Se povesteste despre un om care a fost acuzat pe nedrept.

În
urma multor procese, nici acuzatorii, nici aparatorii lui nu
ajunsesera la o concluzie comuna. Într-un final au cazut de
acord ca soarta acestui om sa fie trasa la sorti chiar de el.
Asadar, au pregatit ghilotina în piata publica. A doua zi atât
judecatorii cât si cetatenii de rând s-au îngramadit curiosi sa
vada ce se va întâmpla cu nevinovatul batrân. Lumea se
adunase, calaul era pregatit. Bolul cu cele doua bilete pe care
scria vinovat respectiv nevinovat era demult asezat pe o masuta
de catre acuzatori. Batrânul domn era si el gata sa urce treptele
esafodului. Însa, chiar înainte de a urca, un tânar se apropie de
omul care-si astepta soarta si-i spuse gâfâind: Domnule,
domnule, tocmai am aflat ceva îngrozitor. Dusmanii
dumneavoastra au scris pe ambele bilete vinovat. Pieirea va este
sigura. Faceti ceva! Revolta-ti-va! Denuntati-i!

Omul nostru îsi continua linistit drumul. Ajunse în fata celor

doua bilete. Linistea cuprinse întreaga multime care astepta sa
vada ce se va întâmpla cu batrânul. El avea un chip senin. Vocea
lui rupese linistea: “Domnilor judecatori, dragi concetateni, am
în fata doua bilete. Pe unul scrie vinovat si pe celalalt nevinovat.
Fie ca acela pe care-l voi înghiti sa-mi decida soarta. Fara nicio
ezitare trase un bilet si-l înghiti. Apoi îi ruga pe judecatori sa
citeasca biletul ramas. Pe acesta scria mare VINOVAT. Astfel
toti erau convinsi ca biletul pe care-l înghitise era cel pe care
scria NEVINOVAT.

Unii izbucnira în plâns de bucurie în timp ce acuzatorii nedrepti

scrâsneau din dinti. Numai tânarul care stia toata povestea
ramasase fara cuvinte. O asa întelepciune nu mai vazuse
niciodata. Daca omul i-ar fi ascultat sfatul poate ca, desi s-ar fi
corectat biletele, tot ar fi avut posibilitatea de a muri sub
ghilotina. Dar întelepciunea batrânului a întors tot raul spre bine.

Întelepciunea este un pom de viata pentru cei ce o apuca, si cei

ce o au sunt fericiti. Proverbe 3:18