Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ION TUDUSCIUC
GIMNASTICĂ ACROBATICĂ
GIMNASTICĂ ACROBATICĂ
Introducere …………………………………………………………. 11
1. Învăţăminte desprinse din câteva repere istorice ……………. 17
2. Clasificarea exerciţiilor acrobatice …………………………… 22
2.1. Clasificare şi criteriu de clasificare ……………………….. 22
2.2. Clasificarea tradiţională …………………………………... 23
2.3. O nouă clasificare a exerciţiilor acrobatice ………………. 24
3. Tehnica de execuţie ……………………………………………. 28
4. Învăţarea motrică deplină ……………………………………... 30
5. Învăţarea elementului acrobatic. Fişa metodică ……………... 32
6. Învăţarea combinaţiilor acrobatice …………………………… 36
7. Învăţarea torentelor acrobatice ………………………………. 38
8. Învăţarea piramidelor …………………………………………. 41
9. Şcoala mişcărilor acrobatice şi stilul de exprimare ………….. 43
9.1. Şcoala mişcărilor acrobatice ……………………………… 43
9.2. Sisteme de exerciţii din şcoala mişcărilor acrobatice …….. 44
9.3. Stilul de exprimare ………………………………………... 54
10. Învăţarea elementelor de echilibru ………………………….. 57
10.1. Cumpănă ………………………………………………… 57
10.2. Cumpănă asimetrică ……………………………………... 58
10.3. Cumpănă înapoi …………………………………………. 59
10.4. Cumpănă cu prinderea unui picior, lateral sus ………….. 60
10.5. Cumpănă laterală ………………………………………... 61
10.6. Cumpănă cu prinderea gleznei înapoi …………………… 62
11. Învăţarea elementelor de mobilitate ………………………… 64
11.1. Sfoara ……………………………………………………. 64
11.2. Sfoara laterală …………………………………………… 65
11.3. Podul …………………………………………………….. 66
10
Ion Tudusciuc
15
18
Fig. 1. Fig. 2.
_____________
*
N. Băiaşu, Vocabular de mişcări gimnastice: rostogoliri, răsturnări,
ridicări de la pământ (îndreptări, n.n.) şi salturi, Revista Sport, 9-10, 11-12, 1949.
**
I.C. Butnaru, Călătorie în lumea circului. Din istoricul circului în
România, Editura Meridiane, 1967.
***
Decodarea cifrelor din Fig. 3 (după I. Gaverdovski, 1986) (a se înţelege
progresul probei sol, 1960-1985): 1) salt întins înapoi; 2) salt planat înapoi; 3) salt
planat înalt, înapoi; 4) piruetă; 5) piruetă dublă; 6) piruetă triplă; 7) salt înapoi
grupat dublu; 8) salt semigrupat înapoi dublu; 9) salt echer dublu, înapoi; 10) salt
întins dublu înapoi; 11) salt zburat dublu înapoi; 12) salt dublu înapoi, cu
întoarcere; 13) salt dublu înapoi, cu întoarcere în primul; 14) salt dublu înapoi cu
întoarcere în al doilea; 15) salt dublu înapoi cu dublă întoarcere; 16) salt întins
dublu înapoi cu întoarcere dublă; 17) salt înapoi cu întoarcere de 10800; 18) salt
grupat triplu înapoi (primul executant Vadim Bindler, 1974) 19) salt semigrupat
triplu înapoi; 20) salt triplu înapoi, cu o întoarcere (neexecutat încă, n.n.).
19
Fig. 4.
20
21
23
Fig. 5.
2. Criteriul nivelului calitativ al învăţării (fig. 6) (analogie cu eta-
pele formării deprinderilor).
Exemple: elemente acrobatice subînvăţate, învăţate şi supraînvăţate.
Fig. 6.
24
Fig. 7.
4. Criteriul planului anatomic (fig. 8) (raportare la corp)
Exemple: elemente executate în planurile: sagital, frontal şi
orizontal, elemente executate în planuri intermediare.
Fig. 8.
5. Criteriul vitezei de execuţie (fig. 9) (marcări şi menţineri, depla-
sări lente şi rapide)
Exemple: marcarea sau menţinerea unei poziţii, executarea răstur-
nărilor şi salturilor din elan.
Fig. 9.
6. Criteriul traiectoriei (fig. 10) (înălţimea centrului general de
greutate)
Exemple: salturi joase, medii, înalte.
25
Fig. 11.
8. Criteriul mărimii combinaţiei (fig. 12) (integrarea elementului
acrobatic în combinaţii de diferite mărimi)
Exemple: – element integrat într-o combinaţie scurtă (3 elemente);
– element integrat într-o combinaţie mijlocie (6 elemente);
– element integrat într-o combinaţie lungă (9 elemente).
Fig. 12.
9. Criteriul preferinţei (fig. 13) (acceptare în raport cu posibilităţile
proprii)
Exemple: – elemente acrobatice nepreferate;
– elemente acrobatice ,marcate de indecizie, nehotărâre;
– elemente acrobatice preferate.
26
Fig. 13.
Toate activităţile intelectuale încep prin formarea mentală a claselor
de obiecte. Orice clasificare presupune – ca o condiţie necesară – privile-
gierea subiectivă a unor criterii, instaurarea unor preferinţe, „arbitrare”
din punct de vedere logic. Numai factorul uman (profesor, antrenor,
cercetător, n.n.) „încheagă” lucrurile (Satosi Watanabe)*.
_____________
*
A.P. Iliescu, Filosofia limbajului şi limbajul filosofic, Editura Ştiinţifică şi
Encilopedică, Bucureşti, 1989.
27
29
_____________
*
Bunescu Vasile, Învăţarea deplină. Teorie şi practică, Editura Didactică
şi Pedagogică R. A., Bucureşti, 1995.
30
31
33
Fig. 14.
– complexitatea sugerează un plus de informaţie ştiinţifică şi
tehnico-metodică;
– o fişă simplă conţine două părţi: a) descrierea şi b) metodica
învăţării, exerciţii de bază;
– structura fişei este o constantă, indiferent de element, de parti-
cularităţile de vârstă şi de sex;
– variabilitatea de conţinut a unei fişe metodice este determinată de
variabilitatea practică.
35
_____________
**
Bloc informaţional: elementul 1 urmat de 2; 3 reprezintă progresia,
adausul ş.a.m.d.
37
_____________
*
Aplicaţiile autorului, 1990-2005.
40
Fig. 15.
42
Fig. 16.
43
_____________
*
Harre D., Teoria antrenamentului, Editura Stadion, 1973.
44
Fig. 18.
45
Fig. 19.
Exerciţii pentru dezvoltarea detentei membrelor superioare
(ricoşare)
Prin desprinderi reactive urmărim realizarea unui zbor mai înalt. La
desprinderile de pe mâini se adaugă şi acţiunea altor segmente prin co-
ordonare psihoneuromotrică şi prin tehnica de execuţie.
Exemple de exerciţii pentru dezvoltarea detentei membrelor supe-
rioare:
− respingerea reazemului prin flexie palmară, din poziţia stând în-
clinat, cu mâinile pe o şipcă a scării fixe;
− respingerea scurtă, respingeri succesive ale reazemului, din po-
ziţia aplecat, cu braţele sus (în prelungirea trunchiului);
− izbiri ale reazemului, pe verticală, angrenând în efort corpul
întins şi încordat, cu braţele sus (la cadru izometric);
− îndoiri şi întinderi de braţe, din stând pe mâini, cu ajutor (flotări
din stând pe mâini, copii) (fig. 20);
Fig. 20.
46
47
48
49
50
_____________
*
M. Kramar, Premise obiective şi subiective în structurarea timpurie a
stilului sportiv, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, Sport ’99, Arad.
56
10.1. Cumpănă
Descriere. Stând cu braţele sus, pas înainte cu piciorul preferat.
Spatele se arcuieşte încet prin contractura musculaturii implicate în
sarcină (extensie lentă, echilibrată). Piciorul liber se ridică înapoi, cât mai
sus, tinzând să realizeze cu piciorul de sprijin un unghi cât mai mare
(1800, sfoară verticală). Corpul împreună cu braţele şi cu piciorul „bascu-
lează” lent, înapoi, ca un singur tot. Elementul presupune o mobilitate
activă remarcabilă şi o capaci-
tate fină de echilibrare. Capul
se menţine într-o uşoară exten-
sie. În această situaţie, rolul său
(ca segment) este de a provoca
tonusul adecvat al musculaturii
spatelui. Elementul se menţine
2-3 s sau se marchează 1 s, în
funcţie de pregătirea executan-
tului şi de contextul combina-
toriu (fig. 33). Fig. 33.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând cu braţele sus (sau lateral sus), cu un picior sprijinit îna-
poi pe vârf;
2. Cumpănă din poziţia stând, cu mâinile pe o şipcă a scării fixe
(fig. 34);
3. Cumpănă cu ajutorul unui partener (prindere de mâini), menţi-
nere 3 s;
4. Cumpănă, cu o greutate (1-2 kg) ancorată la glezna piciorului
ridicat sau tensionând o bandă elastică, ancorată la sol; se execută foarte
lent şi se menţine 3-5 s (fig. 35);
5. Cumpănă la oglindă (autocontrol pentru amplitudine şi ţinută);
57
61
62
63
11.1. Sfoara
Descriere. Sfoara este un element acrobatic de mobilitate (întindere
musculară pasivă). Deschiderea în articulaţiile coxofemurale trebuie să fie
de 1800. Din stând se trece în fandare adâncă; în continuare, bazinul se
apropie de sol. Piciorul care se plasează înainte este cel preferat. Pe sol, se
pun ambele mâini sau numai una, pentru echilibrare şi pentru prevenirea
întinderilor musculare, ligamentare. Linia umerilor va fi perpendiculară
pe linia membrelor inferioare. Se consideră că „poza” este corectă, reu-
şită, atunci când s-a ajuns pe sol, fără bruscarea musculaturii angajate în
sarcină (toleranţă la durere). În final, braţele sunt poziţionate simetric sau
asimetric (fig. 47).
Fig. 51.
66
Fig. 54.
69
Fig. 69.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Aşezat depărtat, îndoirea corpului, cu braţele lateral;
2. Sfoară laterală (după încălzire);
3. Stând pe mâini;
4. Stând pe mâini din elan, cu braţele mult depărtate;
5. Anteducţii la helcometru, cu braţele întinse lateral jos;
6. Aşezat depărtat, stând pe mâini din forţă, cu ajutor;
7. Încercări libere, independent;
76
Fig. 70.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâini (marcare);
2. Stând pe mâini (menţinere);
3. Anteducţii la helcometru, cu încărcături medii;
4. Treceri (lăsări) lente din stând pe mâini în stând pe mâini la 450,
cu ajutor;
5. Anteducţii la cărucior glisant, înclinat;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
stând pe mâini, întoarcere de 1800, prin păşire, cumpănă cu braţele
întinse, sprijin culcat, cercuri cu picioarele întinse şi apropiate).
77
Fig. 72.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Controlul şi autocontrolul poziţiei iniţiale;
2. Stând pe mâini, obişnuit (eventual cu ajutor);
3. Stând pe genunchi, cu palmele pe sol: încercări de trecere pe
braţe, prin ridicarea bazinului (tatonări);
4. Anteducţii la helcometru, cu braţele întinse;
5. Apăsări pe vârfuri, pentru întinderea muşchilor gambieri anteriori;
6. Stând pe mâini, cu elan:
7. Stând pe mâini, cu ajutor la mijloc (în urcare);
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: stând
pe mâini de pe gambe, rostogolire înainte, îndreptare de pe cap, stând pe
cap).
Fig. 73.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Sprijin culcat, cu flexie plantară, trecere lentă în sprijin culcat
înalt;
2. Tensionarea benzii elastice;
3. Sprijin echer, la paralele, ridicarea trunchiului cât mai sus;
4. Culcat facial, cu mâinile pe o şipcă, jos, extensii lente;
5. Încercarea elementului, cu ajutor, în partea a doua;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: stând
pe mâini cu braţele întinse, din sprijin culcat, întoarcere de 1800 prin
păşire, rostogolire înainte, elan, răsturnare înapoi, salt înapoi întins).
80
Fig. 74.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Luarea poziţiei iniţiale stând pe genunchi, cu braţele lateral jos
şi corpul extins, menţinere 2-3 s.;
2. Extensii generalizate ale corpului, din poziţia culcat facial;
3. Anteducţii la helcometru sau la cărucior glisant, pe plan înclinat;
4. Culcat facial, cu palmele sprijinite pe sol, lângă corp, fixat la
umeri de către un partener extensii ale corpului, menţinere 3-5 s.;
5. Încercări, cu ajutor la piept – umeri, în timpul dezechilibrării;
6. Culcat facial pe lada de gimnastică, extensii;
7. Încercări libere, independent;
81
Fig. 75.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâni (variante);
2. Stând pe mâini, menţinere 2-3 s.;
3. Flotări lente din stând pe mâini, cu ajutor;
4. Stând pe mâini, rulare pe piept, înapoi, pe 2-3 saltele;
5. Încercări libere, independent;
6. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răstur-
nare înapoi în stând pe mâini, marcare, rulare pe piept, înapoi, în sprijin
culcat, cercuri Thomas).
Fig. 76.
83
84
Fig. 78.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Mers (sau alergare), pas săltat cu avântarea braţelor înainte sus;
2. Mers (sau alergare), pas săltat, cu întoarcere de 900;
3. Rostogolire laterală, corpul fiind întins, braţele sus;
4. Rostogoliri laterale (corectări);
5. Executarea elementului din mers, pe un teanc de saltele (proce-
deu jucăuş);
6. Rulări stânga – dreapta, din culcat dorsal, cu picioarele uşor
depărtate;
7. Încercarea elementului cu elan (pas săltat şi întoarcere de 900);
8. „Studiul mişcării” (lent, cu atenţia concentrată asupra ridicării
în stând);
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
rostogolire laterală, două răsturnări laterale, stând pe mâini şi rostogo-
lire înainte).
85
Fig. 79.
86
Fig. 81.
87
Fig. 82.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază.
1. Rostogolire înainte, din stând cu braţele sus;
2. Rostogolire înainte, cu aşezarea palmelor pe sol, la o distanţă
mai mare; încercarea presupune o impulsie mai viguroasă a membrelor
inferioare;
88
Fig. 83.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază.
1. Rostogolire înainte, obişnuită;
2. Aşezat, îndoire înainte, cu pieptul pe coapse (îndoiri active şi
pasive);
3. Rostogolire înainte în aşezat, îndoiri cu arcuiri;
4. Aşezat, îndoire cu arcuire şi încercare de ridicare a bazinului de
pe sol, cu ajutorul mâinilor (împingere în sol, flexie palmară);
5. Executarea elementului, cu ajutor în partea finală (la ridicare în
stând); ajutorul se acordă la mijloc, înapoi şi prompt;
89
Fig. 86.
Fig. 87.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Sărituri drepte, cu desprindere de pe ambele picioare, cu
avântarea braţelor în sus;
2. Rostogolirea înainte pe un plan înclinat;
3. Culcat facial, cu braţele sus, extensii repetate scurte, urmate de
menţinere (1 s.) (reprezentarea zborului, simulare);
4. Zbor cu ajutor la piept şi coapse;
92
Fig. 88.
93
Fig. 89.
94
Fig. 90.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Luarea poziţiei stând pe genunchi, cu braţele înapoi jos şi
vârfurile picioarelor întinse;
2. Extensii pronunţate din poziţia stând pe genunchi;
3. Extensii generalizate ale corpului, din culcat facial;
4. Trecerea de verticală, peste un umăr, cu ajutor;
5. Rulări înainte, din stând pe omoplaţi; braţele întinse se sprijină
pe sol;
6. Rostogolire înainte în culcat dorsal şi coborârea lentă a picioarelor,
apropiate şi întinse;
95
Fig. 91.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Rostogolire înainte;
2. Rostogolire înainte, lentă, în aşezat depărtat;
3. Sprijin echer simplu, la paralele sau la cal cu mânere;
4. Sprijin echer, depărtat, transversal, la banca de gimnastică;
5. Rostogolire înainte în aşezat depărtat şi trecere în sprijin echer,
depărtat;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
îndreptare de pe cap, îndreptare de pe cap cu întoarcere de 1800, în
sprijin culcat, stând pe mâini cu braţele întinse, rostogolire înainte în
sprijin echer, depărtat).
96
Fig. 92
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâini; corpul va fi cât mai întins;
2. Stând pe mâini şi rostogolire înainte;
3. Simularea mişcării (după demonstrare);
4. Încercarea elementului, cu ajutor;
5. Stând pe mâini, cu asigurare;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: ros-
togolire înainte după pivotare (1800), două răsturnări înapoi, salt înapoi
întins, cu întoarcere de 1800).
97
Fig. 93.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Aşezat ghemuit, rulare înapoi şi revenire; rulare înapoi cu bra-
ţele îndoite şi cu palmele pregătite pentru a prelua greutatea corpului;
2. Îndoiri şi întinderi de braţe, cu rezistenţa unui partener, din
diferite poziţii;
3. Sprijin culcat, flotări;
4. Rostogoliri înapoi pe un plan înclinat (fig. 94);
98
Fig. 95.
99
Fig. 96.
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
rostogolire înapoi, rostogolire înapoi în stând depărtat, stând pe cap).
Fig. 97.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Extensie generalizată a corpului, din culcat facial;
2. Rulare înapoi, în stând pe omoplaţi, din poziţia aşezat;
3. „Cădere” înapoi, îndoit, în aşezat;
4. Cilindru înapoi, cu ajutor la gambe;
5. Stând pe piept, extensie (cu ajutor), „cădere” – rulare;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: ci-
lindru înapoi, stând pe cap din forţă, rostogolire înainte).
Fig. 99.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază.
1. Îndoiri înainte, active şi pasive; mâinile vor simula întâmpinarea
solului;
2. Aşezat, rulare înapoi, cu picioarele întinse; braţele îndoite vor
întâmpina solul;
3. Flotări din sprijin culcat echer (bazinul sus);
4. Învăţarea primei părţi a elementului (cădere înapoi), pe saltele
moi, suprapuse;
5. Rostogolire înapoi, obişnuită;
6. Rostogolire înapoi, pe un plan înclinat (trambulină elastică
acoperită cu o saltea), cu picioarele întinse şi apropiate;
7. „Gimnastică articulară” pentru articulaţiile mâinilor;
8. Rostogolire înapoi, cu picioarele întinse şi apropiate;
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
două rostogoliri înapoi, rostogolire înapoi cu picioarele întinse şi
apropiate).
103
Fig. 100.
Metodica învăţării. Exerciţii
de bază
1. Stând pe mâini, cu ajutor;
2. Stând pe mâini (rezemat la
scara fixă), cu picioarele mult de-
părtate (Fig.101);
3. Roată cu mâinile pe un
capac de ladă;
4. Roată cu mâinile pe banca
de gimnastică;
Fig. 101. 5. Roată cu o mână pe bancă
şi cu a doua pe sol (fig. 102);
104
Fig. 104.
106
Fig. 105.
4. Stând pe mâini, depărtat, apropierea picioarelor;
5. Răsturnare laterală în stând pe mâini;
6. Răsturnare laterală în stând pe mâini, rostogolire înainte;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răs-
turnare laterală în stând pe mâini, rostogolire înainte, îndreptare de pe
cap, cu întoarcere de 1800).
Fig. 107.
108
Fig. 108.
109
Fig. 109.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare laterală;
2. Răsturnarea cu antebraţele pe o ladă mică de gimnastică (fig. 110)
Fig. 110.
110
Fig. 111.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Roată obişnuită, din poziţia stând cu braţele sus;
2. Răsturnări lente înainte, pe un picior;
3. Stând pe mâni, cu picioarele în sfoară obişnuită;
4. Stând pe mâni, cu ajutor, mers 3-5 paşi;
5. Mers în mâni, 3-5 paşi, cu picioarele în sfoară;
6. Încercarea elementului, cu menţinere în culoarul umerilor;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului (exemplu: roată arabă, stând pe mâni cu
elan, rostogolire înainte, îndreptare de pe cap, cu întoarcere de 1800, în
sprijin culcat).
111
Fig. 112.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Căderi din stând în sprijin culcat;
2. Flotări din sprijin culcat;
3. Flotări din stând pe mâni, cu ajutor;
4. Stând pe mâini;
5. Sărituri în stând pe mâini, din ghemuit;
6. Săritură în stând pe mâini echer, cu ajutor;
7. Încercări cu aterizare pe o trambulină (fig. 113);
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului (exemplu: salt înainte, săritură cu echer,
în stând pe mâini, coborâre lentă în sprijin culcat, cercuri cu ambele
picioare).
112
Fig. 114.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Săritură pe verticală, sincronizată cu balansarea braţelor înapoi sus;
2. Sărituri de înălţime medie, pe verticală, cu întoarcere de 900;
3. Îndoiri şi întinderi de braţe, din diferite poziţii;
4. Flotări din stând pe mâni, cu ajutor;
113
Fig. 115.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Aşezat cu spatele la scară fixă, apucat de şipcă, ridicare în stând,
prin val înainte;
2. Acelaşi exerciţiu, ridicare în stând pe un picior, celălalt ridicat
cât mai sus;
3. Podul din culcat dorsal sau de sus;
114
Fig. 116.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Balansarea braţelor înainte sus, cu desprindere şi aterizare
succesivă a tălpilor (pas săltat);
115
Fig. 117.
4. Pas săltat şi stând pe mâni temporar, pe o bancă de gimnastică,
cu asigurare;
5. Încercarea răsturnării înainte, cu ajutor (din lateral) (fig. 118);
Fig. 118.
6. Răsturnare înainte la trambulina elastică orizontală, acoperită
cu o saltea, cu ajutor;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă. (exemplu:
răsturnare înainte, salt înainte).
Fig. 119.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare lentă înainte;
2. Răsturnare lentă înainte pe un picior;
3. „Gimnastică articulară” pentru articulaţiile mâinilor;
4. Răsturnare înainte de pe un reazem mai înalt;
5. Desprindere şi executarea răsturnării peste un şnur (amplifica-
rea mişcării, învăţarea zborului);
6. Încercarea elementului cu aşezarea palmelor succesiv, în culoarul
umerilor, cu ajutor;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
răsturnare înainte sărită, cu aşezarea succesivă a mâinilor, stând pe mâini,
întoarcere de 3600, prin păşire).
Fig. 120.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înainte;
2. Răsturnare înainte în culcat dorsal, pe saltele moi;
3. Alergare, pas săltat, răsturnare înainte, cu un „câştig spaţial” cât
mai mare, la aterizare, eventual peste o zonă haşurată (amplificarea
mişcării) (fig. 121);
Fig. 121.
4. Îndoiri rapide înainte, din aşezat cu braţele sus;
5. Încercarea elementului, cu aterizare în poziţia aşezat, corpul la
verticală şi braţele sus;
6. Răsturnare înainte în aşezat depărtat;
7. Răsturnare înainte în sfoară laterală, cu pieptul pe sol;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: pas
săltat, răsturnare înainte în aşezat, rulare înapoi în stând pe mâini,
întoarcere de 1800 cu păşire, stând pe mâini, trecere lentă în stând pe o
mână, cu picioarele mult depărtate).
118
Fig. 122.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înainte;
2. Răsturnare înainte pe un picior;
3. Exersarea bătăii, cu trecere în stând pe mâini, pe un teanc de
saltele;
4. Încercarea elementului la trambulină semielastică, cu ajutor;
5. Încercări libere, independent;
6. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răs-
turnare înainte de pe ambele picioare, pe unul, roată întoarsă, săritură cu
întoarcere de 1800, stând pe mâini şi rostogolire înainte).
Fig. 123.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Podul din culcat dorsal;
2. Podul de sus (din stând);
3. Stând pe mâini şi „cădere” în pod;
4. Răsturnare lentă înainte, cu ajutor;
5. Răsturnări lente înainte, legate;
6. Flotări (serii de flotări);
7. Rulări înainte-înapoi;
8. Rulare înapoi şi trecere în pod;
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
săritura peştelui, rostogolire înainte, răsturnare lentă înainte din rulare
înapoi, săritură cu întoarcere de 3600, stând pe mâini).
Fig. 124.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800 în culcat
facial, pe un calup de burete;
2. Alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800, în culcat
facial, pe saltele foarte moi, suprapuse în trepte;
3. Stând pe mâini, presiuni de scurtă durată;
4. Elan, răsturnare înainte pe un picior;
5. Executarea întoarcerii cu ajutor;
6. Executarea elementului, cu ajutor;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800 şi răsturnare
înainte, îndreptare de pe cap, cu întoarcere de 1800, în sprijin culcat).
Fig. 126.
122
19.1. Corbet
Descriere. Din sprijin plutitor sau din stând pe mâini (temporar),
urmează o dezechilibrare controlată; pe acest fond de mişcare se execută
o flexie energică a membrelor inferioare pe trunchi, spre sol. Pentru ca
această flexie să fie corectă, viguroasă, gambele se vor apropia de coapse
şi apoi vor „produce” corbetul. În timp ce membrele inferioare se apropie
de sol, palmele execută o impulsie în reazem. Corbetul, în general, este
simplu; dificultatea sa este dată de viteză, precum şi de modul de
integrare, ca fază a elementului. Încă de la început acest element se va
învăţa corect. În combinaţii diferite, corbetul este o fază a elanului. Partea
a doua a roţii întoarse este însăşi corbetul. În învăţare, se va insista asupra
dezvoltării detenţei braţelor şi a forţei abdominale, în regim de viteză
(viteza de execuţie).
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâini, dezechilibrare, trecere în stând, cu braţele sus;
2. Stând pe mâini pe o bancă de gimnastică sau pe un cub (h =
0,4 m.), corbet;
3. Corbet, cu tensionare a unei benzi elastice, ancorate la scară
fixă şi la glezne;
4. Corbet pe trambulina elastică orizontală (fig. 127) sau la o altă
instalaţie (fig. 128);
Fig. 127.
123
Fig. 129.
9. Alergare, pas săltat cu braţele sus, roată întoarsă;
10. Încercări libere, independent;
11. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
stând pe mâini, corbet, două răsturnări înapoi).
Fig. 130.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâini temporar, corbet;
2. Corbet de pe diferite suprafeţe de sprijin;
3. Corbet (după încălzire);
4. Sfoară, cu presare discretă pe umeri (întindere pasivă);
5. Încercări libere, independent;
6. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: stând
pe mâini temporar, corbet în sfoară, apropierea picioarelor în aşezat cu
braţele sus, rostogolire înapoi, săritură cu întoarcere de 1800, cumpănă
asimetrică).
Fig. 132.
126
Fig. 133.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Săritură înapoi, în culcat dorsal (pe un calup de burete);
2. Săritură înapoi, în culcat dorsal, tensionând o bandă elastică
ancorată;
3. „Conducerea” executantului prin mişcare, cu plecare de pe o
trambulină orizontalizată;
127
Fig. 134.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Mers obişnuit 3-5 paşi pe o linie trasată sau imaginară;
2. Avântări de braţe sus înapoi, cu o mică extensie a corpului;
3. Coordonarea mersului (elanului) cu avântarea piciorului preferat;
4. Balansarea piciorului preferat, din poziţia stând lângă scara fixă;
5. Extensii pasive şi active la nivelul articulaţiilor scapulo-humerale;
128
Fig. 135.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe mâini, rulare pe piept, cu genunchii uşor îndoiţi;
2. Răsturnare înapoi şi rulare pe piept;
3. Răsturnare înapoi înaltă, rulare pe piept, cu ajutor;
4. Răsturnare înapoi înaltă, rulare pe piept, pe saltele (fig. 136)
5. Stând pe trambulina elastică orizontală, răsturnare înapoi;
6. Răsturnare înapoi înaltă, rulare pe piept, de pe un capac de ladă;
7. Încercări cu ajutor;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului dintr-o combinaţie simplă (exemplu:
săritură cu întoarcere de 360º, răsturnare înapoi înaltă – rulare pe piept,
stând pe cap din forţă, cu braţele întinse, rostogolire înainte, elan şi
răsturnare înainte în aşezat).
129
Fig. 137.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înapoi, relativ înaltă, cu ajutor şi oprirea picioarelor
la verticală;
2. Răsturnare înapoi;
3. Răsturnare înapoi înaltă, frânarea deplasării picioarelor spre sol;
4. Stând pe mâini, coborârea lentă în sprijin echer depărtat;
5. Sprijin echer depărtat, menţinere 3-5 s;
6. Cumpănă liberă, cu picioarele depărtate (marcare, menţinere);
7. Încercări libere, independent;
130
Fig. 138.
Fig. 139.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înapoi, de pe loc;
2. Stând pe mâini, flotări, cu ajutor;
3. Stând pe cap (variante);
4. Exerciţii de dezvoltare a forţei musculaturii gâtului (cu rezistenţă,
după încălzire);
5. Stând pe mâini, coborâre lentă în stând pe cap;
6. Răsturnare înapoi în stând pe cap, cu ajutor;
7. Răsturnare înapoi în stând pe cap, pe trambulina orizontală,
acoperită;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răstur-
nare înapoi în stând pe cap, urcare din forţă în stând pe mâini, rostogolire
înainte, îndreptare de pe cap, pe un picior).
Fig. 140.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Săritură cu întoarcere de 180º, în culcat dorsal pe saltele;
2. Răsturnare înapoi;
3. Săritură cu întoarcere de 180º, răsturnare înapoi, cu ajutor;
4. Executarea elementului, cu asigurare;
5. Executarea elementului, de pe un reazem mai înalt, cu ajutor;
6. Încercări cu asigurare;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răstur-
nare înainte, săritură cu întoarcere de 180º, răsturnare înapoi, sfoară, cer-
curi cu ambele picioare întinse şi apropiate).
133
135
Fig. 143.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Stând pe cap;
2. Stând pe cap, ridicarea şi coborârea picioarelor apropiate şi
întinse;
3. Simularea îndreptării din stând pe un picior: extensie cu picio-
rul liber şi întinderea braţelor sus;
4. Încercarea elementului de pe un reazem mai înalt (capac de
ladă);
5. Încercarea elementului, cu ajutor;
136
Fig. 144.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Îndreptare de pe cap;
2. Îndreptare de pe cap, variante;
3. Trecere în aşezat pe călcâie, din stând pe genunchi;
4. Îndreptare de pe cap, în stând pe gambe, pe un calup de burete,
de pe un capac de ladă (în lungime);
5. Încercarea elementului, cu ajutor;
6. Îndreptare de pe cap, cu întoarcere de 180º, în stând pe gambe
(fig. 145);
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
răsturnare înainte, îndreptare de pe cap în stând pe gambe, stând pe
mâini cu braţele întinse, întoarcere de 360º prin păşire cu mâinile,
rostogolire înainte).
137
Fig. 146.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Rostogolire înainte, cu picioarele întinse, în îndoit pe ceafă,
marcarea poziţiei 1 s;
2. Menţinerea poziţiei îndoit pe ceafă, cu braţele îndoite, 3-5 s;
3. Îndoit pe ceafă, ridicare în stând pe mâini, cu ajutor la gambe;
4. Săritură înapoi în culcat dorsal, pe un teanc de saltele;
138
Fig. 147.
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
îndreptare de pe ceafă, îndreptare pe un picior, elan şi răsturnare înainte
pe o mână).
Fig. 148.
139
Fig. 149.
3. Îndreptare de pe cap;
4. Flotări cu desprindere;
6. Îndreptare de pe cap, în aşezat pe un teanc de saltele.
7. Îndreptare de pe cap, în aşezat cu braţele sus; încercare de
proiectare (aruncare) a picioarelor cât mai departe (se va folosi un
„amplificator” al mişcării cum ar fi o minge suspendată care va fi atinsă
cu picioarele);
8. Îndreptare de pe ceafă, peste un spaţiu haşurat (amplitudinea
zborului raportată la tehnica de execuţie);
9. Încercarea elementului pe un teanc de saltele;
10. Încercări libere, independent;
11. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
îndreptare de pe ceafă, în aşezat cu braţele sus, rostogolire înapoi în
stând pe mâini).
Fig. 150.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Îndoit pe ceafă, îndreptare (pe verticală) în stând pe mâini;
2. Îndoit pe ceafă, îndreptare cu întoarcere de 180º, în stând pe
mâini, prin păşire;
3. Stând pe mâini, trecere cu întoarcere de 180º, în sprijin culcat
dorsal;
4. Executarea elementului, cu ajutor;
5. Încercări libere, independent;
6. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: cer-
curi cu ambele picioare, fluturaş american, îndreptare de pe ceafă, cu
întoarcere de 360º, în sprijin culcat dorsal).
Fig. 151.
4. Încercări libere, independent;
5. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: salt
înapoi de pe loc, săritură cu întoarcere de 180º, în îndoit pe ceafă,
îndreptare pe un picior, cu braţele sus, stând pe mâini).
142
Fig. 152.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Învăţarea pasului săltat (acelaşi ca la răsturnarea înainte);
2. Cumpăna „cuib”, săltări pe piciorul de sprijin, cu ajutor la
coapsă şi braţ;
3. Pas săltat şi balans înapoi sus, cu piciorul preferat; ajutorul se
acordă din lateral, oprind umerii;
4. Balansul piciorului preferat înapoi sus, cu tensionarea unei
benzi elastice, ancorată la gleznă şi pe sol;
5. Salt înainte de pe un picior, la trambulina elastică orizontală
(fig. 153);
143
Fig. 155.
7. Încercări cu asigurare;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: elan,
salt înainte grupat, rostogolire înainte, îndreptare de pe cap, roată pe o
mână).
145
Fig. 156.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Pas săltat moderat şi impulsie cu piciorul preferat;
2. Salt înainte de pe un picior, cu ajutor;
3. Pas săltat moderat şi salt de pe un picior, cu întoarcere de 180º,
cu ajutor, la trambulina elastică;
4. Executarea elementului, cu ajutor, la trambulina semielastică;
5. Salt de pe un picior, întoarcere de 180º, la sol, cu ajutor;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răstur-
nare înainte de pe un picior, salt înainte de pe un picior, cu întoarcere de
180º, aterizare pe ambele picioare, răsturnare lentă înapoi de pe un picior,
răsturnare înapoi „zburată”).
Fig. 157.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Salt înainte grupat, obişnuit;
2. Salt înainte grupat, cât mai înalt posibil;
3. Sprijin culcat, flotări cu încărcătură pe omoplaţi;
4. Salt înainte grupat la plasa mică elastică (aterizare pe calup de
burete);
5. Salt înainte grupat la plasa mică elastică, aterizare obişnuită şi
cădere în culcat facial;
6. Executarea elementului, cu asigurare la piept şi coapse (din
lateral);
7. Executarea elementului, cu aterizare în culcat facial;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: aler-
gare, desprindere, salt înainte, salt înainte în culcat facial, stând pe mâini,
cu braţele întinse şi picioarele apropiate, îndoit pe ceafă, îndreptare cu
întoarcere de 180º, în sprijin culcat).
Fig. 158.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Salt înainte;
2. Salt înainte în fandare;
3. Salturi înainte de înălţimi diferite;
4. Sfoară executată lent şi apoi din sărituri pe verticală;
5. Sărituri în adâncime cu aterizare în sfoară;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: aler-
gare, roată întoarsă, răsturnare înapoi, salt înapoi întins cu întoarcere de
720º, salt înainte în sfoară).
Fig. 160.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Rostogolire înainte;
2. Rostogolire înainte şi săritură dreaptă;
3. Sărituri drepte, pentru dezvoltarea detentei;
4. Sărituri în adâncime şi desprindere imediată, pe verticală;
5. Salt înainte întins, din alergare;
6. Salt înainte întins la sol (atenţia va fi concentrată asupra
extensiei coloanei lombare);
7. Rostogolire înainte şi încercarea saltului înainte (aterizare în
culcat dorsal pe un calup de burete);
8. Încercări cu ajutor sau cu asigurare;
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: ros-
togolire înainte, salt întins pe un picior, roată întoarsă, răsturnare înapoi).
Fig. 161.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înainte;
2. Răsturnare înainte şi săritură pe verticală;
3. Salt înainte grupat;
4. Răsturnare înainte, salt înainte şi jumătate, în culcat dorsal pe un
calup de burete;
5. Răsturnare înainte, salt dublu înainte grupat, cu asigurare;
6. Răsturnare înainte, salt dublu înainte, echer;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu răstur-
narea înainte, salt înainte grupat dublu, îndreptare de pe cap, salt înainte
grupat).
Fig. 163.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă şi săritură dreaptă, cu asigurare;
2. Alergare, roată întoarsă şi săritură cu întoarcere de 1800, cu
oprirea pieptului, înainte de a „intra” în saltul înainte;
3. Salt înainte la trambulina elastică orizontală;
4. Alergare, roată întoarsă, întoarcere de 1800, salt înainte pe un
picior;
5. Stând pe mâini la sol, cu picioarele în sfoară;
6. Alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800 şi salt
înainte întins, cu depărtarea amplă a picioarelor;
7. Încercări cu asigurare;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu roată
întoarsă, răsturnare înapoi, întoarcere de 1800, salt înainte întins pe un
picior, roată întoarsă, salt înapoi cu întoarcere de 7200).
Fig. 164.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Salt înainte întins;
2. Răsturnare înainte, salt înainte întins;
3. Salt înainte întins, cu întoarcere de 3600 (desprindere de pe tram-
bulina orizontală);
4. Răsturnare înainte, salt înainte întins, întoarcere de 3600, cu
ajutor;
5. Executarea elementului la plasa mare elastică;
6. Executarea elementului la plasa mică elastică;
7. Încercări cu asigurare;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu salt
înainte de pe un picior, răsturnare înainte, salt dublu înainte extins).
Fig. 165.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Salt înainte în echer, la trambulina elastică;
2. Salt înainte de pe un picior;
3. Salt înainte de pe un picior, cu balansarea energică a braţelor
înapoi, în culcat dorsal, pe saltele moi suprapuse; primul contact cu
saltelele se ia cu mâinile;
4. Stând pe mâini (echer înalt), apucat de glezne de către un
partener aruncarea executantului în sprijin culcat dorsal, cu amortizare
pe saltele suprapuse;
5. Sprijin culcat dorsal, ridicarea şi coborârea bazinului;
6. Executarea elementului, cu ajutor la amortizare;
7. Sprijin culcat dorsal, ridicarea picioarelor la 450 de către parte-
ner, eliberarea lor (formarea simţului muscular);
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: răs-
turnarea înainte de pe un picior, pas săltat, salt înainte de pe un picior în
sprijin culcat dorsal, întoarcere de 1800 în sprijin culcat, cercuri cu am-
bele picioare).
Fig. 166.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înainte;
2. Săritură cu întoarcere de 1800, la sol, la trambulină;
3. Salt înainte grupat;
4. Salt dublu înainte grupat, cu asigurare;
5. Roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800, salt dublu înainte
grupat, cu ajutor;
6. Roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800, salt dublu înainte
grupat, cu asigurare;
7. Încercarea elementului, cu aterizare pe un calup de burete;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu: sări-
tură cu întoarcere de 1800, salt dublu înainte grupat, stând pe mâini cu
braţele întinse).
Fig. 167.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă, săritură dreaptă cu întoarcere de 1800;
2. Elan, salt înainte grupat;
3. Elan, săritura peştelui;
4. Alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800, cu zbor
prelungit, salt înainte grupat, aterizare pe un calup de burete;
5. Salt înainte grupat, dublu, la plasa elastică mare;
6. Salt înainte grupat, dublu, la trambulina elastică;
7. Încercarea elementului, cu asigurare;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu aler-
gare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800, salt şi jumătate îna-
inte, săritură în echer depărtat şi răsturnare înapoi în sprijin culcat, stând
pe mâini cu braţele întinse).
157
158
Fig. 169.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, pas săltat, roată întoarsă, săritură dreaptă, cu asigurare;
2. „Conducere” prin mişcare, din aşezat pe bara joasă (salt lent
înapoi, cu ajutor);
Fig. 170.
159
Fig. 171.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare înapoi;
2. Răsturnarea înapoi din alergare, pas săltat, roată întoarsă;
3. Corbet cu plecări de pe reazemuri diferite (ca înălţime);
4. Corbet la sol, cu viteză mare în flexarea picioarelor pe trunchi;
5. Salturi înapoi de înălţimi diferite;
6. Salt înapoi de înălţime medie;
7. Răsturnare înapoi, salt Tkaciov (salt tempo);
8. Încercări libere, independent;
160
Fig. 172.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Săritura peştelui, cu elan redus;
2. Săritura peştelui, din alergare;
3. Salt înapoi de pe loc;
4. Săritură pe verticală, cu îngreuiere (dezvoltarea detentei);
5. Rostogolire înainte şi săritură pe verticală;
6. Rostogolire înainte, salt înapoi grupat, cu ajutor;
7. Săritura peştelui, salt înapoi grupat, cu ajutor;
8. Săritura peştelui şi salt înapoi grupat, cu asigurare;
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu ros-
togolirea înainte, salt înapoi grupat, stând pe mâini cu braţele întinse).
161
Fig. 173.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Salt înapoi de pe loc;
2. Alergare şi săritură cu ducerea energetică a unui picior înainte
sus, cădere în culcat dorsal, pe un calup de burete;
3. Alergare 2-3 paşi, salt înapoi grupat de pe un picior, cu
desprindere de pe trambulina orizontală, cu ajutor;
4. Salt înapoi grupat la sol, cu ajutor;
5. Încercări cu aterizări pe saltele suprapuse;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu salt
înapoi grupat de pe un picior, roată întoarsă, răsturnare înapoi, salt
înapoi întins, cu întoarcere de 3600).
Fig. 174.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Roata întoarsă, salt înapoi, echer;
2. Roată întoarsă, salt înapoi echer şi întinderea timpurie a corpului;
3. Salt înapoi echer şi întoarcere de 1800, după aterizare;
4. Salt înapoi echer, la trambulina elastică orizontală, cu ajutor;
5. Salt înapoi, echer, din roată întoarsă, întoarcere de 1800,
aterizare în culcat dorsal pe calup de burete;
6. Încercări libere, independent;
7. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu:
răsturnarea înapoi, salt înapoi echer, cu întoarcere de 1800, îndreptare de
pe cap, sprijin culcat, cercuri cu ambele picioare, pivotare în stând pe
mâini).
Fig. 175.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Culcat dorsal cu braţele sus, menţinerea poziţiei 2-3 s.;
2. Stând pe vârfuri, cu braţele lateral sus, cădere înapoi, pe saltele
suprapuse;
3. Stând pe banca de gimnastică, cu braţele sus, cădere înapoi pe
un calup de burete;
4. Stând pe trambulina orizontală, cu braţele sus, săritură pe un
plan înclinat, în culcat dorsal şi rostogolire înapoi;
5. Roată întoarsă, săritură cu corpul întins şi mult înclinat înapoi,
cu ajutor la nivelul omoplaţilor;
6. Sărituri succesive la plasa elastică mare, aterizare în culcat
dorsal, corpul în echer;
7. Roată întoarsă, salt înapoi planat, cu ajutor;
8. Roată întoarsă, salt înapoi planat, cu asigurare;
9. Încercări libere, independent;
10. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu
alergare, roată întoarsă, răsturnare înapoi, salt înapoi planat, salt înainte
în echer, cu întoarcere de 1800).
Fig. 176.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă, salt înapoi întins;
2. Alergare, roată întoarsă, răsturnare înapoi, salt înapoi întins;
3. Salt înapoi întins, la plasa elastică mare;
4. Alergare, roată întoarsă, salt înapoi întins, foarte înalt;
5. Alergare, roată întoarsă, salt înapoi dublu întins, cu ajutor;
6. Executarea elementului, cu asigurare;
7. Încercări libere, independent;
8. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu
alergare, roată întoarsă, răsturnare înapoi, salt dublu înapoi, întins, salt
înainte în echer, cu întoarcere de 1800).
165
Fig. 177.
3. Salt înapoi întins de pe trambulina elastică orizontală;
4. Roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 1800 şi prinderea la
mijloc;
5. Salt înapoi întins, cu întoarcere de 3600, la trambulina orizontală,
cu ajutor;
6. Încercarea elementului cu elan şi cu ajutor (fig. 178);
7. Încercarea elementului, cu asigurare;
8. Încercări libere, independent;
9. Integrarea elementului într-o combinaţie simplă (exemplu
alergare, bătaie pe ambele picioare, salt înainte pe un picior, roată
întoarsă, două răsturnări înapoi, salt înapoi întins, cu întoarcere de
3600).
166
Fig. 179.
167
Fig. 181.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă, salt înapoi întins, foarte înalt;
2. Elementul de mai sus, urmat de rostogolire înainte;
3. Săritura peştelui la plasa mică elastică („peştele în picaj”);
4. Săritură cu întoarcere de 1800, rostogolire înainte, la trambulină
orizontală, cu ajutor;
5. Reluarea exerciţiului anterior, mai înalt, cu ajutor;
6. Încercarea saltului, aterizare pe un teanc de saltele, cu ajutor;
169
Fig. 182.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Rostogoliri înapoi, pe plan înclinat;
2. Roată întoarsă, salt înapoi grupat, foarte înalt;
3. Salt înapoi grupat, dublu, la plasa mare elastică;
4. Salt dublu înapoi grupat, la inele;
5. Salt suprarotat şi aterizare pe un calup de burete, cu asigurare,
6. Corbet în plasa mică elastică, salt înapoi grupat dublu, cu ajutor;
plecarea este din stând pe mâini pe lada de gimnastică (fig. 183);
170
171
Fig. 184.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Răsturnare laterală, de pe loc;
2. Răsturnare laterală din alergare;
3. Răsturnare laterală, precedată de pas săltat;
4. Răsturnare laterală la trambulina elastică orizontală;
172
Fig. 185.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Alergare, roată întoarsă, săritură cu întoarcere de 900;
2. Rostogolire laterală la sol (pe saltele suprapuse);
173
Fig. 186.
174
175
Fig. 187.
Metodica învăţării. Exerciţii de bază
1. Sfoară obişnuită, la sol;
2. Sprijin culcat, trecerea greutăţii corpului de pe o mână pe cealaltă;
3. Cerc din sprijin culcat (păşirea în cerc, simulare);
4. Cerc cu ambele picioare, la ciupercă (aparat auxiliar, la nivelul
solului);
5. Cerc cu ambele picioare, la capră;
176
177
Fig. 188.
*
Elevii, în piramidă, sunt numerotaţi 1-3, 1-4 ş.a.m.d.
179
Fig. 189.
Piramida 2
1 şi 3, fandare pe un genunchi, cu braţele lateral (spre interior) şi
lateral jos (spre exterior). 4 sprijin pe palme şi pe genunchi, la mijloc. 2,
stând pe spatele lui 4, susţinut de 1 şi 3, la coapse.
Piramida 3
1 şi 3 stând pe mâini. 4, sprijin pe palme şi pe genunchi, la mijloc.
2, stând pe spatele lui 4, cu braţele lateral. 2 prinde de glezne pe 1 şi 3
(fig. 190).
Fig. 190.
180
Fig. 191.
Piramida 9
1 şi 4 sprijin culcat, cu mâinile pe sol şi cu un picior sprijinit pe
spatele lui 3. 1 şi 4 ridică un picior în extensie, sus. 3 sprijinit pe genunchi
şi pe mâini, la mijloc. 2 stând pe genunchi pe spatele lui 3. 2 apucă pe 1 şi
pe 4, de piciorul ridicat.
Fig. 192.
183
185
Fig. 207.
Exerciţiul 15
Stând depărtat, cu un braţ lateral şi cu celălalt sus; partenera
execută cumpănă înapoi, pe palma celui de la bază (fig. 207).
Fig. 216.
190
*
Popescu Neveanu Paul, Dicţionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucureşti, 1978.
**
Schaub H., Zenke K.G., Dicţionar de pedagogie, Polirom, Iaşi, 2001.
***
Gagea Adrian, Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi
sport, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1999.
191
Fig. 217.
Plasele cele mai mici sunt destinate copiilor de 6 – 10 ani. Pentru
vârstele de 11-14 ani, se recomandă tipurile de plasă 3 şi 4 din tabelul
alăturat. Greutatea plaselor oscilează în jurul a 165 kg. După întrebuin-
ţare, plasele se pliază şi se transportă în locuri special amenajate. Şi
194
Fig. 219.
196
197
Fig. 220.
5. salt înapoi în echer, în aşezat
6. săritură cu întoarcere de 1800
7. salt înainte întins, în culcat dorsal
8. săritură cu întoarcere de 1800
9. salt înapoi grupat
10. salt înapoi întins (fig. 221).
198
Suita 2
1. salt înapoi dublu, grupat
2. salt înainte întins, cu întoarcere de 1800
3. salt înapoi întins, în culcat facial
4. salt înapoi grupat
5. salt înapoi grupat
6. salt înapoi întins, cu întoarcere de 3600 (fig. 222)
199
200
Suita 4
1. salt dublu înapoi grupat
2. salt înainte întins, cu întoarcere de 5400
3. salt înapoi întins, în culcat facial
4. salt înapoi grupat (fig. 224)
201
Suita 5
1. salt dublu înainte în echer, cu întoarcere de 1800
2. salt înainte întins, cu întoarcere de 1800
3. salt înapoi întins, în culcat facial
4. salt înapoi grupat
5. salt înapoi grupat
6. salt înapoi întins, cu întoarcere de 3600
7. salt şi jumătate înainte, în culcat dorsal
8. salt înainte grupat, cu întoarcere de 1800
9. salt înapoi în echer
10. salt înapoi întins, cu întoarcere de 7200.
202
Suita 7
1. salt înapoi în echer
2. salt înainte întins, cu întoarcere de 1800
3. salt înapoi întins, în culcat facial
4. săritură în stând
5. salt înapoi în echer, în aşezat
6. săritură cu întoarcere de 1800
7. salt înainte întins, în culcat facial
8. salt înainte grupat, cu întoarcere de 1800
9. salt înapoi grupat
10. salt înapoi întins (fig. 225)
Fig. 225.
203
204
Fig. 226.
Metodica învăţării
1. Fixarea braţelor îndoite, cu mâinile la ceafă (contracţii izometrice);
2. Reluarea încercării anterioare;
3. Alergare în cerc (partenerii din stânga şi din dreapta);
4. Atârnări egale, de braţele îndoite ale partenerului din mijloc;
5. Încercarea exerciţiului (în trei), rotare spre stânga;
6. Încercarea exerciţiului (în trei), rotare spre dreapta.
205
Fig. 227.
Metodica învăţării
1. Jocul „Roaba”; se practică pentru întărirea articulaţiilor mâinilor;
2. Ridicări ale partenerului, la 450, din sprijin culcat;
3. Aruncări în stând pe mâini;
4. Stând pe mâini şi rostogolire înainte;
5. Aruncări în stând pe mâini şi rostogolire înainte;
6. Flotări, urmate de aruncare în stând pe mâini.
Forme de integrare în programe
1. Perechi dispuse în cerc; aruncări în stând pe mâini, spre exterior
(raze);
2. Perechi dispuse în cerc; aruncări în stând pe mâini, spre interior
(raze);
3. Perechile în linie; aruncări în stând pe mâini, în val.
206
Fig. 228.
Metodica învăţării
1. Săritura peştelui, obişnuită:
2. Săritura peştelui pete un partener nemişcat;
3. Săritura peştelui peste mai mulţi parteneri (2-3), nemişcaţi;
4. Executarea lentă a elementului, peste partenerul de jos, care se
rostogoleşte lent;
5. Executarea rapidă a elementului.
Forme de integrare în programe
1. Săritura peştelui (pereche) peste al treilea partener;
2. Săritura peştelui, în trei, peste al patrulea partener.
Fig. 229.
Forme de integrare în programe
1. Încercări în şiruri paralele;
2. Încercări în şiruri de trei, dispuse în triunghi;
3. Încercări în şiruri dispuse în „zig-zag”.
Fig. 230.
208
Fig. 231.
Metodica învăţării
1. Rostogolire înainte, obişnuită;
2. Săritură şi rostogolire înainte;
3. Săritura peştelui peste un partener ghemuit;
4. Săritura peştelui, cu ajutor la coapse, rostogolire pe un calup de
burete;
209
Fig. 232.
Metodica învăţării
1. Stând pe cap, cu ajutor;
2. Stând pe cap, liber, independent;
3. Flotări din diferite poziţii; corpul va fi drept mereu;
4. Stând pe mâini, cu ajutor la gambe sau la glezne;
5. Stând pe mâini (elan moderat) şi trecere progresivă în stând pe cap;
6. Sincronizare pe perechi;
7. Stând pe cap (sensuri opuse).
210
Fig. 234.
Forme de integrare în programe
1. Încercări simultane, pe perechi, în acelaşi sens;
2. Încercări simultane, pe perechi, în sensuri opuse;
3. Doi parteneri execută roata simultan, peste al treilea;
4. Doi parteneri execută roata simultan, în sensuri diferite, peste
partenerul de jos, nemişcat.
Fig. 236.
213
Fig. 237.
Metodica învăţării
1. Stând pe mâini, cu ajutorul unui partener;
2. Mers pe loc, susţinut de partener;
3. Mers în mâini, pe loc susţinut de partener, spre dreapta;
4. Mers în mâini, pe loc, susţinut de partener, spre stânga.
Forme de integrare în programe
1. Cerc de perechi, întoarcere într-un sens;
2. Cerc de perechi, întoarcere în sensul celălalt.
214
Fig. 238.
Metodica învăţării
1. Extensii generalizate, din poziţia culcat facial, menţinere 3-5 sec.;
2. Stând pe mâini şi rostogolire înainte;
3. Culcat dorsal, cu braţele lateral, ridicarea picioarelor la vertica-
lă (semiîndoite, întinse), reprezentarea preluării partenerului;
4. Fixarea membrelor inferioare, din culcat dorsal, cu rezistenţă;
5. Trecere în cumpănă pe abdomen şi tălpi (extensie), cu ajutor
din lateral;
6. Trecere lentă din cumpănă pe abdomen în stând pe mâini şi
rostogolire înainte;
7. Încercări libere, independent (pereche independentă).
Forme de integrare în programe
1. Cumpănă pe abdomen şi tălpi, trecere în stând pe mâini, cu aju-
tor bilateral;
2. Cumpănă pe abdomen şi tălpi, trecere în stând pe mâini (cu aju-
tor), rostogolire înainte;
3. Cumpănă pe abdomen şi tălpi, trecere în stând pe mâini, rosto-
golire înainte (2 perechi);
4. Întrepătrundere (3 perechi).
215
Fig. 239.
Fig. 240.
Metodica învăţării
1. Săritura peştelui peste un partener în sprijin ghemuit;
2. Săritura peştelui, simplă,
3. Săritura peştelui peste cei doi parteneri;
4. Săritura peştelui în extensie (înălţime medie sau mare);
5. Săritura peştelui în torent, peste parteneri aplecaţi.
Forme de integrare în programe
1. Torent (8-10 acrobaţi);
2. Săritura peştelui, în perechi, peste parteneri (sincronizare).
217
Fig. 244.
Metodica învăţării
1. Săritura peştelui pe un calup de burete;
2. Săritura peştelui peste un partener în poziţia stând pe cap, cu
picioarele depărtate lateral;
3. Rostogolire înainte în stând depărtat;
220
Fig. 245.
Metodica învăţării
1. Rostogoliri laterale, în trei, în acelaşi sens;
2. Rostogoliri laterale, în trei, în sensul opus;
3. Săritură laterală şi rostogolire peste un partener care se rostogo-
leşte lateral;
4. Acelaşi exerciţiu, cu roluri schimbate;
5. Încercarea lentă a exerciţiului;
6. Încercarea rapidă a exerciţiului.
Forme de integrare în programe
1. Triunghi de câte trei, rostogoliri laterale în trei;
2. Două formaţii de câte trei, paralele, rostogoliri laterale în trei.
Fig. 246.
Metodica învăţării
1. Extensii din culcat dorsal, cu sprijin pe tălpi şi pe ceafă;
2. Extensii pasive, din culcat dorsal, cu spatele pe un aparat de
gimnastică dispus transversal (ladă, cal etc.);
3. Fixarea picioarelor la verticală, cu rezistenţă;
4. Răsturnare înapoi, lentă, cu ajutor;
5. Trecere în stând pe mâini, înapoi, răsturnare;
6. Încercări de echilibrare dinamică, pe fond de răsturnare înapoi;
7. Încercări libere, independent (pereche independentă).
Forme de integrare în programe
1. Încercări simultane (perechi în linie);
2. Încercări succesive (val de perechi).
Fig. 248.
223
Fig. 249.
224
Fig. 250.
Metodica învăţării
1. Săritură în sprijin ghemuit plus peştele mic;
2. Săritura peştelui, în echer;
3. Simularea grupării şi întinderii, din stând pe un picior;
4. Simularea grupării, din poziţia culcat dorsal;
5. Încercarea elementului cu ajutor sau cu asigurare;
6. Încercări libere, independent, pe calupuri de burete;
7. Încercări libere, independent.
225
Fig. 251.
Metodica învăţării
1. Rostogolire înainte la sol;
2. Stând pe mâini pe marginea planului înclinat, rostogolire înainte;
3. Săritura peştelui pe ladă (orizontală), de înălţime medie;
4. Săritura peştelui pe plan înclinat, cu ajutor la abdomen; cel care
acordă ajutor se plasează între ladă şi trambulină, cu faţa spre săritor;
5. Încercări libere, independent.
Forme de integrare în programe
1. Săritura peştelui, pe plan înclinat, torent;
2. Săritură în stând pe mâini, rostogolire înainte pe plan înclinat;
3. Săritura peştelui pe plan înclinat (perechi, lăzi paralele), torent.
226
Fig. 252.
Metodica învăţării
1. Stând pe mâini la sol;
2. Stând pe mâini pe o bară (miniparalele);
3. Stând pe mâini, cu apucare de jos, pe o bară (miniparalele);
4. Balansări ample la bară, înainte şi înapoi;
5. Amplasarea aruncătorilor şi prinzătorilor;
6. Stând pe mâini pe bastonul fixat de parteneri;
7. Stând pe mâini (urcare cu ajutor) şi „cădere” la prinzători;
8. Aruncare în stând pe mâini şi prindere, în partea opusă (jumătate
de gigantică);
9. Aruncare înapoi (jumătate de gigantică).
227
Fig. 253.
Metodica învăţării
1. Salt înainte la trambulină elastică;
2. Salt înainte grupat, cât mai înalt;
3. Salt înainte grupat, la plasa mică elastică;
4. Salt înainte grupat pe un teanc foarte înalt de saltele moi;
5. Salt înainte grupat pe un teanc foarte înalt de saltele, cu „supri-
marea” treptată a acestora;
6. Salt înainte grupat peste un obstacol (un rotor colorat).
Forme de integrare în programe
1. Salt înainte peste un partener;
2. Salt înainte peste un grup de trei (dispunere în coloană câte
unul, cu braţele lateral sus, cu spatele spre plasă);
3. Salt înainte peste un rotor, torent.
228
Fig. 254.
Metodica învăţării
1. Săritura peştelui, obişnuită;
2. Rostogolire laterală pe sol;
3. Săritură cu înclinarea corpului, întoarcere de 900, aterizare obiş-
nuită şi rostogolire laterală;
4. Săritura peştelui, laterală, cu aterizare pe un teanc mare de saltele;
5. Săritura propriu-zisă, liber, independent.
Forme de integrare în programe
1. Torent (8-10 acrobaţi);
2. Două torente (şiruri paralele, acelaşi sens, execuţie sincronă);
3. Două torente (şiruri paralele, sensuri opuse).
229
Fig. 255.
Metodica învăţării
1. Salt înainte la plasa mică elastică;
2. Salt înainte la plasa mică elastică (depărtarea plasei de calupul de
burete” 1 m);
3. Salt peste un partener, în stând cu braţele sus;
4. Salt peste doi parteneri, în stând cu braţele sus;
5. Salt înainte grupat, peste trei parteneri.
Forme de integrare în programe
1. Salt înainte, peste patru parteneri;
2. Salt înainte grupat, peste trei parteneri, cu întoarcere de 1800;
3. Salt înainte în echer, peste trei parteneri.
230
Fig. 257.
Forme de integrare în programe
1. Execuţii simultane (perechi);
2. Execuţii simultane, cu elan, din părţi opuse;
3. Încercări cu trei executanţi; cel din mijloc vine din sens opus;
4. Executarea îndreptărilor în torent (6-8 executanţi, la două aparate
distanţate).
234
Fig. 259.
Fig. 260.
235
236
240