,,Floarea-soarelui surs ieftin i ecologic de producere a biocombustibilului

Problema:
Problema surselor alternative de energie desi nu este o noutate a ultimilor ani, reprezinta un mod eficient de a reduce sursele de poluare a mediului din cauza , in primul rind, a reziduurilor rezultate din arderea combustibililor provenite din hidrocarburi fosile(petrol, gaze naturale). Pentru Republica Moldova nu exista in pragul mileniului III prea multe solutii in ceea ce priveste resursele energetice alternative, cele mai accesibile raminind plantele oleaginoase care acumuleaza in diferite organe uleiuri ori hidrati de carbon cu valoare energetica mare. Insa nu doar tesuturile care acumuleaza grasimi pot fi de folos, ci si reziduurile provenite din aceste plante. Astfel, echipa noastra propune un nou combustibil alternativ, ieftin si eficient, cu numeroase avantaje economice si ecologice pentru mediu si buzunarele moldovenilor peletii din seminte de floarea soarelui.
-

R. Moldova import anual 2.5 3.2 mln. t.c.c (gaz natural, gaz lichifiat, produse petroliere, c rbune, etc.) În anii 2005 2006 sau majorat esen ial pre urile la resursele energetice importate. Pîn în 2012 vom avea pre uri europene la resursele importate Securitatea energetic resurse energetice. i economica a Moldovei este în strict dependen de exportatorii de

-

-

Descrierea proiectului:
Pele ii ob inu i din coji de floarea soarelui reprezint un combustibil solid, ecologic, provenit dintr-o surs reînnoibil i sustenabil , folosit pentru producerea c ldurii i a energiei. Pele ii sunt ecologici datorit faptului c sunt neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon. La ardere, ace tia emit aceea i cantitate de dioxid de carbon care a fost absorbit de plante în timpul cre terii. A adar, pele ii ard aproape f r emisie de fum, au un con inut sc zut de metal, iar sulfurile sunt aproape inexistente. Mai mult, cenu a, bogat în minerale, poate fi folosit cu succes drept îngr mânt natural. Îns , cel mai important, mai ales în condi iile de criz economic , pele ii din coji de floarea soarelui par a fi una dintre cele mai ieftine i eficiente surse de înc lzire. Pele ii cost mai pu in decât combustibilii fosili. De asemenea, pre ul este mult mai stabil decât cel mereu cresc tor al combustibililor fosili. Este o surs de energie modern , curat , ieftin . Producerea pele ilor are ca rezultat utilizarea de eurilor, astfel mediul se cur de materiale poluante pentru sol i pentru aspectul general al naturii. Pele ii sunt folosi i pentru producerea c ldurii i apei calde menajere în sobe i centrale cu ardere pe pele i pentru înc lzirea i producerea apei calde la nivelul spitalelor, gr dini elor, hotelurilor, pensiunilor, cl dirilor administrative, pentru consumatori casnici, dar i industriali.

1

152 0.6 1.253 kg 0.138 kg 0.46 1. 12.202 kg C rbune 0.Aspectul economic la utilizarea centralei de peleti(eficienta): (Costul la 1 kw de energie termica) Tipul cazanului Cazanul de pele i Gaz Energie electric Paie C rbune Disel Lemn Pele i Cantitatea combustibilul ui necesar pentru ob inerea a 1kw Pre .03 kw 0. Panoul de comand cu sensori 2.228 m³ 0.25 kg 0.31 0.4 lei/kw 600 lei/t 2 250 lei/t. Sistemul de alimentare i ventilare a centralei termice 5. Stoc de pile i 2 . 4. 2 250 lei/t.44 0.23 Pre combustibil la 1 unitate. 1kw lei 0.2 lei/m³ 1. Schimb torul de c ldur 3.11 m³ 1. 1 000 lei/t. Camera de ardere 4.2 0.15 lei/l Alcatuirea centralei termice de biomas : 1.101 kg 0.

TS. Instalarea în aer liber (nu necesit construc ii suplimentare ) 3. etc. Se instaleaz la o distan construc ii de tip închis. 5.Conditiile necesare la instalarea boileruui de peleti: 1. pompieri. Proiect de instalare coordonat cu toate organele speciale (arhitector.) 2. Depozit pentru peleti nu mai pu in de 15metri dela contruc ii de tip deschis i 5metri de la 3 . Preg tirea unui fundament de beton 4.

Case de locuit 3. Ob inerea energiei electrice 4 . Se instaleaz afar al turi de construc ii i edifiicii 2. Domeniile de utilizare a boilerelor: Centralele termice pot fi utilizate în diferite domenii de activitate: 1. Se monteaz un punct termic înzestrat cu pompe de circulare a agentului termic i dup necesitate schimb tor de c ldur pentru ap menager cald . Sere 4. Se cupleaz paralel cu centralele existente i la sistemul existent de înc lzire 3.Variante posibile de cuplare a boilerilor : 1. coli 2. La necesitate se poate cupla înc lzirea cu aeroterme 4.

800 kw) Consum anual Total. USD Economii in raport. carbune) Paie Pre .497.000 m 25 840 14 290 171 t 27 309 15 759 152.400 kw) Consum anual Total. Alte oficii publice Costul: Calculele de eficienta a utilizarii boilerelor (comparative cu gaz.000 m 51 680 28 580 341 t 54 618 31 518 5 .300 m 13 022 7 222 85 t 13 654 7 854 76.600 kw) Consum anual Total. Pentru uscarea diferitor produse 5. USD 116 t 5 800 340 kw (748. USD Economii in raport. USD 462 t 23 100 3 3 3 38. USD Randamentul 50/t 81% Gaz 340/1000m³ 92% C rbune 160/t 70% 190 kw (Cererea de c ldur anual 374. USD Economii in raport.5. USD 231 t 11 550 600 kw (1.

Folosind ciocanul si cuiul. fa cateva gauri in jurul uneia dintre margini a conservei. Pasul 7: Pune dopul cu seminta de floarea-soarelui pe o suprafata care nu este inflamabila. foloseste alta. Pasul 5: Trece tepusa de gratar prin cele 2 gauri ale cutiei mici. Pasul 6: Toarna jumatate de cana de apa in cutia de suc si las-o o ora la temperatura camerei.Exprerienta: 1 Ce trebuie sa faci Pasul 1: Infige capatul bont al acului in partea mai mica a dopului de pluta. Pasul 2: Indeparteaza ambele capete ale conservei folosind deschizatorul de conserve. Inregistreaza temperatura cu termometrul. Asta va permite apei sa se incalzeasca sau sa se raceasca la temperatura camerei. Aceste gauri vor transforma cutia in ceva similar unui cos. Aprinde 6 . pastrand caldura si energia si indreptand-o catre cutia de suc. fa 2 gauri opuse una de cealalta langa capatul tocmai scos. Ai grija sa nu te tai! Pasul 3: Folosind ciocanul si cuiul. Apoi infige usor varful ascutit al acului intr-o seminta de floarea-soarelui. 2 Pasul urmator Pasul 4: Indeparteaza unul dintre capetele cutiei de suc. Daca se crapa seminta de floarea-soarelui.

Intre timp amesteca apa cu termometrul si inregistreaza temperatura. Caracteristici tehnice: Putere caloric : 4400 Kcal/kg Diametrul: 8 mm (la cerere i 6 mm) Lungime: aprox. Diminu m costurile la înc lzire . 25 mm Greutate: 525-555 Kg/mc Umiditate: max. Dezavantajele implementarii proiectului: y Resurse financiare pentru instalarea boilerelor( insa care peste ani de functionare se vor recupera.seminta de floarea-soarelui cu un chibrit sau bricheta. Utilizam de eurile agricole curatind astfel ara de gunoi .11 % Cenu : max 3 % Avantajele implementarii proiectului: y y y y y Mic or m importurile de resurse energetice. Oferim noi locuri de munc cu profit adaugator pentru fermieri. 7 . pune repede cutia mare de conserve in jurul ei. ridic m securitatea energetic a rii. (Cere ajutorul unui adult daca e nevoie!) Pasul 8: Cum s-a aprins seminta de floarea-soarelui. (vezi foto) Lasa seminta de floarea-soarelui sa arda cateva minute sau pana se stinge. sprijinita de tepusa de gratar. Diminu m poluarea mediului prin reducerea emisiilor gazelor cu efect de sera. 3 Ce vei descoperi Energia depozitata in seminta de floarea-soarelui a fost eliberata si transformata in energie termica. deci nu prezinta un dezavantaj forte). Aceasta experienta a demonstrat ca floarea soarelui are o puere calorica destul de mare care permite implementarea proiectului cu maxim randament. si cutia mica deasupra.

au dezvoltat i implementat sisteme de producere de energie pe baz de biomas .Este nevoie de o strategie clar in domeniul produc iei de bioenergie i biocombustibili. poten ialul energetic al acesteia sunt cu circa 30-40% mai mari decat cele realizate in Germania. extrem de performante. mai ales. observ m c Moldova se inscrie printre rile cu cel mai mare biopoten ial energetic de la nivel continental . Anual se seam n : - circa 900 mii ha de culturi cerialiere circa 450 mii ha de porumb circa 260 mii ha de floarea soarelui 2. aflat in zona climei temperate. factori tehnologici tehnologia de cultivare). sunt peste 150 de ferme care produc in sistemul energetic na ional energie electric ob inut din porumb mas verde. datorit condi iilor pedoclimatice. Acest lucru poate m ri randamentele de valorificare a biomasei realizate pe teritoriul tarii npoastre. In circumstantele unei situatii atit de critice. cu maxime avantaje si minime dezavantaje. potentialul si eficienta proiectului Republica Moldova. atit pentru mediul inconjurator cit si pentru buzunarele moldovenilor. Suprafa a total de: - Pomi i arbu ti fructiferi 110 mii ha vii circa 150 mii ha Concluzie: Republica Moldova lupta cu doua probleme vitale: poluarea mediului si criza globala. Trebuie s preciz m c . Conform tabelului repartizarii culturilor pe terenurile agricole din tara. cu condi ia asigur rii tuturor factorilor care contribuie la cre terea acesteia (factori biologici soiuri. are condi iile climatice excelente pentru a cultiva un num r impresionant de plante cu poten ial energetic. In Germania.Durabilitatea.. Gindim ECO. Surse alternative de care dispune Moldova(potentialul): 1. biomasa realizat in Moldova i. incalzirea locuintelor devine un lux insuportabil. cu resurse financiare mai mari decat Moldova.Floarea-soarelui surs ieftin i ecologic de producere a biocombustibilului este o alternativa cit se poate de binevenita si reusita. suntem LOGICI! 8 . Proiectul . in preajma ora ului Stuttgart. Acest program este sus inut de statul german. hibrizi. precum i de o strategie clar i pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii i a produc iei de biomas . S nu se uite faptul c ri puternic industrializate.

9 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful