P. 1
Dezvoltare Umana. Psihologia varstelor

Dezvoltare Umana. Psihologia varstelor

|Views: 202|Likes:
Published by Nistor Levis Daniel

More info:

Published by: Nistor Levis Daniel on Feb 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2014

pdf

text

original

Dezvoltare uman .

Psihologia Vârstelor
TEMA 1 PRBLEME INTRODUCTIVE ÎN DOMENIU
1. Defini ie Psihologia Vârstelor este o disciplin ramur a psihologiei , cu un specific aparte. Ea studiaz legile dezvolt rii psihice ale persoanei pe parcursul întregii vie i. Exist i alte psihologii evolutive cum ar fi psihologia copilului, adolescentului, adultului sau

psihologia vârstelor târzii, Psihologia dezvolt rii umane i Zoopsihologia. Psihologia vârstelor acoper toate aceste tipuri de psihologii caracterizându-se prin integralitate. Psihologia vârstelor încearc s ofere un tablou cât mai complet al fiec rui stadiu de vârst dar i s eviden ieze cum se influen eaz progresiv unele pe altele mecanismele psihice dezvoltate în fiecare dintre perioade.

2. Caracteristici Cerceteaz mecanismele dezvolt rii i încearc s elaboreze teorii ale dezvolt rii Caut rela iile dintre ceea ce este ereditar (înn scut) i ceea ce este dobândit (asimilat prin înv are) Este interesat de descoperirea unor noi fenomene i de explicarea lor, pentru a îmbog i acest domeniu al psihologiei Caut legi cu caracter general în ceea ce prive te dezvoltarea psihic . Este o disciplin cu largi aplica ii practice Este în leg tur cu toate celelalte psihologii. Metodele de cercetare folosite sunt acelea i cu ale celorlalte tipuri de psihologie doar c sunt folosite selectiv în func ie de problematica studiat .

3. Principii metodologice Acestea sunt folosite în interpretare i sunt utile când se face o dezbatere pe o anumit tem . Nu exist un punct de vedere comun în ceea ce prive te num rul lor. Unii le restrâng la 2 3 principii iar al ii folosesc mai multe, împrumutând din biologie i fizic .

-

Principiul dezvolt rii i al istorismului. Acesta este un principiu comun tuturor disciplinelor psihologice. Principiul se refer la drumul parcurs de procesele psihice în dezvoltarea lor calitativ i cantitativ . Procesul psihic este o transformare de la structuri

simple la structuri complexe rezultând la fiecare etap de evolu ie un produs. Fiecare etap a dezvolt rii este un rezultat al ac iunilor precedentei i totodat o premis , sau un punct de plecare, pentru apari ia urm toarei etape. Structurile care au fost create nu dispar odat cu apari ia celor noi i se integreaz în ele i li se subordoneaz . Principiul diferen ierii i integr rii. Pornind de la anumite structuri, premise i achizi ii existente se observ evolu ia unor elemente ce se diferen iaz de restul dar care totu i se integreaz în structur Principiul structuralit ii. Componentele psihice sunt organizate ierarhic. Piaget a pus bazele structuralismului genetic în psihologie, el ar tând cum dezvoltarea se bazeaz pe organizare i cum organizarea duce la dezvoltare. Specificitatea fiec rui stadiu de dezvoltare. Stadiile de dezvoltare psihic sunt guvernate de legi generale i particulare.

4. Dinamism psihic i evolu ie uman a. Reperele psihodinamice sunt acele criterii prin care dezvoltarea psihic este împ r it în perioade, cicluri i stadii de dezvoltare. În identificarea acestor repere contribu ii importante au avut speciali tii din domeniul psihologiei copilului. Exemple de astfel de repere psihodinamice sunt: cre terea în în l ime i în greutate, schimbarea i deteriorarea danturii, evolu ia i regresia vie ii sexuale.

Câteva idei din sfera teoriilor evolutive: Arnold Gesell afirm despre dezvoltarea psihic uman c este animat de o for comparabil cu cea nuclear , în sensul c odat declan at nu mai poate fi oprit . Deasemenea vorbind despre comportamentele din timpul vârstei maturiz rii le consider mai importante decât achizi iile ce se produc în perioadele timpurii din via a unui om. El a mai spus despre procesul dezvolt rii c este dictat de mecanismele genetice de i recunoa te c influen în acest proces. i condi iile de mediu au o oarecare

Eduard Claparade spune c pân la vârsta de 12 an la copil se dezvolt planul mentalintelectual. Între 12 i 18 ani se dezvolt planul emo ional-afectiv, cel moral i cel

Perioada copil riei în care copilul este dependent i supus p rin ilor creeaz în jurul Eu-lui o alt structur numit Supraeu.social. Sub influen a lumii reale o parte din sine Eu-l sufer o transformare i devine intermediar între cele dou . empatie. respingere. Sunt trei criterii minimale:   ¡ ipul fundamental de activitate. cea biologic . dar chiar i cu acest neajuns. dependen . Un genom uman con ine dup unele surse 30 000 de gene. Dup altele 35 000 de gene. Jean Piaget vine cu o teorie unic în care spune c structurile psihice i rela iile cu mediu se dezvolt pe plan psihologic în mod dinamic. Ace tia î i combin materialul genetic prim procedura numit în termeni de specialitate crossing-over i astfel rezult o celul cu 23 de cromozomi. pe instinctul de conservare a vie ii (foame. b. ipul de rela ii ce influen eaz adaptarea i integrarea social . Piaget. care se exprim prin sexualitate (libido). dar Freud mai aduce o no iune de Eu idealcare define te omul a a cum ar trebuii s fie. Oricum. r mâne un nume de referin . idealuri) i posibilitatea societ ii de a le satisface. Ereditatea Ereditatea este însu irea oric rei materii vi prin care se transmit de la o genera ie la alta factorii ereditari sau genele. num rul de combina ii este incredibil de . Un neajuns al teoriei lui este c încheie planul de dezvoltare psihic odat cu încheierea adolescen ei. Cele mai frecvente sunt cele de comunicare i sociale (protejare. cu prec dere instincte. sete) i pe instinctul mor ii. În cadrul acestor opozi ii coeren a este dat de tendin a natural spre echilibru. frustrare) Conflictul dintre cerin ele socio-culturale i posibilit ile individului de a le satisface. în care investe te energii i pe care le dezvolt odat cu trecerea timpului. Reperele psihogenetice reprezint caracteristicile stadiilor delimitate dup criteriile acceptate. Pachetul de gene este con inut de cei 46 de cromozomi proveni i în egal m sur de la ambii parteneri. Freud. cerin ele subiective ale persoanei (dorin e. Ereditatea a fost studiat cu mare interes pentru a se vedea cum influen eaz caracteristicile ce definesc tr s turi fizice i psihice ale unei fiin e. Freud a lansat conceptul de Sine. Aceasta se refer la anumite activit i spre care copilul se orienteaz . 5. aspira ii. simpatie. ce con ine tot ce este ereditar.Teoriile freudiene pun accentul pe energia instinctual . Eu-l define te omul a a cum este. Dup aceast vârst omul matur este c l uzit în dezvoltarea sa de aspira iile i idealurile pe care le are.

În ce procente influen eaz fiecare dintre acestea dou . vorbi. Dar apartenen a de un loc fizic i o etnie nu este un factor suficient de puternic pentru a re ine individul. r mâne o întrebare la care cu greu se poate da un r spuns. u ara teristi ile ei ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ Dar tot genele reeaz în fie are persoan un model uni de fiin uman ¢ ¢ proprii: num rul. Ast zi numim acest proces emigrare iar factorul principal este cel economic. economici. apa it ile ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ intele tuale de a înv a. Educa ia Ritmul social este tot mai alert. i dispozi ia neuronilor. dezvoltarea lor în planul psihologic va fi diferit deoarece fiecare fiin tr ie te o experien de via diferit .mare. nici chiar la nivel teoretic nu exist posibilitatea ca s apar dou fiin e identice. educa ionali. 7. ediul ¢ ¢ azuri identi e are pentru o perioad s fi avut a ela i indi e de re tere. iar aceasta se poate explica doar prin dotarea lor genetic care le faciliteaz aceast abilitate. i alte tr s turi specifice. Sunt persoane care reu esc s înve e lucruri. ompozi ia himi ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ identi ( a tipuri de elemente onstitutive) et . transmit urma ilor lor aceste tr s turi. S-a observat c unii oameni adopt unele atitudini i practici într-un mod foarte u or (parc ar fi n scu i pentru aceasta). culturali i istorici. num rul de membre. . cu foarte mare lejeritate. sociali. sau într-o societate care le oferea mai mult siguran . Cultura i tiin a evolueaz spre culmi tot mai înalte i aceasta presupune un nou tip de adaptare a individului (acumularea de cât mai multe informa ii) pentru a face fa exigen elor societ ii în care tr ie te. componen i ai mediului. Doi er et tori timp de 12 ani au f ut un studiu de re tere în în l ime la 3000 de opii. diferen ele de aspe t fizi dintre persoane et . Din cele mai vechi timpuri oamenii au c utat locuri mai bune unde ar putea tr ii i dac a fost cazul au p r sit locurile natale i inuturile de ba tin pentru a se muta într-un loc mai fertil. Nu ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ ¢ £ au g sit ni i m ar dou 6. m rime. Etnii care vorbesc aceea i limb . Ace ti factori. Doar prin clonare au fost ob inute dou organisme cu aceea i informa ie genetic . Mediul integreaz totalitatea condi iilor de via ce î i aduc aportul al dezvoltarea omului pe toate planurile. Genele creeaz pentru reprezentan ii speciei umane o serie de caracteristici generale care definesc fiecare individ. sunt: climatici. ci chiar dac ob inem do organisme identice la nivel biologic. dintr-un domeniu oarecare. rea ia organismului la diferite substan e. Ai i este vorba de pozi ia biped . În ceea ce prive te omul to i sunt deacord asupra faptului c dezvoltarea lui psihic depinde de ambii factori: ereditari i ambientali. au aceea i cultur . Mediul mai înglobeaz componenta demografic .

Ideile se nasc i mor cu o efemeritate ce nu poate concura cu altceva. Este o diferen mare între informa iile oferite de sistemul de înv mânt i cel oferit de mass-media.Astfel a luat amploare sistemul educa ional. S-au creat institu ii de înv graduale care ajut omul s . Dar odat cu trecerea evenimentului i informa ia respectiv este în cele mai multe cazuri dat uit rii.i dezvolte capacit ile intelectuale. . mânt i programe Mass-Media are un rol aparte în societate prin faptul c prezint informa ii de ultim actualitate.

Autonomie / ru ine Aceasta este etapa anal la Freud i este o perioad în care copii dezvolt o serie de abilit i fizice i psihice. Aceste stadii corespund concentr rii energiei sexuale în jurul diferitelor p r i ale corpului. Erick Erickson este o alt personalitate care vine cu un model al s u de dezvoltare a personalit ii. va genera în copil un sentiment de neîncredere.TEMA 2 Stadialitate èi evolu ie uman Stadiile dezvolt rii psihice Referitor la acest subiect nu to i cercet torii sunt deacord asupra unei singure scheme precise. Se mândresc cu noile capacit i achizi ionate. Perioadaîncredere / neîncredere Este perioada definit de Freud ca fiind cea oral i este cea mai lipsit de ajutor a individului. timp în care rela ia copil p rinte este cea mai strâns . i admite. influen eaz personalitatea individului. plecând în elaborarea acestuia de la fazele psihosexuale din teoria lui Freud. el mai aduce în discu ie. în acest caz energia psihic este canalizat spre procesele de reten ie i spre eliminare. stadiul falic reprezentat de descoperirea în jurul vârstei de 5-6 ani a pl cerii oferit de organele genitale. stadiul anal(anul II i III de via ). în special cu procesul de inere i apoi sc parea unui obiect. faptul c factorii istorici. Astfel avem în primele luni de via stadiul oralcând copilul are pl cerea adus de hran . Acordând asisten copilului prin satisfacerea nevoilor sale fizice. Comunicarea este mult mai u oare c ceilal i. În teoria sa fiecare persoan trece de-a lungul vie ii prin diferite stadii de dezvoltare diferen iate între ele în mod calitativ.i cear drepturile prin anumite dorin e pe care vor s le impun . 2.> 1 an. urmeaz un stadiu latent de adormire sexual în care copilul se poate ocupa în lini te de acumularea de cuno tin e.> 3ani. lipsa mame sau chiar neglijen a ei. Erickson este de p rere c personalitatea individului se dezvolt pe parcursul întregii vie i. Freud. iar în plus fa de Freud. Toate celelalte etape ale vie ii sunt doar o reeditare a unor procese din aceast perioad a copil riei. Erickson structureaz evolu ia uman în 8 etape: 1. mama dezvolt în copil un sim mânt de încredere în lumea din jurul s u. de exemplu spune c primii 5 ani din via sunt cei mai importan i în formare. . stadiul genital caracteristic perioadei de pubertate. În opozi ie cu aceasta. Copii la acest stadiu încep s . Cu aceast ocazie apar primele conflicte deoarece nu pot primi tot ce vor i trebuie s înve e de la p rin i anumite reguli. La fel ca i Jung. sociali i culturali. Fiecare a încercat s compun o schem proprie în func ie de cercet rile efectuate. 1 an . Na tere .

Perioada în care copilul merge la coal este cea în care acesta cunoa te pl cerea de a împlini unele sarcini cu succes. Rolul p rin ilor în aceast perioad este de a manevra cu grij dezvoltarea copilului.> 55ani.> 18ani. mai ales la partea ce ine de complexul lui Oedip. 6. diferite ideologi. Intimitate/ izolare Perioad definit ca fiind pasional pentru individ. 7.> 5ani. 5/6 ani . În aceste 4 stadii prezentate pân acum dependen a fa de p rin i este foarte mare. Abia în urm toarele 4 stadii individul se elibereaz de sub tutela lor luându. Cre tere/ stagnare . Atitudinea i comportamentul inadecvat atât a p rin ilor cât i a profesorilor fa de copil vor na te în acesta un sentiment de inferioritate în ce prive te capacitatea sa de a rezolva anumite sarcini. O cauz a acestor situa ii este teama unora de a nu deveni vulnerabili în fa a semenilor. Pedepsele în aceast perioad vor genera un sim mânt de vinov ie . Intimitatea nu se rezum la nivelul de sexualitate ci cap t i o latur protectoare de care beneficiaz partenerul. este caracterizat de ob inerea independen ei fa de p rin i sau alt tip de protector. Ini iativ / vin Analoag etapei falice din teoria lui Freud aceast etap cunoa te o dezvoltare accentuat a unor abilit i mentale i motrice i în acela i timp se dezvolt o preferin pentru p rintele de sex opus iar pentru cel de acela i sex o oarecare rivalitate.i treptat via a în mâini. 35 ani .3. Este necesar ca la ie irea din adolescen identit ii deoarece acesta-i va da siguran via individul s aib un sim al în alegerile pe care trebuie s le fac în noua perioad de în care intr . Un aspect interesant este cel prin care identitatea proprie fuzioneaz cu identitatea celuilalt (în special în rela ia cu partenerul de via ). Atât coala cât i casa vor deyvolta acum în copil noi capacit i printre care i aceea de a respecta regulile. pentru a-l suprimam lucru esen ial în punerea bazelor pentru principiile morale.> 11ani. Identitate/ confuzie Este o perioad crucial în care se ridic problema identit ii Eu-lui care trebuie rezolvat . individului fiindu-i grea integrarea. Acceptarea propriei identit i este o perioad dificil i plin de anxiet i (temeri) care trebuie dep ite. 18 ani . pân se va opri asupra uneia care crede c i se potrive te. devin izola i. 3 ani . inhibându-l. 4. Tân rul va încerca diferite modele. 5.> 35ani. se leag rela ii cu ceilal i de la nivelele de simpl prietenie la nivelul de intimitate sexual . Activism / inferioritate Stadiul laten elor la Freud. Lipsa unei identit i va crea confuzie în anii urm tori. 12 ani . Cei care nu sunt capabili s stabileasc rela ii de diferite grade cu semenii. Individul devine productiv pentru el i pentru societate.

Încadrare profesional la capacitate maxim Vârsta înaintat 65-. Dac acest comportament nu este manifestat. Aceasta este vârsta când copii pleac fiecare la casele lor i individul ajuns la cap tul eforturilor majore depuse în via . Jung. Aceast preocupare nu se limiteaz doar la proprii copii ci cercul este mai extins. individul este cuprins de o senza ie de stagnare i împov rare. celor mai tineri (genera ilor urm toare) în orientarea vie ii. 55 ani .i aportul al dezvoltarea psihicului. Abia la pubertate psihicul ia form i con inut. 8. gradul de risc pentru depresie este extrem de mare antrenând odat cu ea dezgustul fa de via i dispre ul fa de ceilal i. Chiar dac o mare parte din problemele vie ii au fost rezolvate.În aceast perioad apare nevoia interioar de a acorda sfat. Jung este de p rere c între 35-40 de ani omul trece prin a a numita criza de identitate . omul începe s se gândeasc la partea sa interioar (religie. Maturitate biologic deplin . Jung lanseaz conceptul de individuare. Tot prin individuare se face i trecerea de la o perioad a vie ii la late (copil rie tinere e). Dac persoana î i rememoreaz via a cu un sentiment de frustrare pentru c a rata unele oportunit i. este de p rere c vârsta adult este cea important deoarece omul este modelat atât în func ie de trecutul s u cât i în func ie de viitorul al care aspir . c a proces ce dureaz toat via a aducându. Încadrare profesional .. unii autori sub influen a teoriei lui Erickson. Maturizare biologic Tinere ea 25-44 ani.. Maturitatea 44-65 ani.. deoarece Jung e de p rere c Egu-l se formeaz odat cu capacitatea copilului de a face diferen a dintre Sine i ceilal i. În perioada adolescen ei . .. un mare psihanalist. IntegrareaEu-lui/ depresie Expresia se refer la acceptarea trecutului i a locului pe care l-ai avut în lume.. de angajarea lui Dup cum se observ criteriul lui Super este preg tirea i raportul fa profesional . filosofie. Perioada de cre tere i instruire cu ajutorul sistemelor educa ionale Adolescen a 15-25 ani. Dezangajare profesional . Perioada copil riei nu are o a a mare importan ca la Freud. au afirmat c la fete perioada de formare a Eu-lui se prelunge te pân dup c s torie.> .) Donald Super are o alt împ r ire a cicluri vie i: Copil ria 0-15 ani. sau din alte motive. are timp pentru a privi retrospectiv. îndrumare.

Vârsta biologic face referire la modul în care organismul se dezvolt biologic. Ciclul terminal Conceptul de vârst cronologic /biologic /psihologic Vârsta cronologic este dat de sistemul interna ional de m sur a timpului. (0 20/25 ani) . C. B. În func ie de mul i factori (s amintim aici unul singur . Vârsta psihologic nu este nici ea identic la toate persoanele deoarece ine de capacitatea lor de a se dezvolta pe acest plan.Perioada marii b trâne i. (dup 65 de ani). Ciclul de cre tere i dezvoltare. în anumite condi ii speciale. Practic dou persoane care s-au n scut la aceea i dat i or au constant aceea i vârst cronologic (facem abstrac ie aici de teoria relativit ii timpului care permite. Exemple ar putea fi procesul de maturizare sexual sau procesul de îmb trânire. (se extinde pân la 65 de ani) .B trâne ea propriuzis .Etapa adult prelungit Ciclul adult este caracterizat de responsabilit ile fa de familie i societate (munc ). Acest tip de vârst difer de la individ la individ. .B trâne e timpurie . capacit ile psihologice se dezvolt la fiecare persoan într-un anumit ritm specific.Adolescen a. ca între aceste dou persoane s existe diferen e de timp cronologic). Perioada de la 10 ani la 20 i uneori chiar dup .Etapa adult timpurie . Ciclul vârstei de regresie.educa ia).Ciclurile dezvolt rii psihice A. Este etapa de maxim importan pentru dezvoltarea ulterioar . Se pun bazele personalit ii. bazele intelectuale i multe deprinderi.Tinere ea .Etapa adult medie . . Ciclul adult.Copil ria (primii 10 ani). . Este o perioad în care apare criza de timp .

precum i pe cea a copil riei mici. p r. 2. Dar pân s ajung o fiin uman suficient de dezvoltat pentru a se descurca singur în via . dar ajuns în uter procesul de divizare a celulelor este destul de rapid i o parte din celulele se ata eaz de peretele uterului creând linkul dintre mam i viitorul embrion. Prin cordonul ombilical sângele din organismul mamei trece i prin organismul embrionului. Na terea este format din 4 etape: Dilatarea canalului i angajarea fetusului cu capul înainte pentru a fi expulzat Etapa expulz rii fetusului . sistem glandular. este de parcurs un drum anevoios. Embriologia uman Func ia de reproducere asigur (ca la majoritatea organismelor) perpetuarea speciei umane. ca fiind cea mai important pentru evolu ia normal a omului. În a doua etap a perioadei foetale. unghii. Psihanali tii consider aceast perioad . Dup cum men ionam în tema 1. B.Mezoderma ->sistem muscular. În a a numita faz germinal . se remarc o cre tere intens a f tului i se dezvolt organele de sim . oul. se dezvolt placenta care are func ie de protec ie a embrionului. endoderma) din care apoi apar trei tipuri de esuturi . Timp de 2-3 zile. cea tardiv . Na terea este important pentru s n tatea copilului i pentru o mai u oar adaptare în noul mediu. se hr ne te din resurse proprii. circulator. acesta începe s se divid iar apoi s avanseze spre uter. sistem nervos i organe senzoriale . mezoderma. Dup momentul fecund rii oului. În perioada foetal timpurie se dezvolt cele trei tipuri de membrane (ectoderma. În perioada intrauterin au loc cele mai intense dezvolt ri. Na terea Etapa de formare intrauterin a fetusului se termin în 267 280 de zile. la 3 ore.Ectoderma -> piele. oxigenare i hidrolizare. specie cunoscut ca fiind cea mai extins pe suprafa a globului terestru. A. sunt 23+23 de cromozomi care con in gene de le ambii p rin i. excretor . Acest drum începe dinainte de momentul na terii. embrionul ajunge s creasc în volum de 8000 de ori i în diametru de 20 de ori.Endoderma-> organelle interne Tot în aceast perioad foetal .TEMA 3 Debutul vie ii 1.

simt care este starea de spirit a celuilalt sau dac trece prin perioade mai dificile. membrele sunt scurte. Are tendin a de a se plia în pozi ia pe care a avut-o în timpul perioade intrauterine. îns apar i excep ii de la regul . dac nu se întâmpl aceasta înseamn c sunt probleme de ordin medical. În primele 3-5 zile greutatea de la na tere scade cu 150-300g. Pe lâng faptul c au temperamente identice în majoritatea cazurilor. Chiar i amprenta digital poate fi foarte apropiat . Sunt dou tipuri de gemeni: Monozigo i. Dac na terea nu este posibil pe calle natural se recurge la cezarian .- Expulzarea placentei i a membranelor Contract ri i expulz ri ulterioare na terii O na tere normal este cea în care fetusul este angajat cu capul înainte i canalul este4 suficinet de mult dialtat. Programul de cre tere este asem n tor. Dar greutatea trebuie s fie recuperat în primele 14 zile. dar capacitatea de a reac iona coordonat la stimuli este aproape nul . Asem narea este atât de mare încât membrii familiei nu-i pot deosebii unul de altul în primele perioade de via . care s-au dezvoltat concomitent dar din dou ovule fecundate diferit. Capacitatea senzorial este destul de bine dezvoltat . Primii ani de via Orice nou n scut are caracteristici aproape identice. Dizigo i. Medicina modern încearc s g seasc solu ii la aceast problem . ceea ce dovede te c temperamentul poate avea i factori genetici. Activitatea electric a creierului este i ea destul de sc zut . precum i o dilatare insuficient a canalului. Pe plan psihologic asem n rile sunt destul de multe. care s-au format din aceea i celul ou i sunt biologici aproape identici. oase mai moi. Asem n rile sunt de la cele fizice la cele comportamentale. cei doi întrând în diferitele stadii de via cam în aceea i perioad . 3. pielea ro iatic i cu pliuri. sau are capul i unul dintre picioare înainte. - Recordul de gemeni este în prezent în num r de 9. Gemenii. Cauza orelor multe pe care nou-n scutul le petrece dormind sunt datorate epuiz rii energiei . Ace ti gemeni se dezvolt în placente diferite. Sunt cazuri nedorite în care cei doi gemeni sunt siamezi. monozigo ii se bucur de prea pu in cunoscuta leg tur dintre ei în care chair dac sunt la distan e mari unul fa de cel lalt. Dac aceste condi ii nu sunt îndeplinite. se poate ajuge la diferite complica ii. i sunt cazuri în carere fetusul este pozi ionat transversal. propor ional privind capul este mare în raport cu restul corpului. Capul prezint 6 por iuni cartilaginoase. În mod normal este eliberat un singur ovul pentru a fi fecundat de spermatozoid.

Calitatea somnului este influen at negativ de factori de mediu (zgomot). Aceasta. Aceast încercare apare undeva în ultimul trimestru al primului an. tensiune i ipete. Uneori el întrerupe sesiune de al ptare pentru o perioad scurt în care zâmbe te ca semn al satisfac iei acest tip de reac ie se produce undeva în jurul vârstei de dou luni.i satisface i trebuin a de securitate cere prezen a adultului. În aceast perioad somnul este de dou tipuri: somn REM. Trebuin ele de baz ale copilului mic Somnul. odat cu . Nevoia de afec iune. Copilul manifest o bucurie aparte în interac iunea sa cu mama. Aici putem vorbi despre o nevoie psihologic primar în care copilul pentru a. Comunicarea În prima perioad de la na tere nu exist comunicare aproape deloc. a eforturilor de a se acomoda în noul mediu i solicitarea intens a sistemului nervos central care prime te un flux de informa ii i impresii despre noul mediu Dezvoltarea general Sunt o serie de parametrii ce trebuie urm ri i pentru a vedea dac dezvoltarea copilului este normal . Ulterior sunt dezvoltate gestica mâinilor. copilul devenind sensibil pe acest plan. Este satisf cut în mod special de mama care are grij de copil în aceast perioad a trebuin elor. În paralel cu nevoia de hrana este i cea de eliminare. Obi nuin a cu cur enia va genera un control al excre iei . Setea este satisf cut prin ap fiart i r cit ceaiuri sau sucuri de fructe. - - - Mi carea Mi c rile cele mai elaborate sunt legate de încercarea de a merge. Dintre ace tia amintim greutatea (exist o formul legat de num rul de luni prin care se calculeaz automat care trebuie s fie greutatea). În primele 12 zile bebelu ule este al ptat de 6-8 ori. E uarea în a parcurge distan e av genera o team de c dere iar copilul abandoneaz pentru o perioad aceast activitate. La început aceasta este reflex i e exercitat de aproximativ dou ori pe zi i odat dup ce începe s mearg (ne referim aici la scaun). un alt factor este perimetrul craniului i perimetru toracelui. Nesatisfacerea acestor trebuin e declan eaz o reac ie de agita ie. Somnul nonREM este adânc i reprezint al doilea tip de somn.necesare digestiei. zâmbetul ca r spuns la zâmbetul mamei. Primul care apare este zâmbetul în special atunci când sugarul este al ptat. La sfâr itul primului an apare o mare dorin de mi care. Copilul încearc s se foloseasc de alte obiecte în acest scop grilajul de la p tu . Un alt tip de comunicare care se dezvolt în paralel cu cele amintite mai sus este privirea. acest aspec putând t îngrijora tinerele mame care sunt la prima sarcin . Eforturile în acest sens sunt consumatoare de energie a a c reprizele de mi care sunt alternate cu reprize de edere i uneori solicit ri de a fi luat în bra e. tip în care se observ mi c ri scurte ale ochilor. Foamea si setea. Pân la vârsta de 1 an copilul doarme aproximativ 80% din timpul celor 24 de ore. apoi alimenta ia scade la de 5 6 ori pe zi.

gânguritul este cel care apare primul. Ea va fi reluat mult mai târziu în rela ia intim cu partenerul de via . Aceste distan intim dispare (dar nu detot) atunci când el începe s mearg solicitând-o doar atunci când vrea în bra e. Aceste la început sunt imprecis pronun ate dar apoi sunetul lor se clarific tot mau mult. De timpuriu apare complexul de intruziune prin care copilul manifest gelozie fa de o a alt persoan care se interpune în rela ia dintre el i mam . urmeaz cuvinte importante în procesul de comunicare Ca litere pronun ate primele sunt desigur vocalele. ultima dintre consoanele reproduse cu exactitate fiind R Distan a afectiv Copilul prefer distan a intim . În acest sens leag rela ia foarte apropiat de mam .trecerea timpului devine tot mai precis i înc rcat de semnifica ii. Prin modul cum te prive te. Consoanele intr în pronun ie ulterior. cea de atingere atunci când este mic. Pe plan vocal. apoi lala iunea (dup 5 luni) ce const în expresii articulate cu repeti ii de silabe. . copilul transmite anumite nevoia de i se împlini anumite necesit i.

Denti ia provizorie se completeaz i ea. aceasta este perioada în care copilul înva limba matern i i se implementeaz aspectele socio-culturale a mediului în care tr ie te. tr ind atât confortul psihic oferit ce aceasta cât i conflictele care intervin. Copil ia contact cu stilul de via al familiei. regulile. Pân la trei ani perimetrul toracelui este mai mare cu 2 cm decât cel cranian. Se observ o u oar retragere a sa de sub tutela mamei atunci când e vorba de întreprinderea unor activit i de unul singur. Aceast perioad poate fi împ r it în 3 sub-perioade: 12 18 luni perioada în care copilul înva mearg i percep ia mediului înconjur tor devine mai solid 18 28 luni perioada în care copilul înva s vorbeasc Dup 2 ani i jum tate apare o perioad de nervozitate care este contrabalansat . Dintre toate organismele se pare c omul are cea mai lung perioade de copil rie. Devine sensibil cu cei din jur cu care încearc s lege rela ii prin jocuri în care simte nevoia de un partener. În ceea ce prive te planul afectiv. Date generale Definit ca fiind i etapa antepre colar . cu interdic iile. Se dezvolt cele dou emisfere cu circumvolu iunile specifice astfel încât la 3 structura creierului este la fel ca a unui om matur. La nivel de sistem nervos se continu dezvoltarea corpului neuronilor prin cre terea num rului de sinapse. cu prec dere de mam . Deasemenea aceasta este perioada în care copilul înva s vorbeasc . . A a cum mia aminteam în temele anterior prezentate. orarul acesteia. copilul înva s vorbeasc destul de fluent i are un vocabular suficient pentru a între ine comunicarea verbal cu adultul. el. precum i metacarpienele devin mai puternice. vocalele fiind primele reproduse dar pân la vârsta de trei ani. Odat cu acestea i centri nervo i responsabili de anumite activit i sunt stimula i tot mai des centrul vorbirii (ex. Dup unii autori se pare c 60% din experien a fundamental de via . a deplas rilor sau mânuirea unor obiecte. Aceste activit i sunt din registrul jocurilor. În ceea ce prive te dezvoltarea biosomatic se remarc o cre tere intens ce se diminueaz doar spre sfâr itul perioadei. Se observ deasemenea încercarea copilului de a atrage aten ia adul ilor asupra activit ilor sale pe care le face singur. Oasele cutiei craniene i ale coloanei. pronun ia începe dificil. r mâne la fel de legat de adult. Aceast perioad este una în care copilul încearc s consolideze autonomia pe care a primit-o odat cu puterea de a se deplasa de unul singur.).TEMA 4 Prima copil rie: de la 1 la 3 ani 1. este acumulat în aceast prim perioad a copil riei.

Bioritmurile se modific i ele. la sfâr itul acestei perioade (3 ani) copilul are deja un vocabular de aprox. r sfoie te c r i i folose te culorile pentru colorat. curat sau murdar. În aceste condi ii copilul devine agitat dac st într-un loc unde nu se simte stimulat. Este specific vârstei de pân la 2 ani. sub c l uzirea p rintelui. 2. impresii despre lucruri (dac este cald. Dup vârsta de un an. Astfel treptat el înva s in în mâne ceva de mâncare i s se serveasc singur. inteligen a parcurge 4 stadii: a) Inteligen a senzoriomotorie. un nume. Deasemenea el descoper c pentru fiecare obiect din lumea real exist un cuvânt. Treptat acumuleaz termeni noi care îl vor ajuta s exprime în cuvinte starea sa. sau rece. fiind atent la fiecare treapt ).). bazate pe acte de reflex. Cunoa terea i înv area Copilul este capabil s în eleag anumite cuvinte de la vârsta deun an. Aproximativ la 2 ani înva s cear la toalet i deasemenea se poate ine o perioad scurt pân ajunge acolo. La 3 ani deja tie s se îmbrace/dezbrace de unele accesorii vestimentare simple. Înva s urce sc rile ajutându-se de bar i le coboar (mai întâi cu spatele. a a c toate ac iunile sale au în spate a a numitele scheme senzorii-motorii. bun sau r u. Deoarece limbajul se perfec ioneaz este timpul ca s înve e formulele de polite e i s le aplice. Num rul orelor de somn scade i cre te cel al orelor de veghe. apoi trei i tot a a mai departe. Sunt momente totu i în care acesta lipse te. Copilul nu dispune nici de gândire nici de afectivitate. ulterior poate mânca cu furculi a. Animat de dorin a de a cunoa te mediul înconjur tor. din curiozitate. Cercet torii în domeniu spun c aici ar fi bazele con tiin ei. În aceast perioad copilul este înso it în cea mai mare parte a timpului de un adult. descoperirea lumii pentru el este fascinant . Copilul distruge lucruri (ceea ce de cele mai multe ori este sup r tor pentru adul i). . suficiente pentru a se face în eles la aceast vârst . Prima dat folose te dou cuvinte. 1100 de cuvinte. Aproape toate mi c rile sunt imita ii ale celor adulte. În pofida acestei st ri de fapt. Din acest mecanism va lua mai târziu na tere con tiin a. Apari ia primilor din i este un proces care creeaz disconfort i o stare a s n t ii destul de fragil . 100 de cuvinte. În aceste situa ii copilul interiorizeaz prezen a adultului i se comport ca i cum acesta ar fi lâng el pentru a-l îndruma i pentru a participa la ac iunile copilului. copilul este înv at s formeze propozi ii din mai multe cuvinte. i este capabil s le repovesteasc în câteva propozi ii. În teoria lui Piaget. Piaget consider inteligen a ca fiind o form superioar de adaptare la situa iile noi problematice care necesit o restructurarea a datelor experien ei de via . Dezvoltarea mi c rilor este una la fel de activ ca i celelalte procese. Aceasta este i perioada când poate pronun a deja aprox. De la vârsta de 3 ani înainte copilul este deja capabil s asculte povestiri scurte. etc. Tot în jurul acestei vârste copilul trece de la simpla întrebare ce este aceasta? la de ce? Aceasta arat interesul s u major pentru cunoa tere. care se termin de fiecare dat cu bine.

Dezvoltarea afectivit ii i a comunic rii afective Dup 18 luni de via sensibilitatea cu care un copil percepe st rile de spirit ale celorlal i. adolescentul ajunge s posede capacitatea de a gândi abstract. acest lucru fiind considerat vârful construc iei intelectuale. Copilul este capabil în aceast perioad s foloseasc simbolurile pentru diferite lucruri din realitate. Tot la aceast vârst este descoperit i conservarea substan ei (cocolo ul de argil ). cre te. st tea într-o zi nemi cat i f cea un zgomot asurzitor. în func ie de domeniul de activitate al individului. Subiectul se poate desprinde de lumea obiectelor i poate ra iona în lumea interioar a gândurilor. doar aplecând capul pu in într-o parte. Dincolo de aceste stadii este doar o continu specializare i avansare a structurilor create pân acum. 3. Cu alt ocazie un copil ce v zuse o ra jumulit pe masa din buc t rie sta apoi pe canapea nemi cat. grupul de element corespunz tor. nu doar în planul real. fa de diferite persoane str ine. c) Stadiul opera ilor concrete.aceasta este perioada în care se dezvolt sub-structuri cognitive ce vor sta la baza construc iilor intelectuale. b) Stadiul preopera ional. Cuprinde grupa de vârst 6-12 ani. închizând ochii i inând în mân col ul cear afului ce simbolizeaz perna. Deasemenea apr sentimente de simpatie. Jocurile simbolice cu func ii de asimilare a realului pot lua diferite forme. Deasemenea acum copilul este capabil s aloce cifrei ca simbol. Întrebat ce face. scoica si cutia fiind simbolurile pisicii i a peretelui. Caracteristic grupei de vârst 12-15 ani. În planul comunic rii exist acum posibilitatea de a crea discursuri i chiar de a emite unele ra ionamente logice proprii. . Ulterior poate pune s doarm o juc rie de plu sau . Dezvoltarea vocabularului i structurilor gramaticale elementare este un pas mare pentru dezvoltarea inteligen ei.Cuprins în grupa de vârst 2-6 ani este o perioad de intens dezvoltare. sau fenomenul de timiditate. Spre finalul acestei perioade. Întrebat dac este bolnav. d) Stadiul opera ilor formale. sau poate faci serieri inând cont de dou dimensiuni m rimea i culoarea unor frunze. Piaget nume te acest fenomen Joc simbolic. de percep ie i afective ulterioare. ci este ra a moart . S-a observat în comportamentul unei feti e c poate simula somnul în pozi ia ezut. la vârsta de 9-10 ani copilul realizeaz conservarea greut ii iar la 12 ani conservarea volumului (corpul scufundat în ap ce disloc un volum identic de lichid). La vârsta de 8 ani copilul deja î i d seama care este cauza i va spune c este aceea i cantitate de ap . O feti ce a observat i a pus întreb ri despre o clopotni de la ar . Pe la vârsta de 7 ani deja procesul de seriere este mai complex prin faptul c subiectul poate aloca unor omule i de m rimi diferite rucsaci de m rimi diferite. Se fac progrese în ceea ce prive te capacitatea de a crea clase de obiecte. imit o pisic ce trece pe lâng un perete folosind o scoic i o cutie spunând ``miau``. a r spuns c ea este o biseric . Tot acum este momentul când apar sentimentele de geloziile fa de cei care vor s se interpun în rela ia dintre el i mam . el a r spuns c nu. în special a mami.

Teama de necunoscut sau de persoanele necunoscute. tat l devine modelul admirat de c tre copil. zâmbete). acest ata ament poate fi manifestat i fa de persoane str ine atunci când mama încurajeaz acest lucru prin promisiuni de genul ie irii la plimbare sau joac . Adesea el vrea în bra e sau nu accept ca mama s se îndep rteze de el. Imediat dup vârsta de 2 ani se instaleaz o perioade dificil în care copilul este adeseori iritat. dar când este certat sau nu i se îndepline te o dorin el rupe acest ata ament prin gestul de abandon. Anxietatea este un fenomen prezent la aceast vârst ante-pre colar . anxietatea de separa ie i chiar anxietatea moral ce se poate definii ca fiind o team de pedeaps sau tr irea sentimentului de vinov ie. Studiile arat c sunt mai multe tipuri de anxietate în copil ria timpurie: anxietatea fa de persoane i situa ii str ine. iar ac iunile lui sunt destul de ciudate. Adeseori vrea cu orice pre juc ria altui copil. Este de remarcat i faptul c acum apar primele accese de generozitate. iar dac i se fac complimente surâde. Tot în jurul vârstei de 2 ani. dar dup foarte pu in vreme revine pentru a primi în continuare afec iune ca i cum nimic nu s-ar fi întâmplat. înt re te i mai mult rela ia dintre copil i mama lui.La vârsta de 2 ani copilul agreeaz umorul i p c leala. . Ata amentul copilului se manifest nu doar fa de mam ci i fa de o juc rie pe care o poart tot timpul cu el i într-un mod mai selectiv fa de unii membrii ai familiei. iar dup ce o prime te o abandoneaz . Dup vârsta de 2-3 ani. Copilul prin ata ament cere mult afec iune (mângâieri. predomin un negativism.

TEMA 5 A doua copil rie: de la 3 la 6 ani În aceast perioad copilul ia contact cu diferite structuri ale societ ii. sp larea pe din i. Dezvoltarea fizic este accentuat . conduita la toalet . vorbindu-se aici despre o psihopatologie alimentar . Copilul cre te destul de mult în în l ime. Între trei i patru ani buzunarele copilului sunt relativ goale dar dup ce acesta ajunge la 5 6 ani începe s strâng în ele tot felul de ambalaje colorate. Sunt cazuri în care aceast adaptare este dificil . vizite acas la alte familii. Îns i aici sunt varia ii deoarece unii ignor pur i simplu murd ria i nu sunt deranja i de aceasta. De i copilul la trei ani este înc dependent de p rinte în procesul de îmbr care. acesta tinde spre independen . Unii dorm dezveli i. St rile imediat urm toare somnului sunt i ele variate. Caracteristici psihice generale Ca urmare la stimulilor aceast perioad este deosebit în dezvoltarea copilului pe plan psihic. În primul rând trebuie men ionat faptul c el ia contact cu lumea exterioar familiei i acest lucru se realizeaz în mod deosebit în cadrul gr dini ei. Fie copilul are reac ii nedorite la unele alimente (voma este una dintre ele) fie intr într-o stare de nervozitate. Aspectele legate de somn se modific . Somnul difer de la copil la copil. În cadrul acestui program de gr dini sociabilitatea i comunicabilitatea copilului cresc semnificativ. De asemenea mânuirea tacâmurilor poate fi grosolan sau copilul nu ine cont de ceilal i meseni. bomboane. observând diversitatea lumii. pe strad . Toate acestea sunt înso ite în interiorul corpului de procese de osificare i secre ii ale glandei tiroide i timusului (glanda responsabil cu cre terea în în l ime). Copilul înva c trebuie s se spele pe mâini înainte i dup mas . comportamentul s u se ajusteaz la cerin ele sociale. inuta în timpul mesei i rela iile cu ceilal i participan i. Un alt fenomen observat este stocarea bolurilor alimentare în cavitatea bucal i imposibilitatea de a le înghi i. . Copilul nu dore te s mearg la culcare devreme deoarece a a vede la adul i i din interes pentru alte persoane care sunt prezente în acea cas la un moment dat. în alte cazuri s fie o lumin de veghe i de asemenea unii manifest dorin a de a avea un fetish. Oricum se observ tendin a b ie ilor de a avea o inut îngrijit i la fete cochet ria. Se mai remarc obsesia pentru dulciuri. de la vesel la plâng cios. unii au somn zbuciumat iar al ii lini tit. Gradul de dezvoltare a deprinderilor igienice cre te. cioburi etc. Cea mai important dintre ele este gr dini a. al ii acoperi i. În ceea ce prive te tabieturile legate de îmbr c minte apar preferin e legate de îmbr c mintea sezonier sau chiar varia iile zi / noapte (o anumit pijama în timpul nop ii). pielea devine elastic i dens iar esutul adipos se diminueaz . Aceste lucruri ajut mult la stabilirea unei imagini de sine bune. Prin ie irile sale la gr dini . pietricele. În ce prive te adaptarea deprinderilor în alimenta ie se observ începerea folosirii tacâmurilor. S-a observat dorin a copilului de a merge înso it la culcare de un adult. în magazine.

Este foarte asem n toare cu prima. Dezvoltarea cognitiv Planul cunoa terii se extinde înafara c minului în care a crescut copilul spre mediile sociale i naturale în care acestea intr . Chiar i copii cu un grad ridicat de integrare cad într-o perioad de nervozitate datorit oboselii de adaptare. Perioada pre colar mare 5 6 ani. Activitatea creatoare se manifest în activit i ca muzica. în fa sensuri de . În acest caz desp r irea de persoana care a adus copilul este foarte bun . 2.gr dini a Au fost scoase în eviden 6 tipuri de adaptare ale copilului la mediul educa ional (gr dini ). 3. Legat de gr dini poate s apar i o oarecare anxietate. Sunt momente de tensiune i re inere tacit a mâinii adultului. Sunt prezenteagilitatea i inteligen a dar i o reticen în cazul unor situa ii penibile sau jenante. Uneori p rin ii nu mai dau copilul la gr dini în urma observ rii acestor fenomene. 6. doar spiritul de explorare i curiozitatea noului mediu nu este atât de pronun at manifestat . Pân la vârsta de 5 ani copilul î i însu e te reguli de convie uire în societate. pictura in special activit ile de grup cum sunt scenetele sau cântecele în grup. Apar de asemenea sentimente de team . c r i cu imagini. modelaj. 1. antipatie sau nesiguran fa de unele persoane (negativism). Adaptare dificil . 5. nu vorbe te cu nimeni i nu manifest nici un semn de curiozitate fa de noul mediu. Nervozitate de fond. aceasta i din dorin a de autonomie. Dependenta de mam este înc destul de puternic fapt pentru care integrarea în gr dini se face cu o oarecare dificultate. Intervine agresivitatea în refuzul copilului de a se desp r ii de adult Adaptarea la mediul de gr dini este dificil i poate dura de la 4 la 8-10 s pt mâni. Etapa pre colar mijlocie 4 5 ani. Jocul este activitatea de baz iar în acesta sunt folosite i investite toate capacit ile i achizi iile copilului. Limbajul se dezvolt ajungând la o rat de 50 de cuvinte noi / lun . re inere insistent prin plâns i fizic a adultului. colajul. Cunoa te noi persoane i comportamentul acestora. - - Adaptarea în institu iile educative . Neadaptarea. Acest tip de copii vor lega foarte repede rela ii sociale c ceilal i (copii i cu educatoarea). Aceasta denot spiritul de explorare i curiozitatea pe care copilul o are in ce prive te noul mediu social. 4. Adaptare bun . Adaptare tensionat continu . f r nici o problem . De asemenea i autonomia cre te i odat cu aceasta dorin a copilului de a atrage aten ia asupra sa. Copilul refuz cu orice pre s se despart de adult. fenomen generat i de posibilitatea relativ sc zut de a se exprima sau de a în elege bine anumite lucruri ce i se cer. etc. reguli privind respectarea unui orar sau cele legate de adres ri. este mare. Copilul manifest o curiozitate fa de noul mediu dar nu vrea s se despart de adultul înso itor. Adaptare dificil cu refuz. Interesul fa de desen. Este prezent o opozi ie spontan fa de adult. rela ii foarte slabe cu educatoarea sau ceilal i copii.Aceast perioad este împ r it în mod conven ional în alte trei subperioade: Etapa pre colar mic 3 4 ani. desene animate. Adaptare foarte bun .

lat. La vârsta de 6 ani aceste cifre sunt 2500. fie din neîndemânare fie din curiozitate. r) iar acestea necesit interven ia unui logoped. pictur . aproape etc. 2000. În ceea ce prive te jocul i arta. 1500. cercul. castele de nisip sau dup cum îmi aduc eu aminte f ceam nave din Star Trek si dinozauri). turnuri. Dac acest rol este p r sit sau nu respect regulile stabilite copilul în cauz este marginalizat i nu mai este primit în urm toarele jocuri. Prin jocul cu roluri (personaje) copilul î i men ine viu interesul pentru oameni. Acum copilul reproduce cu satisfac ie unele cântecele sau poezioare pe care le-a memorat. Tot dup aceast vârst apar jocurile cu mingea. De asemenea mari pictori i compozitori s-au f cut remarca i cu talentul lor din aceast etap a pre colarit ii. se poate observa c dac la 3 ani liniile într-un desen sunt imprecis trase. Comunicarea i formele ei La vârsta de 3 ani copilul are maxim 1000 de cuvinte.5 ani lucrurile devin mult mai ordonate. Aceasta este o perioad în care pot ap rea diferite disfunc ii ale vorbirii. Tot loc de frunte ocup i jocuri ce imit diverse ac iuni sau situa ii din societate jocul de-a medicul i pacientul. Jocul are un rol i în descoperirea primelor legi ale naturii cum ar fi gravita ia sau ac ionarea pârghiilor sau legea lui Arhimede. Este bine de tiut acre este cauza stric rii unei juc rii pentru ca adultul s poat lua m suri corecte în vederea îndrept rii unui comportament neadecvat. În cre tere copilul simte nevoie de a acumula cât mai mul i termeni ca s poat exprima ceea ce dore te. tricicleta. dup vârsta de 4 . Legat de exprimare se mai poate spune c în comunicarea cu adultul acesta nu folose te aproape deloc limbajul nonverbal. fiind considerat neserios. mediu 700-800 sau minim 400. Aptitudini Pentru c copilul este deja capabil de desen. Prin desen. Dup vârsta de 4 ani copilul solicit un partener de joc c ruia îi d indica ii despre cum trebuie s . începe s în eleag sensul diferitelor m rimi ca lung. Printre TOP Games ale acestei perioade se num r i jocul de-a familia. probleme la pronun area unor sunete ( . modelaj. Omul este . Aten ia unoa te o cre tere semnificativ de la 5-7 minute la pre colarul mic pân la 20-25 minute la pre colarul mare i chiar aproape de o or (45-50 min) în cadrul activit ilor de joac sau vizionarea unor imagini video.i interpreteze rolul dac este necesar. muzic se poate observa înclina ia acestuia i apoi îndruma pentru dezvoltarea acestor aptitudini care vor determina succesul în via . Adultul are rol de a repara juc riile stricate fie în urma unor crize de nervi. Memoria se dezvolt un rol deosebit avândul limbajul. Regulile jocului constau în asumarea i p strarea rolului luat de c tre un copil. pictur sau cascultarea unor povestiri el face contact cu partea cultural a universului uman. înalt. iar dup vârsta de 6 ani jocul cu ap i p mânt (tunele. colaj.termeni i denumiri ale obiectelor. activitate prin care el se dezvolt psihic. spre deosebire de comunicarea cu ceilal i copii de aceea i vârst sau cu copii de vârste mai mici. departe. Jocul Este activitatea de baz pentru un copil. jocul de-a vânz torul la pia sau la magazin. în care copilul imit situa ii observate de el în cadrul familiei. jocul cu p pu i la fete.

copilul poate face structuri tridimensionale cu o rigoare demn de apreciat pentru aceast vârst . Dac este vorba de b iat el va ac iona ca tat l. Acesta este un lucru extrem de benefic deoarece pune bazele asum ri rolurilor sociale pe care el. Fa de fra i. La 6 ani copilul se ab ine s mai plîng atunci când cade i dac este vorba s nu i se satisfac o dorin în mod normal nu mai ac ioneaz virulent. Aranjarea juc riilor în spa iul de joac este mai exigent . cu prec dere fa de fra ii mai mici se exercit o oarecare invidie care poate persista destul de mult. încercând s -l imite pe acesta. Afectivitatea La vârsta de 3 ani st rile afective sunt instabile. Dar cu înaintarea în vârst desenele devin tot mai clare. Se dezvolt tot în perioada de 4-5 ani anumite conduite pe care le împrumut de la p rin i. de la explozii de afec iune (pozitiv ) la st ri de repulsie i abandon.reprezentat de exemplu intr-o form cefalopodic cu cap i membre (f r trunchi. sau cu el foarte slab reprezentat). Dar spre vârsta de 45 ani aceste st ri se stabilizeaz i copilul înva conduitele sociale acceptate i în ce prive te acest aspect. ca viitor b rbat trebuie s i le asume. Se trece foarte u or de la plâns în hohote la râs puternic. .

i se mai remarc uneori dificult i în pronun ie. a est lu ru se îndreapt . Acest factor modific i programul de cas al copilui. Ea este considerat o perioad distinc a vie ii de i e integrat în copil rie. imagina ia i reativitatea. ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¥ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ - Dezvoltarea biofiziologic : În jurul vârstei de 6-7 ani cre terea se tempereaz . ¤ ¤ ¤ ¤ La sfâr itul lasei a IV-a se onsider ¤ ¤ ¤ Des rierea a estei perioade este entrat pe pro esele de înv are i adaptare la mediul olar. a est fapt fiind stimulator pentru a reliza performan e mai mari pe viitor.Sistemul de re ompense i san iuni arat opilului trebuie s fa un efort pentru a înv a. Desoper stru turile planurilor so iale i a ierarhiilor. În plan intim ea vine în întâmpinarea dorin ei opilului de a fi a ei mari. Pot ap rea st ri de somnolen sau irita ie. cu aceasta ocazie se observa si sc derea poftei de mâncare. ¤ ¤ ¤ ¤ ¥ ¤ ¤ ¤ Din dis iplinele ¤ ¤ olare va des operii spre e materii are în lina ie. Asigur opilului un volum minim de ultur . Cople itrea cu sarcini este destul de obositoare pentru copil. Astfel un opil poate ajunge hiar meditator pentru eilal i olegi are nu sunt atât de buni la materia respe tiv . La aceast vârst copilul are undeva la 20 de Kg (fetele cu pu in mai pu in). oala înva i sistemul de autoritate i subordonare fa de el. Pân la 10 ani reprodu erea unor informa ii nu sunt fidele dar dup 10 ani. Denti ia provizorie este treptat înlocuit de cea permanent . Cresterea primilor molari poate aduce unele disconforturi in ce priveste alimetarea. ¤¤ ¤ . Via a copilului in aceastî perioada este plina de conflicte. Înv area cap t acum eficien . luând lo ul jo ului are îns nu dispare. Realizând temele olare el va fi re ompensat. care i-l schimb pentru a putea face fa cerin elor colare. ccoala impune un regim de activitate i un orar destul de precis care trebuie respectat. indispensabil tr irii normale în so ietate. Aceasta este o unealt indispensabil pentru apropierea copilui de toate celelate discipline care necesit acumularea de informa ii. apoi va reveni. Faptul un opil este re unos ut a fiind bun la un domeniu adu e o imagine de sine pozitiv . ccoala înva mecanisme i strategii de înv are. Influen a colii asupra copilului: În coal se face alfabetizarea. perioada opil riei ia sfâr it. frustratii. Înv area devine pro esul fundamental de a tivitate. Ai i se antreneaz memoria.TEMA 6 A doua copil rie: de la 6 la 10-11 ani Integrarea în institu ia colar este una dificil pentru individ i este destul de aglomerat . totu i ea este consioderat i un debut pentru adolescen .

La vârsta de 6 ani copilul este mai sensibil la alergii dar în ceea ce prive te bolile contagioase are imunitatea destul de bun . se eviden iaza caracterul stângaci sau dreptaci.Devine mai înc rcat de atmosfer i este redat din perspectiv cu imagini suprapuse în diferite planuri În ce prive te înv area. Copilul ns nu devine de la aceast vârst foarte îndemânatic. ccoala are rolul de a ordona aceste lucruri i de a cizela limbajul cuc are copilul vine de-acas . computer. succesul atrage dup sinte o imagine pun de sine i motiva ia de a continua în procesul de înv are. Copilul într în coal cu un vocabular maxim de 2500 de cuvinte i termin la acest ciclu primar cu un total de maxim 4500 de cuvinte. For a muscular cre te. Se dezvolta interesul pentru colectii de timbre. paronime. nu cu mare valoare in ele dar cu valoare pentru copil Adeseori p rintii nu inteleg acest valoare pentru copil si fac curatenie prin sertarele lui dar acest lucru provoac sup raare pentru copil Varsta de 7 ani este varsta gumei . - - - - În plan social i afecitv . insecte În domeniul creativit ii se remarc spre 10 ani capacitatea copilului de a crea compuneri sau mici descrieri. Astfel se remarc unii ca fiind cei mai buni la matematic sau la limba român etc Problema copiilor nonconformi ti care nu sunt aprecia i de înv tor. Se remarc înclina ia spre explorare de locuri necunoscute în vecin tatea casei sau crearea unor locuri speciale în care nu primesc pe oricine. Problemele legate de limbaj: neîn elegerea unor termeni tii ifici. La 8-10 ani apare preferin a i sensibilitatea la anumite mirosuri fine pe care le poate distinge prin sim ul olfactiv. Copilul nu este mul umit de realizarile sale i revine asupra muncii sale pentru a o perfec iona. Sportul joac un rol deosebit în aceste procese ajutând la dezvoltarea organismului în paramentrii optimi. Cre et interesul pentru lectura. plante. claviculele i coloana. confuzii ntre antonime. Cre te în volum musculatura. crearea de noi termeni pentru a înlocuii termenii ne tiu i. tiin ele naturii. porumbei. film.- - Metabolismul calciului se intensific i au loc procese de osificare accentuate în special în zona toracelui . sinonime. În ce ptive te desenul acum acesta este realizat în mod mai complex. La 7 ani creierul cânt re te aprioximativ 1200 de grame iar lobii friontali ocup cam 27% din volumul total de substan cerebral . La fete se osific bazinul. dificult i în exprimare. Alte particularit i Atrac ia pentru co lec ii de diferite feluri. aceasta i datorit vacicurilor care se fac în perioada copil riei.

Exist o grab ce caracterizeaz aceast perioad . face repede regulile i fuge repede la joac cu prietenii. Dac copilul este stimulat e capabil s îndeplineasc multe sarcini în familie. vaste. i supunere care nu sunt . m nânc repede. Vede care este standardul de via a altor familii i care este standardul de via al altor familii.- - - Copilul ia contact cu alte familii. Sunt preferate jocurile cu mingea pentru b ie i pe terenuri libere. Pe plan afectiv p rin ii pot fi plini de afectivitate i foarte îng duitori sau plini de afectivitate dar impunând mai multe restric ii. Copilul se spal repede. vede cum se comport ele i.i face o imagine mai ampl la acest capitol. (form de socializare). În cel ce-al doilea caz copilul devine dependent de p rinte mai mult timp. P rin ii ostili i cu autoritate dezvolt în copil sentimente de team benefice în dezvoltarea sa. autonomia sa dezvoltându-se lent.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->