c





   

  
 

   
 

ieri, 23:52©
×




î 



î 


  
  


 


   

     



 
  
Y

ë ultimii a i a existat o adevărată "bătălie" pri tre cli icile private pe tru co tractele corporate ale
compa iilor, deoarece ve iturile obţi ute su t sigure, iar o parte di tre serviciile i cluse î
abo ame te u su t solicitate deşi su t plătite.Y

Abo ame tul de să ătate reprezi tă cel mai frecve t be eficiu oferit de a gajaţi salariaţilor lor, iar de
regulă i clude co sultaţii gratuite şi reduceri de preţuri pe tru a alize sau chiar a umite a alize
gratuite.
Preţul u ui abo ame t i dividual de să ătate variază î medie î tre 10 şi 20 de euro pe lu ă, î să se
pot obţi e discou turi importa te dacă egocierea se face la pachet (pe tru mai mulţi a gajaţi).

Primele compa ii care au oferit astfel de

be eficii au fost multi aţio alele, iar ulterior
practica s-a răspâ dit î î treaga eco omie.Y
Abo ame tele de să ătate au por it de la
medici a mu cii, a gajatorii fii d obligaţi
pri lege să asigure aceste servicii
salariaţilor lor. Statul practic u asigură
cli ici î care se pot face co troale de
medici a mu cii, astfel că legislaţia a
deve it favorabilă exti derii privaţilor.
Abo ame tele de medici a mu cii su t
co siderate forme eleme tare, astfel că î
preze t cele mai multe abo ame te su t
cele care i clud servicii complexe precum
o gamă exti să de a aliză sau co sultaţii
la u umăr mare de medici.Y
î 











 
 
îli icile private î cearcă să se orie teze î primul râ d către jucătorii di sectorul fi a ciar, î timp ce
marile firme de pe piaţa locală ca umăr de a gajaţi su t mai puţi atractive deoarece co tractează
servicii de medici a mu cii cu o valoare adăugată scăzută.

îu toate acestea, î ultima perioadă a existat o te di ţă pri tre marile compa ii de a alege mai mulţi
operatori de servicii medicale, fie pe tru top ma ageme t şi restul a gajaţilor, fie pe tru ca a gajaţii
să poată alege.

U exemplu este Romtelecom, u ul di tre cei mai mari a gajatori privaţi di eco omie cu u efectiv
de aproximativ 9.000 de a gajaţi, care plăteşte "sute de mii de euro" către mai multe cli ici, u alt
exemplu fii d BRD.

"ë acest mome t oferim servicii medicale a gajaţilor pri i termediul a opt fur izori: A ima, î U,
Gral edical, edicover, edce ter, edlife, Polisa o, Romar. Decizia de a u lucra cu o si gură
firmă a fost luată tocmai pe tru a e asigura că a gajaţii au libertatea de a-şi alege si guri fur izorul
preferat. ë acelaşi timp această decizie presupu e şi o utilizare mai eficie tă a ba ilor i vestiţi î
aceste servicii, deoarece asigură u grad mai ridicat de accesare a serviciilor medicale oferite de
fur izori", au spus repreze ta ţii Romtelecom.

Adela Ja se , director executiv de resurse uma e al BRD - Groupe Société Gé érale, spu e că
ba ca a "î cheiat co tracte cu mai mulţi fur izori, selectaţi î fu ctie de serviciile, de dotările cu
aparatură medicală şi laborator, de diversitatea specialităţilor medicale şi de mărimea reţelei de cli ici
proprii şi parte ere". Ea u a precizat î să umele cli icilor cu care colaborează i stituţia.

O a aliză a co tractelor pe care compa iile le au arată că piaţa este disputată de îe trul edical
U irea (î U) şi edLife, î timp ce la ivelul co tractelor de medici a mu cii, Romar are o poziţie
puter ică. Di tre toţi operatorii de servicii medicale private, cel mai mare co tract (ca umăr de
abo aţi) a fost a u ţat de Romar, care are 200.000 de abo aţi î total.

edLife, afacere co trolată de familia arcu, are 145.000 de abo aţi, valoare ce i clude toate tipurile
de abo ame te. îel mai mare co tract este cu BîR, avâ d 12.000 de abo aţi co form edLife. Alte
co tracte importa te pe care edLife le are su t cu Romtelecom, Da o e, He
el, îredit Europe
Ba
, îarrefour, No
ia şi Vol
sba
.

Pe de ală parte, î U a a u ţat pe tru a ul acesta că se aşteaptă la 100.000 de abo ame te

premium (fără medici a mu cii). î U are co tracte cu Dacia Re ault, Ţiriac Holdi gs, I terbra ds,
Pfizer, Vodafo e, Raiffeise ba
, îoca-îola, P&G, Ba ca Tra silva ia, U icredit Ţiriac Ba
,
Hei e
e , dar şi cu alţii.

Iri a Kubi schi, huma resources director al Raiffeise Ba
, spu e că ba ca lucrează cu î U di

2002, iar pachetul egociat "acoperă o gamă de servicii medicale por i d de la co sultaţii de medici ă
ge erală şi de specialitate, i vestigaţii paracli ice (i clusiv imagistică), i vestigaţii de laborator
(a alize), vacci ări şi alte servicii precum fizioterapie, medical advisor pe tru a gajaţii compa iei,
hotli e medical, urge ţe medicale 24 de ore di 24".

Ñ



 

Polisa o, u ul di tre operatorii de cli ici private, care operează mai multe cli ici, laboratoare şi ce tre
de dializă, spu e că se aşteaptă la o creştere a umărului de abo ame te de servicii medicale î
2010.
 "Acest segme t (de abo ame te - . red.) este u ul sem ificativ pe tru îli ica Polisa o (...) Dacă î
2009 pe acest segme t am î registrat o creştere de aproximativ 24%, sperăm ca pâ ă la sfârşitul
acestui a umărul abo ame telor de servicii medicale să marcheze o ascce siu e de 30-40%", au
spus repreze ta ţii compa iei.

î 
 



´ Abo ame tul de să ătate reprezi tă cel mai frecve t be eficiu oferit de a gajaţi salariaţilor lor şi care de regulă
i clude co sultaţii gratuite şi reduceri de preţuri pe tru a alize sau chiar a umite a alize gratuite.
´ Abo ame tul u acoperă î să serviciile de spitalizare sau i vestigaţiile medicale complexe.
´ Abo ame tele s-au dezvoltat por i d de la medici a mu cii, serviciu obligatoriu pe tru orice a gajator, iar î tr-o
primă etapă acopereau umai astfel de i vestigaţii. Treptat î să, î co diţiile î care a gajatorii au dorit să ofere
pe lâ gă serviciile obligatorii de medici a mu cii şi alte be eficii, aria de acoperire a abo ame tului s-a exti s.
´ ë medie, compa iile plătesc î tre 10 şi 20 de euro pe tru u abo ame t egociat pe tru a gajaţii lor.
Y