Utilizarea calculatoarelor

şi grafica computerizată


(şi grafica asistată de

computer)
 BINE AŢI VENIT!

în

Facultatea de Chimie Aplicată

şi Ştiinţa Materialelor

FELICITĂRI!
pentru admiterea în învăţământul superior
2
Învăţământul: universitar ≠ preuniversitar

 Diversitate:
• motivaţii şi “zestre”
• personal didactic – la aceeaşi disciplină!
• locuri şi metode de predare – idem! (exemplu…)
• studiu structurat (dar niciodată eliptic) – inclusiv
individual!
• “tratament” – în funcţie de vârstă etc.; practic
fiecare… (a nu se ţine cont de “legende”!)
• apreciere – de multe ori compusă!
• finalitatea pregătirii – consecuţie…
3
 Învăţământul: universitar ≠ preuniversitar
 distanţa dintre bancă şi catedră – nu există diriginte, însă
dialog!
 concentrare (pregătire specialişti, eventual pluri- şi
interdisciplinară) – avertisment! (nu există dexterităţi)
 libertate (aproximativă!) – datorită “disjuncţiei” între
predare şi examinare (recomandare: “libertatea” e doar
aparentă, cu excepţia tentaţiilor capitalei)
 diferenţe majore – facultativ şi (relativ) nepedagogic!
 specialişti ce practică meseria respectivă, similar cu…
deşi…
 situaţie specifică – pionieratul! structurii de 4 ani
4
 Avertisment
 cursuri ”uşoare” = cunoştinţe noi relativ puţine, numai la
nivel informativ, efort profesor mic, efort student foarte
mic, utilitate extrem de redusă (atât imediată, cât şi pe
termen lung), pierdere de timp
 cursuri ”medii” = multe reluări, informaţie diluată,
cunoştinţe noi puţine, efort profesor mediu, efort student
relativ mic, utilitate redusă (”cimentarea” unor noţiuni),
pierdere de timp
 cursuri ”grele” = cunoştinţe noi din abundenţă, explicate
temeinic, efort profesor mare, efort student foarte mare,
utilitate ridicată (atât imediată, cât şi pe termen lung),
dacă aţi plăti cursul respectiv, ar merita oare? 5
5
 Date de identificare
 Titular curs seria A:
• şef lucrări dr. ing. Petrica IANCU
• Catedra de Inginerie Chimică
• sala A056, tel. 0214023916
• p_iancu@chim.upb.ro
 Titular curs seria B:
• conf. dr. ing. Tiberiu Dinu DANCIU
• Catedra de Inginerie Chimică
• sala S007, tel. 0214023971
• tiberiu_danciu@yahoo.com 6
 Date de identificare
Curs: 2 ore pe săptămână (doar sem. 1!) L201
Laborator: 2 + 3 ore pe săptămână L201, A139
as. dr. ing. Gabriela ISOPENCU Catedra de Inginerie Chimică A112
şef lucr. dr. ing. Anca DUMITRESCU
Catedra de Inginerie Chimică S007
! ing. drnd. Vasile BOLOGA Catedra de Inginerie Chimică A056
as. ing. Răzvan ONOFREI Catedra!de Inginerie Chimică S001
as. ing. drnd. Cristian CIORNEI Catedra de Inginerie Chimică S001
ec. Voichiţa NEDELCU Catedra de Inginerie Chimică A301
ing. Mihai COSTACHE Catedra de Inginerie Chimică A139 !

Finalizare disciplină: examen (5 credite) sem. 1, verificare (2 credite) sem. 2

7
Calculatoare (computere) = Ordinatoare = instrumente!
Calculatorul este un dispozitiv electronic programabil care
poate stoca, prelua şi procesa date.
Webster's Dictionary

• complexitate mare şi crescândă

• indispensabile! în numeroase domenii (toate?)

• dinamică prodigioasă (!) – oferta este limitată temporal

• elementele unui limbaj universal

Dezavantaj “a priori” – auto-suficienţa pasivă…

8
 Obiectivele cursului:
Familiarizarea tuturor studenţilor cu structura sistemelor
informatice şi introducerea unor concepte de programare pe baza
utilizării unui limbaj de nivel înalt pentru a putea formula probleme
de chimie şi inginerie şi a le rezolva utilizând instrumentele
informatice disponibile în Facultatea de Chimie Aplicată.
Introducerea unor noţiuni de grafică industrială şi utilizarea
computerului pentru asistenţă.

Conţinut:
• elemente de hardware şi software
• organizarea informaţiei (fişiere)
• operare pe calculator (birotică)
• algoritmi, programare
• medii integrate de programare
• software dedicat (grafică)
9
Beneficiile cursului = dobândirea cunoştinţelor de bază despre:
• arhitectura internă a calculatorului şi reprezentarea
numerelor în diferite baze de numeraţie
• reţele de calculatoare, internet (!)
• sisteme de operare şi gestionarea fişierelor (Windows)
• editoare de texte şi prezentări, utilizarea instrumentelor de
calcul tabelar etc. (Word, Excel, PowerPoint, Visio)
• abilitatea de a realiza un algoritm şi de a-l transpune într-un
limbaj de programare (MathCAD...)
• utilizarea instrumentelor de asistenţă grafică (AutoCAD)
Oferta educaţională continuă!

Aceste cunoştinţe permit rezolvarea unor probleme inginereşti

prezentate la disciplinele de Fizică, Mecanică, Metode
Numerice, Transfer Termic, Transfer de Masă, Reactoare
Chimice, Chimie Fizică etc…
10
Detalii privind desfăşurarea procesului didactic:

• bibliografie = tutorial, self-learning etc. + notiţe! (ce anume?)

• disciplina (regulament!), ritmicitate – recomandare…
• prezenţa: la curs – facultativă, recuperări(!) laboratoare
• lucru individual (auto-instruire) şi în echipă!
• matematica (matrice, ecuaţii, grafice funcţii etc.)
• limba engleză!
• de ce MathCAD?
• dotări de vârf, atât hard cât şi soft – reţeaua!
• aprecierea – diferenţiată şi individuală
• a se exclude comparaţiile şi statisticile!
• finalitatea pregătirii – imediată, dar vine ECDL...
• testele nu se recuperează!

11
 Structura notei finale:

Test birotică = 20% (săptămâna 7, laborator)

Test programare! = 15 % (săptămâna 14, laborator)

Tema de casă = 10% (săptămâna 10, laborator)

Examen final = 50% (sesiunea de iarnă, test grilă! de teorie +

practică!)

Din “oficiu” – nimic! (5% activitate laborator)

12
ISTORIA CALCULATOARELOR
(câteva repere cronologice)

13
 La începuturi…
 oamenii au făcut calcule
din cele mai vechi timpuri
(în scop comercial)
 romanii şi babilonienii au
utilizat tabele gravate
 vechii greci aveau chiar
angrenaje cu roţi dinţate
 cu 4700 de ani în urmă,
sumerienii au inventat
ABACUL

14
 în anul 900 î.H. au fost aduse cifrele
arabe în Europa
 de la numele lui Mukhammad ibn
Musa Al'Khowarizmi, preot
musulman din Taşkent ce a trăit
în secolul 12 a derivat cuvântul
“algoritm”
 John Napier, scoţian, a inventat
logaritmul în 1614
 în 1622 William Oughtred a
inventat rigla de calcul (iniţial
circulară), utilizând logaritmii
naturali introduşi de John Napier

15
 Wilhelm Schickard construieşte primul calculator mecanic cu
o capacitate de 6 digit, în 1623
 Blaise Pascal inventează în 1642 o maşină de adunat cu discuri,
“străbunica” tuturor caselor de marcat de azi (calculator
mecanic cu 8 digit)

16
 Charles Babbage…

1820 – “Difference Engine”

• calculator mecanic pentru tipărirea tabelelor astrale

1833 – “Analytical Engine”

• calculator mecanic care să rezolve probleme
complexe de matematică
• în proiectul lui a utilizat noţiunile
unitate de memorie
unitate aritmetică
instrucţiuni de stocare
• datele de intrare erau introduse
prin găuri efectuate în hârtie
• utiliza un motor cu abur
17
 în 1854 George Boole introduce conceptele sale de logică,
numite mai târziu “algebră booleană”
 în 1887 Herman Hollerith inventează cartela perforată cu
80 de coloane, împreună cu maşinile de perforat şi de citit
perforaţii

18
 în 1911, prin fuziunea companiei create de Hollerith cu
alte două firme de acelaşi profil (societăţi statistice), ia
naştere CTR – Computing Tabulating Recording, devenită
în 1924 IBM – International Business Machines

19
Primele calculatoare “moderne”…

20
În timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945), oamenii
de ştiinţă şi cercetătorii au făcut eforturi deosebite ca să inventeze
maşini de calcul mai moderne şi mai complexe… în scop militar!

1937- “Mark I”

utilizând tehnica lui Babbage,

de a perfora hârtia, Howard
Aiken de la Harvard University
a construit primul calculator

21
În aceeaşi perioadă…
1945 - “ABC”
(Atanasoff-Berry Computer)

• Profesorul John Atanasoff

• Studentul Clifford E. Berry
• maşina de calcul electronică pentru
rezolvarea sistemelor de ecuaţii
complexe, cu
• 300 tuburi cu vid pentru
calcule
• condensatori pentru stocarea
datelor binare
• cartele perforate pentru
intrarea/ieşirea datelor 22
 În aceeaşi perioadă…

1946 – “ENIAC”
(Electronic Numerical Integrator and
Computer)
• Studentul J. Presper Eckert
• Profesorul John Mauchly de la
Moore School for Engineering of
the University of Pennsylvania
• au creat primul calculator
electronic pentru calcularea
traiectoriilor proiectilelor
artileriei americane

23
ENIAC…
• avea 18000 tuburi electronice, cântărind 30 tone şi
ocupa spaţiul a trei dormitoare
• efectua 5000 de operaţii pe secundă fiind cel mai rapid
calculator din lume

ENIAC
ENIAC

24
 Von NEUMANN…
- publică un articol despre utilizarea sistemului de
numeraţie binar în maşinile de calcul electronice
- orice număr poate fi reprezentat printr-un şir de 0 şi 1
- orice operaţie matematică poate fi codificată similar
- acest şir se poate realiza prin semnale electrice
- introduce noţiunile de instrucţiuni, program etc.

25
26
 Cine a inventat calculatorul?…
• Calculatoarele moderne utilizează două concepte de
bază:
– (1) utilizarea sistemului de numeraţie binar în
reprezentarea datelor şi
– (2) ideea de program stocat în calculator, descrisă
prima dată de Charles Babbage

• deoarece von Neumann a publicat aceste noţiuni în

1940, împreună, el este considerat inventatorul
calculatorului

27
 Prima generaţie de calculatoare vândute…

• În 1954, compania General Electric a cumpărat un computer

numit UNIVAC (UNIVersal Automatic Computer) pentru
procesarea datelor şi păstrarea înregistrărilor
• IBM produce primul calculator în 1959 (IBM 650)
• Tipul IBM 701 este vândut timp de 3 ani (19 buc., companii
aeriene, laboratoare de cercetare, instituţii guvernamentale)
• Perioada 1954 -1959, este definită ca Prima generaţie de
calculatoare, dominată de IBM şi bazată pe lămpi (tuburi
electronice, diode)

28
 A doua generaţie de calculatoare are la bază
tranzistorul, produs în 1948 la firma Bell – mai
compacte, mai economice, mai sigure

1956 – la MIT este construit TX-0, primul

calculator programabil cu tranzistori.
Fiecare circuit cu tranzistori este plasat
într-o “cutie”, similar cu tubul cu vacuum.

29
 Evoluţia tot mai rapidă a generaţiilor = miniaturizare

- în anii 1960 - a doua generaţie de calculatoare

(au apărut tranzistorii de dimensiuni mai mici)

1966 - Hewlett-Packard
introduce pe piaţă primul
calculator “de birou”, HP-2115,
pentru calcule, folosind limbaje
de programare BASIC sau
FORTRAN.

30
 curând apare şi a treia generaţie de calculatoare
bazată pe circuitele integrate, alcătuite din zeci şi
apoi sute de tranzistori pe o pastilă de Si (primul
a fost realizat în 1959, la Texas Instruments, iar
primul chip de 1 Kbit 10 ani mai târziu, la Intel)

31
1972 - Hewlett-Packard anunţă
apariţia calculatorului de buzunar
HP-35 ca fiind cel mai rapid şi mai
exact calculator electronic, capabil
să efectueze o serie de operaţii
logaritmice şi trigonometrice,
stochează soluţii intermediare
pentru a putea fi folosite mai
târziu şi acceptă datele de intrare
în format ştiinţific.

32
 începând cu 1971 se vorbeşte de a patra generaţie de
calculatoare, folosind circuite integrate pe scară largă
(3,5) ce au culminat cu apariţia microprocesorului (tot
Intel a fost prima firmă ce l-a produs), denumit şi
“computer on a chip”

 în 1975 apare microprocesorul 8080, care stă la baza

tuturor calculatoarelor IBM şi compatibile

33
 Prioritatea IBM…

One of the earliest IBM attempts to move computing into the hands of single
users was the "SCAMP" project in 1973. This six-month development effort
by the company's General Systems Division (GSD) produced a prototype
device dubbed "Special Computer, APL Machine Portable" (SCAMP) that
PC Magazine in 1983 called a "revolutionary concept" and "the world's first
personal computer." To build the prototype in the short half-year allowed, its
creators acquired off-the-shelf materials for major components. SCAMP
could be used as a desktop calculator, an interactive APL programming
device and as a "dispenser" of canned applications. The successful
demonstration of the prototype in 1973 led to the launch of the IBM 5100
Portable Computer two years later. 34
 IBM 5100 Portable Computer
- un pas greşit…

Weighing approximately 50 pounds and sized

slightly larger than an IBM typewriter, the
5100 Portable Computer was announced by
the company's General Systems Division
(GSD) in September 1975. The Portable
Computer was intended to put computer
capabilities at the fingertips of engineers,
analysts, statisticians and other problem-
solvers. Available in 12 models providing 16K,
32K, 48K or 64K positions of main storage, the
5100 sold for between $8,975 and $19,975. The
5100 was available with either APL or BASIC
— or both — programming languages.

35
 tot în 1975 apare computerul Altair 8800, primul
desktop adevărat, echipat cu procesor Intel 8080

36
 în acelaşi an 1975, doi tineri programatori realizează
un program de traducere din BASIC în codul-maşină
al procesorului 8080

Ei vor pune bazele Microsoft.

Paul
PaulAllen
Allen
Bill
BillGates
Gates
37
 în 1976 este lansat Apple I, urmat în 1980 de Apple II,
primul home computer adevărat (foarte scump însă) cu
procesor Motorola

 în jurul anului 1980, omul “bate” natura – miniaturizarea

Intel depăşeşte creierul uman ca număr de conexiuni pe
unitatea de volum

 în 1981 IBM lansează PC-ul cu limbaj CP/M, realizat de

Microsoft, devenit ulterior DOS (disk operating system)

 în 1984 este lansat Sinclair ZX Spectrum, un HC extrem

de compact, performant şi mai ales ieftin – 100$! – având
procesor Z80A

 apare noţiunea de “compatibilitate” IBM, ulterior evoluţia

maşinilor fiind practic confundată cu cea a procesoarelor
38
 Sinclair ZX Spectrum
 Commodore 64
 Atari

 Apple

 etc.

39
Revanşa…

1987 - IBM introduce pe

piaţă IBM PS/2 cu
1987 - floppy disk drive de 3 ½”
- placă video
- microprocesor Intel 80386

             
             
- foloseşte sistem de
operare OS/2
- permite utilizarea
mouse-ului
(pentru prima dată!)

40
 se vorbeşte de peste 20 de ani despre generaţia a 5-a
de computere – ele trebuie să fie extrem de adaptate
la elementul uman (comandă vocală etc.), să aibă un
sistem de comunicaţii integrat (telecomputere) şi, mai
ales, să fie logice, nu numerice (adică maşini non-von
Neumann)...

41
1993 - Microprocesorul
Pentium – a cincea
generaţie de la Intel pentru
IBM PC (pas greşit?)
- Pentium aduce avantaje în
ceea ce priveşte rularea
programelor mai rapid,
executarea mai multor
instrucţiuni în acelaşi timp
şi suport pentru grafică şi
muzică
42
1995 - Intel introduce procesorul P6, care se va numi Pentium
Pro, la viteze de 150, 180 şi 200 de MHz, folosind 5,5 milioane de
tranzistori
1996 - Advanced Micro Devices (AMD) lansează procesorul K6,
optimizat pentru cod de 16 şi 32 de biţi
1998 - Intel lansează pe piaţă procesoarele Pentium II la viteze de
300, 333, 400, 450 MHz şi chiar mai mari  
1999 - Intel lansează procesoarele Pentium III, la viteze de inclusiv
1 GHz
2001 - Intel lansează procesoarele Pentium 4, la viteze de inclusiv
2 GHz
2004 - Intel lansează procesoarele Pentium 4 HT, cu tehnologie
Hyper Threading
2005 - Intel lansează procesoarele Pentium 4 Dual Core, care
conţin practic două procesoare – “a 8 a generaţie de
calculatoare”…
43
Evoluţia programelor…

1952 – matematiciana
Grace Hopper
completează primul
compilator A-0, un
program ce permite
utilizatorului să folosească
cuvinte în limba engleză în
loc de numere.

44
1957- Limbajul de programare
FORTRAN (FORmula
TRANslator),
introduce noţiunea de ciclu
(realizarea repetată a unui singur
set de instrucţiuni).

1960 – Limbajul COBOL

(COmmon Business Oriented
Language) pentru calcule
economice

45
1958 – ALGOL (ALGOrithmic
Language)

1964 – Thomas Kurtz si John Kemeny

crează limbajul BASIC (Beginner’s All-
purpose Symbolic Instruction Code), un
limbaj de programare pe înţelesul
studenţilor săi de la Dartmouth College

1970 – Pascal (Nicklaus Wirth)

1972 – C (Dennis Ritchie)

1985 – Limbajul de programare C++

pentru “adevăraţii programatori”

46
1976 - Gary Kildall dezvoltă sistemul de operare CP/M
pentru calculatoarele personale, care face posibil ca o
versiune de program să ruleze pe mai multe
calculatoare cu microprocesoare pe 8 biţi

1981 - MS-DOS (Microsoft Disk Operating System),

sistem de operare pentru calculatoarele IBM PC,
rezultat în urma parteneriatului dintre IBM şi
Microsoft pe care Bill Gates şi Paul Allen o creaseră cu
6 ani mai devreme

1990 - Microsoft dezvoltă Windows 3.0, compatibil cu

programele DOS, introduce o interfaţă grafică şi
permite aplicaţii grafice pentru prima dată

1993 – Windows NT, 1994 - Windows 95 beta, iunie

1998 se lansează Windows 98, urmează XP, Vista… 47
 Evolutia internetului…

1971 - a fost trimis primul mesaj

electronic de către Ray Tomlinson
către colegii săi cu care lucra la un
proiect. Tomlinson a decis să
utilizeze semnul "@" iar conţinutul
mesajului era “QWERTYUIOP”

  Tim Berners-Lee dezvoltă

The World Wide Web.
          CERN – Geneva
instalează primul Web
               server în 1991
Yahoo! creat de David Filo si
  Jerry Yang, ianuarie 1994 (Stanford)
Google creat de Sergey Brin si Larry Page, ianuarie 1996 (Stanford)
48
 În România…
1953 - Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică, lansează
proiectul primului calculator românesc (cu tuburi electronice)
care a fost pus în funcţiune în anul 1957.

1961 MECIPT 1 cu tuburi electronice Lowenfeld, Kaufmann,

Baltac la Institutul Politehnic Timişoara

1963 DACICC 1 cu tuburi electronice şi tranzistori Gh. Farkas,

Mircea Bocu, Emil Munteanu ş.a. Institutul de Calcul din Cluj-
Napoca (prof. Tiberiu Popovici)

1964 CET 500 complet tranzistorizat (tranzistori din germaniu)

Victor Toma, Institutul de Fizică Atomică Bucureşti - Măgurele
49
1964 MECIPT 2 cu tranzistori Vasile Baltac
Institutul Politehnic Timişoara

50
1976, Vasile Baltac, la Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti
asimilează calculatorul Felix C-256 dupa o licenţă franceză
(fiind singurul dintre specialiştii români care s-a angajat la
preluarea licenţei calculatorului original din generaţia a III-a
cu circuite integrate & 8211; IRIS-50) şi realizează cu
colaboratorii săi calculatorul electronic românesc de capacitate
mică FELIX C-32 (cu Emil Tudor) pentru care a dezvoltat
sisteme de operare şi alte programe de bază şi dezvoltă (cu
Mihai Roşu) familia de calculatoare româneşti I-100.

În aceeaşi perioadă - MICROCALCULATOARE FELIX

elaborate de către prof. Adrian Petrescu la Universitatea
Politehnica Bucureşti în colaborare cu Fabrica de Calculatoare
Electronice - Bucureşti.

1985 – clone Spectrum la Braşov, Timişoara, Bucureşti (ITC şi

Electromagnetica)…
51
 Componentele calculatorului

• Unitatea centrală
(Central processing
unit - CPU)
• Memoria internă
• Dispozitive de
stocare a
informaţiei
• Dispozitive de
intrare
52
• Dispozitive de ieşire
 Schema unui calculator

Memorie internă

Magistrale de date
Interfeţe Interfeţe

Periferice de intrare UCC+UAL Periferice de ieşire

Magistrale de date

Stocare externă

Disk

53
Organizarea internă a CPU:
• unitate de control (comandă) – execută instrucţiuni codificate
• unitate aritmetică şi logică – calcule
• registre – memorii mici dar foarte rapide (cache)
• trasee (magistrale) – bus

Funcţionarea CPU = milioane de cicluri de instrucţiuni (“operaţii”) pe secundă,

dirijate temporal cu ajutorul ceasului intern.
54
 Evoluţia procesoarelor Intel

AMD Opteron 55
 Memoria computerelor:
• CPU lucrează în binar (cu biţi, 0 şi 1), fiind un set de comutatoare binare
• secvenţele de 8 biţi se numesc octeţi (byte), fiind unitatea de măsură pentru
capacitatea memoriei prin “multiplii” săi – 1 KB = 1024 B = 210 B, MB, GB, TB...

Memoria primară (principală, internă) stochează sistemul de operare, datele

ce sunt procesate, rezultatele imediate, instrucţiunile actuale...
Este localizată pe placa de bază (motherboard, mainboard, MB), aproape de
CPU (sau inclusă!) şi are 4 nivele principale:
• Registrele – în CPU, extrem de mici şi rapide
• RAM (Random Access Memory) – volatilă, mai mare şi mai lentă, pe MB
(dynamic RAM – mai mari, ieftine dar lente, respectiv static RAM) – chip
de ferită pe barete de 128, 256, 512 MB sau 1, 2, 4 GB
• Cache – diverse nivele, unele interne CPU, similar registrelor, altele externe
• ROM (Read-Only Memory) – nevolatilă, pentru securitate; un caz particular
este BIOS-ul, succesiv PROM, EPROM, EEPROM – pentru un sistem de
operare de pornire (Basic Input Output System); tot o formă de ROM sunt
memoriile flash (card) din diverse aparate electronice portabile

56
Memoria secundară (externă):
• nevolatilă, dar mai lentă
• extrem de cuprinzătoare (TB)
• suport extrem de variat (magnetic, optic, etc.)
• mult mai greu accesibilă informaţia, chiar în acces direct, datorită diverselor
dispozitive electromecanice
• portabilitatea depinde de suport
• mult mai ieftină:

57
 Memorii pe suport magnetic

• Banda magnetică (inclusă în casete sau liberă, pe rolă) – veche, dar cea
mai ieftină; poate manevra cantităţi imense de date, însă secvenţial.
Stocarea informaţiei se face prin polarizarea unor particule minuscule de
oxid de fier înglobate în banda respectivă – 0 şi 1 corespund polarizării
pozitive, respectiv negative.

• Discurile magnetice – permit accesul direct la informaţie, mult mai rapid.

Constau în discuri rotitoare cu viteze mari, divizate în feţe, piste concentrice
şi sectoare, eventual în pachete fixe – HDD (hard disk drive). Deşi pot fi
externe sau portabile, hard-disk-urile sunt de regulă fixe. Capacitatea se
măsoară în zeci ori sute de GB.
Există şi discuri mai mici, portabile şi flexibile (FDD – floppy disk drive) şi mai
recent ZIP – ambele ieşite din uz…
Citirea şi scrierea se face cu capete speciale, ce realizează mişcări pe direcţia
razei şi nu vin în contact direct cu suprafaţa (“pernă magnetică”).
58
 “Pachetul” de discuri
dintr-un HDD şi capul
de scriere / citire

Interfeţele discurilor magnetice au

diverse standarde:
• Enhanced Integrated Drive Electronics
(EIDE) – ieftine, dar mai lente
• Small Computer Systems Interface
(SCSI) – mai rapide, dar mai scumpe

59
Discuri optice (CD)

Stocarea informaţiei pe discurile optice se face cu ajutorul unei raze LASER,

care “arde” microgăuri în pelicula metalică ce acoperă suportul de plastic.
Citirea discului se face tot cu o rază LASER, prin reflexie.
Sunt mai lente decât HDD, dar mai sigure (mecanic şi informatic).

Clasificare:
• CD-ROM
• CD-RW (Re-Writable)
• DVD (Digital Video Disk)
• FMD-ROM (Fluorescent Multilayer Disk)

60
HDD FDD

CD-ROM, DVD…

61
Alte tipuri de memorii externe:

• memory cards – portabile, dar scumpe, destinate în special laptop-urilor

(PCMCIA – Personal Computer Memory Card International Association creează
standardele pentru aceste carduri)
• casete (cartridge) – HDD mobile
• memory stick… (USB)
• Redundant Arrays of Independent Disks (RAID) – în reţele mari şi foarte mari
• Storage Area Network (SAN) – reţele dedicate pentru stocare
• Network-Attached Storage (NAS) – servere dedicate incluse în reţele
• Storage Service Providers (SSP)

Clasificarea computerelor cuprinde 6 nivele:

• supercomputer – cel mai rapid şi puternic existent la un moment dat
• mainframe – firme puternice, gestionează reţele cu mii de utilizatori (IBM only)
• minicomputer, server
• workstation (RISC)
• microcomputer (PC) – notebook (laptop), desktop, network computer, etc.
• accesorii (PDA – personal digital assistant, palmtop, communicator, playstation,
smart card...)

62
Tip Viteză procesor RAM Mărime fizică Utilizare
(MIPS) (MB)

Supercomputer 60 bil. – 3 tril. 8000+ automobil militară,

ştiinţifică

Mainframe 500 – 4500 256 – 4096 frigider sisteme din

întreprinderi,
baze de date

Minicomputer 250 – 1000 256 – 2048 noptieră IMM,

dedicate

Server 100 – 500 256 – 1024 pe birou nod reţea

Workstation 50 – 250 128 – 1024 pe birou CAD,

inginerie

Desktop 10 – 100 64 – 512 pe birou comunicaţie,

aplicaţii div.

MIPS = milioane instrucţiuni pe secundă 63

 • Supercomputer Blue Gene\L - IBM
• Cel mai puternic din lume
• Viteza de procesare136,8 teraflops
(trilioane calcule pe secundă)
• 65536 procesoare individuale

Mainframe IBM

64
Calculatorul şi perifericele

65
Calculatorul şi perifericele 

66
 Interiorul calculatorului…

• Placa de bază
• Microprocesor
• Sloturi (audio, video,
LAN, modem…)
• Floppy drive - FDD
• Hard disk - HDD
• CD-ROM, RW, DVD
• Cipuri de memorie
• Sursa de alimentare

67
În spatele calculatorului…

• Răcitor (cooler)
• Sursa de alimentare
• Conector tastatură
• Conector mouse
• Port paralel imprimantă
• Port serial imprimantă
• Conector video
• Porturi modem şi reţea
• Porturi USB
• Porturi audio, joystick…
• etc. 68
Periferice de intrare uzuale…

69
Periferice de ieşire uzuale…

70
Periferice “multimedia”

71
... precum şi:

• stylus – pentru PDA

• joystick, joyraider (wheel)
• automate teller machine (ATM)
• point of sale (POS) terminal
• bar code scanner
• magnetic ink character reader
• optical character recognition
• voice recognition
• senzori (camere) video
• monitoare (CRT – cathode ray tube, LCD – liquid crystal display,
OLED – organic light-emitting diodes)
• imprimante (matriciale, laser, inkjet)
• plotter
• etc. (inclusiv maşinile, depozitele şi casele “inteligente” – uşi, alarme, senzori, consumuri)

Multe periferice au devenit desuete sau au ieşit complet din uz – de exemplu,

lectorul şi perforatorul de cartele, floppy, imprimantele cu ace, monitoarele CRT...
Şi altele vor urma.

72
Interacţiunea om-calculator

73
74
 Reţele
 Argumente: partajarea resurselor hard şi
soft, centralizare, protecţie prin redundanţă,
comunicare...
 File server – gestionar de resurse, “arbitru”

al cererilor, ierarhizare şi protecţie

 Arhitecturi de reţele – includ staţii de

retransmisie şi ramificare (router, switch,

hub) şi conexiuni prin cablu sau satelit
75
 Reţele de calculatoare….
În funcţie de aria de întindere:

- LAN - Local Area Network - reţea locală în care calculatoarele sunt

localizate foarte aproape unele de altele
- MAN - Metropolitan Area Network - reţea metropolitană, se întinde
pe teritoriul unui oraş
- WAN - Wide Area Network - reţea de largă acoperire, calculatoarele
sunt la distanţă foarte mare (la nivel de ţară)
- GAN - Global Area Network - reţea globală, cuprinde calculatoare
de pe tot globul

76
 Reţele de calculatoare….
În funcţie de topologie: stea, magistrală, inel, ordonată, hibrid…

77
Reţele de calculatoare….

78
 Intranet - Internet….
Intranet = reţea de comunicare ce utilizează browser-e www.

Extranet = reţea de comunicare între instituţii fără a beneficia

de securitate electronică

Internet = sistem de calculatoare interconectate care facilitează

serviciile de transfer de date (poştă electronică, www, transfer
de fişiere şi ştiri - ftp)

Cele mai importante servicii oferite:

- World Wide Web (www) - serviciu multimedia, un sistem de
servere care permite lucrul cu documente formatate în limbaj
HTML (Hyper Text Markup Language) şi legături hyperlink
79
Intranet - Internet….

80
Extranet….

81