INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE

INSTALATII DE PROTECTIE PRIN RELEE Instalatia de protectie prin relee este

formata din totalitatea aparatelor si dispozitivelor destinate sa asigure deconectarea
automata a instalatiei in cazul aparitiei regimului anormal de functionare sau de avarie
(defect), periculos pentru instalatia electrica: In cazul regimurilor anormale care nu
prezinta pericol imediat, protectia semnalizeaza numai aparitia regimului anormal.
Deconectarea instalatie electrice se efectueaza de catre intrerupatoare, care primesc
comanda de declansare de la instalatia de protectie. Se realizeaza separarea partii cu
defect de restul instalatiei (sistemului) electrice, urmarindu-se prin aceasta: -limitarea
dezvoltarii defectului, ce se poate transforma intr-o avarie la nivelul sistemului:
-preintampinarea distrugerii instalatiei in care a aparut defectul: -restabilirea regimului
normal de functionare, asigurand continuitatea in alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor. In tara noastra a avut loc o perfectionare continua a instalatiilor si
echipamentelor de protectie, in prezent fabricandu-se majoritatea echipamentelor
necesare. Se cerceteaza noi instalatii de protectie. care utilizeaza tehnica de calcul si
sistemele de achizitie cu microprocesor in instalatiile de protectie care sunt in curs de
asimilare si 1a noi in tara. Acestea permit reducerea timpului de lucru al protectie si
reducerea gabaritului echipamentelor, odata cu cresterea numarului parametrilor analizati
si a fiabilitatii sistemului de protectie pe ansamblu. Se produc relee si sisteme de protectie
la Medias, ICEMENERG, IPA Bucuresti si la diverse firme private din tara. Pentru a
indeplini in bune conditii obiectivele impuse, instalatiile de protectie trebuie sa satisfaca
anumite performante (calitati). Rapiditatea Protectia trebuie sa actioneze rapid pentru a
limita efectele termice ale curentilor de scurtcircuit, scaderea tensiunii, pierderea
stabilitatii sistemului electric. Timpul de lichidare (eliminare) a unui defect se compune
din timpul propriu de lucru al protectie ( =0,02…0.04 s), timpul de temporizare reglat si
timpul de declansare a intreruptorului ( =0,04...0,06 s). Pentru protectiile clasice timpul
minim de deconectare din momentul aparitiei scurtcircuitului va fi =0,06…0,10 s. Aceste
valori sunt suficiente pentru instalatiile electroenergetice. Deci rapiditatea se obtine prin
utilizarea unor echipamente de calitate (performante). Selectivitatea
Reprezinta proprietatea unei protectii de a deconecta numai elementul (echipamentul,
tronsonul) pe care a aparut defectul, restul instalatiei (sistemului) ramanand sub
tensiune.Protectia trebuie sa comande declansarea celor mai apropiate intreruptoare de la
locul defectului. i2d22dh
Selectivitatea se poate realiza pe baza de timp (prin temporizari), pe baza de curent sau
prin directionare. In funtie de particularitatile instalatiei si de importanta consumatorului
se va adopta prioritatea intre rapiditate si selectivitate.
De exemplu, in reteaua de joasa tensiune, incepand de la tabloul general din postul de
transformare si pana la ultimul receptor, sunt montate diferite aparate de protectie
(intreruptoare automate cu declansatoare, sigurante fuzibile, relee termice) alese in
functie de cerintele impuse de portiunea respectiva a retelei.
Deoarece curentul de defect parcurge toate elementele serie de pe calea de curent de la
sursa de alimentare (transformator) pana la locul defectului, el poate influenta si alte
aparate decat cele care trebuie sa elimine defectul produs.
De aceea apare necesara corelarea caracteristicilor de protectie pentru asigurarea
selectivitatii protectiei, adica sa functioneze numai aparatul de protectie de pe tronsonul
cu defect, restul instalatiei ramanand sub tensiune.
Selectivitatea se poate asigura prin timpul de actionare (in trepte crescatoare spre sursa)
sau prin valorile curentului de pornire a protectiei (ardere fuzibil).
Selectivitatea intre elementele de protectie in retelele electrice de joasa tensiune se va
face analizand comportarea acestora la suprasarcini si la scurtcircuit. ,
Selectivitatea intre elementele de protectie se va face comparand caracteristicile timp-
curent, astfel incat timpul de prearc al sigurantei din amonte sa fie mai mare decat timpul
total al sigurantei din aval sau timpul de declansare al intretruptorului.
Selectivitatea la scurtcircuit se determina comparand valorile de prearc al sigurantei din
amonte sa fie mai mare decat total al sigurantei din aval sau al aparatului protejat.
Pentru aparatele de protectie se poate calcula pentru curentul limita termic si timpul
impus.
Selectivitatea sigurantelor fuzibile poate fi analizata si din punct de vedere al stabilitatii
dinamice a aparatelor de comutatie la scurtcircuit. De exemplu, in ansamblul siguranta-
contactor-relee termice, siguranta asigura protectia la scurtcircuit, iar releele termice
protectia la suprasarcina. Curentul limitat (taiat) de siguranta trebuie sa fie suportat
de contactor. Pentru a nu se suda contactele acestuia ele vor fi incercate la .
Functionarea selectiva a protectiei se verifica in mod riguros prin suprapunerea
caracteristicilor de protectie ale dispozitivelor care lucreaza in serie.
Vor rezulta diferente de timp intre timpii de actionare la aceleasi valori ale curentului.
Selectivitatea este asigurata atunci cand diferentele de timp sunt suficiente.
Siguranta
Aceasta presupune actionarea protectiei numai cand este necesar, fara functionari
intempestive, adica atunci cand nu au aparut defecte in instalatia protejata. Siguranta
presupune o protectie bine proiectata (alegerea tipului schemei reglajului si calculul
acestuia) si echipamente cu fiabilitate ridicata. Acestea se pot obtine printr-un grad
crescut de integrare, folosind microprocesoare specializate.

Sensibilitatea
Instalatiile de protectie trebuie sa lucreze (actioneze) la abateri cat mai mici de la
valoarea normala a marimii fizice controlate. Sensibilitatea protctiei se apreciaza prin
coeficientul de sensibilitate, care pentru protectiile maximale de curent se calculeaza cu
relatia: in care: este valoarea minima a curentului de scurtcircuit in momentul actionarii
protectiei pentru un scurtcircuit metalic; valoarea curentului de pornire al protectiei,
corespunzatoare circuitului de forta (primar) al instalatiei protejate.
Coeficientul de sensibilitate poate lua valori intre 1,2...2,5, in functie de tipul protectiei si
importanta instalatiei protejate. Atunci cand nu sunt satisfacute conditiile de sensibilitate
se vor utiliza protectii complexe (de distanta, cu filtre)
Pentru a asigura sensibilitatea, releele de protectie trebuie sa consume (absoarba) o putere
redusa pentru actionare.
Independenta de schema de conexiuni
Protectia unei instalatii trebuie astfel proiectata incat sa actioneze corect, independent de
configuratia schemei de conexiuni a sistemului electric la momentul respectiv (de
numarul surselor in functiune si
pozitia cuplelor). Corectitudinea functionarii protectiei se asigura verificand selectivitatea
in regim maxim si sensibilitatea in regim minim.
Eficienta economica
Cu toate ca in general costul echipamentelor de protectie este mic in comparatie cu costul
instalatiilor protejate, cheltuielile de investitii si de exploatare vor fi comparate cu
daunele produse in cazul nefunctionarii protectiei. De aceea, nu este indicat sa se faca
economii la acest capitol. Pe langa aceste calitati, la alegerea instalatiilor de protectie se
vor mai avea in vedere: gabaritul, elasticitatea in modificarea caracteristicilor de
actionare, tipizarea (modularea) subansamblelor, invariabiliatea parametrilor reglati si a
caracteristicilor indiferent de conditiile de functionare (vibratii, temperatura variabila,
variatia regimului de functionare al instalatiei protejate). O problema importanta care
apare in functionarea instalatiilor de protectie o constituie saturarea transformatoarelor de
masura, care duce la modificarea formei de unda a semnalului aplicat echipamentelor de
protectie, precum si comportarea acestora la functionarea sistemului protejat in regim
deformant si dezechilibrat. Pentru aceasta se impune constructia unor noi tipuri de
traductoare (de curent, de tensiune, de putere) si utilizarea semnalelor numerice, in cazul
transmiterii la distanta a marimilor controlate. Proiectarea instalatiilor de protectie trebuie
sa aiba ca obiectiv pastrarea continuitatii in alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor, chiar in cazul aparitiei unor defecte in sistem.
PROTECTIA DE CURENT
Se foloseste in general ca protectie maximala de curent. Actioneaza la aparitia unui
supracurent in circuitul protejat ca urmare a unei suprasarcini sau a unui scurtcircuit. Se
realizeaza cu relee de curent care actioneaza atunci cand curentul din circuitul protejat
depaseste o anumita valoare de prag stabilita, numita curent de pornire (de actionare) al
protectiei, notat cu . Pentru ca protectia sa actioneze corect trebuie sa fie indeplinite
conditiile:
; >; >; in care: I este curentul din circuitul protejat;
-curentul nominal al instalatiei;
-curentul de sarcina maxima admis;
-curentul de revenire al echipamentului de protectie.
Aceste protectii se pot echipa cu relee primare, montate in serie pe circuitul protejat, la
care curentul de actionare al releului sau cu relee secundare in montaj indirect, montate in
secundarul transformatoarelor de curent.
Schemele de principiu ale protectiei maximale de curent sunt prezentate in figurile a,b,c.
La montajul indirect, tipul si curentul nominal al releului se aleg in functie de curentul de
actionare al releului care se calculeaza cu relatia:
Curentul nominal al releului se alege astfel incat curentul de actionare determinat prin
calcul sa poata fi reglat si sa indeplineasca conditia de sensibiltate.
Acest tip de protectie este simplu, dar nu poate indeplini conditia de selectivitate,
deoarece cresterea valorii eficace a curentului din circuit se poate datora unor
scurtcircuite din interiorul zonei protejate, dar si scurtcircuitelor externe. Pentru
asigurarea selectivitatii sunt necesare elemente suplimentare (de obicei relee de timp).
Se pot folosi si protectii minimale de curent, de exemplu cele care functioneaza la
intreruperea circuitelor de curent (excitatia generatoarelor). Ele sunt utilizate rar in
practica.
PROTECTIA DE TENSIUNE
Protectiile minimale de tensiune actioneaza in cazul scaderii tensiunii, care poate avea loc
la un scurtcircuit sau la intreruperea alimentarii. Releele minimale de tensiune actioneaza
cand valoarea
eficace a tensiunii U din circuitul protejat scade sub valoarea tensiunii de pornire a
protectiei . Pentru ca protectia sa actioneze corect este necesar ca la calculul tensiunii de
pornire a protectiei, , sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
; ; ; Avand in vedere conditiile impuse, tensiunea de pornire se poate calcula cu relatia:
In practica se utilireaza in general in montajul indirect, releul fiind conectat in secundarul
transformatorului de tensiune. Pentru alegerea releului se calculeaza tentiunea de pornire
a releului cu relatia: in care: este raportul de transformare a transformatorului de tensiune.
Releul se alege astfel incat valoarea calculata sa poata fi reglata.
In instalatiile de joasa tensiune, protectia de minima tensiune este asigurata de bobinele
contactoarelor sau de declansatoarele de minima tensiune ale intreruptoarelor automate.
Protectiile minimale de tensiune nu sunt selective, la un scurtcircuit scaderea tensiunii
fiind resimtita si in exteriorul instalatie in care a aparut defectul.
Protectiile maximale de tensiune se folosesc mai rar si actioneaza la cresterea tensiunii
circuitului, U, peste tcnsiunea de pornire a protectiei, . Pentru ca protectia sa nu actioneze
in regim normal de functionare, este necesar sa fie indeplinite conditiile:
; ; ; in care: este tensiunea maxima admisa in exploatare si este tensiunea de revenire a
protectiei.
In general coeficientul de revenire , estc definit ca raportul intre valoarea marimii de
revenire a releului si valoarea marimii de actionare.
PROTECTIA DIFERENTIALA
Protectia diferentiala lucreaza atunci cand apare o diferenta fazoriala intre curentii de la
capetele zonei protejate).
curentii de la capetele zonei protejate se considera egali si in faza, deci: is1=is2; is1-is2=0
La aparitia unui defect in afara zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,) valoarea
curentilor va creste proportional, diferenta lor ramanand tot zero.
Daca apare un defect in interiorul zonei protejate (scurtcircuit in punctul K,), faza
curentilor se modifica, deci:
Prin releu va circula diferenta fazoriala a cclor doi curenti si deci protectia va da comanda
de declansare la depasirea valorii reglate. Principiul de functionare permite asigurarea
unei bune selectivitati. iar valoarea redusa a curentului reglat la releu (mai mica decat la
protectia maximala de curent) conduce la marirea sensibilitatii protectiei.
Dupa modul de realizare, exista protectii diferentiale longitudinale si diferentiale
transversale.
PROTECTIA DE DISTANTA
Protectiile de distanta se realizeaza cu relee de impedanta, care actioneaza la micsorarea
impedantei circuitului protejat. Releele de impedanta functioneaza pe principiul balantei,
masurand impedanta Z ca raportul U/I de la sursa la consumatori. In caz de scurtcircuit,
tensiunea scade, curentul creste, deci Z scade.
La aceste protectii reglajele de timp se stabilesc in functie de impedanta pana la locul
defectului, permitand actionarea rapida la valori mari ale curentilor de scurtcirucit. Se
elimina astfel dezavantajul protectiilor maximale de curent temporizate.
Ele asigura o buna selectivitate si o rezerva pentru protectiile din aval. Sunt protectii
complexe, care in ultima vreme se folosese si in retelele de medie tensiune.
protectia cu filtre de succesiune inversa sau homopolara, de curent sau de tensiune. Se
utilizeaza in special impotriva defectelor insotite de puneri la pamant. Se mai folosesc
protectii termice, cu relee de gaze si altele.
La proiectarea instalatiilor de protectie prin relee, se vor prevedea protectii de baza si
protectii de rezerva care trebuie sa functioneze in cazul nefunctionarii protectiei de baza.
Protectiile de rezerva vor functiona de asemenea la aparitia unui defect in zonele moarte.
RELEE DE PROTECTIE
Parametrii releelor de protectie caracterizeaza releele indiferent de tipul lor constructiv si
se dau in cataloagele (prospectele) firmelor constructoare. Principalii parametri sunt:
curentul nominal, tensiunea nominala, valoarea de actionare (pornire), valoarea de
revenire, factorul de revenire, timpul propriu de actionare, puterea consumata, puterea
comandata de contactele releului, numarul si pozitia normala (inchis, deschis) a
contactelor, stabilitatea termica si dinamica.
Clasificarea releelor se face dupa mai multe criterii:
1) dupa modul de conectare: primare, secundare (montaj indirect);
2) dupa modul de actionare: cu actionarea directa sau indirecta (prin intermediul altor
relee sau dispozitive);
3) dupa principiul de constructie si functionare: electromagnetice de inductie,
magnetoelectrice, electrodinamice, termice, electronice cu componente discrete sau cu
microprocesoare;
4) dupa caracteristica de timp: dependenta sau independenta; 5) dupa forma caracteristicii
de lucru: cerc, elipsa, histerezis, semiplan etc
RELEELE TERMICE
Releele termice sunt elemente serie de circuit care asigura protectia instalatiilor electrice
impotrriva efectelor pe care le pot produce suprasarcinile de durata ale motoarelor
electrice. Se folosesc relee termice tip TSA cu lamele bimetalice in montaj direct pana la
si relee tip TSAW, in montaj indirect cu transformatoare de curent trifazate. Functionarea
corecta a protectiei este influentata de diferentele care exista intre constantele de timp la
incalzire ale motoarelor electrice protejate si ale releului de protectie, pentru durate
diferite ale suprasarcinii.
Protectia la suprasarcina a motoarelor de importanta deosebita se realizeaza numai cu
ajutorul termistoarelor montate in infasurarile motoarelor. Circuitul de protectie poate fi
prevazut si cu compensare in functie de temperatura mediului ambiant.
calculeaza curentul ce trebuie reglat la releul termic, cu relatia:
Se alege curentul de scrviciu (I,) al releului termic astfel incat sa existe relatia:
In functie de curentul de serviciu se alege curentul nominal si tipul releului termic.
Functionarea releelor termice este influentata de tempeatura mediului ambiant. Timpii de
declansare sunt influentati si de starea rece (repaos) sau calda (functionare) in care se afla
motorul protejat. Valorile coeficientului de corectie k, sunt prezentate in tabelul de mai
jos
Tempmediului-20-1001035404550Coeficientde corectie0,670,90,930,961,071,11,11,15
Verificarea functionarii la suprasarcina a protectiei cu relee termice se face astfel: se
regleaza la releu curentul rezultat din calcul () si se porneste motorul din stare rece. Dupa
ce a functionat 15 minute se scoate siguranta fuzibila de pe una din faze. Releul trebuie sa
declanseze in cel mult 2 minute. Daca nu declanseaza, se va roti butonul de reglaj spre
limita inferioara pana cand releul declanseaza. Se monteaza siguranta fuzibila, iar dupa
pauza necesara se verifica daca releul nu declanseaza la pornire.
CALCULUL PROTECTIILOR INSTALATIILOR ELECTRICE
Proiectarea instalatiilor de protectie consta in alegerea (intocmirea) schemei de principiu
pe baza schemelor tip prezentate anterior, calculul reglajelor, alegerea releelor si
verificarea calitatilor instalatiei de protectie. Schema instalatiei de protectie depinde de
echipamentele protejate (generatoare, transformatoare, motoare, linii, bobine,
condensatoare) si de importanta (complexitatea) instalatiei (sistemului) protejate.
Se va prezenta modul de calcul al reglajelor pentru principalele tipuri de echipament si
instalatii racordate la bara de medie tensiune de la consumatori.
PROTECTIA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE
Pentru protectia trasnformatoarelor electirce montate in posturile de transformare
(industriale, rurale, urbane) se folosesc scheme de echipare in functie de defectele ce pot
transformator si de normativele in vigoare. Se pot utiliza:
Protectia maximala de curent temporizata. Reglajul protectie se calculeaza cu relatia: in
care este curentul nominal al transformatorului pe medie tensiune.
Protectia cu sectionare de curent. Se monteaza numai atunci cand protectia maximala de
curent temporizata trebuie reglata la un timp t > 1 s. Reglajul protectiei se calculeaza cu
relatiile:
Protectia homopolara de curent temporizata. Se realizeaza cu releu maximal de curent
montat la iesirea filtrului Holmgreen sau in secundarul unui transformator toroidal tip
CIRHi. Reglajul protectiei se calculeaza cu relatiile:
;
Timpul de reglaj al protectiei se ia t = 0,2 s.
Protectia cu sigurante fuzibile pe medie tensiune. Pentru transformatoarele montate pe
stalpi sau in cabine zidite, cu puteri intre 40 ...630 kVA, care alimenteaza consumatori
casnici sau sisteme de irigatii, protectia la scurtcircuit pe partea de medie tensiune se
poate asigura si cu sigurante fuzibile tip SFEn (SFIn). Curentul nominal al fuzibilului se
alege cu relatia: in care: este curentul nominal al transformatorului de medie tensiune.
Se adopta valoarea standardizata cea mai apropiata din tabelul 1si se verifica
selectivitatea lor fata de protectia din amonte. In aceste cazuri este important de verificat
si sensibilitatea protectiilor din primarul si secundarul transformatorului in raport cu
defectele (scurtcircuitele) produse in reteaua de joasa tensiune.
ELECTRICE
Protectiile motoarelor electrice sincrone si asincrone se prevad impotriva defectelor
interne (scurtcircuite intre faze sau intre spirele aceleiasi faze, puneri la pamant) si a
regimurilor anormale (suprasarcini datorate mecanismului antrenat, ramanerii in doua
faze, scaderea tensiunii). La motoarele sincrone trebuie, de asemenea, sesizata iesirea din
sincronism. Protectia prin relee se prevede, in general, la motoare cu tensiune peste 1 kV,
dar si la cele cu tensiune sub 1 kV de putere mai mare si care antreneaza utilajele
importante.
Protectia impotriva scurtcircuitelor in motor.
Pentru motoarele cu puteri sub 5000 kWse prevede o protectie maximala de curent
netemporizata.
In cazul motoarelor cu puteri mai mari de 5000 kW se va prevedea o protectie
diferentiala longitudinala pe doua sau pe trei faze.
Valoarea curentului de pornire a protectiei maximale de curent se calculeaza cu relatiile:
in care = 1,4...1,6 are in vedere componenta aperiodica a curentului de pornire .
Se pot utiliza relee de tip RC - 2A sau relee RESS (relee electronice de suprasarcina si
scurtcircuit).
Coeficientul de sensibilitate
Protectia impotriva suprasarcinilor. Aceasta protectie se prevede in general la motoarele
care antreneaza mecanisme care sunt supuse suprasarcinilor tehnologice si a celor cu
conditii grele de pornire.
Schemele de protectie pot fi cu un singur releu sau cu doua relee maximale de curent RC-
2A, curentii de actionare a releelor calculandu-se cu relatia:
= 1,1.. 1,2 este curentul nominal al motorului;
= 1 sau .
Temporizarea protectiei se alege astfel incat sa nu actioneze la pornirea (autopornirea)
motorului:
Protectia impotriva punerilor la pamant. Se realizeaza cu filtre de curent sau de tensiune
homopolare, calculele facandu-se cu relatiile prezentate anterior.
Protectia de minima tensiune. Are ca scop posibilitatea efectuarii autopornirii motoarelor
importante, ea comandand cu temporizare declansarea motoarelor mai putin importante si
a motoarelor care prin autopornire ar periclita securitatea personalului de deservire.
Reglajul protectiei se face pentru la t=0,5 secunde si la t=5..10 secunde.
Motoarele sincrone se echipeaza cu tipurile de protectii expuse anterior si in plus cu o
protectie impotriva iesirii din sincronism. In detaliu protectiile sunt similare cu cele ale
generatoarelor electrice.
PROTECTII NUMERICE
Instalatiile de protectie din relee au cunoscut mai multe etape de dezvoltare. S-au utilizat
initial relee electromecanice (termice, electromagnetice), care se folosesc si in prezent.
Cresterea complexitatii instalatiilor si dezvoltarea tehnologica au facut posibila
construirea releelor statice cu componente discrete, folosind elemente semiconductoare si
traductoare, iar apoi cu circuite integrate. Acestea au permis imbunatatirea
performantelor instalatiilor de protectie.
In deceniul 8 o data cu descoperirea microcomputerului s-au dezvoltat protectiile
numerice, care permit realizarea unor sisteme de
protectie performante. Ele au fost utilizate mai intai ca protectii de rezerva.
In prezent se fabrica diverse tipuri de protectii numerice specializate (protectii de
distanta) sau complexe multifunctionale, care echipeaza linii, transformatoare, motoare,
generatoare.
SISTEME DE PROTECTIE NUMERICE
La conceperea si realizarea sistemelor de protectie numerice s-a avut in vedere rezolvarea
urmatoarelor cerinte: integrarea lor atat ca protectii separate in vechile instalatii, cat si ca
sisteme de protectie in sisteme computerizate; realizarea unor interfete care sa permita
implementarea lor in orice tip de instalatie; achizitia si transmiterea datelor si semnalelor
de la si catre instalatiile protejate sa se faca prin sisteme aliniate la standardele
internationale, fiind compatibile cu alte sisteme; asigurarea competitivitatii economice cu
sistemele clasice de protectie.
In prima faza se utilizeaza transformatoarele de masura conventionale si sistemele de
actionare asupra intreruptoarelor prin intermediul releelor de declansare. Pe parcurs vor fi
concepute alte sisteme de achizitie primara a semnalelor analogice cu traductoare liniare,
care vor permite reducerea gabaritului si a erorilor de masura.
Fata de sistemele clasice de protectie au avantajul realizarii unui numar important de
functii: achizitie, memorare si prelucrare, automatizare, monitorizare.
Semnalele analogice primare care erau prelucrate direct de releele clasice de protectie
sunt convertite in semnale tip binar. Numarul lor se reduce prin prelucrarile partiale
locale efectuate de elementele componente ale sistemului numeric de protectie.
Informatia binara este prelucrata cu ajutorul unor programe care au la baza algoritmi si
parametri (conditii) de reglare a protectiilor.
Pentru asigurarea functionarii corecte a protectiilor se folosesc diverse criterii: sensul de
circulatie a puterii reactive pe linie, controlul tensiunilor de faza si homopolare, calculul
impedantei prin derivare sau integrare numerica. Se pot utiliza elementele R si X pentru
calculul impedantei si argumentului , iar pentru cresterea preciziei, metoda reflectarii
impulsurilor. Prelucrarea numerica a semnalelor achizitionate se face dupa algoritmi ce
permit determinarea unor marimi sintetice ca:
-valorile efective, medii sau de varf ale U si I;
- puteri active, reactive, aparente, defazaje, sau a unor marimi complexe rezultate din
analiza spectrala (de exemplu analiza Fourier), din descompunerea in sisteme de
componente de succesiuni directe, inverse
medie tensiune si motoare. Ele sunt produse de firmele ABB, Siemens, English Electric,
Merlin Gerin, iar in ultimii ani chiar de firme din tara. Experienta si rezultatele obtinute
in exploatare vor permite in viitor extinderea acestor sisteme de protectie. homopolare
sau din descompunerea in sisteme de coordonate rectangulare (componente reale-
imaginare) sau cilindrice.
Pe baza acestor principii au fost realizate baze de date care contin biblioteci de functii de
protectie si biblioteci de programe.
Partea de hard a echipamentelor numerice de protectie fiind unitara si modulata, functiile
de protectie se aleg in concordanta cu caracteristicile si importanta echipamentului
protejat, cu schema electrica a statiei la care este racordat, cu topologia retelei si cu
cerintele tehnologice ale procesului. Se va avea in vedere existenta sau nu a altor
instalatii de protectie analogica si numerica.
Pentru cresterea sigurantei in functionare (fiabilitatii), sistemele numerice de protectie
sunt prevazute in cazul echiparii agregatelor mari cu doua sisteme de hardware paralele.
Ele se completeaza reciproc, iar la defectarea unuia, celalalt ramane in functiune. In plus
aceste sisteme sunt prevazute cu functii de autotestare permanenta a starii elementelor
protectiei, cu diagnostic si alertare a personalului de exploatare, prin sistemele de
supraveghere centralizata.
Sunt concepute astfel incat utilizatorul sistemelor numerice de protectie sa nu necesite
cunostinte de programare. Cu ajutorul calculatorului personal se pot regla valorile de
pornire, parametrii caracteristici si temporizarile protectiilor. Se pot de asemenea asocia
diferite tipuri de protectie pe canalele de intrare, repartizarea impulsurilor de declansare a
intreruptoarelor in sistem matriceal, coordonarea semnalelor binare interne si externe
pentru asigurarea diferitelor functii de blocare a functionarii protectiilor sau a efectuarii
unor manevre.
Utilizarea microprocesoarelor la realizarea instalatiilor de protectie a permis
imbunatatirea calitatii si unele facilitati ale noilor sisteme: fiabilitate ridicata, depanare
usoara, autotestare; flexibilitatea executarii reglajelor prin algoritmi numerici de urmarire
a evenimentelor in timp; posibilitati de arhivare a reglajelor si testelor de verificare;
sistem de operare accesibil prin tastaturi locale sau cu PC; executie compacta, cu
elemente de separare galvanica, protectie impotriva campurilor electromagnetice,
posibilitati de interconectare cu sisteme de supraveghere comanda si control centralizat;
cost de achizitie rezonabil prin facilitatile pe care le creeaza in cazul unei exploatari
corespunzatoare.
Introducerea si dezvoltarea sistemelor numerice de protectie in sistemul energetic va
permite imbunatatirea functionarii sistemelor de protectie in conditiile cresterii
complexitatii evenimentelor.
Utilizarea noilor sisteme de protectie necesita insusirea unor cunostinte noi in domeniul
sistemelor de achizitie si prelucrare a datelor si acceptarea de catre oameni a unor noi
tehnologii.
In prezent sunt in exploatare in tara noastra sisteme numerice de protectie pe generatoare
(CET Turceni), linii de inalta tensiune, retele de