Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Basarabi - Istoria Dobrogei
Basarabi - Istoria Dobrogei
Basarabi - Istoria Dobrogei
Cand te duci la mare, ultima localitate inaintea intrarii in Constanta se numeste Valu
lui Traian. Este numele popular dat unui val de pamant ce traverseaza Dobrogea de la
Dunare la mare. In zona intrarii in Constanta valul este foarte vizibil pe stanga, fiind
taiat de sosea exact in dreptul salupei "parcate" pe dreapta. Care-i treaba cu acest val?
Nu este din vremea lui Traian, nici macar roman nu este. A fost construit in veacul al
10-lea, pe vremea cand Dobrogea (numita Paradunavon in epoca) redevenise
provincie (thema) bizantina. Au existat 3 valuri construite in zona cea mai ingusta
dintre Dunare si mare (intre Axiopolis-Cernavoda si Constanteia-Constanta). Valurile
urmau valea Carasu (apa mare in turca) vale pe care astazi se afla Canalul Dunare-
Marea Neagra si care in trecutul istoric era chiar navigabila, de la Dunare si cel putin
pana in zona Megidia de azi. Cel din urma fiind cunoscut de istorici ca valul mare de
piatra. Scopul lui? A mai stopa invaziile de prada a razboinicilor din nord si est si de a
functiona ca granita fortificata in stilul limes-urilor romane.
Reconstituiri al
valurilor dobrogene. De-a lungului Valului de Piatra (jos-stanga si dreapta) se aflau
cateva castre de pamant si lemn, foarte putin cercetate, unde locuiau taranii-
graniceri
(reconstituire facuta pe baza discutiilor cu arheologul Petre Diaconu)
Pentru construirea valului cu zid de piatra s-au deschis mai multe cariere de-a lungul
vaii Carasu. Pe teritoriul actualei localitati Basarabi-Murfatlar nu s-a gasit calcar
exploatabil. In schimb dealurile din zona erau de creta naturala, fragila dar usor de
exploatat. Blocurile de creta puteau fi usor taiate cu joagare si tarnacoape.
Astfel in dealul de creta cel mai apropiat de val s-a deschis o cariera, candva in
ultimul sfert al veacului al 10-lea.
Reconstituire (mai
veche) a carierei de la Basarabi-Murfatlar
Bazin de exploatare
(dr) si blocuri de creta ramase nedesprinse din masiv
Reconstituire a carierei
de la Basarabi-Murfatlar cu localizarea ansamblurilor rupestre
Imagini exterioare ale carierei
CARIERA SI MANASTIRE
Fiind un monument atat de special si unic in peisajul din tara noastra, ansamblul
rupestru a trezit interesul multor specialisti care au formulat diverse ipoteze,
prezentate succint aici de Vladimir Agrigoroaei.
Chiar daca nu de la inceputul deschiderii exploatarii, insa putin dupa aceea, se pare ca
se aduna la Basarabi un grup de calugari care par sa lucreze impreuna cu localnicii la
extragerea cretei. Calugarii par a fi veniti din teritoriul ocupat azi de Bulgaria sau sunt
influentati de crestinismul de acolo. Variantele despre cum a ajuns cariera de creta sa
devina manastire asemenea cu cele din Cappadocia sunt multe. E greu de spus cu
certitudine.
Graffiti-urile sunt foarte numeroase, cele mai multe fiind legate de cultul crestin.
Nenumarate cruci de diverse forme si marimi, inscriptii in slavona veche, imagini
umane si animaliere cu incarcatura de asemenea religioasa: porumbei, sfinti, scene
liturgice, foarte naiv reprezentate, istoricii chinuindu-se deseori sa identifice scenele.
Bisericuta B2 aflata pe
acoperisul actual al "masivului Peninsula". Aceasta bisericuta s-a prabusit candva.
Astazi nu se mai pastreaza decat podeaua si 1 m de elevatie.
Interiorul bisericutei
B4, cea mai mare si cu arhitectura cea mai complexa din ansamblu
Paraclisul (camera
laterala) a bisericii B3. In podea se afla sapata o comunicare cu biserica B4. In
aceste spatii se afla sapate si morminte.
In plus apar foarte multe incizii ce par a nu avea legatura cu crestinismul. Nenumarati
cai in galop, cerbi, dragoni impletiti, pasari, rar calareti, motivul tintarului sau al
labirintului. De asemenea s-au descoperit mai multe inscriptii cu litere runice. Desi nu
au fost traduse decat partial de un savant bulgar ce le atribuie proto-bulgarilor
(asiatici), inscriptiile runice au pus mari probleme istoricilor. Trebuie spus ca alfabete
runice au fost mai multe in acea perioada. In afara runelor scandinave, cele mai
cunoscute si folosite pana in evul mediu, in spatiul caucazian si al Asiei Centrale au
mai existat diverse alfabete runice folosite de goti, bulgari, pecenegi, varegi-rusi,
maghiari.
Grafitti de cai
Inscriptie cu caractere
runice asiatice, inscriptie slavona, stea, dragoni spiralati
Cruce, pasare si
inscriptie cu rune asiatice
Cai si "tintar" pe
peretii bisericutei B2
Cal si calaret pe fatada
exterioara a "masivului Peninsula"
Inca de la inceput arheologul si istoricul Ion Barnea a atribuit multe din aceste grafiiti-
uri unor grupuri de vikingi ce calatoreau de la sau catre Constantinopol, conform ideii
ca aici ar fi trecut faimosul drum de la "varegi la greci". El a adus ca argument, printre
altele, si un cunoscut desen reprezentand o corabie ca fiind un drakar scandinav.
Citind acum cativa ani istoria campaniei la Dunare a cneazului Sviatoslav al Kievului,
m-am gandit ca acestia ar fi putut trece si pe la Basarabi. In urma cu 2 ani am citit cu
surprindere si placere ca prietenul si istoricul Vladimir Agrigoroaei a avut aceeasi
idee, insa motivata de o interesanta descoperire. Sa va spun despre ce e vorba.
Se stie ca organizarea primelor state rusesti (Novgorod, Kiev) se leaga tot de numele
unor scandinavi. Legendarul intemeietor al primei dinastii rusesti de origine varega
(suedeza) este Rurik. De asemenea intreaga aristocratie rusa din secolele 9-11 era de
origine varega (vareg - este numele cu care erau numite de catre greci, neamurile
germanice scandinave - mai cunoscuti ca vikingi).
Statuia lui Rurik de la Novgorod
Sviatoslav, cneazul Kievului era fiul lui Igor si nepotul lui Rurik. Prin 967 imparatul
de la Constantinopol, Nikephor Phokas, aflat in razboi cu bulgarii, trimite o solie lui
Sviatoslav in care il roaga sa il ajute, atacandu-i pe bulgari dinspre nord. Plata fiind pe
masura.
Sviatoslav se pregateste de campanie, adunand o armata de 60 000 de oameni. Rusii
erau pedestii in timp ce cavaleria era formata din pecenegi. Sviatoslav ii infrange pe
bulgarii lui Boris al II-lea si ocupa tot nordul Bulgariei. Bulgarii sunt infranti.
Reconstituri ale
razboinicilor rusi din sec. al 10-lea (stg.). Sviatoslav asa cum e descris in cronici,
alaturi de o capetenie pecenega si un comandant al unei druzjine (corp rus de oaste)
in dreapta. (click sa maresti!) Dupa "Armies of Medieval Russia 750-1250 "- Osprey
Publishing
Chemat in mare graba de mama sa Olga inapoi acasa, deoarece orasul era amenintat
de pecenegi, Sviatoslav paraseste rapid Bugaria intorcandu-se la Kiev. Dupa ce ii
invinge pe pecenegi (alte triburi decat cele ce ii erau aliate), Sviatoslav isi anunta
dorinta de a se intoarce in Bulgaria unde vrea sa isi intemeieze o noua tara (in pofida
rugamintilor mamei sale de a se potoli si de a nu pleca), considerand ca acolo exista
un mai mare potential de dezvoltare. Cronica lui Nestor spune: "Sviatoslav zise
mamei sale si boierilor: Nu-mi place sa traiesc în Kiev, as vrea sa stau la Dunare, în
Pereiaslavet, acolo este centrul tarii mele. Acolo se aduna toate bogatiile: din Grecia
aur, pavoloci, vin si diferite fructe; din Boemia si Ungaria argint si cai; din Rusia,
blanuri si ceara si miere si sclavi" Zis si facut. Cneazul Kievului se intoarce in
Dobrogea unde cucereste cetatea Pereiaslavet, apoi in Bulgaria unde incepe un nou
razboi de cucerire, devenind din fost aliat, dusman al Bizantului.
Pe drumul de intoarcere armata lui Sviatoslav, ramasa extrem de mica dupa campania
din Balcani, este atacata de pecenegii hanului Kurya. Cneazul este ucis iar
invingatorul isi va face o cupa de baut din craniul acestuia.
Cetatea unde isi dorea Sviatoslav sa intemeieze o noua capitala a fost identificat de
arheologi in satul Nufaru de pe bratul Sf. Gheorghe al Dunarii. In plus acolo au fost
dezgropate ruine ale unor case de lemn foarte asemanatoare cu cele descoperite la
Kiev. Alaturi de cetatea de pe insula Pacuiul lui Soare, cetatea de la Nufaru (numit in
Evul Mediu - Perislava), identificata cu vechiul Pereiaslavet, sunt singurele cetati
bizantine construite de la zero de pe teritoriul dobrogean.
Ce vreau sa zic cu acestea? Ca prezenta armatelor rusesti (si ale aliatilor sai) in
Dobrogea sunt o realitate dovedita si arheologic, nu numai atestata documentar. De ce
nu ar fi trecut acestia si pe la complexul monastic de la Basarabi-Murfatlar? In fond
acest loc se afla exact pe drumul de la Durostolon-Silistra catre Constanta sau catre
Pereiaslavet.
Ruine ale unor case de
lemn descoperite in cetatea bizantina de la Nufaru, jud. Tulcea, asemanatoare cu
locuintele kievene.
Reconstituire a unui
oras rusesc in veacul al 10-lea (dupa National Geographic -martie 1985)
Exista teorii care spun ca valul de piatra dobrogean ar fi fost construit tocmai ca
urmare a campaniei lui Sviatoslav, in vremea imparatului Ioan Tzimiskes sau al lui
Vasile al II-lea. In acest caz cariera si grupul de monahi de la Basarabi ar fi existat
post Sviatoslav. Sau Valul de piatra ar fi fost orientat CATRE bulgari (si nu spre
nord) pentru a proteja gurile Dunarii de bulgari. E foarte complicat de descalcit ce a
fost... Dar e cu atat mai fascinant!
TAMGHAUA LUI SVIATOSLAV LA BASARABI-MURFATLAR?
In prezent ansamblul rupestru se afla intr- stare grava de deterioarea. Desi e unul din
cele mai valoroase monumente din Romania si chiar din Europa, fiind reztatul
confluentei a mai multor civilizatii si culturi (bizantini, bulgari, rusi-varegi)
responsabilii din Ministerul (In) Culturii nu investesc nimic in restaurare. Muzeul din
Constanta pare sa nu se implice destul prin presiuni mai insistente asupra
Ministerului. In ultimii ani, desi situl e pazit de o familie ce-si are gospodaria chiar
alaturi, toti derbedeii din Basarabi puteau sa intre in vechea cariera prin niste sparturi
din spatele zidului de incinta , distrugand vechi graffiti-uri. Am vazut inscriptii
distruse cu totala reavointa.
De abia anul trecut a fost inlocuit vechiul sopron de lemn ce avea aproape 40 de ani.
Si asta datorita nenumaratelor insistente ale profesorului Opreanu de la Bucuresti.
Aceasta a facut la un moment dat si demersuri a pune cariera de la Basarabi sub
protectia UNESCO. A fost refuzat de UNESCO pe ideea ca situl nu este suficient
ingrijit, pentru a fii acceptat in Patrimoniu Mondial trebuind sa fie conservat si
protejat deja intr-o minima masura.
Deteriorarea rapida a cretei ar
cere masuri urgente de restaurare si conservare chimica. Altfel in cativa ani zeci de
graffiti-uri vor dispare!!
Toate imaginile ale monumentului de la Basarabi au drept de autor si nu pot fi reproduse fara acordul meu
dar si al Muzeului din Constanta. Nici macar pe Net...
Oase inscriptionate descoperite langa Minsk (sec 10)