte ca obiectele s fie observate. o geometrie care poate fi aplicat lumii obiectelor. acest pasaj va fi citat aici în întregime: O nou direc ie în gândire a fost stimulat de încercarea lui Einstein de a transforma conceptele fundamentale ale fizicii. Niciun obiect nu are o pozi ie în spa iu. obiecte ale c ror rela ii pot fi descrise în termenii geometriei. Cu privire la obiecte se m surau distan e în spa iu. din contra. conferin a sa din 6 ianuarie 1923. Geometria devine o parte a fizicii. Aceast concep ie a fost contracarat de teoria relativit ii introdus de Einstein. Singurul factor cert este abandonat incertitudinii. El admite ceva similar i despre timp. Acum. iar obiectele trebuie s i se supun . Putem spune c în lume rela iile trebuie s se supun legilor care au fost formulate în gândire înainte ca obiectele s fie observate. sunt de g sit în conferin a sa din 6 decembrie.relativit ii a lui Einstein. Numai de la acest punct de vedere se a teapt s ofere explica ii neeronate ale anumitor procese din fizic . Pentru a clarifica concep ia de baz a lui Steiner asupra teoriei relativit ii. Presupunerea existen ei independente a spa iului face posibil conceperea unei geometrii pentru acel spa iu. Albert Einstein (1879-1955).

Planck. Faptul c teoria relativit ii ne for eaz s gândim în acest mod î i arat valoarea în evolu ia concep iei noastre despre lume. Einstein. Lista nu pretinde c este exhaustiv . spa iu. Semnifica ia teoriei relativit ii const în sublinierea necesit ii de cunoa tere a spiritului care este c utat prin mijloace spirituale i independent de observa iile noastre asupra naturii.Conform cu acest punct de vedere. 1995. 114/115. TR. (Baravalle) difrac ia luminii 132 . Pentru discu ii ulterioare despre probleme specifice privitoare la teoria relativit ii adresate de aceast sesiune de întreb ri i r spunsuri. ad ugirile la aceast not în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. nr. TR. nu ne va mai fi permis s c ut m fiin are intrinsec în domeniul naturii. Poincare Conceptul de eter al lui Planck. Lorentz 29 august 1919 25 1919 septembrie 1 martie 3 martie 7 martie 1920 1920 1920 321 321 324a 20-22 57 Î&R Einstein. de asemenea. p. În m sura în care noi fiin ele umane ne uit m la noi în ine în contextul obiectelor i proceselor naturale nu vom fi în stare s sc p m de concluziile acestei teorii a relativit ii. fiecare gând despre o realitate esen ial care î i manifest natura în existen este exclus. Minkovski. gravit ie TR. Flammarion (lumen). ci doar deasupra i dincolo de natur . Einstein. Rudolf Steiner a vorbit în mod repetat despre teoria relativit ii i în mod aparent nu a f cut o deosebire clar între teoria special a relativit ii i teoria general a gravita iei. timp Vitez . Einstein. Dornach. Conferin a Anul 27 1913 noiembrie 1914 20 august 1915 15 aprilie 1916 21 august 1916 7 august 1917 GA 324a Pagina Î&R Cuvinte cheie TR. a patra dimensiune Viteza luminii. Einstein Gravita ie. vitez 18 164 65 170 176 294 300a 590-593 251-267 657-658 178-181 239 121-123 92-93 Einstein. Einstein. 41. TR. Vezi. pe care Einstein a numit-o de asemenea teoria general a relativit ii. capitolul VIII. Nu vom sc pa de teoria relativit ii cu privire la lumea fizic . Urm toarele conferin e i sesiuni de întreb ri i r spunsuri (Î&R) discut sau men ioneaz teoria relativit ii (TR). vezi Unger [1967]. refrac ia i difrac ia luminii Einstein. i Gschwind [1986] i literatura pe care ei o citeaz . Dac totu i experien a noastr despre noi în ine ca fiin e ne p ze te de a ne pierde în pure relativit i ca într-o stare de paralizie sufleteasc . în regatul spiritului. dar ea ne va conduce în cunoa terea spiritului. Einstein TR. Lorentz TR. Totul este doar raportat la altceva. TR. TR.

Einstein 324a 76/324a 313 250f 205 205 206 339 Î&R Î&R 30 TR. gravita ie Einstein (men ionat) 22 1920 septembrie 15 1920 octombrie 15 ianuarie 1921 7 aprilie 1921 324a Î&R TR. Einstein (men ionat) TR. Lorentz. TR (men ionat ) 14 1921 octombrie 15 1921 octombrie 4 1921 noimebrie 207 168-169 TR (men ionat ) 208 137 Einstein. logic (men ionat ) Eter.7 martie 1920 324a Î&R Ecua ia mas -energie. 51 Einstein. Einstein TR. TR. TR (men ionat ) 133 . TR (men ionat ) Einstein. 1950 324a 201 201 201 201 300a Î&R 90-91 129-131 163 233 233 27 martie 1920 TR. materie imponderabil Einstein. mas /energie 24 martie 1920 73a 12-13 edi ie special . 1950 73a 45-51 edi ie special . Einstein (men ionat) 12 aprilie 1921 27 iunie 28 iunie 8 iulie 7 august 1921 1921 1921 1921 42-13. TR. TR 150-151 110 74 Einstein. Mie. eter. teoria mercurului ! Einstein. viteza luminii. TR TR. Einstein. logic Einstein. gravita ie. TR. vitez . (Herberg) Einstein Einstein. Nordstrom 31 martie 1920 18 aprilie 1920 24 aprilie 1920 1 mai 15 mai 1920 1920 Conceptul de eter al lui Planck.

absoluturi TR. Einstein. Newton (men ionat) 326 228 228 291 291 113 25-30 52-53 209-210 126-127 TR (men ionat ) TR. Einstein. sunet TR (men ionat ) TR. Einstein (men ionat) TR TR (men ionat ). Einstein. TR. Einstein 15 1923 septembrie 16 1923 noiembrie 2 ianuarie 1924 20 1924 februarie 27 1924 februarie 1 martie 1924 319 Î&R. Einstein. astronomie 235 309 300c 353 310 310 311 84-85 64 159-160 248 75-76 116 120-121 TR (men ionat ) TR. gravita ie TR. 152 TR (men ionat ) Einstein.31 1921 decembrie 15 martie 1922 12 aprilie 1922 27 1922 decembrie 2 ianuarie 1923 28 iulie 29 iulie 29 iulie 1923 1923 1923 209 186 Einstein (men ionat) 300b 82/324a 326 77 Î&R 68 Einstein (men ionat) TR. TR 352 175-191 Einstein. Copernic. Einstein. propriet i 316 352 25 Î&R. gravita ie TR. 141 TR. 134 . lumin TR. astronomie TR. Einstein 16 aprilie 1924 30 aprilie 1924 17 mai 20 iulie 22 iulie 1924 1924 1924 19 august 1924 38.

pentru tot timpul. în timp ce un organism similar care r mâne în acela i loc ar trebui s dea de mult na tere la noi genera ii. (Nota traduc torului: cele m surate atunci când Soarele se afla în alt parte a cerului. Acelea i efecte se pot datora unor cauze diferite.) Rezultatul a fost publicat la 6 noiembrie 1919 i proclamat ca un triumf al teoriei lui Einstein. Un fapt empiric poate s corespund foarte bine concluziilor matematice la care am ajuns i totu i în realitate presupunerile care se aplic pot s nu fie cele ale unei cercet ri tiin ifice matematice. editat de Rudolf Steiner. faptul c fenomenul interferen ei i refrac iei luminii coincid cu concluziile teoriei ondulatorii a luminii nu înseamn c ultima trebuie s fie adev rat . în timp ce ar t toarele unui ceas identic care a r mas nemi cat la punctul de plecare. În comentariile sale asupra scrierilor de tiin e naturale ale lui Goethe. iar justificarea pentru presupunerea pe care trebuie s o accept m trebuie demonstrat direct. Nu putem trage totu i concluzia opus . Testul trebuia s m soare schimbarea pozi iei aparente a stelelor fixe apropiate Soarelui în timpul unei eclipse solare. 135 . 4. ca oricare altele. ci mai degrab cu faptul c ele au fost aplicate contextelor i domeniilor de via a care nu mai pot fi atribuite exclusiv fizicii ca o tiin anorganic . Pentru un organism ce se mi c aproximativ cu viteza luminii. GA1d). i nu într-un mod ocolit prin folosirea consecin elor pentru a le confirma ( tiin a goethean . Vezi Einstein. Steiner scrie despre aceast problem : Judec ile matematice. De exemplu. Procedeul const în determinarea cu precizie a pozi iilor acelor stele cu coordonate cere ti apropiate de cele ale Soarelui în timpul în care acesta este eclipsat total de c tre Lun . Istoria teoriei culorilor. a a încât se întoarce la pozi ia ini ial de unde a fost aruncat în spa iu.75 secunde de arc. timpul lung de c l torie s-ar însuma la doar un moment.) Dou expedi ii britanice (una dintre ele pe coasta vestic a Africii. 41. s-au mi cat considerabil. partea I. un organism viu pe care îl a ez m într-o cutie i îl supunem aceleia i mi c ri ca a ceasului ar trebui s r mân relativ neschimbat la întoarcerea la punctul ini ial. Aceasta este o consecin a de net g duit a principiilor de baz pe care ni le impune experien a . Astronomul i fizicianul britanic Arthur Eddington (1882-1944) a condus un test experimental al prezicerii lui Einstein c razele de lumin sunt influen ate de câmpurile gravita ionale (abera ie gravita ional ). a a cum prezice teoria lui Einstein. de obicei unghiuri. chiar foarte precis . sunt rezultatul anumitor presupuneri care trebuie acceptate ca adev rate. i anume dac o confirmare experimental cantitativ . aceasta trebuie s corespund concluziilor acelui rezultat. era de aproximativ 1. îi d m un impuls în direc ia opus . Totu i obiec ia lui Steiner are mai pu in de-a face cu inacurate ea tehnicilor de m surare ale contemporanilor s i. a unui model matematic teoretic constituie o garan ie adecvat c modelul este adev rat sau corespunde realit ii. Este complet gre it s presupunem c o ipotez trebuie s fie adev rat dac faptele empirice pot fi explicate prin ea. Acest pasaj face clar faptul c critica f cut de Steiner gândurilor lui Einstein nu are de-a face cu fundamentarea lor tiin ific . De exemplu. (Nota traduc torului: adic cu pozi ia apropiat de cea a Soarelui. iar cealalt în nordul Braziliei) au fost desemnate s fotografieze vecin tatea Soarelui în timpul eclipsei de Soare din 29 mai 1919 i s le compare cu pozi iile cunoscute ale stelelor.. dup zbor. Descoperim apoi c ar t toarele abia dac s-au mi cat în timpul acestei întregi c l torii. 40. m surate în timpul în care Soarele se afl . s spunem.39. Trebuie s ad ug m c ceea ce este adev rat în cazul acestui ceas. în partea opus a sferei cere ti. S-au ridicat imediat întreb ri dac acurate ea m sur torilor era suficient pentru a confirma teoria lui Einstein.. f r s conteze distan ele pân la Soare sau Pamânt. se aplic de asemenea oric rui sistem închis. Dup ce a parcurs o distan mare. Principiul relativit ii [1911]: Situa ia este cât se poate de comic când ne imagin m f când acest ceas s zboare cu o vitez constant (aproape egal cu c) i într-o direc ie constant . pozi ie pe sfera cereasc care este dat de dou coordonate. Dar pentru a aplica aceste presupuneri în mod corect experien ei. Aceste coordonate sunt apoi comparate cu coordonatele acelora i stele. cât cu o chestiune de principiu. care au fost mai târziu înlocuite pe m sur ce acest experiment i altele au fost repetate. introdus de noi ca reprezentativ pentru toate evenimentele din fzic . diviziunea 6: Personalitatea lui Newton. Devierea de la marginea discului solar. vol.

atunci este inevitabil s conchidem c t este de o dimensiune diferit de cea a lui s i c. Chestiunea în cauz a devenit cunoscut mai târziu sub numele de paradoxul gemenilor .. 42. În conferin ele sale de la Societatea de fizic i de la Societatea pentru cercetarea naturii din Zürich.. dup 11 ½ ani de absen . 44. nervii no tri . Vezi explica ia complet dat de Steiner în conferin a sa din 20 august 1915 (GA 164).m. exploratorii i-ar putea g si la întoarcere contemporanii de odinioar considerabil îmb trâni i. Inten ia lui Steiner nu este de a corecta calculul dimensional. Prin folosirea unui câmp electric ace ti atomi pot atinge viteze de câteva mii de kilometri pe secund (raze canal). 84 i urm. asupra obiectelor care nu apar in doar acestui domeniu. Acest autor contesta preten ia lui Einstein i afirma c concluzia se putea aplica la unit ile de m sur i la ceasuri. Faptul c Einstein chiar alege s nu recunoasc vreo diferen semnificativ între diferitele domenii ale realit ii reiese cu claritate dintr-un raport contemporan scris de Rudolf Lämmel (1879-1971).]. Conform cu teoria. Astfel. un fizician i înfocat popularizator al teoriei relativit ii a lui Einstein. La fel. În mod clar. c l torind cu jum tate din viteza luminii. În cartea sa. Vezi pasajul comparabil în întreb rile i r spunsurile din 15 octombrie 1920. ci mai degrab de a semnala problema realit ii cantit ilor i 136 . care este bazat numai pe considera ii apar inând domeniului fizicii. despre teoria eterului. Pentru mai multe detalii despre dezbaterea asupra teoriei relativit ii de-a lungul primelor decenii ale secolului al XX-lea. Astfel.Teoria relativit ii are mai multe concluzii importante pentru fizic . i anume atomii care produc liniile spectrale. deci relativ. Die Grundlagen der Relativitätstheorie [1921]. deci mi c ri. ei vor afirrna c au petrecut pe drum exact zece ani [. L mmel spune: Cea mai ciudat consecin a acestor noi idei ale teoriei relativit ii este aceasta: distan ele sunt mai scurte pentru observatorii afla i în repaus decât pentru cei care le parcurg. la întreb rile «Cât de lung este aceast distan ?» i «Cât de lung este aceast durat ?» nu se mai poate r spunde în termeni absolu i. dac trimitem ast zi o expedi ie în spa iu. Einstein a reluat exemplul de mai sus despre durata unei c l torii spa iale i a conchis c . De vreme ce principiul relativit ii se aplic tuturor mi c rilor.]. când c l torii se întorc. cu aceea i vitez . este de a teptat ca influen a mi c rii acestor atomi asupra frecven ei lor de oscila ie s fie similar cu ceea ce am dedus cu privire la ceasurile care se mi c . în timp ce ei în i i c l toriser doar timp de câ iva ani. concluzia despre îmb trânirea inegal este de admis! (pp.a. timpul petrecut pare a fi mai lung pentru un observator aflat «în repaus» decât pentru unul care c l tore te odat cu ceasul [. Dac formula s = c × t este interpretat ca o ecua ie cu cantit i. Aceast concep ie relativ nediscriminatorie este principalul motiv al obiec iilor severe ale lui Steiner la ceea ce el nume te abstrac ionismul i lipsa realit ii în gândirea lui Einstein. ci doar în raport cu anumi i observatori.d. în anumite circumstan e. ci o rela ie matematic confirmat . Spunem c în conformitate cu teoria relativit ii un ceas care se mi c func ioneaz mai încet decât unul identic care nu este în mi care. Totu i natura furnizeaz obiecte care au un caracter asem n tor ceasului i care pot fi f cute s se mi te foarte rapid. sunt oscila ii periodice. dar nu la fiin e vii. t nu este în mod cert adimensional i nu asta este ceea ce a vrut s spun Einstein pentru c rezultatul ar fi f r sens în calculul dimensional al fizicii. Astfel. Vezi nota 36. Totu i Einstein a replicat c în ultim instan toate procesele care au loc în sângele nostru. Nu vom fi probabil niciodat în stare s folosim un ceas de buzunar pentru a verifica aceast afirma ie pentru c viteza care poate fi imprimat unui ceas este minuscul în compara ie cu viteza luminii. Einstein nu ezit s extind teoria sa. Aceast intui ie nu mai este doar o remarc filosofic .. el pretinde implicit c teoria relativit ii nu cuprinde doar sisteme apar inând domeniului fizicii în sensul restrâns. În orice caz. vezi studiile complete ale lui Hentschel [1990].). 43. ci c întregul Cosmos se supune acestei teorii. care trebuie men ionate aici..

p. 7 martie 1920 47. a doua edi ie l rgit . nu exist demonstra ii reale. 48. Astfel. Felul în care a abordat Steiner întrebarea sugereaz c ea poate apar ine sesiunii precedente de întreb ri i r spunsuri (7 martie 1920) care a avut loc dup conferin a lui Hermann von Baravalle Despre teoria relativit ii. este vorba despre produsul vectorial dintre vectorul vitez i vectorul câmpului magnetic. i nu la c l toria în avioane sau vehicule asem n toare. În acest sens.) Despre subiectul razelor catodice vezi. de asemenea. nu poate fi atribuit nicio realitate cantit ii t. Fenomenul originar . Dornach 1978. 49. Cuvântul rota ie din noti ele documentului pare a fi f r sens în acest context i a fost înlocuit de cuvântul radia ie. 27 iunie 1921 (GA 250f). 27 decembrie 1919 i 2 ianuarie 1920 (GA 320). 50. Vezi pasajele comparabile din conferin ele sale din 7 august 1917 (GA 176). R spunsuri la întreb ri ridicate de Georg Herberg în timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. 6 decembrie 1919. Remarcile lui Steiner coincid cu concep ia fizicienilor despre acest subiect. Steiner se refer aici la mi carea neprotejat prin aer. 20 iulie 1924 (GA 310). Este adesea considerat cel mai important rezultat al teoriei speciale a relativit ii. dar în cel mai bun caz anumite justific ri (vezi mai jos) ale formulei E= mc2. ci unul f r realitate adic este un num r pur f r realitate. În acest punct vezi Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe de Rudolf Steiner (GA 1). 30 aprilie 1924 (GA 300c). Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). Formula lui Einstein stabile te propor ionalitatea energiei cu materia inert . conferin a din 6 ianuarie 1923 (GA 326).calculelor care apar în fizic . Vezi urm toarele pasaje despre vitez ca realitate în: întreb ri i r spunsuri din 27 noiembrie 1913. capitolul XVI. Energia cinetic mv2 = eU care este atribuit electronilor individuali (cu sarcina electric e) de c tre un câmp electric de voltaj U joac un rol determinant în toate calculele referitoare la razele catodice. 137 . Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. Stuttgart. 319 pentru c teoria relativit ii nu era men ionat în niciuna din conferin ele lui Steiner de la acea dat sau în conferin a lui Eugen Kolisko despre chimia liber de ipoteze de la aceea i dat . conferin ele din 20 august 1915 (GA 164). întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. 2. for a K (for a lui Lorentz) cu care este deviat o sarcin e într-un câmp magnetic B depinde de vitez : K = evB (Nota traduc torului: de fapt. A a cum este cazul cu alte formule de baz din fizic . conferin a lui Steiner din 2 ianuarie 1920 (GA 320). 28 iunie 1921 (GA 205). 51. 25 septembrie 1919 (GA 300a). de i în formule ea trebuie s apar ca având o anumit dimensionalitate. Steiner se refer aici la fenomenul conductan ei electrice în gazele rarefiate i în particular la razele catodice adic la fasciculele de electroni de mare vitez emi i de catodul unui tub vidat. 45. Data acestei sesiuni de întreb ri i r spunsuri nu poate fi stabilit cu precizie pe baza documentelor din arhiva Rudolf Steiner. Timpul t nu este un factor adimensional. Mai mult. Este improbabil ca întreb rile s fi fost puse la 13 martie 1920 timpul atribuit lor de c tre Hans Schmidt în cartea sa Das Vortragwerk Rudolf Steiners. 46. Formula amintit in text se refer la valorile absolute ale vectorilor i numai în cazul particular în care electronul intr în câmpul magnetic pe o direc ie perpendicular pe vectorul câmpului magnetic. aceast formul este v zut ca un postulat aflat la baza fizicii relativiste. 47.

energie (energia poten ial gravita ional ) . în cazul în care ea a fost corect înregistrat . Acest pasaj în noti e este urm torul: . rezultatul este Dac v << c termenul r mânând în cazul limit nonrelativistic 0 este mc2 + mv Astfel. Pân in prezent nu a fost g sit nicio stenogram a transcrierilor acestei conferin e. Ekin pentru energie cinetic .81 m/s2). 11 martie 1920 54. al scalei energiei. 138 . Dac p este interpretat ca for în sensul de potentia. de i nu este în mod direct semnificativ pentru calculele din mecanica nonrelativist . 53. Stuttgart. adic 9. De fapt. iar z este a treia coordonat (nota traduc torului: este vorba de câmpul gravita ional creat de P mânt. dac e ca mecanica nonrelativist s rezulte din mecanica relativist . unde c este viteza luminii. § 15.masa ei energia sunt numai noi deghiz ri ale vechii formule p. Întreb rile puse de Ernst Blümel (1884-1952) dup conferin a sa Über das Imaginäre und den Begriff des Unendlichen und Unmöglichen din 11 martie 1920.g. gândurile prezentate în nota 40 arat c E = mc2 joac rolul unui fel de energie poten ial (energie de repaus). conven ional ales. atunci formula W = p × s reprezint lucrul mecanic W efectuat de o for constant p de-a lungul unei distan e s. Blümel a predat matematica la coala de educa ie continu de la Goetheanum i în prima coal Waldorf de la Stuttgart. 52. Nu a fost posibil s reconstruim în elesul acestei formule. Ceea ce s-a inten ionat aici este probabil formula pentru energia poten ial U a unui corp de mas m în câmpul gravita ional: U = mgz unde g este constanta gravita ional (nota traduc torului: valoarea accelera iei gravita ionale. energia de repaus mc2 trebuie ad ugat la energia cinetic obi nuit mv2 (pentru c în cazul limit 0) Aceasta nu schimb cu nimic mecanica nonrelativist pentru c mc2 este o constant care influen eaz numai punctul zero.. iar z este în l imea la care se afl corpul în cauz fa de sol).Conform lui Einstein [1917].. energia cinetic a unui corp cu masa de repaus m mi cându-se cu viteza v este Dac dezvolt m în serie expresia de mai sus.

conferin ele lui Steiner din 12 martie 1920 (GA 321) i 18 ianuarie 1921 (GA 323). pp. În asemenea cazuri. Divizorii lui zero sunt numere generalizate al c ror produs este zero. Ernst Müller (1884-1954) matematician. calcule care le implic i care sunt f cute conform regulilor stabilite pentru numerele discutate anterior. vol. Exist îns posibilitatea de a dota mul imea numerelor reale sau complexe cu alte legi de compozi ie . 59. a respins conceptul numerelor hipercomplexe deoarece acestea ar conduce la divizori ai lui zero. la 8 martie 1920. Astfel de numere se numesc divizori ai lui zero. 1.55. datând de la William Rowan Hamilton (1805-1865). Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). În timpul unei conferin e inute la 11 mai 1917 (GA 174b). Rudolf Steiner spune c a devenit con tient de problema matematic a divizorilor lui zero în timpul unei conferin e inute de Leo Königsberger. Diferen a de opinie dintre adep ii calculului cu quaternioni. A a cum numerele complexe câ tigau încet recunoa tere. Leo Königsberger (1837-1921). 11.) Königsberger men ioneaz aceast problem în prima conferin din cartea sa Vorlesungen über die Theorie der elliptischen Funktionen [1874]. 15 i 18 ianuarie 1921 (GA 323). partea B. despre matematica numerelor hipercomplexe vezi Ebbinghaus i al ii [1988]. Vezi explica iile lui Steiner despre eter ei spa iul negativ în conferin ele sale din 8. Pân in prezent nu a fost g sit nicio stenogram a conferin ei lui Müller i nici vreo înregistrare a r spunsurilor lui Steiner la întrebarea lui. un bine-cunoscut matematician al momentului. O colec ie de materiale cu privire la un experiment despre curbarea spectrului prin folosirea unui magnet puternic poate fi g sit in Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. de asemenea. cu alt înmul ire decât cele cu care suntem noi obi nui i. s fie jucat de alte numere. Pentru mai multe informa ii asupra dezbaterii sus-men ionate. 10-12. 139 . de asemenea. 95/96. analiza vectorial a câ tigat întâietate în aplica iile practice din cauza progresului în fizica teoretic care a înso it dezvoltarea sa. i adep ii analizei vectoriale dezvoltat de Oliver Heaviside (1850-1925) i Josiah Gibbs (1839-1903) forma fundalul dezbaterilor la care face Rudolf Steiner aluzie aici. Rudolf Steiner vorbe te despre o experien personal în timpul unui curs la Universitatea din Viena. Conform cu cele spus de Steiner. Pentru discu ii ulterioare despre metamorfoza oaselor lungi în oase ale capului vezi. unde vorbe te despre existen a numerelor hipercomplexe: Presupunând c valabilitatea regulilor de calcul obi nuite pentru toate cantit ile aritmetice r mâne o condi ie care trebuie îndeplinit . dac cantit ile de acest gen pot fi încorporate în calcule pur aritmetice. 60. Compar pasajele care urmeaz cu conferin ele lui Steiner din 12 i 14 martie 1920 (GA 321). 1987. exist cazuri în care noua lege de înmul ire s duc la situa ia bizar în care produsul a dou astfel de numere exotice s fie zero de i fiecare din cei doi factori ai produsului sunt diferi i de zero . vezi Gschwind [1991] i Bibliografia acestei c r i. 61. vezi Van der Waerden [1985]. (Nota traduc torului: se tie c factorii unui produs de numere întregi sunt divizori ai num rului rezultat prin înmul ire i c în general dac un produs de numere reale este egal cu zero atunci este obligatoriu ca m car unul dintre factorii produsului s fie egal cu zero. conferin ele din 8 i 9 aprilie 1922 (GA 82) i întreb rile i r spunsurile din 12 aprilie 1922 (GA 82). sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 aprilie 1921 (GA 76). În conferin a sa din 11 mai 1917 (GA 174b). Despre istoria descoperirii i rafin rii sistemelor de numere hipercomplexe. Vezi îndeosebi conferin ele din 10 i 11 martie 1920. numerele hiperimaginare sau hipercomplexe erau doar în sil acceptate de matematicieni. Despre realitatea numerelor imaginare vezi. adic cu alt adunare. Aceea i situa ie apare atunci când avem de-a face cu numere exotice i nu numai cu legi de compozi ie exotice. 62. Conferin e despre fizic : Rudolf Steiner. 10 aprilie 1920 (GA 201). scriitor ei savant în ebraic i cabalistic a inut o conferin despre Methoden der Mathematik la Stuttgart. 63. 10. Aceast afirma ie este aproape de la sine în eleas în cazul numerelor reale. 57. La început. Acestea i alte sisteme generalizate de numere au multe aplica ii în fizica modern teoretic . Mai mult. O variant a textului spune: Ro ul conform pozi iei iese în afar . Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. adic ceea ce noi numim zero. de i numerele nu sunt egale cu zero. e posibil ca rolul elementului neutru la adunare. C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. conferin ele lui Steiner din 1 septembrie 1919 (GA 293). Totu i aproximativ în acela i timp dezvoltarea algebrei abstracte a dus la descoperirea i clasificarea diferitelor sisteme de numere hipercomplexe. 56. 15 i 17 ianuarie 1921 (GA 323). vezi Schouten [1914] (introducere) i Crowe [1967]. 58.

1] = [ 1. Aceast interpretare a stenogramelor ridic problema modului în care s-ar putea face o leg tur între asemenea suprafe e i conurile care se rotesc. 5. se poate dovedi cu u urin c orice num r complex [a. iar produsul nu poate disp rea (nu poate deveni zero) decât dac unul din factori devine zero. Pasajul care urmeaz demonstreaz concret c produsul a dou asemenea numere hipercomplexe poate s dispar într-adev r f r ca unul dintre factori s fie egal cu zero. Vezi cercet rile lui Gschwind [1991] i lista referin elor pentn lectur ulterioar . Simony discut problema existen ei divizorilor lui zero chiar la începutul articolului s u care este dedicat construc iei concrete a dou sisteme de numere hipercomplexe. cu o dedica ie personal a autorului. Material suplimentar cuprinz tor poate fi g sit în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Pe de alt parte: [0. Din context pare improbabil ca termenul de mai sus s fi fost inten ionat. înmul irea a dou numere de acela i tip d na tere unui num r de acela i tip.b] = a * b×i. ceea ce contrazice regula de baz pentru numere reale dup care un produs nul se poate ob ine numai dac dispare unul dintre factori . Gschwind [1991] a avut bune motive s decid i s bazeze pe aceste spuse concluzii importante i fructuoase. i anume: [a.0] = [x+y. pp.c+d] (adunarea) [a.b]*[c. (Nota traduc torului: în realitate un num r complex este o pereche ordonat de numere reale [a.b]. Astfel. p.1]. 65. Materiale adi ionale despre acest subiect pot fi g site în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. dintre care unul include divizori ai lui zero ([1885]. De aceea [0. Aceste numere se pot compune folosind o lege de adunare i una de înmul ire definite în mod special. vol. 64. termen care nu exist în matematic i asta se datoreaz une gre eli în transcriere. Dornach. 15.d]=[a·c b·d.) Astfel.0]*[b. 140 . 1995. Dornach. §8). F r a aprofunda problema în am nun ime.0] care. unde i2 = 1. i anume. 114/115. el a demonstrat o rela ie între asemenea suprafe e i numerele hipercomplexe.1 ] este numit num r imaginar i este notat cu i. În transcrierile dactilografiate apare paralelepopode rota ionale . în conformitate cu regulile pentru expresii pluriparticulate.0]×[y.0]x[0. 5-7. divizorii lui zero sunt men iona i la p. este identificat cu 1.b] = [a. Apoi s-a observat c asupra numerelor de tipul [x.b] se poate scrie astfel: [a.0] cu numerele reale x. În calcule este folosit aceast form a num rului complex utilizându-se semnul + în loc de *. 1995.0] Ca urmare se pot asocia-identifica numerele complexe de tipul [x. Steiner a primit o copie a articolului lui Oskar Simony Über zwei universelle Verallgemeinungen der algebraischen Grundoperationen [1885]. folosite în mul imea numerelor reale. Într-adev r: [x. Ca urmare: [a.d] = [a+b.b]×[c.x·0+0·] = [x·y. vol. unde + este adunarea obi nuit iar ·" este înmul irea obi nuit .a·d+b·c] (înmul irea). în virtutea acelea i asocieri.0]*[y. Mai târziu. În mul imea numerelor reale nu exist niciun num r cu proprietatea c înmul it cu el însu i îl furnizeaz pe 1.1]×[0. În toate stenogramele pe care le-a primit arhiva termenul paralelepopode a fost t iat i înlocuit cu paraboloizi (scris de mân ).0] noile legi au efectul pe care îl au legile de adunare i înmul ire obi nuite asupra numerelor reale x. 114/115. folosind aceste legi de compozi ie. Paraboloizii de rota ie sunt suprafe e care rezult din rotirea unei parabole în jurul axei sale de simetrie. Lucrarea lui Schouten [1914].0] = [x·y 0·0.0] [x.atunci trebuie s conduc la rezultate care s nu contrazic teoremele principale ale aritmeticii care au fost descoperite pentru numere reale i complexe imaginare. include o introducere la sistemele de numere hipercomplexe (pe care Schouten le nume te sisteme asociative). de asemenea cu o dedica ie personal pentru Rudolf Steiner.

pp.a. Pentru discu ii ulterioare despre evolu ia conceptelor geometrice i matematice care apar din natura volitiv a fiin ei umane. pp. A fost una din cele mai importante realiz ri ale secolului al XX-lea. dac vre i. Algoritmii pentru g sirea tuturor solu iilor acestei ecua ii adic toate tripletele pitagoreice au fost cunoscu i înc din Antichitate. În acest caz conceptul de opus nu înseamn nimic mai mult decât s invers m membrii într-o rela ie. de i la început a r mas o problem intern a matematicii. Carl Friedrich Gauss (1777-1855). conferin ele lui Rudolf Steiner din 3 ianuarie 1920 (GA 320). Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. vezi. În conferin a din 5 martie 1920 (GA 321). capitolele 4. Pentru compara ie între vederile lui Gauss i cele ale lui Dühring despre numerele negative. 11 martie 1920. C. pp. i 122 i urm. i U. Vezi E. discu ia în Kowol [1990]. 75. care con ine o critic aspr la adresa defini iei lui Gauss a numerelor negative. Pân acum nu a fost g sit nicio stenogram a acestei conferin e. o opera ie în care poate fi pus în aplicare sc derea. Despre rela iile dintre arhetip i imagine în contextul matematicii. b i c care sunt solu ii pentru ecua ia a2 + b2 = c2. E de presupus c Steiner se refer aici la problema din teoria numerelor de a g si numerele întregi a. 11 martie 1920 72. Despre concep ia lui Dühring asupra numerelor complexe vezi E. 16: Caracteristica incisiv a unui num r negativ izolat este aceea c nu rezult doar dintr-o opera ie numeric în care sc derea nu mai poate fi continuat . ci doar în rela iile dintre obiectele care sunt enumerate. 14 i 15. Vezi în mod special cartea scris împreun cu fiul s u Ulrich [1884]. 88 i urm. 74. 141 . vezi Kowol [1990]. 175 i urm. vezi. de asemenea. . 73. S-a scurs ceva timp înainte ca aceast dezvoltare s . 71. de asemenea. Dühring [ 1884].m. Stuttgart. 67. 70. fiecare num r real întreg reprezint rela ia dintre un membru care a fost ales arbitrar ca fiind începutul i un altul al irului. 68. filosof i autor de c r i de economie politic . Este postulat c aceste obiecte sunt aranjate în iruri ca de exemplu A. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri din timpul ciclului de conferin e C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. contrastul sau opozi ia care caracterizeaz numerele negative rezult dintr-o sc dere neefectuat . inginer de c i ferate i profesor la prima coal Waldorf din Stuttgart. ci indic . Conform cu concep ia lui Dühring. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). Trebuie s distingem cu grij între aceste dou opera ii sau. Apelul lui Rudolf Steiner pentru stabilirea unei funda ii a aritmeticii i algebrei independent de geometrie fusese reluat la sfâr itul secolului al XIX-lea când tendin a de a aritmetiza matematica a mers uneori prea departe. Eugen Dühring (1833-1921). B. a pus aceste întreb ri dup ce a inut o conferin despre Figurile matematice ca o verig intermediar între arhetip i copie la Stuttgart. capitolele 2-4 i 13. p.. de asemenea. 118 i urm. Vezi. D. eseul lui Rudolf Steiner despre Matematic i ocultism din Filosofie i antroposofie (GA 35). În m sura în care un asemenea ir nu are limite în niciuna dintre direc ii. 12.. pp. vezi. 16 martie 1921 (GA 324) i 26 decembrie 1922 (GA 326). aceste dou p r i ale unei opera ii generale..d. El i-a explicat punctele sale de vedere despre acest subiect în a sa Theoria Residuorum Biquadraticorum [1831]. de asemenea. i c rela ia dintre A i B poate fi considerat aceea i ca cea dintre B i C . aceast condi ie esen ial nu se aplic când sunt implicate substan e (adic obiecte care pot fi imaginate ca fiind de sine st t toare). Pentru alte discu ii despre geometria fluid sau mobil . Asemenea numere sunt cunoscute ca triplete pitagoreice. Alexander Strakosch (1879-1958). Vezi [1884]. 69.: Numerele pozitive i negative pot avea o explica ie numai acolo unde uniunea dintre ceva num rat i opusul s u anuleaz cantitatea. matematician la Göttingen care a explicat numerele negative ca simple opuse ale numerelor pozitive. de asemenea. 29 septembrie 1920 (GA 322). Dühring [ 1884].66. conferin a lui Rudolf Steiner din 20 ianuarie 1914 (GA 151).i g seasc drumul s u în manuale i în predarea matematicii. a a încât dac rela ia dintre (sau tranzi ia de la) A i B este +1. 88 i urm. în a a fel încât amenin a s înlocuiasc geometria. O discu ie despre gândurile lui Dühring comparate cu alte încerc ri de a trata aceast chestiune pot fi g site în Kowol [ 1990]. pe care ei o v d ca pe singurul aspect esen ial al numerelor negative. rela ia dintre B i A poate fi descris ca 1. Vorbind precis. i U.

Descoperirea geometriilor neeuclidiene a ar tat c geometria euclidian nu era singura geometrie imaginabil . Zur Farbenlehre [1810] i Der Versuch als Vermittler von Object und Subject [1823]. 31 martie 1920 82. Vezi Rudolf Steiner. de asemenea. capitolul din Goethes Weltanschauung (GA 6) intitulat Die Erscheinung der Farbenwelt .z2). în spa iul euclidian tridimensional. aceast func ie nu mai este o sum de p trate. conferin ele lui Rudolf Steiner din 17 mai i 7 iunie 1905. §5. 78. Dornach. capitolele VII i VIII. 5 aprilie 1921 (GA 76). în Arbeitshefte der MathematischAstronomischen Sektion am Goetheanum. 3 ianuarie 1920 (GA 320). Stuttgart. 79. Klein [1926]. Despre importan a descoperirii geometriei neeuclidiene în istoria con tien ei vezi Ziegler [ 1987]. vezi. fenomenelor arhetipale i experien vezi Ziegler [1992]. m sura curburii matricei este mai mare decât 1. Goethe. Vezi Simony [1888b]. Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1). 1995.B) + (x2 x1)2 + (y2 y1)2 + (z2 z1)2 formul care se ob ine din i se bazeaz pe teorema lui Pitagora. 142 . Pentru mai multe informa ii despre rela ia dintre planele sau regiunile lumii spirituale i dimensiunile superioare. Ceea ce vrea s se spun în propozi ia anterioar este c . Nr.) Despre acest subiect vezi Klein [1927]. 20 octombrie 1910 (GA 60). Rela ia spa iilor sau variet ilor cu curbur constant fa de geometriile neeuclidiene a fost descoperit de Eugenio Beltrami (1835-1900) i Bernhard Riemann (1826-1866). Mai mult despre impactul descoperirii geometriilor neeuclidiene în conferin ele lui Rudolf Steiner din 26 august 1910 (GA 125). 1919/1920. Eugen Kolisko (1893-1939) era fizician i a predat la prima coal Waldorf din Stuttgart. Pân acum nu s-a g sit nicio stenogram a acestei conferin e. la Dornach. Reichardt [1976]. Notizen zur Biographie des Mathematikers und Lehrers Ernst Blümel. z1). Ca urmare. întrebarea care geometrie se aplic spa iului pe care îl experiment m a devenit o problem epistemologic pentru tiin e.76. în spa ii sau variet i a c ror geometrie intrinsec nu este cea euclidian . Heft 1 (Serii scurte. capitolul 15. din 21 martie pân în 7 aprilie 1920. 1 i 7 ianuarie 1921 (GA 323). respectiv (x2. generalizat în spa iu. [1886]. capitolul 3C i Scholz [1980]. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri dup conferin a lui Eugen Kolisko despre Antroposofie i chimie în timpul conferin ei despre Antroposofie i tiin ele specializate inut la Goetheanum din 21 martie pân în 7 aprilie 1920. 22 i 26 august 1923 (GA 227). 30 martie 1920 77. 81. 1). În contrast cu geometria euclidian (teorema lui Pitagora). Linii fundamentale ale unei teorii a cunoa terii în concep ia goethean despre lume (GA 2). m surarea unui asemenea spa iu este determinat de o func ie de coordonate. 27 martie 1920 (GA 73a). matematician i profesor. 80. capitolul 4. fiind de fapt nimic altceva decât o alt form a ei. Kleine Reihe. 20. capitolul III. Într-o geometrie eliptic ca aceea a lui Riemann (Riemann [1867]). sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 aprilie 1921 (GA 76) i 12 aprilie 1922 (GA 82) i conferin ele din 19. nr. Stuttgart. Ernst Blümel (1884-1952). Vezi Renatus Ziegler. i anume d2 (A. În geometria hiperbolic aceasta este mai mic decât 1 iar suma unghiurilor unui triunghi este întotdeauna mai mic decât 180°. formula care m soar distan a dintre dou puncte din spa iul respectiv nu mai are aceast form simpl .y2. Despre rela iile axiomelor. 45. (Nota traduc torului: se refer la m surarea distan ei dintre dou puncte A i B de coordonate (x1. y1. [1883]. vol.l. Despre istoria acestei descoperiri vezi Bonola/Liebmann [1919]. Vezi raportul scurt despre conferin în jurnalul Dreigliederung des sozialen Organismus. iar suma unghiurilor unui triunghi este întotdeauna mai mare decât 180°. capitolele X i XVI. Întreb rile i r spunsurile dup conferin a lui Karl Stockmeyer despre Antroposofie i fizic din timpul conferin ei despre Antroposofie i tiin ele specializate inut la Goetheanum. În general.

dar trebuie s le consider m pe amândou ca apar inând Naturii i numai Natura încearc s se reveleze sim ului v zului. §758-920. aici i în alt parte în conferin . desigur. Editorii versiunii germane. Spusele exacte ale formul rii lui Planck nu au fost g site. Köln i Berlin. nr. Acest tip calitativ de eter a f cut posibil interpretarea proceselor ale c ror mecanisme mult mai precise nu erau în elese. pe care îl men ioneaz adesea Steiner. Mai târziu el spune: La fel este cu certitudine corect s afirm m c primul pas spre descoperirea principiului relativit ii al lui Einstein coincide cu întrebarea despre ce fel de rela ie trebuie s existe între for ele naturale de vreme ce este imposibil s se atribuie vreo proprietate eterului luminii adic dac undele de lumin se transmit prin spa iu f r vreo conexiune cu un vehicul material. fizician teoretician din München. Eforturile noastre de a descrie caracterul unei persoane sunt toate în van. R spunsul scurt i onest cu privire la aceast întrebare este acela c s-au spus atât de multe despre lumin . Vezi. 89. Zur Farbenlehre [1810J. 91. 87. de asemenea. Bernhard Riemann (1826-1866). Ipoteza unui eter cvasimaterial care servea ca mediu pentru procesele i fenomenele electrice î i avea r d cinile în gândirea lui Isaac Newton (1642-1727) i René Descartes (1596-1650). Goethe. conferin a lui Rudolf Steiner din 30 martie 1920 (GA 312) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri care a avut loc la aceea i dat . dar dac prezent m toate ac iunile i faptele sale. de asemenea. Sinnlich-sittliche Wirkung der Farbe. au substituit cuvântul Beharrung (perseveren ). cu cuvântul Beherrschung (control). care f cea posibil încorporarea unor asemenea procese în teoriile matematice despre fenomenele fizicii. Vezi scurtul raport despre conferin din jurnalul Dreigliederung des sozialen Organismus. 37). Vezi începutul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (întreb rile lui E. faptele i suferin ele ei. 90. oricine vede acest punct 143 88. 85. c pare discutabil s se repete sau s se adauge ceva la ceea ce s-a spus. Ernst August Karl Stockmeyer (1886-1963) a fost profesor la prima coal Waldorf din Stuttgart. nota 1. Blümel) i notele înso itoare. vol. Pentru c de fapt încercarea noastr de a exprima natura esen ial a a unui lucru este în van. conferin a I. i atât de des. Vezi. În acest caz. Max Planck (1858-1947). 86. culorile i lumina sunt înrudite foarte precis. Astfel. Nu e nevoie s accentuez c concep ia mecanic asupra naturii este incompatibil cu aceast concep ie. observând c contextul cere semnifica ia de control sau în elegere .83. Spusele lui Goethe chiar de la începutul Prefe ei la Zur Farbenlehre [1810]: Atunci când se analizeaz subiectul culorilor apare întrebarea foarte natural dac lumina ar trebui discutat în primul rând. Vezi. Culorile sunt faptele luminii. Vezi întreb rile i r spunsurile din 30 martie 1920 i conferin ele lui Steiner din 27 martie 1920 (GA 73a). de asemenea. 45. Planck accentueaz [1910] totu i: Eu cred c nu voi întâmpina vreo opozi ie serioas printre fizicieni dac voi rezuma situa ia dup cum urmeaz : Presupunerea c ecua iile diferen iale simple ale lui Maxwell-Hertz sunt pe deplin valide pentru procesele electrodinamice în eterul pur exclude posibiltatea de a le explica mecanic (p. care apare de multe ori în manuscrisele dactilografiate ale notelor stenografice. tipizeaz aceast tendin . va rezulta o imagine a caracterului ei. . începutul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare. Gauss i Riemann. Pân acum nu s-a descoperit nicio stenogram a acestei conferin e. Devenim con tien i de efectele unei fiin e i o relatare complet a lor cuprinde probabil întreaga ei natur esen ial . 1919/1920. ar fi imposibil s definim ca s nu mai vorbim de a m sura viteza unui corp în raport cu eterul luminii. 3 ianuarie 1920 (GA 320). Caracteristica principal a ipotezei eterului a secolului al XIX-lea era cuantificabilitatea. sec iunea 6. despre Bolyai. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920. În acest sens putem s a tept m de la ele s ne furnizeze concluzii despre lumin .1. 84.

93. anun ul conferin ei care include un program detaliat în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. în m sura în care confirm fenomenele. Der Kommende Tag Verlag.a.) Cu privire la orbitele planetare care rezult din combina ia mi c rilor circulare. Vezi Vreede [1980]. V rs tor . Copernic o formuleaz în felul urm tor: De vreme ce multe fenomene planetare importante depun m rturie c P mântul se mi c vom descrie aceast mi care în termeni generali. nr. a a cum am spus. iar a treia mi care este mi carea în declina ie . pp. capitolul XIX. i Neugebauer [1983]. vol. Ziegler [1976]. pp. pe care unii îl numesc cercul zilelor egale. vol. Der Kommende Tag Verlag 1922 (disponibile la libr ria de la Goetheanum) sau în Kultur und Erziehung. Comentarii asupra dezbaterii din jurul conceptului de numere negative pot fi g site la sfâr itul sesiunii de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (Blümel). Vezi Kowol [1990]. la Goetheanum. Trebuie s presupunem c aceast mi care este tripartit : prima mi care.). structura de baz a sistemului solar era geocentric . capitolul IVB. De Revolutionibus Orbium Coelestium. 139 i urm. Compar acest pasaj cu urm toarele de la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 (Blümel) i 15 ianuarie 1921. a a încât atunci când P mântul (centrul lui) se mi c prin Capricorn. capitolul 3. cu excep ia faptului c Soarele i P mântul schimb locurile. 92. de zile egale. Ptolemeu folose te o construc ie complicat de cercuri concentrice pentru a explica în detaliu mi c rile planetare. 100-170). în Dornach. 1543. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920 i notele corespunz toare. Conferin ele introductive ale lui Rudolf Steiner la Grenzen der Naturerkenntnis au fost inute din 27 septembrie pân în 3 octombrie 1920 i au ap rut în GA 322. Stuttgart.m.de vedere ca postulat al fizicii nu se va sim i niciodat confortabil cu teoria relativit ii. 15. Soarele pare c se mi c prin Cancer. diurn-nocturn . cu notele corespunz toare. a treia 144 . capitolul 11. Nicolaus Copernicus (1473-1543) separ mi carea P mântului în trei componente (vezi Copernic [1879]. Prima mi care este cea a rota iei zilnice a P mântului în jurul axei sale.a. este acela c Soarele însu i pare s fac o mi care similar prin zodiac. Stuttgart. Conform lui Ptolemeu (Claudius Ptolemeus. 94. ca pe o ipotez . ceea ce corespunde unei simple transform ri geometrice. Vezi.d. Aceia care sunt mai flexibili în judec ile lor vor întreba totu i unde ne conduce acest principiu (p. Stuttgart. nu se schimb nimic esen ial prin trecerea de la sistemul ptolemaic geocentric la sistemul copernican heliocentric. În opera sa de c p tâi. 1. Trebuie s ne imagin m c înclinarea Ecuatorului i axa P mântului variaz în raport cu planul cercului care trece prin centrul semnelor zodiacale. în contextul conferin elor antroposofice din 26 septembrie pân în 16 octombrie 1920. Mai mult.2. 16 i 18). 9. Rezultatul acestei mi c ri.m. între Venus i Marte. aprox. Multe conferin e inute de al i participan i au fost tip rite în Aenimagtisches aus Kunst und Wissenschaft. sau [ 1990]. 1921 (disponibil la libr ria de la Goetheanum). A doua este mi carea anual a centrului P mântului i sateli ilor s i prin zodiac. este actuala succesiune a zilei i nop ii. sec iunea 40. atât argumentele lui Ptolemeu cât i ale lui Copernic sunt în mod esen ial cinematice (Steiner ar fi spus phoronomice ) adic ei nu iau în considerare rela iile for elor. cu a ezarea P mântului în centrul s u. în jurul Soarelui de la vest la est adic în sens direct . care se petrece în jurul axei P mântului de la vest la est în acela i fel în care se credea c se mi c P mântul în sens opus. 1920/1921. 15 octombrie 1920 95. I i II. a doua este mi carea sa pe o orbit excentric în jurul Soarelui. vol.d. Teichmann [1983]. de asemenea. 28 i urm. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri din timpul unei conversa ii despre tiin a spiritului . pe care grecii o numeau nychthemerinon. Van der Waerden [1988]. 96. 39). Aceast succesiune define te cercul echinoc ial sau Ecuatorul. Almagest. Rapoarte ale acestei conferin e de Alexander Strakosch i Günther Wachsmuth au ap rut în acela i periodic (nr. Dac înclinarea ar fi constant i s-ar mi ca numai punctul central nu ar ap rea nicio schimbare în lungimea zilelor i nop ilor i am avea întotdeauna sau solsti iu de var sau solsti iu de iarn sau un echinox în orice caz un anotimp neschimb tor. Astfel. Leu . (Vezi Ptolemeu [1962]. În lucrarea sa de c p tâi. capitolul 3. 2. imitând pe greci care l-au numit isemerinos.

adic declina ia. numit de asemenea mai simplu Commentariolus.). În sens geometric sau cinematic. (Vezi Wolf [18911893]. i precesia (deplasarea punctului vernal) pe de alt parte.mi care. rota ia axei P mântului produs de cea de a doua mi care devine retrograd . a dep it deja capacitatea noastr de percep ie (Copernic [1879]. Prin aceasta. Copernic a trebuit s introduc o alt mi care pentru a explica fenomenul schimb rii anotimpurilor. pp. 28 i urm. (Nota traduc torului: deplasarea la care se face referire este pus astfel pe seama sus-numitei mi c ri în declina ie care face ca cercul ecuatorial s alunece pe cercul eclipticii în sens retrograd. Cel târziu în 1783 faptul c Soarele însu i se mi c a fost recunoscut când William Herschel (1783-1822) a descoperit mi carea acestuia (numit mi carea apexului) în direc ia constela iei Hercule. a treia mi care în ordinea lui Steiner. 3. fa de punctul vernal adic punctul în care r sare Soarele prim vara . i astfel i Ecuatorul cel mai mare cerc-paralel . asemenea unui titirez dezechilibrat. primul. §292. Fenomenul este cunoscut sub numele de precesia anotimpurilor.) 145 . În pasajele care urmeaz am p strat succesiunea lui Steiner a celor trei legi. ambele unghiuri. Exist mai multe sisteme de astfel de coordonate folosite în astronomia de pozi ie. pozi ia unei stele pe sfera cereasc geocentric . (Vezi Copernic [1948]. fiind m surat spre est de-a lungul Ecuatorului ceresc. este m surat spre polul nord ceresc [în sens pozitiv] sau spre polul sud ceresc [în sens negativ]. Ca rezultat al acestor dou mi c ri opuse dar aproape egale. format din ascensiunea dreapt i declina ia. i în plus apare u orul exces care explic precesia. dac ne amintim numai c distan a de la Soare la P mânt. este dat de dou coordonate sferice. fa de Ecuatorul ceresc. pe de o parte.). 9 i urm. intersec ia prelungirii axei P mântului cu o linie perpendicular pe planul orbitei excentrice a P mântului (nota traduc torului: se refer la axa conului) este un punct fix al acestei mi c ri . Aceast mi care const în rota ia anual a axei P mântului în sens opus mi c rii în jurul Soarelui. (Nota traduc torului: a a cum am spus într-o not anterioar . pp. publicat în 1514. Ca urmare. Dac ar exista aceast mi care. ignorând a doua i a treia mi care) este revolu ia P mântului în jurul Soarelui. Mi carea anual a P mântului în jurul Soarelui pe o orbit excentric . iar al doilea. Totu i citatul de mai sus este cel pe care îl folose te i Copernic în discutarea celor trei mi c ri ale P mântului în De Hypothesibus Motuum Coelestium a se Constitutus Commentariolus.) Cu alte cuvinte. sau mi carea în declina ie. În loc s fie paralel . 12 i urm. pp. (Nota traduc torului: nu este vorba de un con cu vârful în centrul P mântului. În fiecare an Soarele r sare prim vara cu aproximativ patru secunde de arc în spatele pozi iei în care a r s rit în anul precedent. 98. Observa i c axa P mântului nu r mâne paralel cu ea îns i cu excep ia unui caz special când axa este paralel cu axa rota iei. pare s se mi te prin planul oblic al zodiacului într-un fel care nu este diferit de ceea ce ar face dac P mântul ar fi în centrul sistemului solar. sau [1990].) 97. asem n tor latitudinii. asem n tor longitudinii. prima mi care (dac este considerat în izolare. se petrece anual. Mi carea în declina ie: axa P mântului descrie un con. Rudolf Steiner pare s fi inversat ordinea celor dou legi men ionate de Copernic în De Revolutionibus. dar în sens opus mi c rii punctului central (P mântul). în timp ce Soarele. servea acestui scop. nu ar fi posibil nicio schimbare a anotimpurilor pentru c pozi ia P mântului fa de Soare ar fi tot timpul aceea i. 1. ca i când ar fi imobile. în sfera stelelor fixe. Unul dintre ele se nume te sistem de coordonate ecuatorial. sfer imaginat ca având centrul în centrul P mântului i raz arbitrar . datorit mi c rii progresive a centrului P mântului.) Mi carea în declina ie . ceea ce nu este cazul aici. r mân îndreptate c tre aproape aceea i zon de cer. 2. axa P mântului. mi cându-se în sensul opus mi c rii de revolu ie în jurul Soarelui. raportat la centrul P mântului ea descrie un con. de vreme ce acesta este el însu i în mi care. Mi carea zilnic a P mântului în jurul axei sale.

Bessel 146 Circula ia sangvin Linia elicoidal Circula ia sangvin Copernic 3 i inima i inima Copernic 3. 349 i urm. linia elicoidal 4 septembrie 1919 25 septembrie 1919 26 septembrie 1919 28 septembrie 1919 3 octombrie 3 octombrie 1919 1919 . (Pentru o vedere de ansamblu a acestei probleme vezi Vreede [1980]. Bessel Copernic 3.) Urm toarea list include marea majoritate a conferin elor i sesiunilor de întreb ri i r spunsuri (Î&R) în care Steiner discut problema mi c rilor Soarelui i P mântului. Bessel Copernic 3. 2 i 17 ianuarie 1921 (GA 323). vezi. Bessel Copernic 3. Cele din 1 octombrie 1916 (GA 171). 10 aprilie 1920 (GA 201). de exemplu.99. Conferin a Anul GA (Opere complete) 324a 324a 95 Con inutul 24 martie 31 martie 1905 1905 Linia elicoidal Linia elicoidal Copernic 3 1 septembrie 1906 16 septembrie 1907 29 aprilie 7 noiembrie 21 martie 5 mai 13 iulie 20 august 1 octombrie 28 mai 1908 1910 1913 1914 1915 1916 1916 1918 101. Rudolf Steiner a vorbit adesea despre spirala sau mi carea de urub a P mântului în timp ce urm re te mi carea Soarelui. el a legat adesea cea de a treia mi care copernican cu propria sa descriere a problemei mi c rilor Soarelui i P mântului. Bessel Spirala Copernic 3. conferin ele sale din 24 i 31 martie 1905. în mod special cea de a treia mi care copernican (Copernic 3). Über das Kopernikanische System. Începând cu conferin a sa din 1 septembrie 1906 (GA 95). Din 1916 încolo el a ad ugat aspectul unei calit i progresive de lemniscat a mi c rii. corec iile lui Bessel i/sau problema mi c rilor spiralate sau pe lemniscat ( ) ale Soarelui i P mântului. Bessel Copernic 3. pp.GA 284/285 Copernic 3 98 124 145 286 159 272 171 181 295 300a 300a 192 261 191 Copernic 3.

Copernic 3 Copernic 3 Copernic 3 Copernic 3 100. ambele au fost g site în biblioteca lui Steiner iar prima con ine o dedica ie scris de mân a autorului c r ii adresat lui Rudolf Steiner. În acest context.10 aprilie 11 aprilie 18 aprilie 1 mai 2 mai 1920 1920 1920 1920 1920 201 201 201 201 201 324a 323 323 323 323 323 324a 343 220 349 Spirala progresiv Circula ia sangvin . Hagemann [1966]. Kaiser [1966]. 1. appendix. Bessel i inima 15 octombrie 1920 2 ianuarie 11 ianuarie 12 ianuarie 17 ianuarie 18 ianuarie 26 august 8 octombrie 5 ianuarie 5 mai 1921 1921 1921 1921 1921 1921 1921 1923 1924 Î&R. conferin a lui Rudolf Steiner din 25 septembrie 1919 (GA 300a) men ioneaz de asemenea opera poetului i autorului Johannes Schlaf (1862-1941). Despre acest subiect vezi nota informativ a lui C. direc ia L a axei de rota ie a P mântului r mâne fix în spa iu. 102. Vetter [1967]. În timpul 147 . derivat din fizic . capitolul 11. Hardorp [1983]. Unger [1981].28-31). Hemming/Pinkall [1983]. Junge [1983]. Van Bemmelen [1967]. Vezi Schlaf [ 1914] i [ 1919]. vol. str in lui Copernic. Adic dac P mântul este v zut ca un titirez aproape simetric rotindu-se în câmpul gravita ional al Soarelui atunci. Copernic 3. 101. lemniscat .L. ar fi fost. iar din 1924 primul conduc tor al sec iunii pentru matematic i astronomie a colii de tiin a Spiritului de la Goetheanum. matematician i astronom. lemniscata progresiv Lemniscata progresiv Î&R. Rudnicki [1984]. Printre succesorii lui numai câ iva autori se plâng de neglijarea celei de a treia mi c ri copernicane sau chiar o considerau un factor serios. 1988]. Bessel Copernic 3 . pp. Copernic 3 Bessel. Beweis von der dreifachen Bewegung der Erde (Copernic [1879]. Adams [1989] (capitolul4) i Vanscheidt [1992]. indica iile împr tiate date de Rudolf Steiner. dar niciuna nu le-a cuprins cu succes pe toate. Interpretarea mecanic a sistemului solar care a devenit curent de la Newton considera c presupunerea unei a treia mi c ri copernicane este superflu . Menzzer asupra De Revolutionibus. într-o interpretare consecvent i la zi. Schmidt [1966]. Elisabeth Vreede (1879-1943). Pentru unele din cele mai semnificative eforturi vezi (în ordine cronologic ): Locher [1942]. conform legii conserv rii rota iei. Bauer [1981. Aceast interpretare. Dornach. orbite planetare lemniscate lemniscat de rotaxie. desigur. Au fost f cute numeroase încerc ri de a unifica.

acestui congres. Exemple populare luate din mecanica elementar nu satisfac în mod strict cele mai multe din cerin ele preliminare. controversat înc ast zi. la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920. de exemplu. Totu i. 103. 108. 105. §18. 138 i urm. a a cum este sistemul de referin ma in . pentru a face în eles principiul relativit ii restrânse [speciale]. Conform lui Einstein [1917]. luând în considerare efectele datorate punctului de observare i ale mi c rii P mântului. Carl Unger (1878-1929). al antroposofiei (vezi conferin ele primului i celui de al doilea curs tiin ific.) Deoarece înfrânge rezisten a frec rii. citat adesea. de asemenea. în mod special. (Nota traduc torului: aflat pe arcul de orbit apropiat Soarelui. În timpul acestui congres el a inut ase conferin e (11-16 octombrie 1920) despre opera lui Rudolf Steiner [ 1921 ]. analizelor sistematice ale erorilor. Analiza lui Bessel asupra pozi iilor a 3 222 de stele. i 160. Atât erorile instrumentale cât i influen a atmosferei P mântului (refrac ie) trebuie eliminate atunci când este m surat pozi ia unei stele. deci asemenea exemple e ueaz în a corespunde realit ii chiar din perpectiva fizicii. 107. Mai mult. Pentru mai multe detalii despre teoria relativit ii cu privire la pasajul care urmeaz vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 31 martie 1920 i 15 ianuarie 1921. manufacturier. o ma in care se mi c uniform execut o mi care accelerat . a a cum subliniaz i Einstein [1917] în conferin a sa. Astfel. având o u oar umfl tur care face ca atrac ia Lunii s îi imprime un tremur numit mi care de nuta ie) i a abera iilor zilnice. acesta î i m re te viteza pe când în partea îndep rtat de Soare î i încetine te viteza. calculate de James Bradley (1693-1762) la Observatorul 148 .) Singurele exemple de comportament relativist pe care fizica le consider realiste au loc la nivelul atomic sau subatomic. nu este nici m car elipsoid de rota ie. de exemplu. aceast afirma ie presupune c exist sisteme iner iale. Vreede [1922]. astronom. inginer i filosof. este înrudit cu semnifica ia conceptului de timp în fizic dar mai mult. geodez i matematician din Konigsberg. Vezi. Friedrich Wilhelm Bessel (1784-1846). de dragul unui standard obiectiv care poate fi comparat cu alte m sur tori. i prin reducerea complet a observa iilor. Trenul i terasamentul c ii ferate pe care circul acest tren reprezint dou sisteme de referin . pp. 106. Vezi pasajul din Einstein citat în nota 37. dr. Desigur. Interpretarea sa. ma ina nu este un sistem neschimbat cu atât mai mult când are un cauciuc dezumflat i viteza îi descre te. sistemul de referin P mânt ( ca orice alt sistem rotativ) este un sistem accelerat. În realitate. Din cauza frec rii. raportul despre aceste conferin e scris de Willz Storrer în Unger [1921]. asemenea pozi ii trebuie calculate în termenii unui punct comun în timp. 104. Vreede a inut dou conferin e (la 13 i 14 octombrie 1920) despre Justificarea i limitele matematicii în astronomie [ 1922]. Gschwind [1986] i referin ele listate acolo. cu interpretarea timpului propriu unui sistem fizic în contextul teoriei relativit ii. Considera ii similare se aplic i în exemplul. Despre acest subiect vezi. incluzând îmbun t iri ale instrumentelor. al trenului i terasamentului de cale ferat . conform lui Steiner întreaga realitate a domeniului unor asemenea fenomene nu poate fi cuprins f r a extinde fizica cu ajutorul tiin ei spiritului. în mod special sec iunile III i IV. Steiner se refer aici la problema cunoscut mai târziu ca paradoxul gemenilor sau paradoxul ceasurilor . datorate instrumentelor i gre elilor de observare. GA 320 i GA 321). (Nota traduc torului: este vorba de exemplul de la care pleac Einstein în cartea sa Teoria relativit ii pe în elesul tuturor. principiul special al relativit ii afirm c legile naturale universale ale fizicii sunt din punct de vedere formal identice pentru dou sisteme de referin supuse unei mi c ri uniforme (sisteme iner iale). a adus contribu ii fundamentale la tehnicile i tehnologia observa iilor matematice. anuale i pe termen lung (cauzate de viteza finit a luminii i schimb rile aparente ale pozi iilor astrelor datorate mi c rii P mântului). Asta cere o cunoa tere exact a precesiei i nuta iei (o u oar oscila ie a axei P mântului cauzat de Lun nota traduc torului: atrac ia gravita ional exercitat de Lun nu se manifest uniform datorit formei neregulate a P mântului.

primul conduc tor al sec iunii pentru arte i litere a colii de tiin a spiritului de la Goetheanum. fie cu alte obiecte i în mod special ordinea care predomin între elemente. Cantor d urm toarea defini ie unei mul imi: În general. care a ap rut în 1922. Albert Steffen (1884-1963). Al doilea volum. Dou mul imi S i T se numesc echivalente când fiecare element al uneia poate fi f cut s corespund în mod clar cu exact un element al celeilalte (Cantor [1890]. nr. (Cantor [1932]. 1981 i urm. Instituti (Konigsberg [1818]). §609 i §613. 387). nu a avut c utare în aceea i m sur . i care reflect numai ceea ce este comun tuturor mul imilor care sunt echivalente cu S. (Pentru mai multe despre acest subiect vezi Schmidt [1967].. Form i actualitate . 204).. lui Rudolf Steiner. Declinul Occidentului. A doua lege a termodinamicii este bazat pe conceptul entropiei care a fost prima dat formulat de Rudolf Clausius (1822-1888). publicat în prima sa edi ie în 1918 i ap rut pân în 1920 în 32 de edi ii. Wolf [18901893]. din 1924 încolo.. i care este definit i conturat de ele) conceptul universal sau general pe care îl putem ob ine prin abstractizarea din mul ime atât a caracterului elementelor sale cât i a tuturor rela iilor acestor elemente fie între ele. Într-un tratat datat 1884. 110. Paralaxa unei stele singulare este unghiul sub care se vede semiaxa orbitei P mântului. de asemenea. Oswald Spengler (1880-1936) la început matematician i mai târziu scriitor. eu în eleg printr-o «varietate» sau «mul ime» un grup de multe elemente care poate fi conceput ca un întreg. 1995. Steffen a publicat autoreferatul acestor conferin e în colec ia Die Krisis im Leben des Künstlers [ 1922]. Cantor a trimis o copie a c r ii lui Lehre vom Transfiniten [1890]. a devenit o piatr de hotar în observa iile astronomice deoarece a f cut disponibile pentru prima dat pozi ii stelare exacte. Calculul acestui unghi este necesar deoarece aceea i stea este v zut de pe P mânt în dou pozi ii diferite atunci când el se afl pe orbit în dou pozi ii diametral opuse. §22 i urm.) 109. pp. Dornach.. i Tabulae Regiomantanae Reductionum Observationum Astronomicum ab Anno 1750 usque ad Annum 1850 Computatae (Königsberg [1830]). eseul intitulat Georg Cantor i Rudolf Steiner . Vezi. Perspective asupra istoriei mondiale . Acest concept afirm c entropia tinde c tre un maximum în orice proces termodinamic care are loc într-un sistem fizic de sine st t tor (self-contained). în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Teoria mul imilor a fost întemeiat aproape de unul singur de matematicianul Georg Cantor (18451918). s'. a anumitele sisteme binare precum i sisteme multiple. poet i. Bessel a publicat rezultatele sale în cartea Fundamenta Astronomiae pro Anno 1755 Deducta ex Observationibus Viri Incomparabilis James Bradley in Specula Astronomica Grenovicensi per Annos 1750-1762. În contextul fizicii. la aheliu i periheliu. nota de subsol de la p.) Aceste paralaxe au constituit prima demonstra ie astronomic a mi c rii anuale a P mântului (despre aceasta i alte demonstra ii ale acestei mi c ri vezi Teichmann [1983]. pp. A a-numitele formule de reducere ale lui Bessel pentru coordonatele stelelor au de-a face cu influen ele anuale i de lung durat ale precesiei i nuta iei. 112. 23 i urm. adic dat fiind forma aproape circular a orbitei terestre segmentul determinat de Soare i P mânt.din Greenwich. pp. primul volum al operei principale a lui Spengler. Remarcile lui Rudolf Steiner se refer la investiga iile lui Cantor privind diversele niveluri (tipuri) de infinit. Sau [1932] p. Dornach. 111. (Nota traduc torului: precizarea individuale este necesar deoarece exist i foarte multe stele duble. cu o dedica ie personal i corecturi de mân .. În timpul acestei conferin e Steffen a inut dou expuneri (la 14 i 15 octombrie 1920) despre subiectul tiin a spiritului i crizele din via a artistului . Este rezumatul elementelor specifice care pot fi unite într-un întreg. capitolul 3. Vezi în mod special eseul cu acela i titlu din partea a II-a. 114/115. Studii înrudite f cute de Bessel au dat na tere la metode îmbun t ite de determinare a mi c rilor independente ale stelelor fixe i la primul mijloc de determinare a paralaxei stelelor fixe individuale.4). Baza acestar studii este aceast defini ie pe care Steiner o parafrazeaz : În eleg prin num r prim sau num r cardinal al unei mul imi S (care const în elemente separate conceptual s. de exemplu. pp. Declinul Occidentului a fost publicat în Statele Unite în 1926-1928. 31 i urm. Cred c am definit astfel ceva înrudit cu eidos-ul sau ideea lui Platon. i anuare de astronomie ca The Astronomical Almanac. 149 ..

vol. sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 ianuarie 1921. 116. Vezi. pp. 3. superioar . p. 15. 120. pp. 12 ianuarie 1921. 2. nr. 31. Dup cum a fost poruncit strânge elementele vie ii ci une te-le cu grij unele cu altele. 293: « coala în elepciunii» trebuie s devin un al treilea element al turi de Biseric (luând termenul în cel mai larg sens neconfesional) i Universitate. 113. Comentarii despre Keyserling pot fi g site în conferin a lui Rudolf Steiner din 26 august 1921. nr. a a încât nici credin a nici cunoa terea abstract nu reprezint autoritatea final . 1953-1954. de asemenea. nr. vol. 20-25. 4/5. 14 (1952-1953): 11 ianuarie 1921. pp. 49-64.demonstra ia acestei legi este posibil numai pe baza altor ipoteze nedemonstrabile sau postulate. publicat în periodicul Gegenwart. cofondatorul i conduc orul tiin ific al colii de în elepciune ( Societatea pentru filosofie independent ) din Darmstadt. Pân în prezent sursa acestei afirma ii f cut de Keyserling nu a fost descoperit . 225-236 i nr. Considerând Ce-ul dar mai ales Cum-ul. 118. 33. actul 2. 2. Philosophie als Kunst [1920]. au fost inute în Stuttgart în perioada 11-15 ianuarie 1921 i au fost publicate în urm toarele edi ii ale periodicului Gegenwart. dar credin a. 32. 6. nr. raportul asupra acestei conferin e de Eugen Kolisko (1893-1939) în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. cunoa terea i via a devin una într-o unitate vie. 114. pp. 119. f r îndoial . 97-118. Rudolf Clausius (1822-1888). partea a II-a. 4-5. Vezi. 305-317. 14 ianuarie 1921. versetul 6 989 i urm. de asemenea. de con tien . în teoria cinetic statistic a gazului datând de la James Clark Maxwell (1831-1879) i Ludwig Boltzman (1844-1906). 7. 115. 1-14 martie 1920. C ldura la grani a dintre spa iu i anispa iu. scena 2. nr. Laboratorul . 1920-1921. pp. Contele Hermann Keyserling (1880-1946). în nr. De exemplu. Cele patru conferin e din acest ciclu. 145-167. 4. Aceste conferin e vor fi publicate în GA 73a. 117. în mod special raportul scris de Ernst Uehli (1875-1959) despre conferin a lui Rudolf Steiner din 16 noiembrie 1920. Würzburg i Bonn. nr. 49-67. pp. Stuttgart. În timp ce cutreier printr-o buc ic de lume Voi descoperi. p. nr. vol. Homunculus spune lui Wagner. fizician din Berlin. împreun cu Ludwig Boltzmann (1844-1906) i James Clark Maxwell (1831-1879). de exemplu. 15 ianuarie 1921 118. nr. pp. Das Reisetagebuch eines Philosophen [1919a]. Pân acum nu a fost g sit eseul scris de Hermann Keyserling pe care îl mentioneaz Steiner. este considerat unul dintre fondatorii 150 . 2. Faust. pp. p. 2. Vezi opera sa ca. În plus. Der Weg der Vollendung: des Grafen Hermann Keyserling philosophischen Schaffen [1919b] i Philosophie als Kunst [1920]. ea aspir la o sintez între via a sufletului omenesc i spiritul deplin con tient i independent. discu iile despre Keyserling în periodicul Dreigliederung des Sozialen Organismus. care r mâne în urm : Desf oar pergamentele antice. încoronat de « coala în elepciunii» a c rei sarcin ar fi s încorporeze în mod organic cunoa terea academic abstract într-o sintez vie i s transforme pur i simplu «a cunoa te» în «a fi» . Keyserling. Ca fiecare din aceste alte dou elemente inten ia ei este s dea form întregii fiin e umane i s spiritualizeze sufletul uman. filosof. Steiner se refer aici probabil la revista s pt mânal Die Zukunft editat de Maximilian Harden (volumele 1-118. 5. Goethe. 21 i 22. 1920/1921. Al doilea curs de tiin e naturale (GA 321). 257-268. punctul pe i. Zürich. Impulsuri ale tiin ei spirituale pentru dezvoltarea fizicii. nr. 1892-1922). Sesiunea de întreb ri i r spunsuri de la sfâr itul celor patru conferin e inute unei audien e academice despre rela ia dintre tiin a spiritului i domeniile specializate ale tiin ei. Clausius. Proben über die Beziehungen der Geisteswissenschaft zu den einzelnen Fachwissenschaften. 8. 15 ianuarie 1921. aceast a doua lege ia forma unei teoreme demonstrabile (a a-numita teorem H a lui Boltzman) bazat pe ipoteza haosului molecular complet. nr. vol. Stuttgart.

Gauss: vezi nota 1. Vezi. Certitudinea apodictic a tuturor teoremelor geometrice se bazeaz pe aceast necesitate a priori i pe posibilitatea construc iei lor a priori (CRP. Conferin a 1 (24 mar'tie 1905). B 38). 128. Albert Einstein (1879-1955) a dedus formulele rezultate. În a doua jum tate a secolului al XIX-lea. capitolul din Enigmele sufletului a lui Rudolf Steiner (GA 21) intitulat Max Dessoir i antroposofia i discu iile despre Hermann Keyseling de la sfâr itul sesiunii precedente de întreb ri i r spunsuri (15 octombrie 1920). Dornach. capitolele V i VI. 471-478. El l-a interpretat pe ultimul ca o condi ie preliminar subiectiv necesar a percep iei senzoriale. 2 (1920-1921). vol. invita ia la aceast conferin i programul detaliat din Dreigliederung des sozialen Organismus. 1905). în general geometria spa iilor cu curbur (geometria lui Riemann). vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 12 martie 1920 (GA 321) i 8 ianuarie 1921 (GA 323). Astfel. Rapoartele lui Willy Stokar despre aceast conferin pot fi g site în periodicul Dreigliederung des sozialen Organismus. în mod special al spectroscopiei. Întreb ri i r spunsuri (disput ) în timpul celei de a doua conferin e antroposofice de la Goetheanum. Rapoartele lui Eugen Kolisko au fost publicate în Die Drei. de asemenea. 121. 129. Conferin a 1 (24 martie. Kant nu f cea distinc ie între concep ia matematic sau geometric a conceptului despre spa iu i legile spa iului perceput. Riemann: vezi nota l. Editorii celui de al doilea curs de tiin e naturale al lui Steiner (GA 321) arat c diver i autori i-au exprimat preocup rile de a explica termodinamica pe baza mecanicii. Einstein a folosit o serie de experimente care exist doar în gândire pentru a deduce i ilustra teoria sa. 127. vol. 7 aprilie 1921 125. din presupunerile de baz ale teoriei speciale a relativit ii (principiul relativit ii. 1 (1921-1922). (Nota traduc torului: a a-numitele Gedankenexperiment. i geometria spa iilor multidimensionale. Conferin ele lui Rudolf Steiner despre Antroposofia i tiin ele specializate au ap rut împreun cu sesiunea de întreb ri i r spunsuri (dispute) în Die befruchtende Wirkung der Anthroposophie auf die Fachwissenschaften (GA 76). pp. de exemplu. vol. cuprinzând diverse tipuri de geometrie neeuclidian . Despre formulele pentru c ldura conductiv i radiant i despre explica iile care urmeaz aici. aceste geometrii neeuclidiene includeau geometria proiectiv . ca. Experimentul eterului drift condus de Michelson i Morley început în 1881 era menit s determine viteza P mântului în raport cu presupusul eter sta ionar cvasimaterial al fizicii. Am dori s ad ug m aici c înaintea descoperirii mecanicii cuantice i a statisticii cuantice nu era posibil s se reconcilieze încerc rile diverse de a dezvolta un model mecanic al structurii moleculare a materiei cu ajutorul unor constat ri experimentale. care a fost descoperit prima dat de Riemann i este strâns înrudit cu geometria suprafe ei sferice. contrac ia Lorentz. Despre acest subiect vezi Harman [1982J. 2 (1920-1921). Metageometria lui Riemann înseamn probabil sau a a-numita geometrie eliptic . sau teoria general de asemenea bazat pe lucr rile lui Riemann a spa iilor curbe (variet i cu o metric riemannian ) din care geometria eliptic este doar un caz particular (spa iul cu curbur constant pozitiv ). Vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 1 i 11 martie 1920 (GA 321). de exemplu. Spa iul este o idee necesar a priori i st la baza tuturor concep iilor exterioare (Critica ra iunii pure = CRP. Cartea lui Clausius Die Mecanische Wärmetheorie include tratatul lui asupra teoriei c ldurii [1876-1891]. Geometria este o tiin 151 . lucrând independent unul de cel lalt.) 123. 124. Rezultatul acestui extrem de precis experiment a fost negativ i a ridicat întreb ri despre validitatea tuturor teoriilor despre lumin i electricitate care erau bazate pe ipoteza unui eter absolut sta ionar. Dornach. 126. Metageometria este un termen aproape învechit. A 24). nr. Întreb rile relevante sunt discutate conform cu metodele matematicii moderne în Dustmann/Pinkall [ 1992]. din 3-10 aprilie 1921.36. 130. nr.termodinamicii moderne care este bazat pe teoria cinetic a gazului i pe mecanica statistic . La scurt timp dup . O explica ie teoretic a acestor constat ri a fost dat de Hendrik Antoon Lorentz (1853-1928) i George Francis Fitzgerald (1851-1901). 122. 42 i 43. Vezi. hiperbolic i eliptic . constan a absolut a vitezei luminii).

B 40). ca fiind calitatea formal a acestuia de a fi afectat de obiecte i prin aceasta de a ob ine reprezentarea direct a acestora. Astfel. Referirea lui Steiner la logica circular are de-a face cu faptul c ob inem doar o aparent generalizare a conceptului de spa iu cât vreme conceptele relevante depind în mod esen ial de un punct de plecare euclidian. indiferent de con inutul ei. i anume în cel de-al patrulea paralogism despre rela ia sufletului cu posibile obiecte din spa iu (CRP. dac nu cumva insolubil (CRP. ideile despre m sur tori i spa ii neeuclidiene cu mai mult de trei dimensiuni nu ap ruser înc în matematic . Spa iul nu este nimic altceva decât forma tuturor manifest rilor simturilor exterioare. a adar numai ca form a sim ului exterior (CRP. Desigur. de i nu erau cazuri speciale ale spa iului euclidian. Dialectica transcendental a Criticii ra iunii pure [1787]. spa iul are doar trei dimensiuni. noile fornie de spa iu erau derivate din natur . 132. i totu i a priori. atunci suntem îndrept i i s întreb m: Ce îi determin limitele? (CRP. unde el proclam insolvabilitatea unor anumite probleme care nu pot fi interpretate din pespectiva sa. i anume c noi putem cunoa te numai manifestarea lucrurilor în sine i c în timp ce ra iunea noastr poate ordona aceste manifest ri conform cu principii regulatoare (ca. spa iul euclidian tridimensional era punctul istoric de plecare i. deoarece. Astfel. În aceste limite. este prea mare pentru toate conceptele empirice posibile. pentru Kant. B 42). nu f cea distinc ie clar între propriet ile topologice i cele metrice care dateaz doar de la Riemann. în explica iile sale despre antinomiile gândirii pure . Astfel. neschimb rii etc.care determin sintetic. B 402). Unul dintre primii care a ar tat clar acest lucru din perspectiva fizicii i psihologiei a fost Hermann von Helmholtz (1821-1894). 131. Despre acest subiect vezi discursul lui Helmholtz în Die Tatsachen in der Wahrnehmung [1878]. propriet lile spa iului (CRP. A a cum face mai târziu în discu iile sale asupra antinomiilor ra iunii pure. B 515). adic de a ob ine intui ia. În timpul lui Kant. dac este infinit i f r limite. formele percepute ale spa iului i timpului) nu este posibil a privi direct în constitu ia lucrurilor în sine. Un paralogism transcendental are totu i un motiv transcendental de a ajunge la o concluzie formal fals .) mai degrab decât o discu ie asupra paralogismelor clasice. B 41). B 399). Un paralogism logic este falsitatea formal a unei concluzii ra ionale. fundamentul din care au fost dezvoltate conceptele neeuclidiene în geometria proiectiv i în geometriile spa]iilor curbate i multidimensionale. a a c el nu a v zut nicio diferen între atributul topologic al nem rginirii i atributele metrice ale infinitului. ele au l rgit conceptul de spa iu pe baza conceptelor euclidiene fundamentale. de exemplu. Discu ia lui Kant despre paralogisme (concluzii false sau în el toare) i antinomiile ra iunii pure constituie marea parte a volumului al doilea. B 41). Conceptul lui Kant despre spa iu care se aga de geometria tridimensional euclidian nu poate fi reconciliat cu diversele concepte despre spa iu care s-au dezvoltat pe m sur ce matematica a continuat s se dezvolte . De exemplu. Kant a inten ionat s fac prin critica sa despre criteriile paralogismelor ra iunii pure o critic a preten iilor psihologiei ra ionaliste a zilelor lui (incluzând problema preexisten ei sufletului. În particular. Dac este finit i limitat. Kant încearc în discu ia sa despre paralogisme s demonstreze c ele se dizolv numai când este aplicat propria sa concep ie. 152 . Cum poate mintea s cuprind o concep ie exterioar care precede obiectele însele i în care conceptul ultimului poate fi determinat a priori? Aparent în m sura în care î i are sediul numai în subiect. Kant spune: Acela i lucru este adev rat cu privire la r spunsul dual la întrebarea despre m rimea Cosmosului. În contrast. adic condi ia subiectiv a naturii senzoriale care singur face posibil percep ia noastr exterioar (CRP. Problema spa iului joac doar un rol periferic în discu iile lui Kant asupra antinomiilor ra iunii pure. ini ial. o concluzie gre it de acest gen are motivele sale în natura ra ionamentului uman i poart cu sine o iluzie inevitabil . concep ia lui Kant despre spa iu este de importan fundamental în discu ia sa asupra sistemului de idei cosmologice din sec iunea despre antinomiile ra iunii pure. legile spa iului perceput coincid cu principiile geometrice care pot fi gândite. Astfel. asemenea afirma ii nu se pot constitui i nu pot fi deduse pe baza judec ilor empirice (CRP.

39-41 i 161-163).) poate fi g sit în cel de-al 13-lea volum al cuprinz toarei sale lucr ri Elementele. ideea c cele trei dimensiuni nu se pot schimba între ele. dotat cu o metric . dar dintr-o perspectiv total diferit . conferin ele sale din 17 mai 1905 (GA 324a). 136. În mod esen ial. Unghiurile drepte i conceptul de perpendicularitate joac un rol important în geometria euclidian . 49. sistemele de coordonate erau folosite în primul rând în conexiune cu figurile geometrice specifice. nu mai exist nicio logic circular implicat în acest proces. 288-295). vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 19 i 26 august 1923 (GA 227. 138. cu structuri geometrice diferen iale. Despre rela ia imagina iei. pp. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare. cu privire la structura spa iului real. 114/115 din Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. dar Euclid nu a pus niciun accent pe cub sau pe sistemul înrudit al celor trei axe perpendiculare. 1 ianuarie 1923 (GA 326). 8 aprilie 1922 (GA 82). 24 iunie 1922 (GA 213) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 12 aprilie 1922 (GA 82 i 324a). pp. 153 . care a fost unul dintre cei mai de succes autori de manuale de matematic din secolul al XIX-lea. Înainte. Pân la sfâr itul secolului al XVIII-lea. 15 ianuarie 1921 (GA 323. 17 martie 1921 (GA 324). de asemenea. adic studiul propriet ilor geometrice ale obiectelor tridimensionale. 274283). sunt într-adev r abstracte i îndep rtate de realitate în acest sens. Dornach. de asemenea. conceptele matematice.). conferin ele lui Rudolf Steiner din 9 i 10 aprilie 1920 (GA 201). p. c legile spa iului pot fi dezvoltate pas cu pas f r a presupune dezvoltarea vreunui concept euclidian. Aplicarea sistematic a dou direc ii perpendiculare sau oblice ca sisteme de referin i pentru coordonate i discu ia curbelor algebrice a avut loc prima dat în tratatul lui Isaac Newton (16431727) intitulat Enumeratio Linearum Tertii Ordinis (1676). În orice caz. Geometria analitic a spa iului tridimensional i folosirea corespunz toare a sistemului celor trei axe perpendiculare dateaz de la studiile sistematice asupra suprafe elor f cute de Leonhard Euler (1707-1783). Newton a fost. 26 i 27 decembrie 1922. în cartea I. 135.Ch. 133. 16 septembrie 1907 (GA 101. adic calcularea volumelor obiectelor tridimensionale. Introducerea implicit a unor asemenea axe ca sistem de referin pentru tratarea algebric a curbelor dateaz de la Pierre de Fermat (1601-1665) i René Descartes (1596-1650). Cu privire la acest subiect. Vezi. 189 i urm. Geometria analitic în sensul modem a fost formulat definitiv în ultima parte a secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea de c tre Gaspard Monge (1746-1818) i elevul s u François Lacroix (1765-1843). în mod special în cartea al XI-a i într-o m sur mai mic . 1995. Steiner dezvolt .Evolu ia ulterioar a matematicii a ar tat c ne putem dispensa de fundamentele euclidiene. Totu i. ajungând la geometria euclidian ca la un caz special de varietate tridimensional metric . inspira iei i intui iei cu dimensiunile spa iului. vezi opera de referin a lui Boyer [1956]. 320-260 î. Vezi. geometria tridimensional este înc stereometrie. Atunci când Steiner a r spuns la aceast întrebare aceste chestiuni nu erau clarificate final nici chiar printre matematicieni. noti ele scrise ale lui Rudolf Steiner i notele de subsol corespunz toare în nr. Începem cu o varietate topologic care este definit ca liber de coordonate. Aceast concep ie asupra spa iului se concentreaz asupra fundamentelor stereometriei. dar în noua geometrie analitic un sistem de coordonate preexistent oferea un reper pentru studiul figurilor geometrice. V zut sistematic. Vezi discu ia asupra acestei probleme în nota 132 de mai sus. pp. acela i lucru era adev rat despre dezvoltarea geometriei analitice bazat pe munca acestor pionieri. de asemenea. de asemenea. care indic numai care forme spa iale sunt posibile. amândoi ace ti matematicieni au folosit adesea axele oblice iar în munca lor sistemul de coordonate nu a jucat înc un rol ca structur independent care poate fi disociat de obiectul geometric în discu ie. pp. Conceptul de spa iu care dateaz de la Euclid (aprox. primul care a folosit coordonatele negative în mod sistematic pentru a desena curbe în toate cele patru cvadrante ale sistemului de coordonate. În sec iunea despre conceptul lui Goethe despre spa iu din Introduceri la scrierile de tiin e naturale ale lui Goethe (GA 1. de asemenea. iar dac este necesar. atâta vreme cât coresponden ele lor cu realitatea nu au fost stabilite. Vezi. 137. propor iilor lor interne i rela iilor dintre ele. 134.

pp. 1921-1922. pe care le men ioneaz în sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. Vezi. 9 i 10 aprilie 1922 (GA 82). nr. numele acestei publica ii este schimbat cu Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. 4-19. Publicarea acestei serii de conferin e este pl nuit în GA 73a. pp. din 21 august 1921. de asemenea. 148. 147. pp. 1952-1953. 49-67. 145. 2. pp. (Începând cu num ru129 din 1970. 152. de asemenea. 1995. 318-320). Conferinta introductiv . 3. Vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 8. în Beiträge zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. 141. conferin a din 23 august 1921. Despre tessarakt vezi conferin a din 31 mai 1905 i notele corespunz toare. 44-63. în vol. 65) i 5 aprilie 1921 (GA 76). pp. conferin a din 26 august 1921. 151. În aceast conferin Rudolf Steiner enumer aceste legi în ordinea dat de Copemic în capitolul 11 din primul volum al lucr rii sale principale De Revolutionibus Orbium Coelestium. 9/10. 143. 1953-1954. Copii ale conferin elor au fost publicate prima dat în periodicul Gegenwart. 142. 14. pp. 4-20. 11. Pentru mai multe despre acest subiect vezi conferin ele din 28 octombrie 1909 i 10 februarie 1910. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri apare aici tip rit pentru prima dat . 1994). nr. nr. pp. Vezi.139. în Metamorfozele vie ii suflete ti. Compara i asta i pasajele care urmeaz cu sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920 i notele corespunz toare. Dornach. nr. au fost publicate în Nachrichten der Rudolf Steiner Nachlassverwaltung. Sesiunea de întreb ri i r spunsuri de la sfâr itul unei serii de conferin e inute profesorilor universitari la Haga în perioada 7-12 aprilie 1922. 26 august 1921 140. în contrast con tient cu concep ia 154 . nr. teoretician al culorilor i filosof al tiin ei. nr. vol. 150. GA 58 i 59. îndeosebi p. 153. 114/115. pp. 8. chimist. 417-428. nr. f cute chiar de el. conferin a din 24 august 1921. vol. Friedrich Wilhelm Ostwald (1853-1932). 14. Vezi sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 7 martie 1920 i notele corespunz toare. 146.) Un program detaliat al conferin ei a fost publicat în jurnalele Dreigliederung des sozialen Organismus. În conferin a sa Die Überwindung des wissenschaftlichen Materialismus din 20 septembrie 1895. notele 96 i 97 la sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 15 octombrie 1920. care a inclus o pledoarie a propriilor sale concep ii despre lume bazate pe energie. 1. în vol. Rezumatele conferin elor lui Rudof Steiner din timpul acestei conferin e. 149. vol. conferin ele lui Rudolf Steiner din 2 mai 1920 (GA 201) i 16 ianuarie 1921 (GA 323). 1962. în vol. Întreb ri i r spunsuri (discu ie deschis ) din timpul Cursului de art de la Goetheanum din 21 pân în 27 august 1921. 15. Vezi notele 135 i 136 i pasajele corespunz toare din sesiunea de întreb ri în r spunsuri din 7 aprilie 1921. 353-363.5 i Das Goetheanum. Dornach. a ap rut în vol. Se pare c Rudolf Steiner se refer aici la reducerile lui Bessel. Dornach. Se pare c Steiner se refer aici la conferin a pe care a inut-o în cadrul Societ ii matematice din Basel în iarna lui 1920-1921. 1. Vezi pasajele similare de la sfâr itul conferin ei lui Rudolf Steiner din 10 ianuarie 1921 (GA 323. Die Bedeutung der Anthroposophie im Geistesleben der Gegenwart (GA 82. 14. Vezi pasajele paralele din conferin ele din 11 ianuarie 1921 (publicate în Gegenwart. 15. 1. 199200) i începutul conferin ei din 18 ianuarie 1921 (GA 323. nr. Haga. Pentru mai multe detalii despre aceast conferin vezi eseul Über einen matematischen Vortrag Rudolf Steiner in Basel. C li ale tr irilor suflete ti. 12 aprilie 1922 144. Aceste conferin e au fost publicate în volumul intitulat Damit der Mensch ganz Mensch werde. Pentru mai multe informa ii despre Hinton vezi nota 1 la conferin a din 31 martie 1905.

ireversibilitatea fenomenelor naturale dovede te existen a proceselor care nu pot fi descrise prin ecua ii mecanice i prin aceasta am pronun at condamnarea materialismului tiin ific ([1895]. 155. pp. Formularea newtonian a mecanicii se dovede te a nu putea fi mânuit în calcularea mi c rilor supuse condi iilor secundare. iar o persoan în vârst într-un adult. Astfel. De aceea într-o lume pur mecanic nu ar exista mai devreme i mai târziu a a cum le cunoa tem în lumea noastr . e uând pân la urm în fiecare încercare serioas . Ast zi mi c rile specifice sunt în elese ca posedând doar un singur grad de mi care. Asupra unei perspective a culorii vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 2 iunie 1923 (GA 291) i 19 aprilie 1922 (GA 304. 2. faptul c succesul este chiar mai pu in posibil cu privire la fenomenul incomparabil mai complex al vie ii organice este o concluzie inevitabil . Dornach. Mai mult. Concep ia mecanicist nu poate explica de ce se întâmpl asta i din cauza susamintitei însu iri a ecua iilor mecanice. nr. Fondatorul perspectivei moderne a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446). 208) i sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 11 martie 1920. Aceea i contradic ie principial se aplic i aici iar preten ia c toate fenomenele naturale pot fi reduse la fenomene mecanice nu poate fi considerat nici m car o ipotez de lucru folositoare. 156. Rudolf Steiner indic în foarte multe locuri tranzi ia de la sfer la plan sau de la cerc la linia dreapt . 158. sesiunea de întreb ri i r spunsuri din 12 aprilie 1922 (GA 324a i 82). vol. Vezi conferin ele inute în perioada 26-28 decembrie 1922 (GA 326). Ostwald a spus: În timp ce eforturile de a interpreta fenomene familiare din fizic în termeni mecanici par zadarnice. Un copac ar putea s revin la stadiul de s mân . 14.mecanicist a lui Emil du Bois-Reymond (1818-1896). Pentru mai multe informa ii despre realitatea întrev zut prin geometria proiectiv vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 11 ianuarie 1921 (publicate în Gegenwart. Steiner vrea s spun c o linie dreapt proiectiv trebuie vizualizat ca având numai un punct infinit dep rtat ( i nu dou ). Underweysung der messung mit dem zirkel und richtscheyt in linien. Pân în prezent nu s-a g sit nicio copie a conferin ei lui Blümel. 20). aceast formulare face dificil s fie introduse 155 . arhitectul i constructorul cupolei catedralei din Floren a. un fluture s-ar putea transforma înapoi într-o omid . 1952. Vezi pasajele paralele din acest volum în conferin a din 24 martie 1905 i întreb rile i r spunsurile din 2 septembrie 1906. 5 aprilie 1921 (GA 76). 154. Despre spa iul tactil i vizual vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 17 martie 1921 (GA 324) i 1 ianuarie 1923 (GA 326). 159. Comentariile suplimentare ale lui Rudolf Steiner din timpul ciclului de conferin e Der Enstehungsmoment der Naturwissenschaft in der Weltgeschichte und ihre seitherige Entwickelung. O însu ire a tuturor ecua iilor mecanice este aceea c ele permit schimbarea semnului unit ii de timp. 28 iunie 1908 i 25 noiembrie 1912. Totu i se pare c ceea ce Steiner vrea s indice aici este problema foarte general a mi c rii supuse unor condi ii secundare sau for e de constrângere. 29 decembrie 1922 157. pp. este pur i simplu o eroare. nici nu este posibil o asemenea explica ie. 160. Comentarii asupra discu iei care a urmat dup o conferin a lui Ernst Blümel (1884-1952) în Die vier Raumdimensionen im Lichte der Anthroposophie. p. ebnen und ganzen corporen [1525] a avut o importan decisiv asupra regiunii culturale de la nord de Alpi. Noua teorie a perspectivei a fost promovat prima dat de arhitectul i savantul Leon Battista Alberti (1401-1472) i de c tre pictorul i matematicianul Piero della Francesca (1416-1492). Adic din punct de vedere teoretic procese mecanice perfecte pot s se deruleze înapoi ca i înainte. adic mi c rile care sunt astfel restric ionate încât exist doar un singur parametru liber pentru mi care. 161. 49-67. Cartea lui Albrecht Dürer (1471-1528). GA 326. pl nuit pentru publicare în GA 73a). Aceast eroare devine mai vizibil atunci când ne confrunt m cu urm torul fapt.

1925-1940. Berlin. Dornach: Philosophisch Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. Vol. Kurse und Zyklen. care sunt bazate pe un principiu al calculului mecanic varia ional. (Übersichtsbände zur Rudolf Steiner Gesamtausgabe. Hans. Flatland: A Romance of Many Dimensions. Das Wirken Rudolf Steiners. New York: Charles Scribner Sons. Dictionary of Scientific Biography. Schmidt. Adams. 1978). KarlHeinz Schlote. George [ 1989]. 1981 ff. 1984. 164. Herausgegeben von Johann Christian Poggendorff. 1917-1925. Government Printing Service/London: Her Majesty's Stationery Office. Ecualiile Lagrange. 1950 (2. Deducerea. Erster Band). Bibliographische Übersicht. 6 Teile in 11 Bänden. Band 19). Dornach: Rudolf Steiner Verlag. Despre numerele negative vezi conferin ele lui Rudolf Steiner din 7 i 8 ianuarie 1921 (GA 323). matematician. Lexikon bedeutender Mathematiker. 1990. Almanac. Ansprachen. By the Author A. 1970-1980. Herausgegeben vom Archiv der Rudolf Steiner Nachlassverwaltung.) Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (Mathemtisch-Astronomische Blätter Neue Folge. Lemniskatische Regelflächen. discu ia i aplica iile ecua iilor numite mai târziu dup numele lui Lagrange constituie marea parte a c r ii sale Mécanique analytique (Paris. Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 28 decembrie 1922 (GA 326). Dornach: Phylosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. The Astronomical. erweiterte Auflage. Verzeichnis der von Rudolf Steiner gehaltenen Vorträge. Square. Herausgegeben von Siegrified Gottwald. Berlin i Paris. Washington: U. 165. 156 . Hans-Joachim Ilgauds.. 163.coordonate nerectilinii standard pentru mi care. Berlin: Verlag Chemie. herausgegeben von Renatus Ziegler. LUCR RI CITATE ÎN NOTE Abbott. fizician i astronom la Turino. 162. London: Seeley & Co. Herausgegeben von Heinz Herbert Schöffler. Joseph-Louis Lagrange (1736-1813). 1-16. (Mit erläuternden Anmerkungen und einem Anhang über die Geometrie der elliptischen linearen Kongruenzen. BIBLIOGRAFIE REFERIN E BIBLIOGRAFICE I BIOGRAFICE Biographisch-literarisches Handwörterbuch zur Geschichte der exakten Wissenschaften. 1788).S. Vezi conferin a lui Rudolf Steiner din 27 decembrie 1922 (GA 326). 1863-1919. Das literarische und künstlerische Werk von Rudolf Steiner. Thun/Frankfurt (Main): Harri Deutsch. Edwin [1884]. Edited by Charles Coulston Gillispie. Eine anschauliche Einführung in die Liniengeometrie und Imaginärtheorie. Das Votragswerk Rudolf Steiners. 1987. ofer solu ii elegante pentru ambele probleme. Stuttgart i Dornach. Leipzig: Barth.

Durège. Stuttgart: Freies Geistesleben. Lehre vom Transfiniten. Gesammelte Abhandlungen aus der Zeitschrift für Philosophie und Philosophische Kritik. Halle/Saale: Pfeffer. 1966. Band 56.) Bauer. Heft 1. Georg [1890]. New York: Yeshiva University (Scripta Mathematica. Die mechanische Wärmetheorie.S. 121. Elemente der Naturwissenschaft. Hermann [1981]. Algebra. 157 . Wien. Algebra. Friedrich Wilhelm/Pinkall. S. Braunschweig: Vieweg. A History of Vector Analysis. Blacksburg. soweit sie sich aus den beiden Hauptsätzen ableiten lässt (1876. Zwei Bände. 10-35. Die Gleichung der vier therarten in Rudolf Steiners zweitem naturwissenschaftlichen Kurs. Heinrich [ 1880]. Über die Hoppe'sche Knotencurve. [1935]. Braunschweig: Vieweg. 1985). Band 2: Die mechanische Behandlung der Elektrizität (1879). (Thesis for the degree of Master of Arts in History. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz. S. 2. Notre Dame/Londron: University of Notre Dame Press (Reprint: New York. Crowe. [1987]. Leipzig: Reisland. Dover. Nr. Dusmann. Ulrich [1992]. Eugen und Ulrich [1884]. Auflage. Functionsrechnung und zugehörigen Geometrie sowie Principien zur mathematichen Reform [1. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach). 6/7).Ballard. Projective Geometry. Marvin H. Bonola. S. Virginia (U. Nr. Abhandlungen mathematischen und philosophischen Inhalts. Band 82. 1990). Coxeter. Functionsrechnung und zugehörigen Geometrie sowie Principien zur mathematichen Reform. und Springer. (Zweite. Rudolf [1876-1891]. Claudius. 160. 6-16. Die thertheorie von MacCullagh. [1988].). Hildesheim: Olms (Nachdruck: Olms.) Band 1: Entwicklung der Theorie. Michael [1967]. stark erweiterte Auflage der Abhandlungen uber die mechansiche Wärmetheorie. The Live and Thought of Chrales Howard Hinton. Boyer. Düuhring. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften. Dusmann. Band 3: Die kinetische Theorie der Gase (1889-1891). Harold S. 1864-1867. Roberto/Liebmann. No. Theil].A. Leipzig: Fues. M. [1956]. 1887). [1903]. Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse. 135146. Elemente einer Himmelsorganik. Carl B. Zweiter Theil: Transradicale Algebra und entsprechende Lösung der allegemeinen auch überviergradigen Gleichungen. [1980]. Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis. Cantor. Heinrich [1954]. New York: Springer Verlag. History of Analytic Geometry. S. Friedrich Wilhelm [1991]. 1-33. New York: Dover. Planetenbahnen als Rotationslemniskaten. Neue Grundmittel und Erfindungen zur Analysis. Abteilung II. Non-Euclidean Geometry. Über die lemniskatischen Planetenbewegungen.

Leipzig: Haacke. Johannes [1983]. Zeit. April 1966). S. Der lineare Komplex eine überimaginäre Zahl. The Conceptual Development of NineteenthCentury Physics. Berlin/Heidelberg/New York: Springer. Die Thatsachen in der Wahrnehmung (Rede. Hemming. Dornach: Rudolf Steiner Verlag. Zur Naturwissenschaft. Berlin: Hirschwald. Erstes Heft = Goethes Naturweissenschaftliche Schriften (Herausgegeben von Rudolf Steiner). Johann Wolfgang [1810]. [1823]. Heinz Dieter et al. Zur Farbenlehre. August 1878). [1955]. Manuskriptdruck im Selbstverlag. Buch 1. Hermann [1878]. Ulrich [ 1983]. Nr. 29-48. Auf dem Wege zu Urbildern von Organisationsstrukturen. Albert [ 1924]. April 1831 = Werke. Der Versuch als Vermittler von Objekt und Subjekt. 1-3. Hardorp. [1992]. Tübingen: Cotta = Goethes Naturwissenschaftliche Schriften (Herausgegeben von Rudolf Steiner). In: Die Erforschung Kosmisch-Irdischer Entsprechungen. Energy. Geschwindigkeit. New York: Dover. Freiburg. 158 . 1975 (GA lc). Cambridge: Cambridge University Press (Cambridge History of Science Series). Auflage. Albrecht/Pinkall. Eduard von [1891]. 23. Band 15). 130. Dornach 12. 1879. Göttingische gelehrte Anzeigen. Dornach: Rudolf Steiner Verlag. S. Mathematisch-Physikalishche Korrespondenz (Dornach). Crown Publishers. Band 3. Band II (Göttingen: Königliche Gesellschaft der Wissenschaften. Band 2. The Principle of Relativity. Harman. S. Peter Michael [1982]. Relativity: The Special and the General Theory. Mathematisch-Astronomische Bläter . Hartmann. commentatio secunda. 1876). Erster Band. Die vierte Dimension. Lemniskatisch-Planetarische Bewegungen im Kosmos. Helmholtz. Peter [1986]. [Anzeige von] Theoria residuorum biquadraticorum. Carl Friedrich [1831]. Die Geisterhypothese des Spiritismus und seine Phantome. 10-21. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (Mathematisch-Astronomische Bläter Neue Folge. Ernst [1966]. 1975 (GA lb). S. [1898]. Goethe. S.Neue Folge. Die Bewegungen des Ardkörpers ermittelt nach dem allgemeinen Dopplerprinzip. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. 169-178. [1991]. Hagemann. S.Ebbinghaus. Der Spiritismus. Das Reich. Dornach: PhilosophischAnthroposophischer Verlag am Goetheanum (2. Leipzig: Friedrich. Haase Julius [1916]. 3-10. Eine Studie. Gschwind. Einstein. Zahlen. Zweiter Band. bis 17. Force and Matter. Gauss. 71-330. gehalten zur Stiftungsfeier deer Friedrich-Wilhelms-Universität zu Berlin am 3. Band 4). Erster Jahrgang. Raum.

(Read before the Philosophical Society of Washington. Auflage). A New Era of Thought. 7-9. Romantik und die vierte Dimension³. Ein Versuch. Kaiser. Anton [1868]. In: Die Erforschung Kosmisch-Irdischer Entsprechungen. [1985]. Karl Friedrich Zöllner. Archiv der Mathematik und Physik. pp. [1988]. London: Sonnenschein. Band 57).Henderson. The Fourth Dimension. Band 64. 203-230. Dornach 12. [1907].) Bulletin of the Philosophical Society of Washington. Leipzig: Teubner (Biographien hervorragender Naturwissenschaftler. London: Sonnenschein (2. 195-205. pp. Dieter B. Techniker und Mediziner. Bemerkungen betreffend die Auflösung eines Knotens in vierter Dimension. Hochstetter. Werner [1983]. Reprinted in [1886]. Volume 14. [First Series]. 1901. [1982]. Reinhold [1879]. Revised reprint: [1904]. Herrmann. The Einstein Tower: an interpretation of dynamic construction. Chrles Howard [1883]. Theo van Doesburg.423-426. Second Series. Scientific Romances. Beiträge zur Erweiterung der Heilkunst. Band 65. S. Wilhelm [ 1966]. relativity theory. Leitfaden der beschreibenden Krystallographie. Band 36. S. Ferdinand von/Bisching. (Palo Alto. April 1966). London: Sonnenschein. bis 17. Stuttgart: Urachhaus. Rudolf Steiner eine vergleichende Betrachtung. In: Die vierte Dimension in der Kunst. The Fourth Dimension and Non-Euclidean Geometry in Modern Art. CA). das kopernikanisch-keplershe Planetensystem durch eine multiplikative Grundlage zu erweitern. 159 . S. An Episode of Flatland or How a Plane Folk discovered the Third Dimension. S. In: Das Geistige in der Kunst: Abstrakte Malerei 1890-1985 (Hrsg. [1886]. Princeton: Princeton University Press. 179-203. London: Sonnenschein & Co. 1868. 165173. 224. Weinheim: Acta Humaniora. [1902]. [1901]. Von M. Tuchmann und J. Stanford University Press. Klaus [1997]. November 9. ÄDie vierte Dimension³ und die Relativitätstheorie in den zwanziger Jahren. Ideen über Bewegungen im Sonnensystem bei Dr. Wien: Braumüller. [1880]. Archiv der Mathematik und Physik. London: Sonnenschein. Hinton. [1904]. [1900]. 3-32. and astronomy. Freeman). ÄMystik. pp. Gleichung der Curve enes Bandes mit unauflösbarem Knoten nebst Auflösung in vierter Dimension. Junge. Hentschel. Scientific Romances. S. (Berichte von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. Hoppe. Linda Dalrymple [1983]. Heft 5. What is the Fourth Dimension? [London]. The Recognition of the Fourth Dimension.

1974). (Übersetzt und mit einer Einleitung und Anmerkungen versehen von Hans Günter Zekl. [1919b]. Band I. Koenigsberger. von W. Ed. II.63-77. 1939). Des Grafen Hermann Keyserling philosophishes Schaffen. Detlef [ 1999]. [1768]. [1965]. 1966. Werke. Klein. K. 9911000. Das Reisetagebuch eines Philosophen. Das neue Weltbild. Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte. 2. Leipzig: Teubner. Philosophie als Kunst. Darmstadt: Reichl.) München: Hermann Rinn (Nachdruck: Darmstadt. S. (Übersetzt und mit Anmerkungen von C. Kerenyi. L. (Nach den Handschriften herausgegeben. Band (Berlin: Springer. Vorlesungen über die Theorie der elliptischen Functionen. Brief gegen Werner. 476-483 = Gesammelte Mathematische Abhandlungen. Critique of Pure Reason. Prolegomena to any Future Metaphysics. Kowol. Immanuel [1746]. [1948]. München: dtv. Akademische Verlagsgesellschaft. Beryl Logan. Laugwitz. Rudolf [1921]. Werke. Kopernikus. poulärwissenschaftlich dargestellt. Der Weg zur Vollendung. [1966]. Darmstadt: Reichl. Band 9. Band 1. 7218. Keyserling. Menzzer). Leo [1874]. Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft. S. De revolutionibus I. Felix [1876]. Bernhard Riemann 1826-1866: Turning Points in the Conception of Mathematics. [1956-1960]. 1922). [1990]. Wissenschaftliche Buchgesellschaft. Über den Zusammenhang der Flächen. Mathematische Annalen. Gleichungen. [1979]. Martin's Press. Development of Mathematics in the Nineteenth Century. 160 . Band 1. Weischedel. Eine historisch-phänomenologische Darstellung. S. Hrsg. Graf Hermann [1919a]. Erster Theil. Werke. [1920]. London: Routledge. Die Grundlagen der Relativitätstheorie Berlin: Springer. übersetzt und erläutert von Fritz Rossmann.Kant. Von dem ersten Grunde des Unterschieds der Gegenden im Raume. Über die Kreisbewegungen der Weltkörper. Gerhard [1990].) Hamburg: Meiner. Nikolaus [1879]. Lämmel. [1996]. Stuttgart: Freis Geistesleben. Thorn: Lambeck (Nachdruck: Leipzig. Die Mythologie der Griechen. New York: Springer Verlag. Drei Texte: Commentariolus. Erster Entwurf seines Weltsystems. S. New York: St. Darmstadt: Reichl. Math Science Press.

Locher, Louis [1937], Urphänomene der Geometrie. Zürich: Orell Füssli (Nachdruck: Dornach, Philosophisch-Antroposophischer Verlag am Goetheanum, 1980). [1942], Nachwort. Mathematisch-Astronimische Blätter, Helf 4, S. 100-107. Luttenberger, Franz [1977], Friedrich Zöllner, der Spiritismus and der vierdimensionale Raum. Zeitschrift für Parapsychologie und Grenzgebiete der Psychologie, Band 19, Heft 4, S. 195-214. Manning, Henry Parker [ 1914], Geometry of Four Dimensions. New York: Macmillan (Reprint: New York: Dover, 1956). Möbius, August Ferdinand [ 1827], Der barycentrische Calcul. Leipzig = Gesammelte Werke, Band I (Leipzig: Hirzel, 1885), S. 1-388. [1865], Über die Bestimmung des Inhaltes eines Polyeders. Berichte über die Verhandlungen der Königlitthen Sächsisnen Gesellschaft der Wissenschaften, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Band 17, S. 31-68 = Gesammelte Werke, Band II (Leipzig: Hirzel, 1886), S. 473-512. Müller, Ernst [1931], Oskar Simony und seine topologischen Untersuchungen. In: Mathesis, Stuttgart: Orient-Occident-Verlag, S. 175-226. [1951], Erinnergungen an Oskar Simony. Blätter für Anthroposophie, Band 3, Heft 8, S. 288-292. Neugebauer, Otto [ 1983], Astronomy and History. Selected Essays. New York: Springer. Niggli, Paul [1924], Lehrbuch der Mineralogie. Teil I: Allgemeine Mineralogie. Berlin: Bornträger (2. Auflage). Ostwald, Wilhelm [1895], Die Überwindung des wissenschatlichen Materialismus [Vortrag, gehalten in der dritten allgemeinen Sitzung der Versammlung der Gesellschaft Deutscher Naturforscher und Arzte zu Lübeck am 20. September 1895). Leipzig: Veit & Co. Planck, Max [1910], Die Stellung der neueren Physik zur mechanischen Naturanschauug (Vortrag, gehalten am 23. September 1910 auf der 82. Versammlung Deutscher Naturforscher und rzte in Königsberg). Verhandlungen der Gesellschaft Deutscher Naturforscher und Ärzte zu Königsberg, 1910; Teil 1, S. 58-75 = Max Planck, Physikalische Abhandlungen und Vorträge, Band III (Braunschweig: Vieweg, 1958), S. 30-46. Ptolemäus, Claudius [1962-1963], Handbuch derAstronomie, 2 Bände. (Deutsche Übersetzung und erläuternde Anmerkungen von K. Manitius, Vorwort und Berichtigungen von O. Neugebauer.) Leipzg: Teubner. Reichardt, Hans [1976], Gauss und die nichteuklidische Geometrie. Leipzig: Teubner. Riemann, Benahrd [1867], Über die Hypothesen, welcher der Geometrie zugrunde liegen (Habilitationsvortrag vom 10. Juni 1854). Abhandlungen der Königlichen Gesellschaft der Wissensehaften, Göttingen, Band 13, S. 133-152 = B. Riemann, Mathematische Werke (2. Auflage, Leipzig: Teubner, 1892), S. 272-287.
161

Rudnicki, Konrad [1984], Kann das lemniskatische System nicht doch die körperliche Sonnen-PlanetenBewegung beschreiben? Mathematischen-Physikalische Korrespondenz (Dornach), Nr. 133, S. 34-35. Schlaf, Johannes [1914], ProfessorPlassmann und das Sonnenfleckenphänomen. Weiteres zur geozentrischen Feststellung. Hamburg: Hephaestos-Verlag. [1919], Die Erde nicht die Sonne. Mänchen/Wien/Zürich: Dreiländer Verlag.

Schmidt, Thomas [1966], Zur Phänomenologie von Planetenbahnen. In: Die Erforschung KosmischIrdischer Entsprechungen. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 12. bis 17. April 1966), S. 5-6. [1967], Besselsche Korrekturen und dritte kopemikanische Bewegung. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensystem und im Blutkreislauf. (Bericht von der MathematischAstronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 28. M rz bis 2. April 1967), S. 7-8. Scholz, Erhard [1980], Geschichte des Mannigfaltigkeitsbegriffs von Riemann bis Poincaré. Boston/Basel: Birkhäuser. Schopenhauer, Arthur [1894], Arthur Schopenhauers sämtliche Werke in zwölf Bänden, mit Einleitung von Dr. Rudolf Steiner. 2. Band, Stuttgart o. J. (1894). Schoute, Pieter Hendrik [1902], Mehrdimensionale Geometrie, Erster Teil: Die linearen Räume. Leipzig: Göschen (Sammlung Schuberth, Band 35). [1905], Mehrdimensionale Geometrie, Zweiter Teil: Die Palytope. Leipzig: Göschen (Sammlung Schuberth, Band 36). Schouten, Jan Arnoldus [1989], Tensor Analysis for Physicists: New York: Dover. Seifert, Herbert/Threlfall, William Lwipzig: Teubner [1934], Seifert and Threlfall 's Textbook of Topology. Simony, Oskar [1880], Über jene Flächen, welche aus ringförmig geschlossenen, knotenfreien Bändern durch in sich selbst züruckkehrende Lägsschnitte erzeugt werden. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie er Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Bteilung II, Band 82, S. 691-697. [1881a], Über jene Gelbilde, welche aus kreuzförmigen Flächen durch paarweise Vereiningung ihrer Enden und gewisse in sich selbst zurückkehrende Schnitte entstehen. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 84, S. 237-257. [1881b], Gemeinfassliche, leich controlirbare Lösung der Aufgabe: In ein ringförmig geschlossenes Band einen Knoten zu machen³ und verwandter merkwürdiger Probleme. Wien: Gerold, 1881 (3. Auflage). [1883], Über eine Reihe neuer mathematischer Erfahrungssätze. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, Mathematisch-Naturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 88, S. 939-974.
162

 

[1884], Über spiritistische Manifestationen vom naturwissenschaftlichen Standpunkte. Wien/Pest/Leipzig: Hartleben. [1885], Über zwei universelle Verallgemeinerungen der algebraischen Grundoperationen. Sitzungsberichte der Kaiserlichen Akademie der Wissenschaften, Wien, MathematischNaturwissenschaftliche Klasse, Abteilung II, Band 91, S. 223-328. [1886], Über die empirische Natur unserer Raumvorstellungen (Vortrag vom 17. Februar 1886). Wien: Verein zur Verbreitung naturwissenschatlicher Kenntnisse. Sommerfeld, Arnold [1956], Thermodynamics and Statistical Mechanics: Lectures on Theoretical Physics. Academic Press. Spengler, Oswald [1996], Decline of the West: Vol: I, Form and Actuality. New York: Random House. [1966], Decline of the West: Vol. II, Perspectives of World History. New York: Random House. Stäckel, Paul [1913], Wolfgang und Johann Bolyai: Geometrische Untersuchungen. Erster Teil: Leben und Schriften der beiden Bolyai; Zweiter Teil: Stücke aus den Schriften der beiden Bolyai. Lepzig und Berlin: Teubner (Urkunden zur Geschichte der nichteuklidischen Geometrie, hrsg. Von F. Engel/P. Stäckel (Teil II). Steffen, Albert [1922], Die Krisis im Leben der Künstlers. Bern: Seldwyla (2. Auflage: 1925). Teichmann, Jürgen [1983], Wandel des Weltbildes. Darmstadt: Wissenschtliche Buchgesellschaft (2. Auflage). Unger, Call [1921], Rudolf Steiners Werk. (Referat über sechs Vorträge von Carl Unger während der Anthroposophischen Hochschulkurse vom 26. September bis 6. Oktober 1920 am Goetheanum in Dornach durch Willy Storrer.) Tribüne (Zürich), 1. Jahrgang 1921, Heft 6/8, S. 32-40. (Gekürzter Abdruck ohne Quellenangabe in: Carl Unger, Schriften, Erster Band [Stuttgart: Freies Geistesleben, 1964]), S.230-243. Unger, Georg, Forming Concepts in Physics. Parker Courtney Press. [1981], Vorbemerkungen zur Arbeit von H. Bauer. Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach), Nr. 121, S. 2-5. Van Bemmelen, Martin [1967], Bewegungsformen von Herz und Kreislauf sind Abbilder von kosmischen Bewegungen. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensysem und im Blutkreislauf. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum, Dornach, 28. Marz bis 2. April 1967), S. 10-16. Vanscheidt, Ralf [1992], Über einige Konsequenzen der geometrichen Naturbeschreibung. Evidenz 1992/1993. Jahrbuch des Novalis-Hochschulverein, Dortmund. Dornach: Gideon Spicker Verlag. Van der Waerden, Bartel Leenert [1985], A History of Algebra. Berlin/Heidelberg/New York: Springer. [1988], Die Astronomie der Griechen. Eine Einführung. Darmstadt: Wissenschaftliche Buchgesellschaft.
163

On Space of Four Dimensions. 99. Band I. Edrnund Taylor [1951-1953]. [1878b]. 28. Dornach. 164 . Mathematisch-Physikalische Korrespondenz (Dornach). Ernst Blümel (1884-1952). Kessinger Publishing Co. Elemente der Naturwissenschaft. Londron/New York: Nelson. Transcendental Physics. [1878e]. Whittaker. WA.1173-1193.Vetter. 1-26. 1. [1878a]. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum. [1992]. September bis. (Bericht von der Mathematisch-Astronomischen Hochschulwoche der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. Auflage). [1878-1881]. Band 47. S. Jahrhunderts. [ 1897]. Leipzig: Englemann. Marz bis 2. WA. Principien einer elektrodynamischen Theorie der Materie. Wissenschaftliche Abhandlungen (WA). 135-164. S. Mathematik und Geisteswissenschaft. Über Wirkungen in die Ferne. Heft 1. S. Mathematische Einführung in die Philosophie als Geisteswissenschaft. Zur lemniskatischen Sonnen-Erden-Bewegung nach Arbeite von Joachim Schultz. [1995]. Band. S. Die Entdeckung der nichteuklidischen Geometrien und ihre Folgen. Kleine Reihe. Firedrich [1876]. S. 181-433. Notizen zur Biographie des Mathematikers und Lehrers Ernst Blümel. S. Band 11. Dornach: Philosophisch-Anthroposophischer Verlag am Goetheanum (2. Rudolf [1891-1993]. 4-7. pp. 16. In: Die lemniskatischen Bewegungsprinzipien im Sonnensystem und im Blutkreislauf.. 1981. WA. Heft 2. Über die Natur der Cometen. Bemerkungen zur Bewusstseinsgeschichte des 10. Suso [1967]. Elisabeth [1921]. [1987].3158. (Arbeitschefte der Mathematisch-Astronomischen Sektion am Goetheanum. Vreede. April 1878. 121. April 1967). The Quarterly Journal of Science and Annals of Mining (London). Volume II: The Modern Theories 1900-1926. 16-288. In: Aenigmatisches aus Kunst und Wissenschaft. Astronomie und Anthroposophie. neu bearbeitete Auflage). 227-237. Oktober 1920. WA. 892-941. Thomson's Dämonen und die Schatten Plato's. Die Berechtigung der Mathematik in der Astronomie und ihre Grenzen. [1878d]. A History of the Theories of Aether and Electricity. Band I/II (Stuttgart: Kommende Tag AG). [1980]. [ 1886]. Volume I: The Classical Theories. Über die metaphysische Deduction der Naturgesetze. Wieder abgedruckt in: MathematischPhysikalische Korrespondenz (Dornach). [ 1878c]. Gera: Griesbach (3. Band I-IV Leipzig: Staackmann. Nr. 710-732. S. Band IL1. Zur Metaphysik des Raumes. S. Die Planetenbewegungen nach tolemäus. Anthroposophische Hochschulkurze vom 26. Beiträge zur Geschichte und Theorie der Erkenntniss. S. Nr. Wolf.2. 5-9.) Zöllner. Dornach. S.

Acas Lucr ri Online Index GA324a Precedenta 165 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->