CAP.1__ ELEMENTE DE ALG.

BOOLEANĂ

CAPITOLUL 1

ELEMENTE DE ALGEBRĂ BOOLEANĂ

1.1 Legi de compoziţie. Aplicaţie practică la porţile logice

B = {x / x = 0 sau x = 1} - mulţime binară

Pe mulţimea B se definesc trei legi de compoziţie:

1. Complementarea logică sau negaţia, “ A ”

Tabel de adevăr Simbol Realizare fizică a operatorului de

negaţie –
contact normal închis de releu
x x
0 1 x 1 x
1 0
x x

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 1

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

2. Disjuncţia logică ⇔ suma logică ⇔ SAU ⇔ OR ⇔ reuniunea, “+”, “∪”

Tabel de adevăr Simbol Realizare fizică a operatorului

SAU
x1 x2 x1+x2
0 0 0 x1
x1+x2
0 1 1 x2 ≥1
1 0 1 x1 x2
1 1 1

3. Conjuncţia logică ⇔ produsul logic ⇔ ŞI ⇔ AND ⇔ intersecţia, “.”, ∩”

Tabel de adevăr Simbol Realizare fizică a operatorului

ŞI
x1 x2 x1.x2
0 0 0 x1
x1.x2
0 1 0 & x1
x2
1 0 0
1 1 1 x2

OBSERVAŢIE: Pe mulţimea B toate relaţiile au un caracter dual:

“ + “ → “ • “ şi “ • “→“ + “

“ 1 “ → “ 0 “ şi “ 0 “→“ 1 “
Pe mulţimea B împreună cu cele trei legi de compoziţie “+”, “•”,
“-“ se pot defini şase axiome şi cinci teoreme.

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 2

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

1.2 Axiomele si teoremele algebrei booleene

Axiomele algebreei booleene sunt următoarele:

A1. Mulţimea B este închisă în raport cu operatorii “+” şi respectiv “.”:

∀ x, y ∈ B ⇒ x + y ∈ B
x⋅ y∈B

A2. Legile “+” şi respectiv “.” sunt asociative:

(x + y ) + z = x + ( y + z ), ∀ x, y , z ∈ B
(x ⋅ y ) ⋅ z = x ⋅ ( y ⋅ z ), ∀ x, y , z ∈ B

A3. Legile “+” şi respectiv “.” sunt comutative:

x + y = y + x, ∀ x, y ∈ B
x ⋅ y = y ⋅ x, ∀ x, y ∈ B

A4. Legile “+” şi respectiv “.” admit element neutru:

∃ 0 ∈ B a.i. x + 0 = 0 + x = x, ∀ x ∈ B
∃ 1 ∈ B a.i. x ⋅ 1 = 1 ⋅ x = x, ∀ x∈B

A5. Distributivitatea “.” faţă de “+” şi respectiv distributivitatea “+” faţă de “.”:

x ⋅ ( y + z ) = ( x ⋅ y ) + ( x ⋅ z ), ∀ x, y , z ∈ B
x + ( y ⋅ z ) = ( x + y ) ⋅ ( x + z ), ∀ x, y , z ∈ B

A6. Existenţa complementului:

∀ x ∈ B, ∃ x ∈ B a.i. x + x = x + x = 1
∃ x ∈ B a.i. x ⋅ x = x ⋅ x = 0

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 3

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

Teoremele algebrei booleene sunt următoarele:

T1. Idempotenţa sau tautologia:

∀ x∈B ⇒ x + x = x
;
x⋅x= x

Generalizare : x + x + ............ + x = x
144 42444 3
n ori

x ⋅ x ⋅ ................ ⋅ x = x
144 42444 3
n ori

T2. Teoremele lui “0” şi “1”:

∀ x ∈ B ⇒ x + 1 = 1; x + 0 = x;
x ⋅1 = x; x ⋅ 0 = 0

T3. Dubla negaţie sau involuţia:

∀ x∈B ⇒ x = x

T4. Absorbţia:
∀ x, y ∈ B ⇒ x + ( x ⋅ y ) = x
x ⋅ (x + y ) = x

T5. Teoremele lui de Morgan:

∀ x, y ∈ B ⇒ x + y = x ⋅ y
x⋅ y= x+ y

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 4

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

1.3 Funcţii booleene

X = ( x1 , x 2 ,......, x n ) - vector
x1 , x 2 ,......, x n ∈ {0, 1} - variabilele independente

• Numărul vectorilor care se pot construi cu “n” variabile independente este

egal cu 2n:
X : B → B 2n

• Funcţia booleană este funcţia care aplică mulţimea B2n în mulţimea B:

f ( X ) = f ( x1 , x 2 ,....., x n ) ; f : B 2n → B

• Numarul funcţiilor booleene distincte, de „n” variabile independente este:

n n
N f = C20n + C21n + C22n + ........ + C22n = 2 2

Orice funcţie binară poate fi complet definită prin tabelul de adevăr:

- are „n” coloane corespunzătoare celor „n” variabile independente şi 1 coloană
corespunzătoare valorilor pe care le ia funcţia;
- are 2n rânduri, corespunzător celor 2n vectori formaţi cu cele „n” variabile
independente .
Tabel de adevăr
x1 x2
……… xn- xn f(x1,…
…. 1 xn)
0 0 ……… 0 0 α1
….
0 0 ……… 0 1 α2
…. unde: αi ∈ {0, 1}
0 0 ……… 1 0 α3
….
…………………………… …..
……….
1 1 ……… 1 1 α2n
…..

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 5

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

Funcţie booleană
COMPLET DEFINITĂ
⇔
Funcţie sunt cunoscute valorile ei pentru toate combinaţiile variabilelor
booleană independente, αi ∈{0, 1}, ∀i = 1...2n
de „n”
variabile Funcţie booleană
INCOMPLET DEFINITĂ
⇔
nu se precizează valoarea ei pentru cel puţin una dintre
combinaţiile variabilelor independente

OBSERVAŢII
• În cazul funcţiilor incomplet definite, in tabelul de adevăr, poziţia pentru care nu
se cunoaşte valoarea funcţiei este marcată cu “*”.
• Funcţiile incomplet definite se întâlnesc frecvent în practica comenzilor
secvenţiale, evidenţierea situaţiilor de nedefinire şi atribuirea voită a valorilor „0”
sau „1” fiind foarte importantă pentru simplificarea lor.

Funcţie booleană NEDEGENERATĂ

⇔

Funcţie f ( x1 , x 2 ,..., x i −1 , 1, x i +1 ,..., x n ) ≠ f ( x1 , x 2 ,..., x i −1 , 0, x i +1 ,..., x n ),

booleană ∀x i , i = 1...n
de „n”
variabile Funcţie booleană DEGENERATĂ în variabila xi
⇔
f ( x1 , x 2 ,..., x i −1 , 1, xi +1 ,..., x n ) = f ( x1 , x 2 ,..., xi −1 , 0, x i +1 ,..., x n )
xi se numeşte variabilă fictivă

OBSERVAŢII
• Variabila fictivă nu contribuie la valoarea de adevăr a funcţiei şi în consecinţă
poate fi eliminată
• Numărul funcţiilor booleene nedegenerate de „n” argumente este dat de relaţia:
n−1
2n
N fnd = 2 − ∑ Cni N i
i =0

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 6

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

1.4 Sisteme complete de funcţii

• Sistemul de funcţii (f1, f2,...,fk) se numeşte sistem complet în clasă R dacă

orice funcţie din clasa R poate fi scrisă prin superpoziţia (compunerea)
funcţiilor f1, f2, ...., fk.

OBSERVAŢIE
• Sistemul de funcţii format din conjuncţie, disjuncţie şi negaţie formează un sistem
complet de funcţii în clasă B2n (orice funcţie booleană poate fi reprezentată în
forma canonică disjunctivă sau în formă canonică conjunctivă)

Teorema 1
Sistemul de funcţii format din conjuncţie şi negaţie, („ .”, „ -”) formează un
sistem complet de funcţii în clasa B2n.
Demonstraţie:

f ( x1 , x 2 ,..., x n ) = x1 + x 2 + .... + x n = x1 + x 2 + .... + x n = x 1 ⋅ x 2 ⋅ .... ⋅ x n

Teorema 2
Sistemul de funcţii format din disjuncţie şi negaţie, („ +”, „ -”) formează un
sistem complet de funcţii în clasa B2n.
Demonstraţie:

f ( x1 , x 2 ,..., x n ) = x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n = x1 ⋅ x 2 ⋅ ... ⋅ x n = x 1 + x 2 + .... + x n

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 7

CAP.1__ ELEMENTE DE ALG. BOOLEANĂ

Teorema 3
( )
Funcţia „NAND”, x1 ↑ x 2 = x1 ⋅ x 2 , formează un sistem complet de funcţii în
clasa B2n.
Demonstraţie:

x= x⋅x= x↑ x

x1 ⋅ x2 = x1 ⋅ x2 = (x1 ↑ x2 ) = (x1 ↑ x2 ) ↑ (x1 ↑ x2 )

Teorema 4
( )
Funcţia „NOR”, x1 ↓ x 2 = x1 + x 2 , formează un sistem complet de funcţii în
clasa B2n.
Demonstraţie:

x= x+ x= x↓x

x1 + x2 = x1 + x2 = (x1 ↓ x2 ) = (x1 ↓ x2 ) ↓ (x1 ↓ x2 )

OBSERVAŢIE
• Teoremele 1 ÷ 4 au importanţă practică în implementarea funcţiilor logice cu un
singur tip de circuit (NAND sau NOR).

Conf. dr. ing. Gloria CIUMBULEA 8