O ZI DESAVIRSITA PENTRU PESTU-BANANA A nouiizeci si sapte de agenti publicitari din New York care mono- polizaser’ toate telefonice interurbane, ayn incit tindra din camera 507 se viru nevoitt 2 astepte legitura pink tate, Dar nu-si irosi timpul in zadai Mai inci citi un articol dintr-o revisté femi- ning, format de buzunar, intitul desfatare — sau un iad. Apoi isi spili piepte- nele si peria. Isi scoase 0 pati de pe fusta faiorului ei be}. Muti un nasture la 0 bluzi, Tsi smulse dous fire de pir care apiruser’ #-0 alunita. Cind telelonista suni in cele “din rma, ea se afla pe bancheta de la fe- i unde tocmai fyi termina de bxeuit dege- de la mfna sting’. i ci ea nu era persoana care si lase [din mini atunci cind suni telefonul. Se el de pare’ lar fi auzit sunind in- de cind ajunsese la pubertate. ‘imp ce telefonul suna, mai trecu_o ensula cu lac peste unghia degetului sind contururile semilunei. Apoi I la sticluya si, ridicindu'se, ‘si 9vinturi prin aer_mina stingi cu unghiile proaspit licuite, Cu cealaltd “mini culese 0 scrumieri plini de pe scaunul de Tingd geam si o lua cu ea pe noptiera unde se alla tele- Yonul, Se ase’ pe unul dintre cele dou paturi identice, cu cuverturile strinse, si — la Al cincilea sau al saselea apel — ridicd recep- torul. —Alo, spuse ea, tinind degetele dela mina stingy intinse gi avind griji si nu atings cu ele capotul alb de miltase, care era tot. ce avea pe ea in afari de papuci — inelele si le lisase in baie. — Aveti legitura cu New Yorkul, doamni Glass, spuse telefonista, —'Muljumesc, rispunse tinira, ficind loc scrumieret pe misuya. © voce de femeie rizbitu pini Ia ea: — Tu esti, Muriel ? Fata indepirti putin receptorul de la vureche si spuse : — Da, mami, Ce mai faci ? — Am fost teribil de ingrijorati din pri cina ta, De ce nu micai telefonat ? Esti bine ? — Am incercat si-fi dau un telefon aseark i alaltisearé, Telefonul de-aici a fost. — Esti bine, Muriel ? Fata depirtd si mai mult receptorul de Ia vureche. : — Foarte bine, MX topese de cilduri. Azi a fost cea mai caldi zi in Florida din ultimii —De ce nui mi-ai telefonat pind acum? ‘Am fost teribil de ingrijorati. — Mami dragi, nu-mi tipa fn ureche. Te aud foarte bine, spuse fata, Te-am chemat de doua ori aseari, O dati chiar dupi... — Tam spus lui taick-tfu ef probabil aveai de gind si ne chemi seara trecuti. Dar: 0 | } - oribil, nu, el a trebuit si... Esti bine, Muriel ? Spu- nesmi drept. ‘oarte bine. $i te rog nu ma mai fn- treba asta 7 — Cind api ajuns ? — Nu mai stiu, Miercuri dimineata, in zor = Gine a condos — EL, rispunse fata. Si nu te agita. A condus pate ne. Gir nat ne : — El a condus? Mur mnicai cuvintul tu de... a ee — Mami, 0 “intrerupse fata, ti , se fata, iam spus doar: a condus foarte bine. De fapt. cu mat puyin de optzeci tot timpul, nea incercat iar aiureala aceea cu ‘am cpus, Aa condus foarte bine i fii linistita. L-am rugat si nu se de~ artere de linia albi de demarcatie si el sta voiam s& spun si mea ascultat. Por spune chiar ca ineercat nici muse vite la copa Propo, fata a reparat maya ? ; — Inca nu, Ne-au cerut patru sute de i omag tl mt: Nes corut pata sue de dolar = Mami, Seymour a fgiduit tati Mami, Seymour a figiduit tatii co of pliteased ltovil. N-are nici un cost = Bine, vedem noi. Dar el cum sa com: “Portat — tn maging si in general ? |= Foarte bine, rispunse fata. Tot iti mai adresead cuvintal acela Nu, a inventat ceva not Be, uh. Oh, co importante are, mam’ ? ee syreau si i, Tatil tau. Dine. Acuma jimi spune ” domni- ‘Amps Spiritual 1948, rispunse fata,— Nu ide, Muriel, Nuci nimic de ris, E reyoltitor, Sau, mai degrabi, foarte tvist. Cind ‘gindese cum... ws Mami, o tntrerupse fata, asculti-mi_ pujin, Tii minte cartea aceea pe care mi-a tri- “miso el din Germania? Stii — poeziile alea fnemfesti? Ce-am putut face cu ea? Imi tot it capul gi. ~—E Ia tine, = Ei sigur’ ? tntrebi fara. BEA tue igus, Adicl cla mine, In ca- mera lui Freddie. Ai uitat-o aici si cum n-aveam Toc pentru ea fn... Dar de ce? ‘Ti-a cerut-o el? Nu, m-a-nirebat numai despre ea cind veneam incoace, Voia si stie dact o citisem. — Bine, dar sint in. nemeste. — Da, dragi mami, Dar asta n-are nici o importaniy se pare, spuse fa punindy- on picior peste altul, Mi-a spus ci, din tntimplare, versurile alea stat scrise de singurul mare poet al secolului nostru, Mi-a spus c-ar fi trebuit si-mi cumpir o traducere, Sau si fi tnvitat limba, ingelegi 5 — Nemaipomenit, nemaipomenit. De fapt, € trist, asta e. Taick-tiu spunea aseari. — 0 secundi, mami, spuse fata. Se duse pin Ia bancheta de la fereastri dup igiri, fsi aprinse una si se fntoarse la locul ei pe pat. Da, mami, spuse ea, dind drumul fumului pe — Muriel, fii atenti putin. — Sint atenti. . — Taici-tiu a vorbit cu doctoral. Sivewski. — Da? ficu fata. - — [a spus totul. Cel pugin asa zicea el — 4l stit pe taick-tiu. Pomii. Istoria cu fereast Lucrurile acelea oribile pe care le-a spus bunicii despre intenyiile ei de a trece pe lumea cealalta. 2 Sau ce-a ficut cu tablourile alea minunate din Bermuda... tntr-un cuvint totul, — Si? inereb% fara, — Pi, fn primul rind doctorul a spus oki © adevitrati crimi ci“armata i-a dat drumul din_ spital — pe cuvint, Si i-a spus foarte houiit lui taick-tiu ci existi posibilitatea — © posibilitate foarte reali, spunea cl — ca Seymour si-si piardi cu desiulrsire controlul. Thi dau cuvintal meu, — Eun psihiatru gi aici, la, hotel, spuse fata. — Cine e? Cum il cheama ? — Nu stiu, Rieser, sau asa ceva. Se zice cf $c un medic foarte bun, — N-am auzit niciodati de el. — Cu toate astea se zice c e un medic foarte bun, = Muriel, last obrizniciile, te tog. SE tii €& sintem foarte ingrijorati din pricina ta. De fapt, taici-tiu a vrut si-ti telegrafieze asear ca si vii acasi... = Nu vin inci acasi, mami. Aga ck linig- teste-te, .— Muriel, fyi dau cuvintul meu, Doctorul Sivetski zicea ci Seymour si-ar putea pierde complet contro... = Abia am sosit aici, mami, E prima mea ean dupa atita amar de vreme, si n-am de ind si-mi_fac bagajele si si mi-ntore acast. Nici n-as fi in stare si cilitorese acum. Sint {de arsi de soare ci abia mi pot misca. = Esti tare arsi de soare ? De ce n-ai folosit sfeeea de cremi ‘pe care fi-am pus-o th Era chiar tn... im folosit-o, si totusi tm-am ars. grozitor. Pe unde te-a ats soarele ? 4spus ci, dupa pirerea h Seymour ar putea sk devini — sti — curios, — Ia spune-mi, ai vorbit cu medicul accla? | sau mai gtiu eu cum? S¥-ti fack cova? — inve-un fel, da, spuse fata —Nu tocmai, rispunse fata. Ar fi_trebuit — ice tia zis? Unde era Seymour ind sk cunoasci mai multe aminunte, Doctorii aqi vorbit ? Astia trebuie si-ti stie copiliria si toate fleacu- — In ,Sala oceanului* unde cfata la pian, ile. Ti-am spus ci abia am putut vorbi, era A cintat ja pian in ambele seri de cind sintem prea multi giligie iniuntra. — Asculta, Cum fyi_vine mantoul albastru ? — Bine, si ce ti-a spus? — Bine. A’ rebuit si-i mai scot din vata de Nu mare lucru, Doctorul a-nceput dis: {Ja umeri cupia, Sedeam lingi el Ja mast aseari si ir ile anul sta? meantrebat daci persoana care cinta la pian — Teribile. Dar parci de pe alté lume. Poti fn sala aldturar§ nu era sopul meu. I-am rispuns si veri iar paiete si alte zorzoane, spuse fata. ci fntr-adevar, era el, si atunci_ m-a intrebat — Spune, fti place camera ? daci nu cumva fusese bolnav, Asa ci i-am — F buni, Dar nu foarte bund, N-am putut pu objine camera pe care am avut-o fnainte de — De ce te-0 fi intrebat asta ? Hizboi. Oamenii in schimb sint ingrozitori anul —, Habar n-am, mama, poate pentru ci era sta, Picat ci nu poti vedea cine std ling noi asa de tras la fatd. in fine, dupi aceea doctorul Ta restaurant. La masa alituraté. Arati de si cu. nevasti-sa m-au invitat si beau un pahar pared ar fi f¥cut tor drumul pink aici tnureun cu ei. Aga ci m-am dus, Nevasti-sa arita oribil. camion, Tii_minte rochia aia de seari groaznick pe i aya-i peste tot. Cum fyi vine rochia care am vizut-o in vitrin’. la Bonwit? Aia ee detbears > despre care spuneai ck trcbuie sk fii foarte, Pe iircs Iunateetisamespus c-o si-mi fie foarte mick in... I — Aja verde ? — Ei bine, o avea pe ea. Si ea toats solduri. Mi tot ureba dacl Seymour muri ud eu Su, zanne Glass — stii, modista care jine magazinul de pe Bulevardul Madison, — Towsi, ce tia spus? Doctorul, vreau s& spun? — Ah, nu mare lucru, ziu. Vreau i zie 6H stiteam la bar si era prea mult zgomot. — Bine, dar i-ai spus — i-ai spus ce-a fn~ cercat si faci cu seaunul bunicii? — Nu, mami, N-am prea intrat in detal © s& mai am probabil ocazia si discut cu el, Sti toati ziva la bar, ‘te fntreb pentru ultima dati, te bine ? spuse fata. Pentru a nowizecea svi acasi ? spunea ascari c-ar fi mai mult si-ti pliteasci toate cheltuiclile, i duce undeva singuri si reflec in linigte ce hotirtre si iei. Ai putea azieri minunati, De fapt, amindoi 4— Nu, mulyumese, spuse fata sisi coborf piciorul, Mami, convorbirea asta are si va coste 0 ave. — Si cind mi gindese cum Lai asteptat tu pe baiatul Asta tot timpul cit a durat razboiul — vreau si zic cind stai si te gindesti la toate acele sovii prostuye care. — Mama, zise fata, ar mai bine si ter- minim, Seymour ar putea sosi in orice clip’. — Dar unde-i acum ? — Pe plaji, — Pe plajt? Singur? $i se poarti ca Jumea ? — Mami, spuse fata, vorbesti despre el de parci ar fi nebun de legat. — N-am spus asta, Muriel, — Nu, dar parck ai spune-o. In fond, tor ce face el ¢ si stea culeat pe plaji. Nici micar mu-si scoate halatul, — Nuvsi scoate halatul ? De ce ? — Habar n-am, Poate pentru eX nu e tex bronzat. — Dumnezeule, dar are nevoie de soare, Nucl poti convinge ? Stii_cum © Seymour, spuse fata si-si tne crucisi din now picioarele. Zice ei nu vrea st se zgliasci tori neghiobii la tatuajul i, ia Pcut ve — Dar n-are nici un tatuaj, vunul la armati? Nu, mami. Nu, draga mea, spuse fata gi se ridick "in picioare. Asculti, poate te ch fine — Muriel, fi — Da, mani greutatea pe piciorul drept. atenti putin — Cheami-mi la telefon imediat ce face, sau spune ceva bizar — fntelegi ce vreau st zit, Meauzi ? ‘i — Mam&, dar nu mi-e frick de el. 16 , spuse fata, Hsindusi toatl — Muriel, vreau si-mi_promigi — Bine, “ti promit. La revedere, mam’, fata, Sarutari_tati Si puse receptorul in furci, — Zi, mir, glas, spuse Sybil Carpenter care stitea Ta hotel cu mama ei. Mami, zi, mdr, glas. — Ingeras, ispraveste cu asta, O innebuneyt pur si simplu pe mama, Si, te rog, stai linigtivi, L Doamna Carpenter punea ulei de bronzat pe { — umerii_ lui Sybil, intinzindu-l pe omoplatii et delicati ca niste aripioare. Sybil stitea cu fata spre ocean, intt-o pozitie nesiguri, pe o uriayt minge de baie umflati, Avea pe ea un costum de baie de un galben intens din doud buckti, din care una nu avea si-i foloscasck decit este nou, zece an = Cind colo, nu era decit o simpli batist de mitase — se vedea clar de-aproape, po- vestea femeia care sedea intr-un sezlong. aldturi de doamna Carpenter. Ag fi curioast a stit cum o innodase, Arita minunat. — Pare drigut, incuviings doamna Carpen- ter. Sybil, stai cuminte, puigor, — Mami, 2i, mar, glas, reper Syb Doamna Carpenter oft. = Bine, bine, spuse ea si inyurub% Ja lo eapacul sticlijei cu ulei. Acum fugi si te joach, eras, Mama se duce si bea un pahar de wtini cu doamna Hubbel. O siti aduc sling, Tnediat ce se simi liberi, Sybil cobort in spre pariea unde plaja era mai netedi si drepti spre pavilionul pescarilor. Opr doar ca si-yi scufunde piciorul intr-un dirimac de api, iesi curind din zona pentru oaxpetii hotelului merse wren cinci suede metri si apoi, © porni la fugi in susul plajei, unde vnisipol era mai moale. Se opr brase ling’ un ar care stitea Intins. pe, spate. tint re Sits tn apis, Seymour Glass? tne treba ca. Tindrul tresiri, apucind cu mina reverele halatului stu plusat, Se risuci pe burt, lisind tin prosop Fcut sul sii cad de pe ochi, si 0 privi chioris. — A, buni, Sybil. — Nu intri fn api? — Te asteptam pe tine, Ce mai e nou? — Ce? = Cei nou? Ce sa mai inttmplat? — Titicu vine mfine cu ,navionul*, spuse Sybil lovind nisipul cu piciorul. Fae — Nu tn ochii mei, puigor, spuse tndrul prinzind-o de glezni. Era si timpul oi vink Titicul viv. 1 astept de ceasuri intregi. De ceasuri intregi. — Unde doamna? tntrebi Sybil. = Doamna? Tindrul thi scuturi cheva fire de nisip din pirul rar. Grea de spus, Sybil. Poate fi intr-o mie de locuri. La coafor. Vop- sindw-si pirul de culoarea vizonului. Sau_fn camera ci, Ficind pipusi pentru copii saraci Stind fntins pe burta, el, fyi strinse pumnii, fi ayezd unul peste altul sisi sprijini, birbia pe ei. _— fntreabi-mi altceva, Sybil. E tare frumos costumul tiu de baie, Daci-mi place ceva cu de baie albastru. Sybil se uit nedumeritS la el, apoi la bute adeviirat, atunci ¢ un costum tica ei ieyitd in afard. Dar astai galben, galben. 5 : —Adevirat? Apropie-te putin. spuse ¢a. 18 Astad Sybil, facu_un_pas fnainte. — Ai perfect dreptate, Ce prost sint. — Intri fn apa ? fl tntreba Sybil. — Se prea poate. Tocmai la asta m¥ gin- deam, spre marea ta bucurie, Sybil didu un ghiont plutei de cauciue pe care tinirul o folosea uncori drept perni, — Trebuie umflatz, spuse a, — Ai dreptate. Mai mult chiar decte ag fi eu gata si admit. 13i lui pumnii de sub barbie, sprijinind-o direct pe nisip, Sybil, spuse el, ariti minunat, M3 bucur cd te vid. Poveste- steal ceva despre tine gi fntinse brajele inainte si o apuck de amfndout gleznele, ees — Eu m-am niscut fn zodia capricornului, spuse el, dar tu? — Sharon Lipschutz zice eX ai Wsat-o si sadi Ifng¥ tine pe scaunul de Ja pian. — ‘Tica spus Sharon Lipschutz asta? Sybil didu energic din cap. El fi Hist glez rele si, trigindu-si mfinile, isi culed obrazul pe braul drepr. — Ei bine, stii cum se-nttmpli. Eu sedeam acolo ji cintam si nu te vedeam nictieri. Atunc} @ yenit Sharon Lipschutz si s-a_ayezat_ ling mine, Doar nu era si-i dau un brinci, nu-i asa? — Ba da. — Ah, nu. Nu puteam face asa ceva, Siti ce-am Ficut. Mi-am imaginat ci esti tu. Sybil se apleci brusc si incepu sf sape fn Hai si_mergem in api, spuse fetita. Bine, rispunse tinkrul,” Si sperim cam C. Data viitoare si-i dai un brinci, spuse 19—_— — Cui sii dau un brine ? = Tai Sharon Lipschurz. TUN gharon Lipschurz, ficu tingrul. Cum revine mereu numele Asta... amestecind amintiri TMforinte, Se. ridicd bruse in picioare, Privi Si Gul si zise : Sybil, si-ti spun ce-o si facem. © qk incercam si prindem un peyte-banank. — Un ce? = Un pesterbanan’, spuse el sisi desficu cordon halatului, Apoi fyi scoase, halaval- CImeri fi erau albi_si ingusti, iar chiloyii de bale de un aibastru intens. tsi impituri halatul, pare Gotti in Tungime, apoi in 1stime, Desideu Meurms prosopul pe cared yinuse pe ochi sh Peanzindul. pe nisip, sez’ halatul, pe el. Se aplect si, tidicind salteava, pneumatics, © po: sew sub brajul drept. Apoi prinse mina fetitet cucealalt. mind. Impreuni 0 pornirX fncet spre ocean. amin inchipui cX ai vizut o multime de pesi-banan’ in viata ta, spuse tinirul. Sybil scuturd din cap. — N-ai vazut? Dar cniesti? Nu sti, rispunse Sybil. = Cum nu sti? Trebuie Lipschutz. lie unde locuieste sim are ined ant si jumiitate. Pit Selopri sisi smuci_ mina dintr-a ha Calese din nisip 0 scoici dintre cele mai obis: ite of se witi 1a ea cu un interes exagerat, O arunci apoi jes. snc Whirly Wood, Connecticut, spuse ca poi din now cu burta scoasi inainte wn Whirly Wood, Connecticut, repetd vind fal, Asta mu vine undeva pe lingk Whirly Wood, Connecticut ? Sybil se uit la el. spune-mi, unde lo- Sharon decit 20 ~ Pai acolo locuiesc, spuse ea pierzindu-si { sibdarea, In Whirly Woods Connecticut, © lok > + Te Fug itiva asi inainta Tub apo prinzin- Piciorul sting cu mina stingi, fcu citeva siritur, — N-ai idee limpee u oN ce limpede e acum totul, spuse Sybil isi list piciorul jos si intreba : — Ai citit .Micul_ negra: Sambo" ? = Eecor ci ma intrebi acest lucru, spuse el. Pentru ci tocmai aseari Lam terminat de citit, Se aplecd pur i a tel, Ce chit Se aplek povin Iu mina fetitei. Ce — Tigrii aceia au fugit in j i = au fugit in jurul copacului ? aranaPss i a¥eam rein ch 0 ase mal ypreasca ae In viata mea n-am vazut ia un oc, Dar er ase, spuse ea — Numai sase? spuse tina t i nn sase ? spuse tindrul, Asta numesti Ee hu place ceara? — Ce si-mi placi — ree ; = Poarte m ult, Si pie ? ~ Sybil fncuviingé din cap. = WG plac iisinl — Mislinele — da, Mislinele si ‘ BS aide fk ee slinele si ceara. Nu = Iyi place Sharon Lipschutz ? intreba Sybi a Ds, da, imi place, rispunse tindrul, ce-mi place mai mult la ea e ci nu chinui iyeii din holul hotelului. De pildi buldogul la micuy al doamnei din Canada. Poate n-ai imi erezi, dar unor fete le place sil tor ga cu baqul pe bietul citelus. Sharon insi face niciodari asa ceva. Ea nu e niciodati nesuferitd. De aceea imi place asa de fnureb3 tindirul,Sybil fl privea dicutt. = Mie fmi place si mestec luminiri, spuse ea fn cele din urma, — Cui nui place? spuse ttnirul, inerind cu picioarele in api, Aaa! E rece. Arunci sal- teatta_ pneumatic’ pe umeri. Nu, asteapta o secundi, Asteaptd pink mai ieyim tn larg. Tsi croitd drum prin api pind ce aceasta ti ajunse fetijei la briu. Atunci tinirul 0 ridici si o asezi pe saltea. — Nu-ti pui niciodark 0 caschety sau ceva pe cap? intrebé el, —Nu-mi da drumul, fi porunci Sybil. Tine-mi bine. — Domnigoard Carpenter, dar te rog! Imi cunose meseria, Mai bine uiti-te tn api, poate veri vreun peste-banan’. Azi e o zi desitvirsitt pentru pestii-banand, — Nu vid nici unul, spuse $ —E explicabil. Aw niste obiceiuri foarte ciudate, Continuk sf fmpingi salteaua in larg. ‘Apa fnc& nu-i ajungea pind la piept. Au 0 soarti foarte tragic’, spuse el. Sti ce fac, Sybil ? Fetiga latin din cap. — Ei bine, inoati fntr-o gaurd pling cu banane. La inceput, cind intra, par niste pesti obignuiti, Dar 0 dati ajunsi acolo, se indoapt ca nigte porci, Si veri, am cunoscut cindva iste pesti care au fnotat fnuntru si au mtncat — nici mai mult, nici mai puyin de gaptezeci si opt de banane. Mai ficu un pas fnainte cu salteaua pneuma- ticd si cu pasagera sa. — Binelnyeles ci dup% asta se umfli atit de tare, inclt au mai pot iesi afar. Nu mai incap pe ui. 2B Si nu mergem prea departe, spuse Sybil ce semtimpla ew Ge atunch? PU Sil Ce se Bo = Cb: pest — Vrei si spui — dupi ce minincd upi ce minine’ attee banane 1 mai re Panane cl nu mai pot isi din gaura cu — Da, incuviingi Sybil. — Ei bine, Sybil, imi pare riu ck trebuie Sti spun. Mor. = De ce? intrebi Sybil — Pai, pentru eX se imbolnives bananclor. Eo boali groamnicis “* "" — Vite, vine un val, spuse = 0 sil ignorim, O sil, Ingrijoracy, ag O sit uatim lise Prt, spus Ci dai snobs Arued gh nele fetitei si le tmpinse in jos si inainte, Sel teaua pneumaticd alunecd peste culmea valule: Apa udi pirul’ bilai al Tui Sybil care dey Scoase un fipit de plicere, agg’ PING event la povita dinainte, ea lu la o parte itt umeda si tedid pe Pate o,FOH ned need de = Chiar acum am vieue unul, = Ce anume, puigor > = Un peste-banani = Dumnezeule, nu mai spune ! exclama tte l. Si avea banane in ‘gurd ? Das spuse Sybil, ae ul apuci deodati unul din picioruyele Pegs en ta in ir ii siruti podul talpei. Hei! ficu ca risucindu-se, Ici tw! Ne intoarcem acum. A fost Nuttea cine i AruneX 0 privire 9 " . ; io privire spre tinira femeie care — Imi pare riu, spuse el, si impinse pluta dormea jntinsa pe unul din cele douk € spre pirm pink ce Sybil puru sf se dea jos de Rea Se indrepti apoi spre un pameaeat pe ea, Mai departe 0 tirt singur. I deschise si scoase de sub un maldr de chilot, 1 —'La revedere, spuse Sybil si alergi fark i tricouri_un revolver de calibru 7,65. Trase afari magazia de sagazia de cartuse, 0 cerceti si apoio urmi de regret inspre hotel. oan ‘ Digi Ia loc. Ridici piediea pistolului. Se duse ‘deal thi puse halatal, swinse bine reverele _@PO! i se a5er4 pe patul eocupat, privi_ spr {gsi ule prosopul fn, buzunar, Ridick salteaun | G5, Tui, potrivi pistolul gigi desearcd un glonte {kdl ipicioasd gr incomod! si si-o virt sub | #2 Umpla dreaped 8 brat, Porni apoi singur prin nisipul moale si |. Hirbinte spre hotel | La subsolul pus de directia hotelului 1a dis- poritia celor care ficeau baie, 0 femeie cu histe alifie de zinc pe nas urck o datk cu el fn ascensor. NVid cX vi uitati la picioarele mele, ti 1 spuse el cind liftul se puse in migcare. — Poftim ? ficu femeia. ic, vid ci Va uitaqi la picioarele mele. sind. Intimplitor mi vitam_ la podea, spuse femeia si se intoarse cu fata | spre us. | —"Dack va intereseazi _picioarele mele, neaveti dectt simi sponefi. Dar, la dracu, mu vi uitagi pe furis. Gee PIEe 1 HOB ale, spuse femeia repede liftierel. | Usile cabinet se deschiserd, gi ea iesi fark arunce © privire fnapoi. — Am dou picioare perfect normale, spuse tindrul, si nu vdd nici cel mai mic motiv ca lumea sf se zgtiascd Ia ele, Opreste la cinci, te rog. Si {si scoase cheia camerei din buzunartl halatului. Coborf Ja etajul cinci, strabitu holul si des chise usa camerei 507.” In camer plutea un miros de geamantane noi din piele de vigel de off, :