CUPRINS

Luerarea Dr. 1
1. L Identificarea rnaterialelor metallce Generalitiiti '" , ", 1.2.. Identificarpa dupa aspect, culoare $i densitate...... 1.2..1. Notiuni de bazi... . .. . .. .. . 1.2.2. Tema practiclI " 1.2.3. Utilaje §i rnateriale , 1.2 .. . Modul de Iucru 4 , 1.2.5. Rezultate experimentale " "...................... , " . .. ". 9 9

' ".

9 9 II 11
11 12

. 1.3. Identificarea dup·a.. cantei s 1.3.1.. Not-iuni de baza

1.3.2 ..Tema practica....

"..................
,.....................
, ' .,. '" , '" " . .. . ..

'"

.. .

12 12
14

1.3.3. Utilaje folosite 1..3.4..ModuI de lucru

1.4.

,................
, .. ' , .. " .

14 15
IS 16 16 17

1.35. Rezultate experimeatale .. " ' Identificarea 1lllO: materiale.dnpa simbolizare 1.4. L Notiuni de bata : "." 1.4.2. Fontele... .. . .. .

.. ..

1.4-.3. Otelurile
1.4.4. Metalele ~ialiajele neferoase...... 1.4.5. Tema practica 1.4.6. Rezultate experimentale............ Analiza metalografid...... 1.5.1. Nopuni de baza "

" ,... "

, .. " " ,.. " ..".........

19
31 36 36 36 36 "

1.5.

1.5.2. Prelcvarea

~j pregatirea

esanuoanelor metalografice

,,,
" .. ,

""..
'

,,,,......
, ,.... :.......

37
40 . 44 . 55 57 58 58 63 63 63 64 65 68 68 69 69

1..5.3. Examenul microscopic , 1.5.4. Constituenti metalograficiai metalelor ~i aliajelor 1.5.5. Constituentii aliajelor neferoase. , 1.5.6. Tema practica. " ", 1.5.7. Aparatura ~i materialele folosite "'" " 1.5.8. Modul de.lueru ..· "

1.6. Analiza spectrala

1.6.1. Notiuni de baz!

"." .." "

" " . ..

'"
. ..

"
, ,........ " ,. .. . " .

1.6.2. Spectre ~istruetnra atomilor

1.. .3. Mctode vizuale de analiza spectrala. 6 I.6A·. Metode fotografice de analiza spectrala 1.6.5. TOlna practica " L6.6~ Aparatoraexpenmeruala " 1.6.7. Madul de lucru 1.6.8. Comeutariisi concluzii.. :

,.........
".. " ,.... " " .. ".

Lucrarea or. 2
AlIali.w predzjei geomdrice 2.1. Notiuni de bazli , .. ".. ' '" ,.:

.
,...

2.1_1..Precizia dimensionalli......

:1!D
70

70

2.1.2. Precizia formei geometrice asuprafetelor.c. 2. L3. Precizia pozipei reciproce a suprafetelor 2, lA, Rugozitatea suprafetelor.

,.,," ,., .. ' ,., .. , ,., .,

..

," .. ,
,

, ,. '"
, ,

, "

,
..

75 75
78

2.2.

Instrnmente pentru detcrminarea precizie! geometrice

2.2.1. Notiuni de baza 2·.2.2. Tema practica. 2.2.3. Instrumentele de masurlHblositc 2.2.4. Modu:! de lucru .. , 2,2.5. Concluzii .. _ ,

.
.

80 80
81 81

<

.. .
, , de semij'ab,icllre , , , , ' . . .. ,. ..

96 96
97

Lucrarea nr. 3
Piese finite. Semifahricate. Compararea pl'oeetke/or 1.1. Scopullucrliri. 3.2. DefiniJii. Scheme de principlu 3.3, Utilajul folosit. , " 3,4.. ModuI de Iucru , 3.5. Rezultate experimentale ~i coneluzii. Lucrarea Dr•.4 Determintuea duritdlii materialelor 4..1. Notiuni de baza 4.2. Metode de determinare a duriUipi , , 4.2,1. Determinarea duritiltll prin metoda Brinell ,

97 97
106 106 107 113 113 114 114 119 124 127

.
.. ; , ., , .. .. .

4.2.2. Determfnarea 4.2 .. . Detenninarea 3 4.2.4. Determinarea 4.3. Analiza eu element Luerarea nr, S

durillitii prin metoda Vickers.. durilAjii prin metoda Rockwell durili1tii BrineU prin metoda Potru fiait a starii de tensiuni la determinarea duritApi ,

,.. , ,.. , ,, ,

, ,.. ,"
,

. . , , ...
,.

. " , . , .. ..
.

130 132
132

Determinareaunor proprktii{i mecanice ale materialelol' 5.1. Notiuni de baza , 5.2. fncercarea Ia traetiune 5.2.1. Schema de principiu " , 5.2.2. Epruvete folosite. MateriaJe utilizate 5.2.3. Utilajul folosit la reatizarea incercari.i la tractiune 5'.2.4. Modul. de lucru " , , 5.2.5 ..Rezultate experimentale ~i concluzii., 5.2.6. Modelarea ~isimularea mocr¢!rii la tractiune

132
132 135

..
, , . . ..

136
137

5.3..

inoercarca la eornpresiune

,
,. ,

. ..
. . .. . . _.

142 142
144 144 144

5 ... 4

5.3.1. Schema de principiu , ,., , 5.3.2. Eprnvete folosite. Materiaki folosite ., : '" 5 .. .3. Utilajul folosit. 3 '" , 5',3.4. Modul delucrn 5.3.5. Rezultateexperimentalesi concluzii 5.3,6. Medelareasi simularea procedeului ince rcarea l~·mCOVOi"repnn~oc. D···· .' a '.'". .... . etermmarea . r ezili entel. 5.4.1. Definitie. Nojiuru de baza ', 5.4.2. Schema de principiu 5.4.3. Epruvete fo 10sire , _ 5.4.4 ..Ulilajul folosir., '" 5.4.5 ..Modal de lucru 5.4.6. Rezultatele incercarii si coacluzii 5.4.7. Modelare ~i simulare

146
146

146
147 148 148 148 1.49 149 151 151 153

.. ..
,. .

., ..
.

. .
..

Lacrarca nr, 6 Determina.reQ u.nor propritdl1(i tehnologic« ale malel'ialelor.......

6.1. NOliuni de baz 'L '" . . . 6.2.. Inccrcarca de ambutisare dupa metoda Erichsen.i. 6.2.1. Defi nire, Scheme de principiu.... . .. 6.2.2. Epruvetc, materials folosite 6..2.3. Aparatura folositA 6..2.-1-. odul de iUCfU... M 6.2.5. Rczultate cxpcrimcutale ;;i concluzii 6.2.6. Modclarea ~isimularca proccsului............ . .. .... . .. .. " , '.. , _. . .. .. . .. . ,..

.. .

..

6.3.

inccrcarea 1.1inf.'i~ur.lre a sarmclor.. 6.3.1. Dcfinirc. Scheme de principiu...

6.3.2. Epruvetc, Materiale falasite...................... 6.3.3. Aparatura folositiL......................... 6.3A. Modul de lucru 6.3.5. Rczulratccxpcrimcntalc ~i conciuziL....... fm:crcarca 13 indcire altcrnanta a silnnelor...... 6.4.2. Epruvctc, matcriale folosite .. , 6A.3. Utilajul folosit..................... 6.4.4. Modul de lucru... 6.4.5. Rezultate cxpcrimentale ' 6.4.6. Modclarc ~i simulate fcnomene·.................. lnocrcarcn la aplatizara.; 6.5.1. Definite Scheme de principiu...... _..............

6.4.

6.4 .1. Scopul 1ucrarii. Schema de principi u a lncerd.rii

'" .. .

6.5.

155 155 1.55 155 155 156 157 157 158 159 159 159 159 160 161 161 161 161 162 163 164 165 166

166 ,..... ,......

.. 167

6.5.2. Epruvclc folosi.te. Materlale utilizate 6.5.3. Aparatura de 1nc:crcare

6.6. 6.5.4. Modul de: cfeetuare a in cerearii 6.5.5. Rezultatc Si concluzH... iIlccrcarca la largirc......

J 68
168 168 169

6.6.1. Definire, Scheme de principiu...

6.6.2. 6.6.3. 6.6.4. 6.6.5. 6.7. Epruvcte folosite. Materiale utilizate.v.... Aparatura detncereare ;...................... Modul de lucru........... Rczultate expcrimentale si conchraii..; j ncercarca ta lndoire altemanta a tablelor ~ibel17.ilor... . .. . .. . .. 6.7.1. Scopul lucrarii, Schema de principiu a mcercarii....

169
170 .170 170 171 171 171

... . .. .. . . .. ,.. .

6.7.2. Epruvete folosite, Materiale utilizate

6.7.3. Utilajul folosit.............................. 6.7.4. Modnl de lucru......... 6.7.5. Rezultate experimentale " incercarea la rasucirc a si'innelor '.. .. . ... 6.8.1. Definire. Scheme de pru1c1 piu :... 6.8.2. Epruvete folostte. Materiale utilizate , ".

172
172 173 174 174 174 175 175 176 177 177

6.8.

. ,............

6.8.3. Utilajul folosit la realizarea inccrclrii......................... 6.8 ..4. Rezultate experimentale $i concluzil ;
6.9.

Incercarca la indoirc...........................
6.9 .. . 3

6..9. 1. Defillilie. Schema de principiu.... .. . 6.9.2. illccrcarea la indoire simpl.a "..

. ..
, . .. . .. . ... ...

. ..
.... . .. ...

. .. .. . . . .
. .. . .. . . . . ..

lncerearea la dubHl indo ire

179
182

7.1.

7.2. 7.3. 7.4.

7.5,.

Lucrarea nr. 7 Determinare« un.orproprieta# telJn%gice de tumare ale memlelor II tiiajelor . Scopul lucrarii. "" ' " .. Terminologie speciflca, , , .. , , ". Utiliajul folosit Modul de Iucru , , , .. ,' , .. ""." " ' .. 7.4.1. Determinarea fluiditli.tii metalelorsi aliajelor tarnate in piese. '" "."., .. , .. 7.4.2. Detcrminarea volumului retasurii., , , .. , , ,." ' , .. , 7,4.3. Determinarea contractiei linfare in stare solid~, .. , '. 7.4.4. Modelarea ~i simularea procesului de tumare., ,." ..". '.',., ,. ' . Rezultate experimentale '.." , ., .. , " ,.,. ,
'O' ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••• ,',., •• , •••••• ".,",.,' ., ••

184

184 184 187 188

188

189 191 193 193

194

Luerarea nr. 8
Ohfittere(l piesetor setnlfabricat pritt tarnare , , , .. , 8.1. Scopul lucrsrii 8.2. Procedee tehnologiee de rumare. Scheme de principia , ,.
,'O

'

,." .. ,. ..
, ••• ,•••••

•••••••••••••••

194 194

8.2,.1. Turnarea 1n forme temporare din amestec de formate obisnuit,

8.3, 8.4. 82.2. Turnarea in forme coji cu modele u§or fuzibile , , ,, 8.2.3. Tumarea in forme permanente (coehile) flr6 supraptesiune UtilajuI folosit , , , , ,

..
..

194

".
.

Modnl de lueru

. 8.4 ..1. Tehnologia de tumare in forme remporare din amestec de formere obisnuit..
, , .

" .. "

".."

, .. ,

"

8.S. 9.1.

8.4.2. Tehnologia de turnare iii forme coji ell:modele usor fuzibile 8.4.3. Tehnologia de turnare in forme permanente f"i1rl'i suprapresiune Rezultateexperimentale §i concluzii ., ,"

.
,.

197 198 199 199 199 202 204 205

2,06

Lucrarea ar. 9
Determinarea UltOT pfoprietli(i de plusticitate ale materialelot" ". Legile de bam ale pretucrarii prin deform are plastica ,. , ," .. 9.1.1. Scopul lucrarii ".. ".. " ,.. , ""." , ."., . 9.1.2. Definitii " , " ".. 9.1.3.. Utilajul folosit: , , .. ".. , " . 9.1.4. Modul de lucru , ,., " "". ''' ',.'" Procedee de prelucrare a table lor 9'.2.1. Scopul lucrl'i:rii.,,, , , ".. ""., 9.2.2. Procedee de prelucrare a tablelor prin taiere .. 9.2.3. Procedee de prelucrare a tablelor prin deform are plastidi . 9.'2.. . Utilajul folosit 4 " , . 9.2.5, Modul de lUClU , , ,. , , .. Lucrarea nr. 10 UJih111J $i tehnologi« sudiirtl manu ale cu .ar«:electric, CII eke1rozi tnvelifi. ... .. Scopul lucrarii, ".. Schema de principia a procedeului.. Urilajul folosit........ 10.3. l.Sursa de: curent, , , , .. , ,.. . . ... . . . .. . . .. . .. .. . . . . . 10.3.2, Alte elemente folosite la sudarea manuala eu arc electric ,........... 10.3.3. Modul de lucru , '''".......... 10.3.4. Alegerea utilajului pentru sudare "... 10.3,5. Sia bilirea regirnului de sudare, . .. . .. . . . . . .. .. . . . . . . . . .. . . . . . 10.3.6. Stabilirearegimului termic , ,," 10.3.7. Controlul cusarurilor sudate , , ," , , ,................. 10.3 ..8, Stabilirea tratamentului termic "...............
'O ••••••••• " , ••••••• " •••••••••••••••••••••• , ••••••••• , ...

206 206

206 213 214

217 217

9.2.

218
221 222 224 227 227 227 228
228

10.1. 10.2. 10.3"

236 238 253 253 257 258 260

lOA. Modul de lueru 10.:5, Rezultate experimentale $i concluzii Luerarea nr.ll

UtJlajlll

,
etl arc electrlc sub sind de flux . .. .

, :...
.

261 262
263

# telmologia

sndiJriiau.tomate

11. 1. Scopu llucrarii

11.2. Definite. Scheme de principiu 11.3. Utilajul folosit. . . .. .. . 11.3. L Sursa de cnrent de sudare "

"...... .. . ..

.. . . . .. .

,... . .. . .. . . .. . .. . .. . .. . . . . . .. ,.. . . . .. . . . . .. . . . .. .. ....

263 263
264 265

11.3.2. Traetorul de sudare ADS 1000-2.................................. 11.3.3. Schema electric! a autorn atu lui. 11.3.4.Cofretul instalaliei de distributie ~i aeponate................. 11.3.5. Pomirea ~i functioaarea instalatiei ADS 1000-2.................. 11.4.. Modul de lucru.
1104.1. Analiza materialului de bazlL.............................

'

11.4.2. Analiza materialului deadaos....... 11.4.3. Analiza rnaterialelor de protectie a arculuielectric

1104.4. Stabilirea regimului desudare 11.4.5. Stabilirea tratamentelor termice 11.4.6. Controlul cusaturilor sudate 11.5. Modui de lucru.......................................................................................

'"
" ,.: , .. . " .. "'"
,. • ••••• ••••

266 270 . 272 272 274 275 275 276

277 283 283 283 284 285

11.6. Rezultate experimentalesiconcluzii Lucrarea m.ll

Utiiaju! # telmoiogla 12.1. Scopullucrarii. 12.2. Definite. Scheme de 12...3. Utilaje folosite.... 12.3.1. Bchipamente 12.3.2. Echipamente

1 •.••••••••••••••••••••••••••••

sudlirii eu arc electric fn mediu de gaze protectoare.......... , ~........ principia , ...... pentru sudarea WlG............. pentrusudarea MIG~MAG

285 285
290 290

,... .. . . . ..
f. •••.•

12.4.. Modul de lucru , ,.......................... 12.4.1 . Analiza materialului de baza (m. b.) 12.4.2. Pregarirea pieselorin vederea sudarii 12.4 .. . Alegerea materialului de adaos {m.a.).......... 3
12.4.4. Alegerea gazului de protectie

'" . . . . ..
,.....

12.4.5. Stabilirea parametrilor regimului de sudare "..................... 12.4.6. Controlul final. , " 12.4.7. Stabilirea tratamentelor tennice post sudare..... 12.5. Rezuitate experimentale _ : ,......... . . . . . . 12.6. Modelareasi simularea prccesulul de suuare....................
12.7. Concluzii. : leim%gill. , ",......

Lucrarea 01'.13
Utilajulfi

292 298 298 298 302 304 307 311 312 312 31:5 315
31_.6

slIlli'irii electricep,.JIt p,.esiune prln

rezlstenld fn.puncte.. ..

13.1. 13.2. 13.3. 13.4.

Scopul lucrarii. ". Definitii. Scheme de principlu : " , . , '" Utilaje si dispozitive folosite la sudarea prin rezistenj1i in puncte , .. ' .•.... ·Tehn~logiasudarii prin preslune prio rezistent'A in p~ncte a diferitelor mat~riale metalice , ,' ,....................•.... , , .•.. , , ,.' , ,. 13.4.1. Prega.tirea. pieselor in vederea sudarll.. ,.. ,.•..... " ..•...... ,' ..,. , ,.,...... 13.4:2.Cootrolui initial al pieselor de sudat, , ;.•....•. , ,...... 13.4 .. . Stabilirea parametrUor regirnului de sudare.. .•..• ,. ,... •..................... 3 13.4.4. Alegerea utilaJuluipentru sudare.............................................

.316 316 318 321 322 3.22. 322 333

13.4.5. Executia sudarii propriu- zise 13.4.6. Controlul final al tmbinAOi.

, '"

,.,.,.,.. .

333
333

13.5. Modul de Iucru

13.6. Concluzii, ,, 6Wl , .. ,

,.,
,

..
.

334
336

Luerarea nr. 14 Utilajul # tehnologla $udllrli manuale cu jlacllrl1 de gau

, •.... , ••,

..

338
338

14.1. Scopul lucrarii. . 14.2. Definitii, Scheme de principiu , , .. 14.3. Utilajul folosit. , , .. , . 14.3.1. Generatorul de acetilena , , . 14.3.2. Supapa h idrau ticA de siguranu , ,.. ," "., " .. ,';. 14.3.3. Butelia de acetilena ~i oxigen , .. 14.3.4. Reductoarele de presiune pentru oxigen $i acetilena .......• , , . 14.3,5, Trusa pentru sudare ~itaiere oxiacetilenica .. , .. ,."., .. ,., .. , .. 14.3,6. Tuburile de cauciuc pentru conducerea gazelor ~iaccesorii " .. " ,,,,,, . 14.4. Modul de Iucru ,.", , , "" , , .. ', .. , .. ,., " , "", 14.4. J. Tehnologia sudarii manuale prin topire cu flacru-Ade gaze .. 14.4.2. Tehnologia de sudare a unor metale ~ialiaje foarte des utilizate., . 14.5. Rezu Itate experimentale si concluzii, , , , ,, , ,.,.

338
340

341 342
342

344
346 348

348 348
354

358 362
362

Lucrarea nr. 15
Utilajul 15.1. 15,2. 15.3. 15.4. 15.5. 15,6.

# tehnologia

Scopul lucrarii, Definitii.

taierii cu flacdrd de gaz a materialelor meta/ice."",."., ", , , ,

. "

,., ,." ,.,

, .. "",

,
,., .. ,.,

Utilaje folosite la taierea cu flacll.ra de gaze Modul de lucru , , .. " ".,."" .. ,.,., ., Operatiile necesare realizarii unei taieri, , .. ,.". ,.. ,., Rezultate experimentale .. , ,

, .. , , ,., .. , .. ,., ,.,

,., , .. , , ., " ,

,. ,."."
,.

362
363

.. , .. ,.,
,., ..

370 370 372 373 373

373 373

Lucrarea nr.16
,.".", , ," 16. L Scopu I 1ucrarii. 16.1. Definitii. Scheme de principiu, .. , "., 16.2, I, Lipirea eu adezivi ,. 16.2.2. Lipirea ell material de adaos metalic 16.2.3, Lipirea eu ciocanul de lipit.. 16.2.4. Lipirea ell flacltr! .. , , , .. " 16,2,5. Lipirea cu pistolul de lipit..., .•........•... 16.2,6. Lipirea in cuptor.i.c.. ,., ,.,."" 16.2.7. Rezultate experimentale ~i concluzii. Lipirea materialelor "

"
,., .. , , "., .. , , ",., ., . .,., "., .. , "."

" .,
, ,

.
. . , .. . ,..

379
387

,., .. ,

, ,

., .. ,.,.
".,., .. ,.,

387 388
388

,.,., .. ,.,

Luerarea nr. 17

. ..
, , .. ".

389
390 390 390

Recondluonarea pieselo», "."",."., , 17.1. Notiuui de baza , .. " , .. ,.,.,,, ,, , ,.,., ,., , 17.2. Definitii, Scheme de principiu ,., .. , , , .. ", 17.2.1. Incarcarea prin sudare manual! cu arc electric" , 17.2.2. incarcarea prin metalizare " " , .. 17,3. Utilajul folosit. .,." .. "." .. " " " 17.4. Modul de lucru , ,., ,.,."" , , ," , ., 17.5. Rezultate experimentale ~iconcluzii.. .. , .. " .. , , " , .. , ,." ,

,., ,.,

,,. .

390
394 398

" .. , , ... , ,, .. , .. , ,., , . .

Lucrarea nr.18
incerctiri de deJectoscople 18.1. GeneralitAti..,."., nedistructivti .. , .. ., " , , , .. "" , ',

398 399 400 400

18.2.2. Definilil. Scheme de principiu" .. ' , 18.2.3, Utilaje felesite " ,.. ' , 18.2.4. Modul de lUCIU , " .. , 18.2.S. Rezultate experintentale $i concluzii 18.3. Defectoscopie cupulberi magnetice '" 18.3. L Scopullucrnrii, ,.'. '" , 18.3.2. Dcfinitii, scheme de principiu 18.3.3. Utilajul folosit
18.3,.4..Modu1 delueru

00'

, .. ,'. '
"., ' •• " '

,. '.
'
e '"

""

" .. , ., ' " ,..

, ,"

" .•... ..
,.,

, ,. ,. . . .. .. .. .. .
,.....

18.3,5. Rezultate expecimentale $i concluziL:... 18.4. Defectoscopia cu rndiatli penetrante .....•. , , .. " 18.4.1. ScopuI luCl'llrti 18.4.2. Definitii, scheme de principiu.... 18.4.3. Utilajul folosit ,
18.4 . 4, Modul de lucru. " ,............ 18.45. Rezultate experimentale §i concluzii 18.5. Defcctoscopia

' ,

,.... ,

, .. , ,

,.. ,"

402 402 404 405 405 406 409 410 410· 411 411 411 414
415 416

4u I

,..

co ultrasunete '" , , ,.. ' Scopul lucrarii ,' Definitii, scheme de principiu............ Aparatura foiositJ:"" , ".. "., , " Modul de lucrn............ Rezultate experlmentale Ij.iconcluzii ,.. ,,, 18,6. Examinarea, .nedistructiv.i1 prin termograflere in infJ'aJ'OfU. ,. '.', . .. 1:8.6. L Scopullucrrui.i " ," "" .. , ""., " , 18.6.2. Definitli. seheme de principiu.............................. IS.5.1. 18,5.2. 18.5 .. . 3 18.5.4. l8.S.S.
Bibliografie ,, ' ,' '" " '., , , ,' ,,,

,. ' ".

,......
'

,"'''' '" ,

418 418 419 422 423 427 427 427 427 444

intirumar de laborator

Lucrarea Dr.1
IDENTIFICAREA MA'fERIALELOR METALICE

1.1. GeneraHtati Identificare unui material metalic, determinarea calitativa §i cantitativa a compozitiei sale chlmice sunt probleme importante ale activitatii industriale, inntrucdt calitatea materialului este esentiala 'in buna functionare a organelor de masini. Problema identificarii se pune mai ales In cazurile necesitatii utiliz8rii unor rnateriale de uz curent pentru care nuexista in mod exprescertificate de calitate sau marcaje certe, al repararii §i reconditionarii, 31 reutiIizarii materialelor din _ deseuri, at proiectarii unor masini sau piese dupa modelele acestora, at elaborarii materialelor, sau al fabricarii unor piese ell prescriptii legale In acest sens, Dintre metodele de identificare sumara a materialelor, cele mal des folosite sunt: identificarea dupa aspect, culoare, $i densitate; identificarea dupa .sunet;
indemificarea dupe scdntet. dupii feromagnetism $i reactia ell sulfat de cupru; identificarea

chimicd; analiza spectra/a; analiza mtcroscopica, analiza roetgeno-structwala; analiza dilatometricii ~ianaliza termomagnetica.

Dintre metodele de identificare precise, cele mai des folosite Bunt: analiza

cadrul unor lucrari de laborator vor f abordate doar catcva dintre metodele de identificare mai sus enumerate. 1.2. Identificarea dupa aspect, culoare,i densitate 1.2.1. Notiuni de bad Pentru identificarea globala, aproximativa, a unui material metalic se apeleaza la cunostiintele generate despre metale ~i aJiaje rnetalic x privind:

in

piesei, indiciile privind modul probabil de .oblin~r~ a ~iesei.sau 31;;mlf"abnca\.uh .•" culoarea si densitatea aproximativa a matena~ulUl plesel. studiate. ~.." . .. Din punctul de vedere a1 aspectului sup rafetei , se pot mtalm suprafe~e brute, caracterisrice operatiilor de elaborare a semifabt:icateIor (tumare, defonnar~ piastica, sudare etc.) sau suprafete preJucratecu 0 .anumita calitate a suptafetel rezultate din prelucrari prin aschiere ~imicroaschiere etc.
Tabclul 1.1. Culori Nr.
§i

aspec'tufsupraf""etei

n1e'ta1L11ut~

luciul

e,3T;fIc:;t"er.is"1;.ic"",

R:J-r.rna

,sc~~~"fa.l'~;r, t<'~~ItI~I'L!.

e:l'OU

.....

DC

densitdfi ale unor materialemetaliee:

Crt.
I 2 3 4 5 6 7

Metalul

Simbolul chirnic Li

Densitatea xlu"

kgim

Culoarea
Alb-argintiu

MateriaIe metalice usoare

Li.tiu

Be-riliu
Magneziu

Calciu
Bariu Alnminiu

Be Mg Ca
Ba Al

0,53 1,86

1,75
1,55 3,61

Cenusiu luciu metalic Alb-arzintiu luciu me-talk

Alb-argiutiu mat

Alb-argintiu mat
Alb-argintiu mat

Titan Valla diu Crom

Mangan

Ti
V
Cr Mn

2,70
4,5

AJb~argilltiu Cenusiu Alb~1.I§Orz.lbastmi Iueiu metalic Cenusiu Cenusiu Cenusiu

Al!Hen~iu

Materiale rnetalice arele 8

9 5,96 7,1 71 7,86 7,3

10
11

12
13 14

15 16
17

Fief Fonta Otel carbon Otel inoxidabil Cobalt Nichel

CUPru . Zinc Alama

Fe

7,8
Co

Ni
Cu Zn

18
19

7,83 8,9 8,9 8,9 7,14 8,4

Alb-argintiu Cenusiu Aib-cenu~iuluciu metalic

Rosiatic
Alb-albastrui lucia metalic Galben~portoealii.t Anllniu Gruben Cenusiu Alb-argindu IUC1U meta-lie Alb-cenusiu Alb-argintiu Alb~argintiu
Alb-argintiu

20 21 22 23
24

Tombac
Branz Zamak Staniu

8.,6
8'~75 6,95 Sn

7,31
6,58

25
26

. Stibiu Niobiu
Molibden Argint Plumb

Sb Nb
Mo AI!. Pb Au

8,4 Materiale rnetaliee foarte grele

10,2 10,5 11,34 19,3

27
28

29

AUT

Cenm~ju~albastru.i Galben luclu metalic (auriu)

fnJruma,. de laborator

11

Metalele ~ialiajele metalice care au 0 rezistenta mare la coroziune prezintA luciu meta.llcin suprafata prelucrata un timp foarte indelungat (ofelurile inoxidabile, alamele, bronzurile, Ni, Cr etc.). Metalele sialiajele metalice care se oxideaza in atmosfera prezinta luciu metalic numai irnediat dupa prelucrarea prin qchiere. Dupa un limp, datorita formarii oxizilor metalelor componente, supnfata pieselor devine de regula mata sau eapata culori caracteristice acestor oxizi, Gama de culori pe care 0 prezinta rnetalele ~:ialiajeleeste destul de restnlnsa Ili anurne (tab. 1.1); cenusiu (fonte); ~ cenusiu-argintiu (oteluri, aliaje antifrictiune, V, W, Be, Mil, Ca, Sb);
p

~ cenusiu-albastrui (Pb);

• argintiu (Ag, Li, Ni, So, Nb, Ti, Mo, etc.); ~ alb-argintiu mat (Ca, Ba, AI,.1\1g, etc.);
~ alb-albastrui (Cr, Zn);

- galben-portocaliu, In diferlte nuante (Au. allaje de cupru); - rosiatic "aramiu" (Cu, tombac). ::lOmind numai de la culoarea acestuia, pe de 0 parte pentru ca sunt multe nuante 1~ aceleiasi culori, pe de alta parte pentru ca sunt aliaje care au camaceeasi culoare. De aceea se iau In consid.erare ~i alti Indici cum ar fi: densitatea,
Dupa cum se observa, este foarte dificil

sa

se identifice

un material

aspectul suprafetei tumate, deformate plastic, sau obtinute prin alte procedee, Din punctul de vedere al densitatii, materialele se clasifica in matertale '4oare (p < 5·1O~ kgfm~, materiale grele (p == 5·10] kg/m] ... 104 kg/m'), §i ateriale foarte grele (p > 5.104 kg/nr'). 1.2.2. Tema practicii Se vaidentifica rnaterialul, din care sunt confeetlonate unele piese sau esantioane de metale si aJiaje, pe baza culorii, densitatii ~i apectului suprafetei.

1.2.3. Util.aje ~i materiale Aparatele necesare pentru determinarea densitatii sant:

• balanta tehnica; .

.~.eilindru gradat, pentru lahorator; - vas prismatic sau cilindric, cu volumul minim 21itri.
1.2.4. Modul de Iucra

Masa esantiomnui _ prima in kg.

metalic m se va determine pnn cantarire

~I

se va

12

Identificare« materialetor metal/of!

Volumul esantionului metalic V se va determine prin cufundare in apA folosindu-se cilindrul gradat ~ise va exprima in m3. Densitatea se va calcula eu relatia: P~-

m
V

[kg/m"]

(1.1)

Se vor studia suprafetele neprelucrate, prelucrate sau de ruptura, in vederea eulegerii de informatii suplimentare: felu! preluordrii; martmea §'i forma gr.luntilor cristalint; grosimea peretilor sau nervurilor; marimea razelor de racordare etc. 1.2.5. Rezultate experimentale Rezu Itat ele se vor notaintr-un comparandu-se ell cele din tabelul 1.1.
Tabelull.2. Rez.ulltlte equ.. trimentnle. Nr. crt
2 3 4

tabel

asemanator

cu tabelul

1.2,

Simbolul probe;

Calcarea

A spectu I suprafetei

Masa

Volumul

[KgJ I

[n:?l

Densi ta tea. p rkg/m3]

11aterialul

'I

1.3. Identificarea dup.ii scantei 1.3.1. Notlnni de baz·a La polizarea unui aliaj se produce de obicei un fascicul de scantei, care difera de la metal la metal. Fasciculele de scantei sunt aleatuite dintr-o serie de

raze ·§i scantei, Razele rnaterializeaza traiectoriile unor particule desprinse din materialul polizat ~i aduse Ia incadescenta datorita Incalzirii prin frecare, iar scsnteile marcheaza locul in care carbonul din aceste particule arde in oxigenul dinaer, ell formarea de CO2, deci eu 0 crestere brusca de velum. La anumite temperaturi •. in aer ard ~i metalele din aliaje. Producerea de fascicule de scantei este caracteristica unui numar mare de metale dar ~i altor elemente. Sunt msa metalecare nu dau fascicule de scantei (de exemplu Cu, Ag, Zn, AI, Ph, Sn, Pt). Metoda seaplica pe larg otelurilor, in ateliere obisnuite si necesita mu.itii experienta din partea operatorului.

Ifdrumar de loborator

13

Fonna faseiculului de scantei depinde de proprietatile elementului ectiv cum ar fi: temperatura de topire, temperatura de vaporizare, temperatura f entalpia oxizilor. Fasciculele de scantei se deosebesc intre ele prin nllmarul de raze (fascicul gat sau sarac), lungimea raze/or, numarol de sedntei de pe a raza, forma scantetlor (fig. 1.1), Iuminozitatea precum si prin culoarea razelor ~i a scdmeilor.

<0,1%C

~O,15%C ""O,2%C

Fig. 1.1. Diferite tipuri de fascicule de scantei: a - sarac; b - sub formii de lance; c - ramificat; d - bogat,

Cuioarea fasciculelor depinde tn mare masura de natura ~i de temperaturaparticulelor de metal desprinse prin polizare. Luminozitatea faseieulul de scantei depinde de foarte mult; factori, Ea creste odata eu cresterea apasarii piesei pe piatra de polizor ~i eu marimea vitezei de polizare ~i depinde de asemenea de natura materialului, de refractaritatea lui §i de modificarile suferite anterior de aeesta (mod de topire, mod de prelucrare, tratamentul tennic etc.) . .Pentru a obtine faseiculele de scantei usor de observat ~i cat mai representative, epruvetele se apasa usor pe piatra de polizor (eu 1... 2,5 daN/cm2), iar viteza de polizare de 13 ~ I S mls estecea mai indicatl. Duritatea ~igranulatia pietrei trebuie sl fie medii. Datorita numarului mare de factori care inf1uenteazA forrnarea fascicuLelor de scantei, incercarea nu este intotdeauna concludenta. in unele cazuri materialalele pot fi determinate eu preeizie (fonta cenusie, otel rapid, otel bogat aliat eu crom etc.), in altele se pot detennina in masur!, grupa din care face parte materialul (de constructie sau de scule), iar in alte cazuri incercarea nu poate pune in eviden~ natura materialului respectiv. Dintre elementele aflate frecvent in compozitia otelurilor, carbonul se manifesta prin culoarea alb-galben ~i prin cresterea numarului scanteilor ~i

ldenttficorea mater/ale/or metoltce

ramificarii lor practie proportional co crestereaeontinutului de carbon. Manganul se manifests prin luminozitate mare. cromul prin culoare gatben sau galbeaportccaliu-roz, jar wolframul prin culoare ro~iatica (fiind foarte refractar). Aspectul fascicului luminos este influentat in mare masura decontinutul de carbon: cu cat otelul are mai mult carbon, cu atat scanteile sum mal ramificate sifasciculul este mai bogatin scantei .. in functie de asp ectu I fasciculului lurninos otelurile carbon pot fi user incadrate in trei grupe principale. - otelurile moi sau de cementare (C :s: 0~20/0),unde se observa prezenta scanteilor in forma de lance; - oteluriIe semidure sau de tmbunatiilire (C = 0,3 ..... ,6%C), unde f ecare 0 scanteie are 2 ...3 ramificatii, jar razele au 2 ...6 scantei; - otelurile dW'e~i extradure sau de scule (C ....0,7 ...1,2% C), unde exista multescantei mad ~ifoarte ramificate, Otelurile rapide prezinta un fascicul lung cu un numar mie de raze, ell scantei In forma de picatura de culoare ro~iatica. Luminozitatea sclzuta este datorata refracteritatii inalte a acestor cteluri care au un co ntinut foarte ridicat de W' (fig. 1.1, a), Otelurile pentru scule, inalt aliate cu Cr prezintl un fascieul scurt, rela.tiv

bogat in raze. Daterita duritatii rnari a acestor oteluri este necesarea forts de apasare a epruvetei sa fie mal mare pentru a se forma fascieulul, Scan.teile au un nucleu lumines bine conturat, sunt puternic rami fi eate, soa.nteUe formandu ..se una din cealalta. Culoarea scant,eilor este portocalle cu nuante roz. Fontele prezinta un fascicul relatlv sc.urt, foartebogat in raze fine, de culoare variabila de Ia rosu-vislniu la galben, cu sodntei spre eapatul fascieolului
de raze. Scanteite au
0

lance cehtral~, tnconjurata de multe ramiflcap], care se

intersecteaza formand stropi minusculide

culoare galben-portocaliu,

l.3.2. Tema practica Tema practica presupune identificarea grupelor de aliaje din care fac parte probele indicate de cadrele didactice Indrum!toare, tinand cont de eele

prezentate anterior.
1.3.3. Utilaje folosite Se foloseste un polizor obisnuit, dotat eu un dispozitlv prezentat ca principiu in figura 1.2. Epruvetal I rezemata pe picsa de sprUill 2, este.apilsata. pe piatra de polizor 3, cu 0 fnrta F, aproximativ constanta.

fndrumar de loborator

15 circumferintei pietrei

Fascicolul 4 se va dezvolta pe directia tangential! abrazive in punctul de contact.

Fig. 1.2. Schema de prindpiu a metodei de identificare prin scantei: 1 - epruveta. de incercat; 2 - dispozitivul de prindere ~i aplsare a epmvetei de tncereat; 3 - p.iatm
abraziva; 4 - fasciculul desclintei.

Se utilizeaza 0 piatr! abraziva de granulatie medie avand suficient de mare ca sa asigure viteza de polizare indicata.

turatie

1.3.4. Modul de lucru

Fiecare epruveta va fi supusa polizarii §i se var stabili urmatoarele caracteristici ale fasciculului de scantei: lungimea jasclcuJului; numlirul de raze dill fascicul; numar mediu de scdntei pe fiecare razli; forma sctintei lor; culoarea scdmeilor ~i liniilar. Se vor folosi esantioane marcate pentru a se usura

identificarea, 1.3.5. Rezultate experimeotale

Se va desena fasciculul de scantei observat pentru tiecare epruveta incercata, se va. descrie ,i in functie de caracteristicile acestuia se va dete.mina grupa de material din care face parte fiecare epruveti. Apoi se va raspunde la urmatoarele Intrebari:

16

Identifiearea

materia/eJor metalic«

- care sunt caracteristicile Iascicolului de scanteicare permit identificare materialului ? - care sunt rnaterialele care dau fascicul de scantei la polizare ? - care este infuenta continutului de carbon asupra fasciculului de scsnte! ? - care este influenta diferitelor clemente de aliere asupra fasciculului de scantei ? - la polizarea carer materiale, presiunea epruvetei pe disculabraziv trebuie sa fie mai mare (exemple) ? Se va campara eficienta identlficarii dupa fascieulul de scantel cu eea a altor rnetode de identificare ~i analiza. 1.4. Identifiearea unor materiale dupa simbolizare

1.4.1. Notiuui de bad Este de mentionat ca dinamica dezvoltarii materialelor, cresterea exigentelor, abordarea unor Doi domeniieconomice aucondus la mai rsra folosire

sau chiar la disparitia unor maieriale si la aparitiaaltora nol, Spre exemnlu, in prezent, In nractica industriala se folosesc foarte rar metalele pure ~i se folosesc pe scara Iarga aliajele acestor metale, care au proprietati net superioare. Odatacucresterea exigentelor au aparur, se dezvolta ~i se raspandesc tot
mai rnult materialele compozite, matcrialele inteligente, ceramica tehnica etc. Materialele utilizate in practice industriala sunt definite in cadrul standardelor de stat, denurnite pe SCUtt STAS-url. Acestea sunt norme cu caracter de lege ~i contin urmatoarele date

referitoare la un material: - denumirea rnaterialului;

- modul de simbolizare, - calitatile de materiale (marcile) la Care se refera standardul respecriv;

- compozitia chimica; - proprietaple fizico-chimice, mecanice, tehnologice ~.imodul de apreciere a acestora; - forma de livrare, dimensiuni; Materialele metalice se Impart in doua mati categorii. feroase _,i neferoase. La randul lor materialele feroase se impart in fonte ii ole/uri, iar materialele neferoase se impart in grupe in functie de metalul de baza: cuprul ~i aliajele de cupru, aluminiul $i aliajele de aluminiu, magneziu! ~i aliajel« d~ magneziu, zincul ~icdiajele de zinc, plumbul ~ialiajele de plumb etc.
- modul de marcare.

~~----~------------------------------------------------ ltfdrumar de laborator

.... ....

17

Materialele nemetalieesicele separate.

neconvenponale

vor fi prezentate incapitole

1.4.2. Footele Fontele se clasifica 10 doua mari categorii: ~fontele brute sauJontele de primafuziune (fontele pentru turnatorie); .~ fontele de a d011a fusiune sau footele turnate in piese. Fontele de prima fuziune se elasifica dupa eompozitia chlmicatn Janie brute nealiate (avand continuturile de Mn si Si sub 5%) ~i Janie brutealiaie (avand continutul de Mn ~i Si peste 5%, precum ~i elemente dealiere ca Ni, Cu, Cr, V), iar dupa stmctura in fonte albe §ifonte cenusii. In fontele albe, carbonul se afla numai sub forma de ferita san cernentita si de aceea, in spfutura, aceste fonte prezinta 0 culoare alb ~ sidefie. in fontele cenusii, carbonul se afla ~i in stare libera sub forma de Iamele de grafit fii de aceea, 1:nspartum, aceste fonte prezinta culoarea cenusie, Conform standardelor in vigoare, fontele de prima fuziune fji simbolurile lor sunt urmatoarele: -fomele obisnuite pentru turnatorie FK 0, ' .." FK 5; fontele specialepentru tumatorie - FX 1, .. " FX 7; ~fontele pentru cfinare - FAK 0, , .. ,F AK. 4; -fontele oglinda-. FOg; ~Jontele silicoase - FS; -fontele silicoase oglinda _.FSOg; La toate aceste fonte literele din simbol sunt urmate, de regula, de 0 cifra care indica ordinea din standard a fontei respective (de fapt, compozitia chi mica data in tabella numarul de ordine respectiv). In cazurile fontelor pentru turnatorie, ale fontelor speciale pentru turnatorie ~i al fontelor pentru afinare, dupa cifra de ordine din standard poate urma un grup de treicifre care indica in ordine: . - prima cift! -conpnutul mediu de Mil, in%; - a douacifra- continutul mediu deP, in zecimi de%; - a treia cifra- continutul mediu de S, in sutimi de%. Spre exemplu, FK2-125· este 0 fanta. obifjnuita pentru turnatorie cu numarul de ardine In standard 2 care contine in medie 1% Mn, 0,2%P §i 0,05%S. Fontele de a doua fuziune (sau fontele turnate in piese) ~i simbolurile lot sunt urmstoarele (fig. 1.3): , ~fontele cenusii ell graft! lamelar (exemplu: Fc200), se caracterizeaza prin proprietati rnecanice bune (Rm = 100 - 400 Nlmm2), duritate medie (120 - 360 HRB), turnabilitare foarte buna ~i aschiabilitate relativ hunri, (in simbol, cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune in Nimm2); - fontele maleabile (exemplu: Fma300 sao Fmp450 sau Fr.,n400), se
B B

"

18

Identificarea materialetor me/alice

caracterizeaza prin prcprietat] mecanice foarte bune (Rm poate ajunge 1a 700 N/mm2, duritate medie 200 - 270HRB), turnabilitate buna §i aschiabilitate relativ

buna.

Fonte de prima fuziune

Fonte Qbi~nuite FK 2 - 125 Fonte speciale FX-4 Fonte pentru afinare FAK3-124

Fonte oglind.li FOg J Fonte silicioa$C FS2

Fonte silicioase oghndli FSOg I

Fonte cenusii cu grafit Iamelar FC 200 Fonte de a doua fuziune { Fonlemll.leabile F.mo 350;. Fmp 380; Fmn 420 Fonte cu grafrt nodular Fgn 450-7 Fonte refraotare FrCT 1,5

Fonte antifrietiune FmA ~1 Fonte pentru maslni-unelte FcX300

Fig. 1.3. Clasificarea Iontelor de a doua fuziune,

In simbol literele a, n sau p indica structura obtinuta in urma tratamentului termic de rnaleabilizare aplicat fontei albe din care se obtine: dadi. grafitul se separa pe un fond de ferita, fonta se numeste eu inimli neagra (n), dad!. se separa pe un fond de perlita. fouta se numeste per/lttcli (p) sau (a) Inimli alba (cifrele indica rezistenta minima la rupere 180 tractiune in N/mm2); - fontele cu grafit nodular (exemplu: Fgn450·5 sau Fgn420~12)J care se obtin prin tratamentul de modiflcare cu Mg, ce conduce la separarea grafitului sub forma de noduli ~i se caracterizeazs prin rezistenfii mecanica foarte buna (Rm poate ajunge la 700 Nlmm2, duritate medie 200-300 HRB, turnabilitate foarte buna ~i aschiabilitate relativ buna (in simbol, primele cifre -indica rezistenta minima. la rupere la tracjiune ~ieel de-at doilea grup de cifre indica alungirea la rupere in procente);
(exernplu: FrCrl,S) se caraeterizeaza printr-o refractaritate 1nalt8., iar elementele de aliere din cempozitie pot afecta atat turnabilitatea cat ~i aschiabilitatea (tn simbol este indicatelementul de aliere ce confera refractaritatea ~i continutul acestuia in %); - fontele antifiictiune (exemplu: FcA~lsau FgnA-2 sau FmA~J) se obtin - fontele refractare

prin aliere sau microaliere ~iin functie de structure lor pot fi cenusii, eu grafit nodular sau maleabile, au fcarte bune proprieta]! annfrictiune ~ide re.zist;6nl1Ia uzare (in simbol se preeizeazfi. grupa din care face parte: fonta, caracterul de antilTictiune ~i ordinea in standard); ~fontele pentru masini-unelte (exemplu: FcX300). e earaeterizeadprlntrcstructura fi.nA. $i caracteristici mecanice bune: Rm poatoaJunsele. 350 N/mml;

Indrumur de loborator

}9

buna capacitate deamortizare a vibratiilor; prin tratament termie (ClF) se poate atinge duritatea de 450 HRB (in simbol se indica rezistenta minima la rupere la tractiune in N/mml),
au
0

1.4.3..O~eluriJe
1.4.3.1. CriteriUe de clasificare a otelurUor Criteriile de elasificare a otelurilor sunt multiple, Astfel, conform

diagrarnei Fe-C (sistemul Fe - F~ C) otelurile sunt: - hipoeutectoide (C < 0,77%); - eutectoide (C = 0,77%); - hipereutectoide (0,77% < C < 2,06%). Din punctul de vedere al compozitiei chimice otelurile pot fi: - nealiate sau oteluri catbon care contin in cantitati mici, in afara de Fe §i C, 0 serie de elemente insotitoare (Mn .::;0,8%; P 5; 0,06%; S s 0,05%); - aliate care contin in afara elementelor obisnuite ~i elemente de aliere introduse eu seopul dea imbunaHiti unele dintre proprietatile materialului, Din punetul de vedere al continutului de Si otelurile pot fi: - oteluri carbon necalmate (sub 0,.27%C ~i sub 0,07% Si) - oteluri carbon semicalmate (0, 10...0,35%C~i sub 0,17%Si); ~ oteluri carbon calmate (0,17 ...0,37%Si}. Toate otelurile aliate sunt calmate, Prezenta siliciului in compozitia unui otel ln cantitap specifice calmarii, da certitudinea dezoxidarii fierului. suferite), otelurile pot fi:
Dupa istoria tehnologiea - deformate plastic, (natura ~i succesiunea operatiilor tehnologice

', turnate. Dupa domeniul de utilizare ojelurile pot fi:

- pentru constructia de masini, ~ 'cu destinaiie general a neprecizata,

- en destinatie generalaprecizata, - cu destinatie speciala,

- pentru scule. o schema. de clasificare sintetieaa otelurilor este prezentata in figura 1.4.. incontinuare se prezinta principalele grupe de oteluri, in conformitrte CO standardele in vigoare.

20

ldentificarea materialelar metalu:

l&@Yn de lIZ general ~ note"l uri c1,lre2Jstent,ainarit111a l-hfmosfenca I-lOtelun wanulaue rma

corozmne "

",.

'I

C9DStroc;tu.I_l-otelun eu IlffiltlL de curriere oeste 500 :tv1Pa 1- ~lstruci.un -lOttilin1 p$hUii, atillarcu oetonu nl ,~

petllru ..

r- otelu~ penllll

cu

fndoite la,'feee

5udate

oie un en ru' recornp':nmarea 15eton\II~

~eform,ate ~ plastic I

l-1gf~~L[fr£emfIY~Flm~&~~m~ntg~~o
otetun pennu COns1i;uctll navate

--'une uuiizale 18temeeratun obi~mllte sll:oa1t~r

otelun pentru aparate ,if I recipiente sUb.l?rcsl~ ,

rll

construotii ..

PelllrU

meoamce

+
f--..ffirunnen@ plOloane ",
H n

~t~wg~\NgmfaJe de rof.! de velUcule

~feluri
'able, electrotehnice ell waunl.i orienmli

l+otelun reZlstetlte

In uzate

1
y turnate

Iprecisli

nalle

CU,~esti~

i1ib,~~/lZ1, 'eiecrrot:etmice ell griiunti ieonentau "elm; pemru autoturisme "Dacia 1300" , :egroase
ae,

laducte!e oeste Borcea ;;;1 Duaare r-Rtelun carbon -pteIunaliate pentrueonstrucfjl rpecaruce f---blelun reZlstente la uzare
'-bl etun moxu11lblle
,Inri aliate n~frnl'lt$lr"'.<:jtlnllCorOZlve.

oter,' perin, "lU.PS!OUi, '}le

~I

,I

,_I ote~j11icar, bon pe',ltru r II o'relucrare la rece

.--btelHr!-carbon de seule pteluncarbon de uzgeneraJ r-beluo reZWlente l~ uzare

I
1

I
I I

~H

olelpn abate pentru I orelucrare la rece

Lf--elurl roarreJ"e415tCnte lauzare· I eluri reZlstente lasocun '- ,cllln cu rl2lstR'llll\sPQ~ut II anumite medII eorozive . otelun de scule Dcnlru Drelucrarela.calC[ l
of:clun raplde

Fig. 1.4. Clasificarea sintcticli a. otelurilor,

lndrumar de Iaborator

21 mecanice STAS 500~80

1.4.3.2. 0felurile pentruconstruetii

8.

0lelurile de uz ge-neral cele mai des rnta.inite sunt:

1) Ofelurile carbon obtsnuite, care sunt oteluri ce prezinta proprietiiti tehnologice ~i de utilizare satisfacatoare pentru marea majoritate a cazurilor ij).; in plus sunt cele mai economice. Din aceasta grupa fac parte marcile OL30, OL32, OL34, OL37, OL4Z, OL50, OL60, OL7Q. CifreJe indica rezistenta minima Ia rupere la tractiune 'in daN/mm2. Eventualele eifre sau Iitere (OL37n, OL60 .2b) precizeaza garantarea uoor proprietati mecanice sau tehnologice specifice metalurgiei de obtinere, Semifabricatele din oteluri carbon obisnuit se obtin numai prin procedee de deformare plastid. (laminate, tragereetc), Trebuie precizat ca proprietatile mecanice ale otelurilor de uz general difera 'in functie de grosimea produselor (care determine viteza de racire 10 sectiune in urma proceselor de prelucrare la caldjsi de istoria tehnologica, De aceea, in standard, proprietatile mecanice sunt precizatein functie de dimensiunile semifabricatului din etel de uz general :;;1In functie de operatiile la care a fest supus: tras (T), cojit ~ tras (CT), tras ~ recopt (TR), tres - recopt slefuit (18) ~i cojit 'C)·, \ 2) Otelurile carbon de calitate (STAS 880-80; STAS 7450-79), care sunt oteluri elaborate prin tehnologii metalurgice specifice, pentru a contine elemente reziduale ~i incluziuni ca:trnai reduse, avand 0 cornpozitie chimica precisa astfel indit sa se asigure reproductibi uta tea caracteristicil or mecanice 1n urma tratamentelor termice, Otelurile carbon de calitate sunt destinate fie tratamentului termochimic de cernentare daca au continutul de C mai rnic de 0,.2% (OLCIO,-OLClS, OLC20), fie tratamentului termic de Imbunatatire dad\ au continutu] de C mai mare de 0,2% (OLC25, OLC35, OLC45, OLC55, OLC60). In simbolizare, grupul de litere Inseamna otel carbon de calitate ~igrupul de eifre reprezinta continutul de carbon exprimat in sutimi de procente .. La sfsrsitul simbolului pot sa apara X, care indica garantarea unui continut mai redus de impuritati sau 0 compozitie chimica mai precis realizata, sau Y care indica garantii referitoare Ia structura otelului. Spre exemplu: OLC35 rc.prezinta un otel carbon de calitate cu 0,35% C. in urma tratamentului termic, otelurile carbon de C alit ate prezinta valori ale limitei de curgere cuprinse intre 390 ~i570 N/m.ml ~i ale rezistentei minlmela rupere la tractiune cuprinse intre 540 ~i 890 N/mm2 ~j sunt caracterizate de 0 alungire minima la rupere cuprinsa intre 20% ~i 12%. Otelurile carbon de calitate sunt utilizate pentru constructia pieselor supuse la solicitari medii. Semifabricatele din oteluri carbon de ealitate se obrin nurnai prin procedee de deformare plastid. (Iaminare, tragereetc .. )

ldentiflcarea materialelor meta/ice

3) Otelurile abate pentru piese tratate termic (STAS 791-80, STAS 745079. ST AS 11500-80) au capacitatea de a preJua solicitari man ~i foarte mari. in urma tratamentului termic (calire + revenire inalta sau joasa) se obtin caracteristici mecanice fcarte bune: Jimita de curgere este mai mare de 500 N/mm2, ajungand In unele cazuri la peste 1'JOON/mm2 (28TiMnCrl2), rezistenta minima Ja rupere la tractiune este mai mare de 800 N/mm2 ajungand la peste 1 300 - 1 400 N/mm2 (de exemplu: 28TiMnCr12. 18CrNi20, 30MoCrNi20). Simbolizarea otelurilor aliate pentru piese tratate termic se face astfel: primul grup de cifre reprezinta continutul de C, dat in sutimi de procente, grupul de simboluri chimice indica elementele de ali ere scrise in ordinea cresterii importantei, ultimul grup de cifre reprezinta continutul elementului principal de aliere, scris 1'0 simbol ultimu\ dat in zecimi de procente. Spre exemplu: 28TiMnCr12 este un otel aliat destinat constructiilor de rnasini, care are 0,28%C, este aliat cu Ti, Mn, si cu 1,2% Cr, Cr fiind eel maiimportant element de aliere. Se face precizarea ca in standardele aparute inainte de 1980 privind otelurile aliate unele elemente chimice erau simbolizate prescurtat, De exernplu: cram - C, nichel - N, mangan - M, siliciu - S, aluminiu - A, titan - T, azot - Az, cobalt - K. Din punctul de vedere al eontinutului In elemente de aliere otelurilealiate se clasifica in: - oteh-r! ,,)~,.a ...... '

- oleillri uNate;

- ole/uri tnals aliate.

Un otel se considera 'i'nalt aliat daca suraa procentelor. elementelor de aliere este rnaimare de 10% sau daca continutul unuielement de aliere este mai mare decat valorile prezentate in tabelul 1.3. Influenta elementelor de aliere asupra proprietatilor otelurilor aliate este prezentata In tabelul1.4.
Tabelnl 1.3. Cominutu! In elemente de ailere

Elementul de aliere
Si

Oteluri slab aliate

[%]

Oteluri mediu aliate [%}

1,1...6 1,8 ... 6 0,5 ... 6
0,5 .. .4.5

Oteluri malt aliate

[%] 05 ... 1,1

0,8 ... 1.8 0,3 ... 0,5

Mn Cr Ni·
Mo

>6 >6 >6

>4,5

W Co

0,3 ... 0,5 005 ... O,l 0,05 ... 0,1 0,2 ... 0,3 0,2 ... 0,3

0,1...1
0,1...1 0.3 ... 4 0,3 ... 1

>1
>1 >4

>1

pentru piese tratate

Se face precizarea ca atatotelurile terrnic prezinta

carbon de calitate, cat ~iotelurile aliate caracteristici mecanice diferite III

Indnmtur de laborator

23

functie de dimensiunile semifabricatului sau piesei §i de natura tratamentului rennie la care au fost supuse (amandoi factorii influen.feaz§. viteza de racire care conduce la 0 anumita structura ~ideci, la anumite proprietap); 4) Oteluri Ie inoxidabile ~i refractare (ST AS 3585-80, ST AS 11523-80) Otelurile inoxidabile au in general in compozitia chimica mai mult de 11% Cr, cromul ~i nichelul fiind principalele elemente de aliere. Otelurile care, 'in plus rata de rezistenta la coroziune au ~i 0 rezistenta mecanica buna la temperaturi ridicate se numesc refractare, Actiuneacrornului se manifest! prin formarea uoui strat subtire de oxid de crom la suprafa materialului care are un efect de protectie, Acest strat de protectie se formeaza numai in medii oxidante, Nichelul contribuie la cresterea rezistentei la coroziune 'in medii slab oxidante sau neoxidame. Oteiurile inoxidabile sau refractare pot continesi alte clemente de a1iere a carer

influenta este urmatoarea:

- Mo si Cu crest; rezistenta la coroziune 'in medii umede;

- Si, AI, W, Mocresc rezistenta la eoroziune la temperaturiridicate; - W, Mo, Nb, Co Imbunatatesc caracteristicile mecanice la temperaturi atat joase, cat ~iridicate; - S, Se, P, Pb imbunatatesc proprietatile de aschiabilitate. Otelurile inoxidabile ~i refractare se pot clasifica dupa structura 'in: . -feritice; - martensitice,

-fertto-austenitice;

- austenutce.

Structuraotelurilor numesc aljagene);

inoxidabile ~irefractare este influentata de elementele

de aliere continutein compozitie, (tab. 1.4), in modul urmator : - Cr, Mo, W, Ti, Nb, Si, Al favorizeaza formarea structurilor feritice (se - Ni, C Mn, Cu, Co favorizeaza formarea structurilor austenitice (se numesc gamagene). . Otelurile incxidabile se utilizeaza pana la temperaturi de 300°C, iar peste 30QoC se utilizeaza otelurile refractare. Toate aceste ojeluri sunt inalt aliate ~i ca atare se simbollzeaza asemanator ojelurilor aliate: 10Cr130, 'lOTiAJCrNi320, 8Nb VMoNiCr160; . 5) Otelurile pentr» prelucrart pe masini-unelteautomate (STAS 1350-80, STAS 11521-80) sunt oteluri carbon de calitate care contin S~i P in limite strict controlabi Ie 0,08 ....O,30%S ~i0,06 .....0, 15% P). care asigur.a 0 prelu crabi! itate prin aschiere foarte buna .. Din aceasta grupa de ojeluri fac parte otelurile AUTI2, AUT20, AUT30, AUT40Mn (STAS13S0-80), tn. simbol grupul de cifre reprezinta. continutul de carbon dat in sutimi de procent, ..
j

24

Identificarea materialelor metalice

.:~1

lndrumar de laborator

25

N/mmz.

De asemenea, fae parte din aceasta grupa otelurile aliate cu Pb care imbunfi.tate~te ~i mai mult prelucrabilitatea prin aschiere (OLS6Pb, 38CrOSPb, 18MnCrlOPb. 38MoCrAI09Pb - STAS11521-80). Sunt oteluri cu caracteristici mecanice bune ~i foarte bune, avand limitele de curgere cuprinse intre 350 ~i 520 N/mm2, iar rezistentele minime la rupere la tractiune cuprinse intre 400 ~i 800 Continutul suplimentar de S ~iP conduc la scaderea alungirii la rupere.

b. Otelurile pentru construeui ~i structuri sudate cele mai des tilizate

sunt: 1) Otelurile de uz general, care sunt oteluri carbon sau slab aliate avand limite de rupere in intervalul 240-360 N/mm2 ~i tenacitatea garantata pani la 20°C. Din aceasta grupa fac parte: otelurile carbon obisnuit (OL37, OL44, OL52); otelurile carbon pentru levi (OLT35, OLT45, OLT65); produsele plate sau tubulare din oteluri pentru constructii navale (A, B) ~i mieroaliatele eu Nb §i V (X42, X46, X52). 2) Otelurile eu rezistenta mlirita fa coroziunea atmosferica (STAS 50011... 3-80), care sunt oteluri slab aliate eu Cr, Cu ~i P (RCA37) sau eu Cr, Cu ~i V (RCB52). Caraeteristicile meeanice sunt similare otelurilor carbon de uz general, iar rezistenta la coroziune atrnosferica este marita de prezenta elementelor de aliere. Cifrele din simbol reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mm2; 3) Otelurile eu granulatie fina (STAS 9021 80; STAS 1l082 80) sunt oteluri slab aliate ell AJ, V, Nb, Ti, cu continut mie de Mn, cu structura feritoperlitica fina, avand limita de curgere pana la 470 N/mm2 ~itenacitate garantata pana la ~50°C. Aceste oteluri se sirnbolizeaza astfel: OCS44, in care cifrele reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mmz. Prezinta 0 comportare superioara la solicitari variabile in raport eu otelurile de uz general ~i au 0 sudabilitate foarte buna; . 4) Otelurile pentru lndoire la rece (STAS 11505-80), care sunt tot oteluri de granulatie fina, aliate slab cu Ti, ~i prezinta 0 buna defonnabilitate la rece ~i garantii de tenacitate pana la -20°C. Se simbolizeaza astfel: L42, in care cifrele reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune data in daN/mrnz (similar cu otelurile de uz general); 5) Otelurile cu limita de curgere peste 500 N/mmz (ASTM) , care sunt oteluri aliate cu Mn, Mo, Ni, V ~i dupa necesitati ell Cr. Cu, S, ce au rezistenta minima la rupere la tractiune peste 700 N/mrnz, cu bune garantii de tenacitate. Din aceesta categorie fac parte OCS90 ~i OCS90.1 in care primul grup de cifre reprezinta rezistenta minima la rupere la tractiune in daN/mmz $i al doilea grup, daca apare, ordinea in standard;
w w

elurile pentru armarea be tonuhsi (5T AS 43 8/1 ~80). care sunt I!"9!'1nnnau carbon-mangan de tipurile OB37 avand limita la curgere mai mare s ;-.;mm:t, PC60 avand limita de curgere mai mare de 430 N/mm2 sau \ 1[:-e1esimbolizeaza rezistenta minima. la rupere la traetiune data in daN m Se livreazii sub forma de sarme, bare netede sau profilate periodic ~i sub for ~ plase, care se utilizeaza la armarea betonului; 7) Oteluriie pentru precomprimarea betonului (STAS 6482/2-80), sunt oteluri carbon cu Iimtii de curgere peste ] 800 N/mm2. Caraeterist mecanica superioara se obtine prin tragere la rece ~idetensionare. Aceste ote suntSBP si SBP A. 8) Otelurile pentru aparate §i recipiente sub presiune utilizate temperaturi normalesi indite (STAS 2883/3~80; STAS 8184 - 80; STAS 11523-

80), care sunt oteluri carbon (K41, K47, K52~ simbolizareaeste similara otelurilor carbon de uz general), oteluri carbon-mangan (OLT35K, OL T45K) sau ofelun aliate cu Mo, Cr ~i io unelecazuri cu V ~i W. Se caracterizeaza printr-o -limiti la curgere garantatala variatii de temperaturaIntr-o gama larga (0...640°C); 9) Otelurile pentru aparate ~'i recipiente sub presiune utilitilte Ia temperaturi joase (STAS2883/2-80; ST AS 10382-80; ST AS] 1502-80), care sum oteluri carbon sau carbon-mangan, microaliate ell AI ~iV, din clasa otelurilor cu granulafie fina ~iprezinta garantii de tenacitate pana la -110°C. Din aceasta grupa fac parte otelurile de tipurile R 37, R 44, R 52,. R 55, R 58 (simbolizare sirnilara otelurilor carbon de uz general). Selivreaza in general sub forma de produse plate (RV52) microaliatecu vanadiu (0,05 ...0,07%), sub forma de tabla greasa, sub forma de tevi (OLT3SR, OLT45R) ~i sub dona marci de oteluri aliate (09Mn16,
lONi35):

10) Olelurile pentru constructii navale ~; platforme marime (STAS 832480), care sunt oteluri realizate in couformitate co prescriptiile tehnice ale Registrului Naval Roman ~i sunt similare celor din grupa otelurilor de uz general sau de granulatiefina, Din aceasta grupa fae parte ote1urile A, D, E microaliate cu AI care se utilizeaza pentru nave de mie tonaj; A32,. D32, E32 micro ali ate ell Al si Cu care se utilizeaza pentru constructia navelor de tonaj mediu; A36, D36, E36 microaliatecu Cu, AI, Nb, V ~j care se utilizeaza pentru nave de mare tonaj ~i platforrne marine. Principals particularitate a acestor oteluri rezulta din regulile specifice de calculin domeniul naval, ce constau in asigurarea, 181 fiecare clasa de otel, a unor valori unice ale tensiunii de calcul indiferent de grosimea produsului. Pentru a compensa efectele metalurgice, eauzate de diferitele viteze de racire ce rezulta dupalaminare sao tratamentul termicaplicat din cauza grosimilor difcrite ale materialelor se dirijeaza compozitia chimica ~ise adopta solutii
tehnologice adecvate, Pricipalul factor de influenta

asigurarea

unui nivel de sudabilitate

asupra caracteristicilor rnaterialului pentru satisfacator este compozitia chi mica ~i

fndrumar de laborator

27

deoareee aceasta este variabiUi de la 0 mardi de otel la alta, normele navale prescriu pentru fiecare clasa de otel valori maxime admise pentru continutul de C ~iMn ~ipentru calculul earbonului echivalent. Pentru rnarcile A, D~i E relatia de calcul a carbonului echivalent e..este: C
•

=%c+ %Mn
o.

'

(1.2)

jar pentru celelalte marci relatia de calcul este:

C '"'%C+ %Mn + %Cr+%Mo+%V • 6 5 + %Ni+ %Cu 15 (1.3)

Carbonul echivalent este un indicator sintetic detenninant unui proces tehnologic de realizare a unei structuri sud ate. c.. Otelurile co destinatie

10 proiectarea
sunt:

precizata,cele

mai des intrebuintate

1) Otelurile pentru organe de asamblare, care sunt oteluri care au ca principals caracteristica, pe langa rezistenta mecanica buna, 0 sensibilitate miriiml!: la efectul de concentrator de tensiune, care este dat de existenta filetului, Din q.ceasta grupa pot face parte: otelurile carbon de uz general; otelurile carbon de calitate; otelurile pentru prelucrare pe masini-unelte automate; otelurile aliate. 0 I.arga raspandire 0 au otelurile aliate 01.1 Mn ~i B conform STAS 11511-80 (20:rv1nB5);
2) Otelurile pentru rulmenti, care sunt ojeluri caracterizate de
0

mare

duritate obtinuta in urrna trararnentului termie (- 60HRC).. Din aceasta grupa fac
parte otelurile aliate cu Cr, Ni sau Me cum ar fi RULl, RUL2 (ST kS 1456-80) sau 5.5Silvfo (STAB 11507-80), 13CrNi35, 90VMoCr180 (STAS 11523-80). cadrul simbolului specific (RULI sau 2), cifrele reprezinta ordinea in stendard. Otelurile pentru rulmenti rafinate in vid (RULI v, RUL2v1 RUL3v, - ST AS 11250-80) sunt identificate prin litera v de la sfar~itul simbolului. Otelurile pentru rulmenti sunt caracterizate de proprietafi mecanice dependente atat de maroa otelului ~ide tratamentul termicaplicat, cat~i de istoria tehnologica a materialului. De aceea, uneori, in simbolizare apar preciziiri cum ar .fi: A] - laminar, A2 - recopt + cojit; B I - laminar + recopt, B2 - cojit, B3 recopt + tras, Cl - cojit + netezit, C2 - tras + recopt, C3- slefuit; 3) Otelurile pentru arcuri pot oteluricarbon de calitate (OLC65A, OLC85A - STAS 795-80) care au un conjinut mediu de Mn cuprins rntre. 0,30 ~i 0,80% .~j oteluri aliate pentru arcuri (40Si17A, 51VCrl1A, 35MoCr16A ~imulte altele cuprinse in STAS 795-80, STAS 11151A-80, STAS 11523-80). in simbol,

In

otehrlui respectiv: pentruarcuri. Principaleleelemente de alierecuprinse in compozipa otelurilor p... tru n arcuri sunt Si, Mn, Cr, iar pentru dirijarea structurii ~iimbunftHtfirea. proprietatilor

A indica domeniul de utilizareal

28

ldenlfficorea mater/ale/or me/alice

se utilizeaza V, Mo, Ti, Ni. Otelurile pentru arcuri sunt earacterizate de 0 limita de elasticitate foarte mare (peste 700 Nlmm2),rezistenta la oboseala ridicat a,. stabiI itate a caracteristicilor mecanice in timp, In conditii specifice de mediu Iii temperatura, caracteristici de plasticitate adecvate tehnologiei de obtinere a arcurilor; 4) Oteluri le pentru levi pot fi oteluri carbon pentru tevi (ST AS 8183 -80), opeluri aliate pentru fevi (STAS 791-80) ~i ojelari inoxidabile pentru tevi. Marcile de otel carbon pentru tevi sunt OLT35, OLT45 ~j OLT65 (cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune data In daN/mm2). Exista marci de otel pentru tevi utilizate la ternperaturi scazute, simbolizate printr-un R adaugat la sIar~itul simbolului (OLT35R, OLT45R). Otelurile aliate si inoxidabile pentru tevi se simbolizeaza asemanator ojelurilor aliate; 5) Otelurile pentru supape de motoare termice, care sunt oteluri aliate cu Cr, Si (principalele elemente de aliere) ~j Ni, Mo, Mn, W, dupacaz, Sunt caracterizate de 0 buna comportare la flua], la solicitari variabile, au 0 mare rezistenta la coroziune ~ieroziune la ternperaturi ridicate ~i'in mediu de C02, CO, N, H2, hidrocarburi nearse, S02, SO), SH3, specifice motoarelor cu ardere interna, Marcile de oteluri pentru sup ape de motoare termice stint 45SiCr90, 53 NiMnCr2 10, 45WNiCr180; 6) Otelurile pentru deformare plastica la rece, care sunt oteluri carbon cu maximum 0,10% C. ce se livreaza sub forma de produse plate (table sau benzi) avand grosimea mai mica de 3 mm. Aceste oteluri au caracteristici deosebite de deformabilitate Ia rece. Marcile AI, A2 ~i A3 (STAS 9485-80) au rezistente la rupere cuprinse lotre 270 Si 410 N/mm2 si sunt destinate produselor obtinute prin ambutisare Obj~2Uitlt (AI), adt'indi (A2) ~ijoarteadt'inca (A3). Marcile A4~i AS au rezistente la rupere intre 270 ~i 370 N/mm2 ~i sunt destinate unor produse obtinute prin ambutisare adanca ~i foarte adandi (caracteristici auto); 7) Otelurile rezistente in mediu de hidrogen, care III cadrul interactiunii cu mediul de hidrogen apare fenomenul de fragilizare prin hidrogen , care se manifesta diferit In functie de temperatura de exploatare, astfel: - la temperaturi sub 220°C, actiunea hidrogenului se manifesta prin scaderea capacitatii de deforrnare plastics a ojelurilor, cu tendinta de cornportare fragila la rupere, Fragilizarea otelului se manifesta alat prin incapacitatea otelului de a rezista coroziunii fisurante sub tensiune In prezenta hidrogenului, ca.t§i formarii de sufluri (blister) cu tendinta de distrugere ulterioara - fisurarea indusa de hidrogen; - la ternperaturi de peste 220"C, hidrogenul provoaca descompunerea unor carburi prezente In masa otelului cu forrnare de amorse, ceea ce conduce la formarea de fisuri:

fndrumar de laborator

29

Principalele caracteristici ale otelurilor rezistente in mediu de hidrogen s;unt urmatoarele: permeabilitatea la difuzia hidrogenului ~i valoarea tensiunii limits la care nu se produc fenomene de coroziune fisuranta sub sarcina. Marcile de otel care fac parte din aceasta categorie sunt: lOMoCr50 (STAS 8184-80), 12MoCr90 (STAS Il5,22-80)~i G52/28 careeste un ojel mlcroaliar eu Cr, 'Mo, Cu, Al, V~ Nb ~iNi; 8) Otelurtle pentru pinioane (STAS 11512-8'0), care sunt ojeluri aliate eu Cr, Ni, Mo ~i se caracterizeaza printr-o rezistenta ridicata. Is oboseala In urma tratamentului termochimlc de cementare. Se simbolizeza similar otelurilor aliate de uz general: 17CrNiMo6; . 9) Otelurile rezistente la uzare (STAS 11513-80), care sunt oteluri aliate

cu Mn ~i se caracterizeaza prin aparitia unui puternic fenomen de ecruisare sub

sarcina. Se simbolizeaza similar otelurilor aliate de uz general: 40Mn10; to) Otelurile pentru bandaje de rolt de vebicule pentru calea jeratd (STAS 112-80), care sunt ojeluri aliate in special eu Mn, iar simbolizarea indica domeniul de ntilizare: V - vagoan e,. L ~locomotive, LD-Ioeomotive dieseJ; II) Oteturtle cu graunli orientati (STAS 11526-80), care sunt oteluri aliatecu Si livrate sub forma de tabla san benzi. Simbolizarea acestor marci de oteluri (FeM89-27) indica plerderile specifice Ia magnetizare in mW/kg, prin primele cifre ~igrosimea nominala a tablelor in sutimi de mm prin al doilea grup ~cih 12) Table ~i benzielectrotehnice eu gdiunJi neoriemati (STAS 11508), care sunt executate din oteluri aliate eu Si. Simbolizarea acestor msrci de ofeluri (TEM45 sau BEM 43) cuprinde informatii asupra modului de livrare (T - tabla. B - banda) ~i reaistenta m,inima Ia rupere la tractiune in daN/mm2. in simbol pot sa apara precizari asupra izolapei existente pe suprafetele tablelorsau benzil or: CO ~ tara izolatie, C3 - izolatie crganica etc.

d, Otelurile

CD

destinalie precisli

. 1) Oielurile peniru autoturismele "Dacia J 30'0", care sunt oteluri ali ate asimilare dupa Iicentele franceze; 2) Tab/de grease de otel pentru poduri~i viaducte peste Borcea .# Dunare, 'care sunt ojeluri de tipul otelurilor carbon obi~nuite microaliate cu V, caracterizate prin tenacitate buna la temperaturi obisnuite ~i joasesi sudabilitate foartebunli .. simbolizare OL37BD, OL52BD - in care cifrele indica rezistenta minim~ la rupere la tracliune in daN/mrn2 ~iBD arata. destinatia otelului). e. Otelurile turn ate cele mai des tntrebuintate sunt:

Otelurile car bart tumate In piese (ST AS 600 ..82), care sunt cteluri similare 0telurilOr carbon obi~nujte, dar semifabricatele se obtin prin turnare. Se
1)

30

Identiflcarea mater/ale/or metalice

simbolizeaza astfel: OT400, sau OT500, sau OTGOO, In care T indidl faptul cii otelul este turnat in piese, iar cifrele indica rezistenta minima la rupere la tractiune

inN/mm;

2) Otelurile a/late tumate in ptese (S TAS 1773 -76), care sunt oteluri ali ate
cu Mo, Cr, Mo, Ni, V, Si. se simbolizeaza astfel: TJ5Mn14, sau T30MoCrNnS, in care T indica faptul ca otelul este turnat In piese ~iin rest simbolizarea este

sirnilara ojeluri lor aliate;

3) D/eli/rile abate refractare si anticorozive (STAS 6855-78), care sunt

oteluri lnalt aliate cu Cr, iar ca elemente secundare de aliere mai contin Si, Mn, Mo, Ti, Ni. Se simbolizeaza similarotelurilor aliate tumate 1n piese; 4) Otelurile rezistente to uzare (STAS 3718-63), care sunt oteiuri
austenitice manganoase turnatein piese avand un eontinut foarte ridicat de C (peste 0,9% C pana. la'1,4%) ~ de Mn (Intre 11,5 ~i 14,5%). Se simbolizeaza similar otelurilor aliate turnate In piese; 5) Otelurile inoxidabi le (ST AS 1. 0718~82), care sunt oteluri inalt aliate eu Cr ~i Ni pe Hinga care rnai apar Mo, W, Ti, Si, V. Se simbolizeaza similar otelurilor aliate turnate in piese. 1.4.3.3. 0lelurile pentru scule

a. Otelnrile carbon pentru preluerare la rece, oele mai des intrebuintate

sunt:

I) Otelurile carbon pentru scule (STAS 1700-90), care sunt oteluri carbon
de calitate, cu conti nut ridicat de carbon (OSC7, OS(8, OSC8M, OSCI0, OSCl1, OSe12 ~ in care cifrele indica procentul de C dat in zecimi de procent). 0 maroa aparte de otel carbon pentru scule este OSC8M care se utilizeaza pentru fabricarea sculelor pentru prelucrarea materialelor nemetalice; 2) O/elurile carbon de uz general, care sunt ojelurile carbon cu conti nut de carbon cuprins 'intre 0,38% ~i 0,65%, avand continutul de Mn, Si, P~i S mai ridicat decat In cazul otelurilor carbon pentru seule. Se utilizeaza pentru fabricarea unor seule 'de mana, scule utilizatein agricultura (OL50, OL60, OL70, OLC45 , OLC55J OLC65).

b. 0lelurile
sunt:

aliate peutrupreluerar!

larece,

cele mai des intrebuinfate

1) Otelarite rezistente la uzare (STAS 3611-88), care sunt oteluri aliatecu Mn, Cr, W continsnd V ~iun procent de C cuprins tntre 0,9 ~i 1,3%; 2) Otelurile foarte resistente la uzare (STAS 3611-88), care sunt ojeluri Inalt aliate eu Cr (aproximativ 12% Cr), eu un eontinut de 1,0 ... 1,5% C, avand structura ledebuntica .. Sunt caracterizate prlntr-o stabilitate dimensionala buna la
tratamentu] termic de calire;

l"drumar delaborator

31

3) Ole/urile rezistente fa ~ocuri (STAS 3611-88), care sunt oteluri hipoeutectoide, avand conpnutu! de carbon intre 0,60 ~i0,65%. Cele mai utilizate marci deoteluri sunt 51Si17A. 56SiI7A,. 41MoCrll, 45VSiCrW20.; 4) Otelurile eli rezistenla sporita in anumite medii corozive (STAS 358380), care sunt oteluri inoxidabile martensitice, eu calibilitate ridicata, cu rezistenta buna la coroziune atmosferica ~i 10 mediu corozivalimentar sau medical. Cele mai utilizate marci sunt 30Crl30 ~i90VM:oCrI80.
Co Otehmle caracterizate prin:

pentru

seule pe.ntruprelucrarea

la eald,

care sunt

- stabilitate a caracteristicilor mecanice la temperaturi ridicate; - rezistenta la 90C mecanic §:i termic; - stabilitate dimensionala ~ia formei in urrna tratamentului tennic (in cazul otelurilor pentru matrite); - prelucrabilitate buna. Sunt oteluri aliate ell W, Cr, Mo, V. Se simbolizeaza similarcu otelurile ali ate. d. Otelurile rapide (ST AS 7382-88) Otelurile rapide sunt aliate in principal eu W, V, Mo, Co, continandcarbon intre 0,.7 ~i 1,03%$i sunt caracterizate printr-o mare rezistenta la uzare ~i 0 foarte buns stabilitate a proprietatilor Ia cald. Aceste proprietati se datoreaza structurii ledeburitice, bazate pe existenta unor carbnri complexe ale elementelor de ali ere. Marcile de otel rapid sunt Rpl, Rp2, Rp3, Rp5, Rp9, Rpl0, in care cifrele indica ordinea. in standard. 1.4.4. Metalele ,i aliajeJe neferoase 1..4.4.1. C rite riile· de dasificar·e
8.

metalelor,i

aliajelor neferease,

In practica industrials sunt utilizate foarte mult atat metalele cat ,i aliajeIe neferoase, Metalele neferoase se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

- dupii densitate: - metale usoare (AI. Mg, V, Ti etc)avand

kg/rn3;
.

densitatea sub 5 000

- metale cudensitatea medie, intre 5 000 kglm3 $i 10 000 kg/m3

(Cu, So, Zn);

- metale grele (ph, Ag, Au, Hg, Ni, Pt etc .. avind densitatea peste )
10000 kg/rrr';
- dupa

. de topire

temperatura de topire:

- metale

u.for /uzibile (ph, Sn, Zn, Ag) avand temperatura

32

ldentificarea matertolelor metal1cf!

sub 1000 K: - metale /:,rreufuzibile (Cu, Si Cr, Co etc) avand temperatura de topire cuprinsa intre 1 000 ~i2000 K; - metale refractare (W, Mo etc) avand temperatura de topire peste 2000 K Cele mai utili-ate metale neferoase sunt : cuprul, alurniniul, manganul, titanul, zincuI, crornul. nichelul, plumbul si aliajele acestora.

1.4.4.2. Cup r ul ~i aliajele de cupru CupruJ ~i aliajele de cupru se simbolizeaza in eonfonnitate eu STAS 270/1-88 SR ISO 1190/1 ~i SR 1901190/2 privind simbolizarea materialelor ~i
simbolizarea starilor. Cuprul nealiat se simboiizeaza prin simbolul chimic Cu, urma.t de continutul minim in procente si 0 litera avand semnificatia: k - catodic, b - flrt\. oxigen, p - dezoxidat cu fosfor. Marcile de cupru sunt: Cu99,50, Cu99,90, Cu99,90p, Cu99,95, Cu99.95k, Cu99,97b, Cu99,97k, Cu99,98b, Cu99,99k. Cuprul are proprietst] mecanice relativ reduse (de exemplu, rezistenta la rupere la tractiune esre 250 ... 350 N/mm'2). Are conductivitate tetmica ~i electrici foarte buna, proprietati de deformabilitate [0 art e bune, sudabilitate scazuta, aschiabilitate foarte buna 9i rezistenta la coroziune midi. Dupa natura lor aliajele de cupru sunt impartite in: - bronzuri - a!iaje ale cuprului eu staniul sau eu aluminiul sau eu plumbul; - alwne-aliaje ale cuprului eu zineul; - alpaca-aliaj al euprului ell nichelul ~i zincul; - aliaje cupru-argint, sub forma de bare ~ibenzi pentru industria electrotehnica ~i electronica, Dupa tehnologia de semifabricare, aliajele de cupru pot fi deformate plastic sau turnate. Aliajele de cupru se simbolizeaza prin simbolul chimic al cuprului Cu, urmat de simbolurile chimice ale elementelor de ali ere ~i procentul mediu, in ordine descrescatoare, De exernplu, un bronz cu 6% staniu se simbolizeazs: CuSn6, 0 aiama cu 40% niche] avand ~i 1% Pb se simbolizeaza: CuNi40Pbl, iar alpaca.ua cu un continut 60 ...64% cupru, 17 ... 19% nichel ~i restul zinc se simbolizeaza CuNi18Zn20. In conformitate cu SR ISO 1190/1, aliajele de cupru de turnatorie contin in simbol·un prefix care indica procedeul de turnare: GS - tumare in amestec de .Iurncrre, GM - turnare in cochilii GZ - tumare centtifugala, GC - tumare continua, GP - turnare sub presiune, (JC - tumare cu vibrare. plus, existS.

In

Indnlma,. de labO.f'ato,.

33

posibilltatea ca simbolul materialu'ui sa. fie urm:at de simbolizarea stArii. Starile de bazi pot fl: M - brut; 0 - recopt; H - ecruisat; T - tratat termic. Astfel un bronz au 6% Sn,continand 5% Pb §i 4% Zn turnat in cochila, eeruisat se simbolizeaza: GMCuSn6Pb5Zn4H. Inconformitate co 8T AS 270/1-88, mentionea T - tumat se introduce in simbolla. smr~it. Astfel, acelasi exemplu de mai sus va :fl CuSn6Pb5Zn4T;nu Be fae speeifioari asupra procedeului de turnare In simbol, co toate ca. 10 standardearacteristicile mecanice sunt date in fuactie de tehnologia de turnare. Bronzurile se caracterizeaza prin proprietiiti mecanice mai bune decat ale Proprietatile bronzurilor pot fi influentate daca se adaug!: in compozitie diverse elemente de ali ere, ca: - aluminiul - imbun!ta:~e§tetumabilitatea §i plasticitatea; - siliciul - mare~te fluiditatea;

cuprului,

turnabilitate net superioara ~i rezistentR la coroziune foarte buna.

- manganul - 'imbunatatef;te elasticitatea $i resistenta electrioa;

lezitent! plumbul - 'jmbunata~~te plasticitatea ~i proprietapie antifricliune;. nichelul - mareste rezistenta mecanica $i rezistivitarea electrica; beriliul ~ititanul- milresc rezistenta mecanica (de exemplu CuBe3 are 0 Ia rupere la tractiune Rm = 650 ...1 250 N/mm2 $i CuTi4 are Rm = 1 500

N/mm2).

Alamele prezinta proprietsti mecanice superioare atat cuprului, cat ~i bronzurilor obisnuite. Secaracterizeaza prin bune proprietati de tumabilitate,. foarte bune proprietati de deformabilitate, rezistent! la coroziune .. In plus. prin adaugarea in compozipe a anumitor elemente de aliere se influen~aza favorabil unele proprietati, astfel: - plumbul micsoreasscoeficientul de frecare; - fierul §i manganul mlre~te rezistenta la rupere; - aluminiul mAre~e duritatea; - siliciulcreste fluiditatea; - staniu mar~te rezistenta la ccroziune; - nichelul favorizeaza formarea unei structuri fine ~i confera un aspect straIucitof. 1.4.4.. . Alummiul ~i aliajele de aluminio 3

are culoarealb-argjntie.este un metal foarte user (p = 2 700 kglm\ are temperatura de topire 933K.,i conductivitate termica ~i electrica foarte
Aluminiul bune, rezistentl buna la coroziune atmosferica. Are foarte bune .proprietati de deformabilitate (se poate lamina in foi cu grosimea de pan! la 0,005 mm). Proprietatile de turnaresunt afectate de resasura ,i coeficientul de contractie liniara mario Propri:etaple de tumare se 1mbunata~esc

34

1denliflcarea materialelor metaltc«

prin alierea eu siliciu, mangan, nichel, cupru, Se a~chiazagreu, 1ncarcand ta.ii~urile sculeJor. Proprietatile de asehiabilitate se imbunatatesc prin aliere cu zincu 1, rnanganul si cuprul Se sudeaza In conditii speciale (atmosfera protectoare) pentru ca prezinta 0 afinitate foarte mare fata de oxigen. STAS 760711-90 precizeaza marcile de aluminiu electrolitic sialuminiu

rehnic pur. Simbolizarea se face prin simbolulchlmie A1, urmat de continutul minim in procente. Aluminiul tehnic pur are puritate cuprinsa 'intre 99 ~i 99,8% (AI99; At99,3; ... Al99,8), iar aluminiul electrolitic are puritate cuprinsa intre 99,90 9i 09,99% (AI99,90; AI99,95; AI99,97; A199,99). Exceptie de la simbolizare face alurniniul pentruelectronica (AlE), in al clirui simbol nu este indicata puritatea de
99,5%, oj destinatia.

Prin aliere se pot obtine aliaje de alurniniu cu proprietati deosebite, astfel: ~ proprietati mecanice superioare, cum ar fi duraluminiul (Al-Cu-Mg) sau
aliaje AI-Zn-Mg, AI-Zn-Mg-Cu
2

care au rezistenta

Ia rupere la tractiunecuprinse

'intre 500~i 600 N/mm ; - rezistenta inalta la coroziune (Al-Mg, AI-Cu; AI-Mg~Si); - proprietati antifrictiune (AI-Sb-Pb, AI-Sn,. ,AJ-Cu-Si-Fe); - proprietati de rezistenta mecanica la temperaturi inalte (AI-Cu.,.Mg; AICu-Mn; AI-Cu-Li); - proprietati de rezistenpi mecanica la temperaturi joase (Al-Cu-Mg-Si; A1Zn-Mg-Cu; AI-Mg). Simbolizarea allajelor de aluminiu deformate plastic se face in confonnitatecu ST AS 7608-88 prin simbolul chirnic urmat desimbolurile elementelor de aliere ~iprocentul acestora 1n ordinea descrescatoare ..Deexemplu, un alia] de alurniniu, deformat plastic, continand8,.5% Si ~i 3,5% Cu se simbol izeaza: AIS i8,5 Cu3, 5. In cazul aliajelor de aluminiu turnate in. piese conform STAS 201/2-80, in simbol se precizeaza 9i procedeul de turnare: ATN - aliaj turnat in fotm!l de

amestec de formare, ATC - alia) tumat in cochila,. AlP - alia) turnat sub presiune. Astfel, un alia] de aluminiu tumat in cochila continand 8% Si ~i3%Cu se simbolizeaza ATCSi8Cu3 ~i acelasi aliaj tumat io forme dinamestec de
formare se simbolizeaza ATNSi8Cu3. Daca uliajul de aluminiu este tumat in bloeuri (STAS20111-80) specifica procedeul (de exernplu, ATSiSCu3), 1.4.4.4 ..Zincul ~i aliajeIe de zinc Au 0 buna rezistenta la coroziune atmosferica clatorita proprietatilor electrochimice. Au proprieta~j mecanice reduse: rezistenta la rupere a zincului turner este Rill .,. J 40 .... 180 N/mm2, iar alungirea la rupere mila. Zincul preainta fmgilitatc la rece, dar intre 323 ~i393K se poate lamina ~ifbrja (se pot lamina in
nu se

Indruma,. de labQ.l!'atOr

35

roi. eu grosimea de 0,050 mm). in stare laminata.. zinculare proprietafi mecanice mai bune:(Rm = 200 ... 300 N/mm2). Zinculeste caracterizat de proprietati bune de tumare. SimboIizarea zineului este similar! ell a celorlalte materiale neferoase: Zn. 99,6 .. zinc eu puritate de 99,.6%. . Al.iajele de zinc cu aluminiusi cupru, eunoscutesisub numele de zamak se preteazi excelent pentru tumare. Simbolizarea aliajelor dealuminiu se face 10 conformitate cu STAS 692511-86 ~i 81 AS 6925/2-86, indicandu-se elementele deaJiere, proeentul acestcra, precum ~j procedeul de furnace. Deexemplu, un aliaj de zinc avand 4% aluminiu, 1% cupm turnat tn cochiti se simbolizeaza astfel: ZnAl.4Cu 1TC.
1.4.4.5. Aliajele peotro lip ire Aliaje:le pentru lipire pot fi: aliajele pentru lipirea moale (1a temperaturi sub 723K) cu continut de staniu, plumb, cadmiu ~i zinc (S1 AS 96-87) §i aliajele pentru lipirea tare (la temperaturi peste 723K) de tipulalamelor (8T AS 204-77). Se simlrolizeaza. prin litera B care indica aliajul de lipit, simboJul chimic ~i nrocentul materialului de baza, simbolurile elementelor de alien) in ordinea descrescatoare acontinutului (daca un element este oontinut 1n alia] sub 2% se trece in parantezi) ~i temperaturile solidus ~i liehidus, in grade Celsius, ale aliajului respectiv (dad\ aliajul este eutectic se treee numai temperatura eutectioa). De exemplu, un aliaj pentru lipit pe bad de 80% cadmiu, cOiltinand staniu ~i argint peste 2% fiecare, avand temperatura solidus 260°C ~i temperatura lichidus 270°C se simbolizeaza astfel: BCdS-OSnAg260-270. . 1.4,,4.6. Aliajele 30triliqiuoe A1iajeleantifricpune sunt de douacategorii:

- aliajele antifric1iune pe bazii de stamu; plumb ~j aluminiu (STAS 20280),. care se utilizeaza pentru constructia cuzinetilor; . . - aliajele antifricfiune pe bazade cupru sau aluminiu (STAS 11271-85), care se utilizeazl pentru construc~a lagareloreu pereti subtiri. A1iajeleantifrictiune pentm cuzineti sesimbolizeaza prin litera Y uonata de simbolul chimic al metalului de bazii, cu sau ~ continutul in procente §i simbolurUe elementelor de aliere §'iconpnutul in. procente. De exemplu: Y - Sn89~
Y - .PbSn6Cd5 .. AJiajele antifrictiune pentru lagare co alunecare cu pereti subtiri se shnbolizeazi prin prima litera a simboluluichimic al metalului de baza~i primele litere ale simbolului ehimicsi costinutul mediu in procente ale elementelor de aliere. De exemplu, un aliaj pe bazA de cupru, continand 2D...26% plumb ~i I .. 3%

36

ldentif~a

materialelor 111€lafb

staniu se simbolizeaza CP23S2,. iar un alia] pe baza de alumniu, avaod 5,7.... 7,~ staniusi 0,7 .. , 1,2% nichel, se simbolizeeza AS6Nl. 1.4.4.7.. Aliajele user fuzibile: Aliajele usor fuzibile (ST AS 11958-84) sunt destinate constructlei pieselo-r sauelementelor de legalura ce trebuie sa se distruga la 0 anumita: temperatura lim ita, pentru a scoate din serviciu utilajul care ar putea fi avariat la temperanm superioare, Sunt aliaje continand 10 principal bismut, plumh, staniu ~icadmiu. Se simbolizeaza prin AF~i un numar care reprezinti1 temperatura de topire sau temperatura de pierdere a proprieta~ilor mecanlce, daro esse urmat de un X. de exernplu: AF90, AFl1SX.

1.4.5. Terna practica

Se face 0 clasificare a tuturor materialelor explicitat, pentru fiecare material. prezentate cu dite un situl)ol

1.4.6. Reeultate experimentale Se vorexplicita didactic Indrumator.

simbolurilr pentru cel

putln 10 materiale indicate de cadrul

1.5. Analiza metalografid. 1.5.1. NOfiuni de bad

Metalografia, ca ramura a metalurgiei fizice, maerostructurii ~imicrostructurii metalelor ~ialiajelor. se oc~pli cu
CU

studiul

liber sao la 0 marire mica (sub x50) in suprafata de rupere Ii metalului sao pe probe executate special, numire probe me.ta/ograjice .. Prin microstructurii se intelege structure carese poate observa numai pe suprafata lustruitli ~i ata.catli cu un reactiv, a unei probe executate special (proba metalografic§.). la mariri mad (peste xSO). cu ajutorul microscopului metalo grafi c .. Deobicei, examinarea strueturiieste insolita defixarea ei $i prin diferite metode ca: desen, fotografiere etc.

Prin macrostructurii se i'ntelege strctura care se poate observe

ochiul

jar analiza microscopies sau micrograflcA: se refer!: lastudlul mlerostruenrrti. La cercetarea unei structuri, anali:ta macroscopicl $1 analiza microscopicl1. se
cornpleteaza reciproe,

Analiza macroscopica sao rnacrograficl se refer! la studiu1 macrostructurf

indrumar de taborator

37

Analiza macroscopica precede analiza rnicroscopioa ~ipune inevidenta: • structure metalului sau aliajului obtinuta in urrna ctistaliniaarii primate (structura dentritica); •. defectele de necompactitate in metalul tumat (retasuri, sufluri, fisuri), forjat sau laminat (fisuri, suprapuneri, fulgi etc.) sau in suduri (sufluri, fisuri, goluri de contractie); neomogenitatile chi mice (segregatii) determinate de conditiile cristalinizarii primate; - neomogenitatile structurale determinate de prelucrarile prin deformare plastics (fibrajul) tratament termic sau termochimic (oat ire, ceme nt are) , sudare etc.; - procesele tehnologice aplicate anterior. Analiza microscepica dii indieatii privind compozma structurala ~j chimica,caracteristiC"ile fizico-mecanice, tratamentele termice ~i termochimice anterioare aplicate metaluluiexaminat. I.S.2. Prelevarea $i preg,atirea ~aDtioanelo r metalografice

in vedrea analizei macro :;Ii microscopice se executa una sau mai muIte probe metalografice, Struetura pieselor metalice (profile ~i table laminate, piese turnate sau piese prelucrate prin aschiere) nefiind omogena, examinarea unei singure probe nu este suticientii decat in cazuri foarte rare. STAS 4203-74 precizeaza modul in care se preleveaza ~i se pregstesc probele metalografice. El maicuprinde lista reactivilor utiHzati pentru Iustruirea electrolitica precum ~i lista reactivilor de alae,ata! pentru examinarea maeroscoplca cat $i pentruexaminarea mieroscopica Prelevarea probelor ,i pregatirea lor este aceeasi pentru toate tipurile de examen metalografic, darexigentele privitoare la gradul de finisare al suprafetei sunt cuatat mal mari, cu cat gradul de marire folesit pentru examinare este mai ridicat. Pregatirea unei probe se face in rnai multe etape: prelevarea probei, indreptareaprealabllo a suprajeFei, polizarea pregatitoare. jinisarea,i atacul. Stabilirea Ioeului de prelevare a probeise face pe baza unor consideratii
(necmogenltati chimice, directii de prelucrare, tratamente teoretice termice

superficiale, defecte de suprafata. fisuri, piese accidentate etc.), astfel ioelt proba sa fie reprezentativa pentru materialulstudiat §i s!corespundi scopului cercetarii, Prelevarea probei se face prin asehiere, utilizand 0 racire corespunzatoare
pentru a nu se influenta. struetura. ProbeIe din rnetale dure (peste 400 HB) se taie

cu discuri abrazive san prin elecroeroziune. Dups prelevare proba poate fi eventual prelucrata la 0 formaecmoda pentru studiu (de exemplu cilindri.ci). JJaea

38

Identtflcarea matertalelor metallce

probele sunt pre rnici sau subtiri, ele se fixeaza lntr-o mas! de material plastic terrnorigid sau de aliaj usor fuzibil (fig. 1.5).
Proba Marerial plastic termongid

Fig. 1.5. Pregatirea probelor mid sau subtiri,

Indreptarea suprafetei se face eu ajutorul unei seule abrazive (piatra sau banda) eu granulane tina, avand in vedere asigurarea unei racid coresp unzato are. Polizarea pregatitoare se face ell 0 serie de hartii abrazive cu granulatie din ce in ce rna; fina, Finisarea se poate face fie mecanic (eu a:jutorul unei suspensii de praf abraziv foarte fin) tie eleetrolltic.· . In proba lustruita structura nu este pus! in evidenta direct, de obicei

se observa in primul rand fibrajul. Se pot pori, fisuri sau aspecte de structura colorate diferit, ca de exemplu incluziunile nemetalice etc, Pentru a pune in evidenta microstructura (sau macrostructura) unei probe, se ataca suprafataei eu anumi~i reactivi metalogratici specifici (vezi STAS 420374), dupa natura probei. Reactivii metalografici sunt solutii apoase sau alcoolice ale unor sub stante chimice care, in contact cusuprafata lustruita a probei, pun in evidenta structura. Reactivul de atac utilizat de obicei pentru oteluri ~j fonte este nitalul, care reprezinta 0 solutie de 2 ... 3% acid azotic in alcool. Alti reactivi utilizati 'in analiza microscopic! sunt: persulfatul de amoniu, clorura cuprica amoniacala, solutio-de fercianura, diverse solup! de acizi etc. in timpul lustruirii mecanice, la suprafata probeise formeaza un strat fin de material puternic deformat (nurnit stratul lui Beilby) care acopera spatiile intergranulare, denaturand aspectul micro stru cturii (fig. 1.6, a). Prin atacul
observa

atacandu-se in vederea studiului. In cazul studierii macrostructurii

acest strat este tnlaturat. astfel ca apare clar aspectu! real a1 (fig. 1.6, b ~ic). Diferenjierea constituentilor prin atae chirnic se bazeaza pe unul din urmatoarele efecte: - dizolvarea superficiala selectiva a diferitilor constituenti; - colorarea datorita fenomenelor de interfatli ce apar intr-o pelicula transparenta, fermata pe suprafata unor constituenti; - depunerea unui precipitat format la suprafata unui constituent prin reactie chimica, suprafetei
microstructurii

fndnmlaT de toborotor
Aspect luminas
Suprufata SJ1IUI! tiler

39

Suprafala lustrilitil.

lumincasa

c
Fig. Ui. Aspectul unei probe metalegrafice: a - in timpullustntirii; b - intimpul ataeului; c - in timpul cercetArii la microscop ..

Atacul chimic poate sa scoata in evidentanu numai eonstituenti diferiti, dar ~i structura policristalinaa unui singur constituent. jntr~adeva~ se ~tieca limitele de graunti reprezinta pe de 0 parte 0 concentrate de impuritati, pe de alta parte 0 concentrare de defecte de retea, ceea ce duce la cresterea reactivitlitii chimiceln aceasta zona. Astfel, suprafetele de separatie ~i limitele grauntilor§i chiar grauntii cu orientiri diferite fata de planulesantionuhii pot fi seoasein evidenta datorita. solubilitatii §i reaetivitapi selective. . Pentru examinarea la mlcroscop suprafata probei trebuie sa fie perpendiculara pe axul optic al mieroscopului. to acest seop, proba este fixatA pe 0 plicutl prin intermediul plastilinei §1eu ajutorui unei prese de rnina (fig. 1.7, a) suprafata probeiesteadusaparaleleeu fata pUieutei (tig. 1.7, b). PI-leuta se ~eaza pe. mlsuta microscopului, eareprin constructie este perpendiculara pe axul optical aparatului. Se regleaza. c1aritatea imaginii, dupa care se poate trece la studiul microstructurii. Fotografierea microstructurii.se realizeaza prin intermediul microscoapelor care sunt dotate cu accesorii speciale (objective, oculare etc.), Mierofotografiile se executa pe plAci fotosensibile sau pe filme negative iar pentru copiere ~i marire se utiiizeaza bartii fotogr-fice obisnuite,

40

Identtficarea materlalelol'metalice

b
Plao.lIll1

Fig. 1.7. PnOlg~1tirea probei metalograficehr vederea studierii la microscop: a - presa spectala; b - aducerea suprafetci deexaminat perpendiculars pe axul optical microscopului.

1.5.3. Esamennl microscopic

Studiul micrcstructurii probelor se realizeaza eu ajutorul microscopuJui

metal ografi c. Microscopul metalografic este un microscop obisnuit, la care s-au flcut

unele ad-aptiiri In vederea fblosirii lui tncercetarile rnetalografice. Deosebirea esen~iaia consta In faptul ca, la microscopul obisnuit, observarea lmaginii mariie se face prin transparen!a, in timp ce 1a microscopul metalografic datorita opadtatii metalului, imaginea marita a structurii se observa in lumina reflectata, J fI acest scop microscopul metalografic este prevazut cu un dispozitiv pentru iluminarea suprafetei Iustruite, Partile componente ale unui microscop metalografic sunt: - sistemul optic eu acesoriile pentru fotografiere; - sistemul de iluminare; - mecanismul de sustinere qi reglare. SistemuI optic cuprinde tn esenla obiectivul; ocuiarul, oglinzi ii prisme. Obiectivul reprezinta un complex de Ientile montate intr-un tub; 0 lentil! frontala plan-convexa derermina puterea de marire a lui, iar 0 serie de Ientile de corectie stint destinate sa inHi.tyre aberatia cromatica ~isferica. Ocularul este format ~i el dintr-un grup de ientile,aviind 0 anumiUi putere de marire. EI are rolul de a mad ~i

lndromar de loborator

41

coreeta (de unele defeete optice) irnaginea data de obiectiv. Puterea de marire total!: M a. microscopului este eg.ala ell produsul dintre puterea de madre a obieetivului Mob ~i puterea de madre a ocularului Moe, adica:

(14)
Obiectivul §i ocularul sunt fixate la rnicroscop la capetele unui tub. Orice microscop metalografic este dotat cu mai multe obievtive §i oculare schirnbabile, cafe au diferite puteri de marire, astfel ca, prin combinarea lor se obtine puterea de madre dorita, Peterea de rezolutie d este caracteristicacea mai irnportanta a unui microscop §i reprezinta distanta minima Intre doua punete pentru care

microscopul dli irnagini distincte,

d= __
A._·

2n'sina

(1.5)

unde "A este lungimea de unda a luminii monocromatice folosite; n - indicele de refrctie al mediului optic; CL - jumaratea unghiului de deschidere al obiectivului, ModuI de formate a imaginii in microscop este urmatorul: obiectivul asezat in apropierea obiectului formeaza 0 imagine mariti, reala si rasturnata a obiectului, aceasta imagine este marita Incontinuare de ocular ~i ea poate fi observata fie direct cu ochiul, fie proiectand-o pe un geam mat sau pe 0 placa fotografica, lungimea tubului microscopului, imagines primara data de obiectiv poate fi asezata fata de ocular la diferite departsri, prin varierea distantei dirnre obiect ~j obiectiv. . Sisternul de ilumlnare se compune In general din: sursa de lumina, Ientile, filtre colorate, dicfragme. Deoarece pentru mariri marl, obiectul este plasat foarte
aproape de obiectiv, nu-i posibil se trimita un fascicul incident direct pe proba, sistemul de iluminare trebuie inclus deci in construetia microscopului, iluminarea efectuandu-se prin obiectiv. Iluminarea la microscopul metalografie poate fl: - iluminare in camp Iuminos sau verticalCi,cAnd fascicolul de lumina cade perpendicular pe suprafata eercetata (fig. 1.8, a), in acest caz, suprafata plana a structuriiapare luminoasa, iar adanciturile apar tntunecate, aspect similar aceluia care ar f ohsrvat cu ochiul tiber, daca 'aeesta ar putea percepe detaliile puse 'in Deoarece distants dintre obiectivai ocular este fixa, echivalenta

ell

sa

evidenla de micros cop; . ., iluminare in camp tmunecos sau obltca, dnd fascicolul cade inc lin at pe suprafata cercetata (fig. 1.8, b). .. tluminare in oamp combinat, cand fascicolul cade IncHnat pe suprafata oercetaHi (fig. 1.8, c).

42

Jdentl/kareamQterla!elQr

mt!t(J/lce

\~, .
.
,

,', '

(]D
c
3

Fig. 1.8, Diferite moduri de Iluminare la mioroscopul meta! og rafic: a. - in camp luminos; b - in dimp inhmecos; c - combinatli.
6 6

Fig. 1.9..Sistemul de iluminare verticalli: a -au lameli!:; b - cu prisrnli CIJ reflexie totala; J -_ fascicollull.linos incident; 2 -Iamela; ] - prismacu reflaxie; 4 -Ientili\; 5 - suprafalli de analizat; 6 - fascicol tuminos reflectat,

In majoritatea ca.zurilor este utilizat primul sistem de iluminare, HI se

realize~.za prin asezarea unei lamelecu fetele paralete incl.inata. la 45°, sau a unei prisme eu reflexia tatala pe axul optic al microscopului, in spateleobiectivului, Aeesta reflects fascicolulincident, prin obiectivspre suprafajacereetata, paralel cu axul optic. in figura 1.9, este reprezentat sistemul de i1uminare vertical.a realizat prin folosirea unei lamele (fig. 1.9, a) sau a unei prisme cu reflexie totala. (fig. 1.9, b). Ca surse de lumi ni se utilizeazi beeuri de tensiune joasi, la.mpi. cu arc $i lampi eu vaporide mercur. . . [n figura 1.,10 este prezentat microscepul metalografic M .. , - 2 (lOR). EI C esse un microscop vertical cu m~su,a inferioara, care permite studiul in camp

4J

Jmninos ~i'in cAmp intunecat tU luminA nonnaH' §i cu lumina po:J'arizati fa mariti p.4nA II t 000: 1. I .
10

~~~

__

--7

11

1:1

17

13

Fig. 1.10. Partileoomponente ale microsccpului metaiografic MC-2: I - sum de luminA; 2 - placa mata; :3 -- condensator;4 - diafragma de reglaj al marimii c&npului de ilmninare,; 5 - filtru de culori; 6 - polarizator; 7 - diafragma de 3pertuTa ( de fflglaJ al ungbiului oonului lUf!lmos); 8 - diafragme de reglare a campuJui Irrtnnecat; 9 - ocular; 10 - prisma; It - corp ifutninator; 12 - obiectiv; I] - mn.'lU~ pentru asezarea probei; 14 - ~lemAde fixare; 15 -~urUb de flXllI'e amiisutei; 16 - buton penrru deplasarea !ongitudimila; J 7 - baten ;-entru dtplasarea tl"an$Cvma13 Ii ml!.sutei; 18 - tarnbur de reglare normal! a clarilAtll itnaginii; 19 - bulan micrometric d~ reglare fIDa II claritaiii i:maginii;. 20 - !f,lnsformatorpentru alimentarc.

44

ldentffiCOl1ea materialelo« metalice

1.5.4. Constituentl metalografici ai metalelor ~ialiajelor Definitii Notiunea de component se refera la un element chimic care intra In alcatuirea unui aliaj. Faza este 0 parte ornogena a unui metal vsau aliaj. Ea are aceleasi proprietat! in toata. masasa. _ o faza poate fi forrnata din unul sau mai multi componenti, Notiunea de constituent metaiografie a fost intodusa din motive de ordin practic. Constituentul nu trebuie sa fie confundat cu faza Constituentii unui domeniupot fi evidentiati prin examinare cu microscopul metaiogra:fie, ei fiind alcatuiti din una sau mai multe faze. Relatiile intre fazele unui grup de aliaje aleatuite din aceeasi componenti, in conditiile de echilibru, pot fi examinate pe diagrame, in coordonate temp erarura-con cent rati e, numite diagrame de echi Iibru. Structura materialelor metalice poate f alcatuita din urmatorii constituenp metalografici: metal pur} solufie solidii, compus intermetalic, amestec mecasiic. Primii trei constituenti reprezinta faze ale sistemului de aliajesi pot aparea fiecare sub forma de cristale omogene, cuaceasi compozitie chimica in oricare punet al cristalului. AmesteeuJ rnecanic (agregatul cristalin) este un constituent eterogen mod format dintr-un amesteo intim din.,;..cel,~p~1in doua faze, care pot fi metalul pur, solutia solids sau compusul interntetalic.: Constituentii unui aliaj deterrninati d.upa diagrama de echilibru corespund numai unui caz paricular si anume starii de echilibru, obtJnuta prin incalziri si raciri deosebit de tncete; orice alt regim de incalzire .,i de racire duce la obtinerea unor constituent! deosebiti de eei de echilibru. 1.5.4.1. Meta.lul pur turnata sau recoapta metalele pure apar la microscap sub forma de gdiunti poligonaJi, care reprezinta sectiuni prin crisfalele metalului. Forma neregulata se explica prin interferenta la solidificare eu grauli.fii vecini. . Printr-un atac. U90r sunt puse in evidenl& limitele dintre graunti, iar printrun atac mai intens grauntH apar colorati diferit. Intensitatea de atac variaza eu orientarea grauntilor ~i este, cauzata de existenta unor proprietati diferke dupa orientari diferite. in figura 1.11, a, este aratata structura ti erului pur, laminar 9i recopt, lustruit 9i atacat eu nital 2%. Se observa graunpi poligonali de fier pur, colorati diferit, Fiecare graunte are aceeasi cornpozipe, omcgena in 10ata masa lui, adica exista 0 singura faza. .

In stare

e
11-

Fig. 1.11. Strucnua fiemlui pur: melfll pur; b- stmeura unuiaJi:tide cuzineti; c - streeura unni aliaj de cuzine,lj duJX!irecoacere,

-1.5.4.2. Soluria solidi Se nurneste solutie solids un amestec la scar! atomica a eel putin dou! metale sau a unui meta] cu un metaloid, care formeaza in stare solida 0 singura faza... Se pot distinge trei tipuri de solutii solide: - solu(ia .solidiide substitufie, obtinuta prin inlocuirea (substituirea) atomilor unui metal ell atomi aicetuilalt component. Pentru a forma asemenea solutii Bolide razele atomice ale celor doi cornponenti trebuie sa fie apropiate, Reteaua cristalina a solutiilor solide de substitutie este identica cu cea a unuia din -netalele eomponente .. Exista. ~i situatii, mai rare, in care reteaua cristalina a solutiei solide sa difere decea a eomponenfiloraliajului (solurie solid a interrned iara); - solu(ia solida de interstitie, care se obtine prin amplasarea atomilor " dizolvatila spafiuI dintre atomii metalului de beza, Pentru aceasta este necesar ca atomiielementului dizolvat sl aiba: dimensiuni foarte mic] - cazul carLonu!ui, hidrogenului, azotului, borului, Intrucatspapile interatomice sunt mici, patrunderea unui atom strain in aceste spatii duce la deformarea retelei cristaline a metalului de baz!, ceea ce are drept consecinta limitarea numarului de atomi patrun~i in retea, pe de 0 parte ~i 0 modificare profunda a proprietatiloraliajului, fata de cele ale metalului de bazape de alta parte; - solu(ia solidli. ordonata, care este 0 solutie solida de substitutie, la care atomii dizolvatiocupa progresiv locuri bine detenninate in reteaua cristalina prin schimbarea pozitiei, taraoa celula sa se modiflce. Deoareee eompoaeatii unei solutii solide sunt distribuiti la 0 searl atomics ,i nupot fi observati la mieroscop, nu exista diferen~a intre aspectulmicroscopic al unel salutii solide iii al unui metal pur.. Solutii1e solide pot prezenta douaaspecte diferite la microscop: ·Fn stanturn(ltl, cu raeirea rapidd, structura are aspect neomogen, dentritie, deoarece cristalele solidifieate au timpsA se omogenizeze. In figura 1.11, b, este reprezentatl struttura dentritica a unul bronz ell 10% So. in stare brut~ de turnare;

nu

<16

Identiflcarea tnaterlm'elo" ftMtpllce

- In stare .turnatd Ii recoaptlL La recoacere are IDe procesul de omogenizare, provo cat de difuziunea atomilor din zonele mai bogate spre zonele mai sAraee. Ca urmare structure obtinutl va fi' format! din gr6unfi poligonali colorati diferit dupli atac, fiind aseman!toare cu a metalului pur. in figura 1.11. c, este reprezentata structura aceluiasi bronz din figura L 11, b, dar dupl recoacerea de omogenizare.
1.5.4.3.. Com.pusul intermetalic Compusii intermetalici (definiti) sunt combinatii chimice ale metalelor iotre ele, sau ale rnetalelor cu metaloizi •.care general nu {~espectAlegea valentei. Ei pot f exprimati printr-o forml sim.pUi AmBD,. posedl retele cristaline proprii, se top esc 18 temperaturi determinate, au' duritate §i . fragilitate mare. Compu~ii intermetalici apar 18 microscop sub forme caracteristice: aciculare, Iamelare, po lied rice, iar ca urmare a faptului cl. sunt foarte rezistenp Is atac rAmdn aecolorati !,ii in relief. 1n figura l.12. este reprezentata strucmra unui aliaj de cuzineti de tip babit (83% Sn; 11% Sb; 6%Cu) 'incarecompusul SbSn spare sub forma de cristale patratice iar compusul Cu)Sn sub forma de cristale aciculare, <in structure otelurilor apare compusu! definit Fe)C numit cementitiJ.

in

Fig. 1.12. Strn.ctura unui 81i1j de cuzineUde tip babit

- 1.5.4.4. Agregatul

eristalio

Acesrconstituent eterogen poarta numeJe de eutectic, daci se formeuA prin solidificarea din topiturl, sau de eutectoid~ datA, se fonneazi in urrna unor transforma.ri in stare solidA- intr-o solutie salida, A1i2j.jeieFe-C prezinti atat un eutectic (ledeburita) cat ~i un eutectoid (perlita). La microscop eutectieul sau eutectoidul prezintaaspecte specifice Iamelare, punctiforrne etc. (fig. 1.13) care' pun i:nevidenta structure de amestec de faze.

Fig. 1.13. Vederela: microscop a eulec1icu.lui. '

indrumar de taborator

47

1.504.5. Constituentii diagramei de eehilibruFe - C•. Diagrama de echilibru Fe - C

Diagrama de echilibru a aliajelor Fe - C este reprezentata in figura 1.14. Dintr-o prima privire asupra diagramei se constata cli ea contine 0 tansformare eutectica (pe linia ECF), una.peritetica (pe linia HJB), una euteetotda (pe linia PSK), doua transformiiri cu variatie de solubilitate (pe liniile ES ~i PQ). un compus definit (punctul D) etc. Diagrams prezinta starea de echilibru a aliajelor ell un conti nut de carbon <6,67% unde se formeaza compusul defini: Fe3C, denumitcementita, deoarecenumaiaceste aliaje prezinta interes practie .. Linia liquidus este ABCD iar linia solidus AHJECF. Simplificata diagrama se prezinta ca in FIgura 1.15, cuprinzand

urmatoarele dornenii si zone:

- domeniul I - in lungul liniei AC, ce separa sohrtia solida de carbon in

Fey, denumita austenita. ell conti nut de carbon variabil mtre 0 si 2,14%. Acest
dorneniu este alcatuit din doua faze: lichid + austenita. - domeniul II, in lungul Iiniei CD, ce separa compusul definit Fe')C, denumit cementitd. Deci, acest domeniu este alcatuit din doua faze: lichid + cementitii. Intrucat eementita se separa direct din lichid ea se numeste cementitii

primarii.

.... --:_ i --L___,I.I

10

Colltinutul de carbo II ill procente de greutate

~_.L--l__.l_j___
20 30 40

.L... L.,, 50

60

70

_L ... _j_.L ~ 80 90

IOn

Cementite, ill %

Fig. 1.101

~ iagrama de cchilibru Fe ...Fc)C.

48
A

Identificarea moterialelor metalice

D

1536

1400

12(lO

I!

1000
911

IVa

IVb

IVe K

Vlb OO,S:
2,14

I' 3 4

Vld 5

4.3

6.67

Fe

C.i!l%

Fig. 1.15. Diagrama de echilibru Fe- Fe.,C simplificatiL

Liniaeutectica ECF este situata la I 14S C, Eutecticul co concentratie de 4,3%C se numeste ledeburitii~i este format din austenite continsnd 2.,J4%C (punctuI E) si cementita, prin relatia:
Q

lichidc ~ austenitae + cementita

I•.d~/>Jjrlw

(1.6)
cucompozitia chimica

- domeniul III ~ cuprinde

singura faza-Qu$tenita,

variabila. - domeniul IV ~ cuprinde doua faze: allstenitli +oementita. In lungul liniei ES se separa cementita, numita secundara, din austenita care saraoe~te In carbon de la 2,14%C (punctul E) fa O,8%C (punctul S). Se disting astfel urmatoarele zone ale acestui dorneniu: - zona IVa, care are doi eonstituenti:austenita ~icementita secundard; - zona IV b, care are treiconstituenti <austenita, ledebilrUa~i cementita secundara; aceasta din urmii se separa atat din austenita I.ibera cat ~i din cea cuprinsa tn eutectic; ~ zona IV c, care cuprinde doi constituenti: cementita primard ~i ledeburita. - dorneniul V -tn lungu! liniei OS, tn urma transforrnarii alotropice y~a, din austenita se separaIerita (fierul IX, eu conti nut foarte mic de carbon). Detorita diferentei nete intre continutul de carbon al feritei siaustenitei, aceasta din unnii se Imbogate~te in carbon, ajungand ca la temperatura de 723°C sa atinga O,8%C (punetul S)

ldrumar

de lab orator

49

Eutectoidul corespunzlitor punctului S (Q.,8%C) se numeste perlita. Ea rezulta in urma descompunerii austenitei, dupa reactia: austenna, B jeri/a, + cementita (1.7)

- domeniul VI, sub linia PSK unde sunt in echilibru doua faze: ferita + celor patru zone (VI a ~iVI b) sunt diferiti, AHajele fier-carbon, cu continutul de carbon sub 2,14%C se numesc oteluri; iar cele ell continut de carbon cuprins intre 2,14 ~i6,67%C se numesc/onte. Prin urmare: - zona IV a este zona otelurilor hipoeutectoide (C<O,8%) avsnd drept con sti tu enti , ferita proeutecsoida ~iperlita; - zona IV b este zona otelurilor hipereutectoide (C O,8% ... 2,14%C), constituentii fiind: cementita proeutectoidd si perlita; - zona IV c este zona fontelor albe hipoeutectice, constituentii fiind: clmslrt(tp. secundarii, perlita ~i ledeburitd. Este de remarcat faptul eli trans'ibnnarea euaectoida produsa in lungul orizontalei PSK afecteaza atilt austenite libera catsi cea din Iedeburita, rezulta de aid eli ledeburita aflata sub temperatura de 721 "C nu este identicacu cea situata deasupra aeestei temperaturi (se obisnuieste ca uneori ledeburita de deasupra Iiniei PSK sa se notezecu I. iar cea situata dedesupt cu II). - zona TV d este zona fomelor albe hipereutectice cu constituentii: cememita proeutectica ~iledeburita. Sirnplificarile efectuate la prezentarea diagramei din figura 1.13, fata de diagrama completa (fig. 1.14) privesc in principiu doua portiuni situate in partea stanga sus ~j jos; Portiunea ABHJN, prezinta 0 importanta practiea redusa, Portiunea AB 'a liniei liquidus repreziata separarea de cristale de solutie salida FeS - C,cu continut maxim ce carbon de 0,4% (punctul B), Incepand de la 1487°C si, pentru unele concentratii de carbon, paoli la 140 I"C, fierul 0 5e transforms 'in fier "(, formdndu-se au stenita , Linia HJB este 0 linie peritectica, reactia fiind:

eementita, Insa constituentii

solutie solida Fe0(Hl + lichid B B austenita J

(1.8)

Zona GPQ (punetul Q se afla pe orizontala de O"C).1n acasta zona. existli un singur constituent ferita, care reprezinta de fapt 0 solutie solids de carbon in fierul cu continut redus de carbon (max. 0,03% la 723"C), Solubilitatea carbanului in Fe descreste cu temperatura,.astfel rncat in decursul racirii, din ferita sesepara carbonul sub forma de cernentita, denumita tertiara (dupa curba PQ). Acest lueru face ca In toate zonele situate in domeniul VI, in dreapta curbei PQ sa ..para. cementita ter(iara drept constituent suplirnentar. Oat fiind cantitatea redusa a

50

Jdenlijicarea materia/etol' me/alice

acestui constituent, el nu se face simtit decal in otelurile hipoeutectoide eu continut foarte scazut de carbon. In tabelui 1.5 este reprezentata repartizarea fazelor ~i constituentilor din domeniul VI al diagrarnei. .
Tabelul 1.5. FaEele §iconstituenfll

dO/1teniului VI. Constituenti

perlitA

DomeniuI

Faze Feri~ + cementitl!

VIa
VIb

Ferita proeuteeteida+

I Vid

FefitA + cementitA Ferita + ccmenti(A FeritA + cementitli

CementitA secun9ari1 + perllt.~ Cementita secundarli + perlita + ledeburitA II Cementita primari1-+ ledeburitA IT

AliajeJe Fe-C sunt de doua tipuri: unele contin carbonul liber (grafit) 3i corespund unei stari stabile; altele contin carbonul sub forma de campus Fe3C (cementitajsi corespund unei star; metastablle. Din aceasta eauza se poate vorbi de douji diagrame de echilibru: diagramafier-grafit ~idiagramafier-ceinentitu_. Diagrama de echilibru prezentata p.iina acum este diagrama metastabila (fiercementita), Diagrama stabila (fier-grafit) este asemanatoare celei descrise mal sus, cu deosebirea ca unele puncte §l linii ale diagramei sunt deplasate -catre temperaturi mai inalte (fig. L 14) aceste linii sunt reprezentate intrerupt, iar punctele sunt notatecu indicele "prim". Cea mai mare deplasare 0 are linia C' D', tinzfind putemic spre 0 temperatura ridicata (3500°C)~ temperatura de topire a grafitului, Din aceasta cauza, pentru temperaturile uzuale folosite in industria rnetalurgica, limita practice acarbonuluieste de cca. 5%. Diferenta lotre caracterul stabil ~i metastabil este foarte relativa. Stabilitatea sistemului este influentata de diversi factori §i in special de temperatura $i elementele de aliere. in cazul otelurilor, forma stabila nu apare dedit in mod exceptional, deoarece viteza reactiei ireversibila de descompunere a cementitei (F63C ~ 3Fe + C) este neglijabila la temperaturi scazute, Din aceasta cauza, diagrams de echilibru metastabila este aproape in exclusivitate utilizata pentru studiul acestei categorii de aliaje, Carol fontelor este maicoplicat: reactiile fizico-chimice sepot desfasura In sistemul stabil, partial in sistemulmetastabil, functie de viteza de dicire ~ialte elementecontinute In aliaj. in eele ce urrneaza vor fi prezentati constituenti de echilibru ai diagramei Fe~C. Trebuie facuta rnsa observatia ca diagrama, asa cum a fost descrisa corespunde numai starii de echilibru, obtinuta prin i-ncaiziri ~i raciri foarte lente, Deoarece practic vitezele de racire sunt rnai mari decatcele corespunzatcare starii de echilibru, in structura aliajelor Fe~C vor apare §i alti constituenti in afara eel or de echilibru,

111./1'11""'''

!il' flll>"rj1(or

51

in structura otelurllor por apare urmatorii constituenti de echilibru: foots.

perlita, cementite secundari~i austenita (vezi tabelul 1.5). Ferita este osolutie de C i'n Fe ct. Ea dizolva cantitali foarte mid de C, de

1.5.4 •. . Constituenfii ,6

ofeluriJor

ordiaul sutimilor sau miimilor de procent sianume

din diagrama Fe~C ~i O,OOI%C la O°C, (punetul Q).

O,03%C Ia 721°C (punctul P

Ferita apare: in ofelurile hipoeutectoide fie sub formA de gmunti alotriomorfi (ino'telurile cu mai putin de O;5%C - figura 1.16, a). fie sub forma. de retea ceiulara ( tn otelurile cu mal mult de O,5%C - figura 1.16, b). Feritele mai pot sa apara §oi sub forma lamelars (fig. 1.17) in alcatuirea amestecului mecanic (eutectoid) perlita. In cazul unor viteze foarte rnari de racite se obtine asa numita
slruclutli Widmanstatten.in care ferita apare sub forma unoraoe

Ferita se separa mai usor la Iimita grauntelui de austenita in cazul uaei difuziuni Ingreuiate (ca urmarea unei viteze mari de racire, de exemplu) separarea feritei se poate face ~iin interioarul grauntelui (carol structurii Widmanstatten). Decl un graunte mic de austenite ~i 0 viteza de racire micl favorizeaza aparijia structurli celulare iar un graunte de austenita mare ~i0 vitezi mare de racire conduc de regula la a structure Widmanstatten.

(fig. l.It" c). (cazul rete1ej celulare).

. F.ig. Ll6. Modul de aparitie a feritei ino1elurl: a -·of.eluri co ;,q),S%C; b - Of.eluri cu >O,So/oC;c - ferita Widmanst:atten.

Fig. 1.17. Perlita sub formA lamelarA.

Ferita are urmltoarele proprietati: HB =' 80; Rm = 280 ... 300 N/mm2; KCU ;= 300 J/cm'l.; S = 50%. Ea conferaotelurilor plasticitate §i rezilientl mare, Este magnetici.

52

Identificarea

materialelor

me((ll/ct:_.

Perlita. este constituentul metalografic caracteristic al atelurilor ce rezulta prin descompunerea austenitei cu O,8%C, la temperatura de 723 C. Este un arnestec mecanic (eutectoid) format din lamele de ferita alterndnd ell lamele de cement ita (fig. 1.) 7). La atcul de scurta durata ell nital, la mariti mici ale microscopului, dqi eu/oarea· feritei ~i cementite; este deschisa, porpunile de perlita au aspect uniform ~ide nllanta lnchisa. Dupa §Iefuire ~i lustruire, cementita .fiind mai dura, ramane in relief, dand un efect de umbrire a structurii. Efectul de umbrire a structurii este accentual in cazul atacului eu reaetivi mai puternici, la durate de atae rnai mari, dind ferita se dizolva, iar cementita apare ~imai In relief Perlita are urmatoarele proprietati: HB = 200; Rm = 80 ... 85 daN/mm2; KCU = 80 ... 100J/em2; 0 =: 10%. Ea confer! otelurilor rezistenta ~i elasticitate, Cementita (Fc3C)este. un compus interrnetalic conti nand 6,67%C. Ea poate apare In structura- otelurilor fie libera sub forma de retea, in otelurile hipereutectoide, fie sub forma de lamele, asociata eu lamele de ferita In perlita (fig. 1.17). In ojelurile hipereutectoide reteaua de cementita estecontinua ~ifoarte fina (fig. 1.18). Cementita este foarte dura, avsnd HB ::: 700; ~j are a rezistenta de rupere prin tractiune foarte rnica (R.",.= 4 daN/mm2). Ea confera otelurilor duritate ~ifragilitate ridicate.
Q

Fig. 1.18. Cementna foarte fin,'"(01c1 hipereutecroid),

Austenita este 0 solutie salida de C in Fey, con,inand carbon intre 0,8% Ia 723°C §i 2,06%C la 1147°C. Ea se gaseste in. structura otelurilor nealiate la temperaturi mat mari de 723°C. preeum ~i in structura unor oteluri aliate (fig.
1.19) la temperatura ordinara (de exemplu a otelurilor austenitice care sunt oteluri

a1iate eu Ni, Mn, Co, Cu, N).

.~f~}~~~ ..· .. . ..,.<X~ . ~1.t

•

:>

. ~.

I' ',

. .• ,_~ \,
...

-~...' ~~
.. ,_

~'

I'
"

e.(~~ ~..::. \
Fig. J .19. Structura wl.ci :!I-USlcnilc_

J..

53

Pr-cztn18 .• ustenitei ·conferi otelului propriet.i1fi bune de plasticitaie. 1.5.4.7. COPJtituentii fontelor a. Constituf'0fii fonielor atbe
Fontele albe sunt denumite astfel datorita culorii argintii pe care 0 au in rupturA.. euloare datorata prezentei cementitei instructura acestor foate, Transformlirilecare se produc in structura acestor fonte se fac conform diagramei metastabile Fe - cementita In structure acestor fonte se int§lnesc unnMorii

constituenti: ledehllrita. cementita ~i erlita, p Ledeburita, este, eutecticul diagramei Fe - FC)C, Ia temperatura
Q

de

solidilicare de I I 45 C, Este un amestec mecanic de austenita saturatli in carbon (2.06%C) ~i cementita, lar la 723"C devine amestec mecanic de perlita ~i cementitii. Aspectul microscopic al ledeburitei, dupa atac, este punctiform-zebrat (fig. 1.20),

Fig. 1.20,. Structura unei ledcl)urite (foma aib!i.ClItccticl).

Cementita se separa in fontele albe fie din austen~ta. la limitele g:--[lIntilor~ in fontele hipoeutectice (fig. 1,21) fie din topitura. sub forma de cristale aciculare,
in fontele hipereutectice, (fig. 1.22),

Fig. I,21. StruClura unci cementite in fontele aIbe bipoeUlectice.,

Fig. 1.22. Slructura unei (;elllentite in ronlele aJbe bipel'eUtectice, ' fie libeTl (separatl din

Perlita se glsqte in fontele aJbe hipoeutectice austenita liber!) fie in ledeburitl (fi.g, 1.. 0". 1.22). 2

~'wlruma.i'de laborator

55

1.5.5. Censtitaentll

.aliajelor neferoase

Teate aliajele neferoase t~iau diagramele lor de echilibru §i in concordanta ru acestea, constituentii lor metalografici. De regula, acestia se prezintA (la temperatura ambianta:)ca solutii solide, agregate cristaline sau eompusi intermetalici . In figura 1.29 S6 prezinta diagramele deechilibru a alamelor (aIiaje CuZn).

Zn., [% atomice]
10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

400
Ol..&.(.t' 1'1-'

P'+r

6+11

100

L._...__..........__~----'-

__

\......._...L...L. _

_.__~_......___----"-'L.......................l

10

20

30

40 50 60 Zn, [% de greutate]

7080 Cu~Zn.

90

100

Fig .. 1.:29. Diagrama de echilibru

in figurile 1.30$i 1.31 se prezinti diagramele de echilibru a bronzurilor obisnuite Cu-Sn §i respectiv a bronzurilor de aluminiu Cu-AI.

56

Identifioarea mater/alelor metallce

Sn, [% atomice]

o
1100

10

20

30

40

~Qi ,6{J 70
I I
I

80 90' II

1085 I 1000 ~

I
~

900
,....., 00 8
U
o .......

'\ r-,
\' L+o: !,5 ,
0

l\2 ,
221
,

~n, up , ~ ,:-...........
y+c~~

,I

II

I~J~

a
d

~~ 700

71WC L~ is: 640

~+&
0

Lid dL

j3

s
~

A..

600
<1

~,!t,;o(,

5,8

a it'i
:20"C "(+1
:

~~ ~ 0 ,15+

&

~
L+€

.....

<,
,_ 41S C
Q

~ 500
400 300

200 V

/_

'-

II

J~
a.+I
<1+1

r-,
L+r)

350"(
32,t 37,8',

'U"'_

,n"

§9;0,n

"-,

'" " .....

no

"f\.
99,3

&+11 189 C l6rt9

G

227'C 232~
n+9 IR6°( ,

100

&+11'
,
:1

11'

11'+9

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Sn,

1% de greutate]

Fig 1.30, Diagrama de echilibru Cu-Sn,

metalografic existent In laborator.

Structurile acestora vor fi studiate comparativ eu imaginiledinatlasul

·'mirumar de Iaborator HOO

57

P:-

--..;;

~ F

!
BG

1000

900

I
.1 ,

800

ex.

ct+~

I P1 1 1"( ,
j_ o:

~" V
~D

If

"

..i_~

·700

......

~ 600
K

,
]~
!!!I '

jl~

400

ex.~ 8_l[ft

300

..

ex.-tO

.. .. ·X
20

200

10 15 AI, [% de greutate]

Fig~ 1.31. Diagrama de eehilibm Cu-Al,

1.5.6. Tema practid.

cadrelor didaetice indrumatoare.

in cadrul locrarilor de laborator, se vor studia: aparatura ~i tehnica folosits la studiul metal ograf c, ca ~i eonstituentii caracteristici unor aliaje, la indicatia

J8

ldenrljicar{!!l .'/fater. alelo.r metolice

1.5.7. Aparatura

Si materialele

folosite

Aparatura necesara unei analize metalogra.fice se oompune din: - microscopul metalografic tip M.e. 2;

- instalatia de studiu metalografic prin televiziune; - presele pentru probele metalografice;

- probele metalografice, 1.5.8, Modul de lucru

So vor studia elernentele componente ale aparaturii, completandu-se ~i clarificandu-se schitele i<ntocmiteanticirat. Se var stadia constituentii probelor
metalografice pregatite auticipat, de personalul laboratorului. In acest scop, la indieatia cadrelor didacticesi sub sapravegherea directa a personalului tehnlc din laborator, se vor pune pe rand pe placa rnesei

microscoapelor indicate, probele metalografice puse la dispozitie" pentru stu diu, apoi se vor roti usor butoanele de manevra a mesei pentru probe, panl'! c.and distanta d intre suprafata superioarii a probeler §1obiectiv este de 2,5 ....3 mm. Apoi se urmareste imaginea obtinuta in ocular (sau, respectiv pe ecranul monitorului de televiziune) continuand rotirea botoanelor de reglaj in acelasi sens, pana.la iluminarea campului vizual §i aparitia clara: aimaginii. Pentru reglajuI fin at c1aritatii se folosese butoanele de reglaj fin, mai raici ~icoaxiale cu cele de regla] normal. Se va evita atingerea probelor de obiectiv, Un extras din atlasul metalografic cucateva structuri des intalnit:e, ce pot fi utilizatela identificare se prezinta in tabelul 1.6<
Tabelul 1.6. Extras din atlasul metalOf{"afw. Date tehaice Observa ii s tructurn a1dl. tuita- d in cristale echiaxe, nuantate diferit,
Limite de gmunte

Fier ARMCO laminat $i

recopt Arae: mfal 2% Constitue01i:
'Faze: metal pUT

metal pur

conturate.

Old liipoeutectoid

laniinal o$i.

recopt Atac: nital2% Faze: FetilA ~icemcntitA· Constitu.i enp : Fen!! ~i per fitA.

FeritiIde culoare alba; PcrIi1'\ de culoare cenusic neagm;

Strucurrli in $imri

.60
TalJelul 1,6. (continltare) .Fo t.1. fe rito-Perli tiell cu

ldentljiCdrea maJerlalelor

met(1I'~

lametar
Atae: Nital 2%
I

grafi t

FontAcenu~le

G\I

Faze: Fcritll + Cerocntita +

Gmfil (0)

PeritA; C"" ),7%:; 5i .. 1,720/..; Mn "" 0,46%; S"

0,06%: P .. 0,50%; Utili:zAri: plese co rezlstenlii mecanlca buna. fiidl: plasucltate, cutli carcese, vane etc, MOdificatd inainte turnarecu preali~ SiCaMgAITi ~i Cesla;

40%

Constiiuicntl: Fcrit"i + PorUtI1+ Gralit + euredc fosforos (ES) FonliiFcrito·PerUtidi cugrwt sferoidal FGN" 500~7j.(STAS
6071-75) Atac: Nita! 2%

de·

· Faze: FedIA + Cernentita + Gr,,(it Constitutenjl: Feritl1 + PedWt + Graul nodurizat Fomil MalcabihlFento·Perlidal FLllP 500 (STAS 569-79) raze: Ferll1i (F)+ Orafit (0) + CcmcntH..''1 Conslituicnli: FerilA +Perlitll. . ..J + Gralit FOnll'ialbAhJpercutectio;l
Mac: Nital 2%

UtHiz1iri:. piese ell rezistenlA mecanicAp

medii

caracterisaci

t '" 2,650/0; sl ,,;l,JO%; Mn= 0,60%; P= 0,07¥..; S=0,02%, Tratamentul de . maleabiUW"e:

Otafic
Ace gcosoJallcde

(,::j5'Y"q Alae: Nilnl 2% Faze: Ferila + CementitA

pnmat1i

. oementilli. pritnarll pe un fond de led.eburita,

Constiluieo\.i: LedcburitA +
Cementitll. seeundars Font::1 albA euteCtic§: (0::4,3%C)
· Atac: Nital 2%

Faze: FeritA + CemcntiiA

Constituienli: LedeburilA

Stru..:twi tipicd ..zebra!" (.004,3o/oC)

aspect

FontA albA cuteYLicA (fI<f4,3o/oC) · Alae: Nita I 2% Faze: Ferit!l + Cementitl Constituienp: LedeburilA

SUlIcturA. tipidi asPect

"ze~rat" (1lI4,3%C)

Ind!izma,. d~ lohoratQ"
T.belull.6.(co"tinuan)

61

Alamll CuZn32. 7 AJS,3 Pd. 8Mn2,! Alae: Perclorunl de Pe" mi Faze: SQlutie solldAa.+ Constituienti: Solupe solid! «+faza~' bogatA in Zn

Prezinta. camcteristici
mecan1ce bune;
.Tumare tncochiJA

. Bronz CuSn2,8AU,9 Atac:Perclorurli. de Fe 75 ml; . Acid clorllidric 2S ml, Faze:-Solupe~{Ilid! cx+ (dentrlticil) Constituienti: Solutieso1idA a.'+ sepaclri inte.rdentritice de eutectoid (a. +8)

Se UIII1Areite efectu1 staniultd asupra .

struoturii:.
Prob1llUtDat4
strnctun'l
CU

dentridcA; Porozilate (P)

Bronz B.z9ZnT . Atac: clorurlt oupricli. amoniacaIA + clorur4 feridcA Faze: SO!lIpe svlidli 0.+ (denlritic4) Constituienti: Solutie sOlidi a. + separAti interdentritloe de eutectoid (0.+8)

Ta:behd 1.6. (contlnliilre)

Alama (0:+13) 60. C ompozille .chlmicll.: S9,69%Cu; 36.9%Zn; 0..61%80; : 1,46%Pb; 0,36%Fe,; O•.52%NI; o..39%Al; o.,0.45SI; Reactiv: Perdonirll de Fe 7.5 ml;
Acid clorhidrio 25 mt; Faze: solutle.sollda 0: + solutle salida 13'; Constiluiellt1: solutle soUda a + so!utiesolldl1ll' bogatl1n Zn + Bronz 0, deforrnat hi rece~i recristal lzat Reactiv: clorura cupric!i.

• solut!c soUda.a albA solutle solidA 11' bRa negro Graflc

amoniacalll + clorur! ferideli Faze: soletle salida a (poliedri cit); Constltul en~:
solutie solldao (maclatA).

AT~i12
• 12%51 (11.13,5%81); - I%Fe;

Jleh.:odificat; • eutectieul (E) este

aclculargrosolaa;

• O,2-o.,.5%Mn, rest AI; Attie: Acid fluorhidric HF 0.,5%;

Faze: solutie solida aAi

+ Si;

Constituientl:

SI primar +

• sillclnl primar este sub form!!. de pachete mario poliedrice de culoarcgrl

mat.

- 11 ~ 13.5%Si;

- stare - turnat, mcdlflcateu

- eutectic fin (E); - dendrite de n"l

Sri.

- 0.,0..8010Strontiu Mac: HF· 0.,5%; Faze; solutle solida etAl + Si; Constitoenli: , eutectic (aAj + Sil + C (constituienti co str:r>nliu)'" aAi.
AT 81 12CuNiMglGr(P) - 11-13,~%Si;

culo:treBIb!l;. • constjtoienlii de Sf Ia llmitele dentriteJor de AI"..

- mmat, ·mO(lllllcBt

de

- 1,2%Cu; - 1,1%Ni; -l,S%Mg.rest AI. Atac: HF O,S%,. Faze: Solupe solidI a" + Sf ~ Gr(p); Ccinstituieoti: B (<<AI + SO, Gr(p), compusl
iurerlametaricomplecsl

- eutectic fi D (E); - dendrite «Ar ell precipitatii intermetalice;

-particulele aglomeme de

grant;
- materialcompo:lit oblinut prjn tehnica"Vortex" (Caledila Metalurgie

'nJruma,. delohorator

63

1.6. Analiza spectrala 1.6.1. Notiuni de baz,a Analiza spectrala se bazeaza pe studiu! spectrelor de emisie a1e. elementelor chimice ale materialelor cercetate. Fara de alte metode de analiza utilizate in industrie analiza spectrala prezinta urmatoarele avantaje: . - sensibilitare foarte mare (se pot determine cantjta~ de ordinul milionimilor de gram); - pentru analieza sunt necesarecantitatii mid de substanta, putsndu-se face chiar ~ianaliza produselor finite, practic f'ara deteriorarea lor; - se pot determina sirnultan majorita:tea elementelor chimice continute, rara separarea lor prealabila; - durata de analiza este mica, ajungand la cateva minute ~i mal putin (In variantele cele mal moderne ale metodei), In privinta preciziei, analiza spectralaeste superioara eelei chimice, in cazul deterrninarii concentratiilor mid de sub stan fa ~ieste eu putin inferioar.a, In cazul concentratiilor mario 1.6,2. Spectre sl structura atomilor Spectrele de emisie se pot obtine de la orice sursa de lumina care emit radiatii luminoase. Spectrele de emisie depind de starea de agregare a substantei, Filamentul unui bee eu incandescenta sau un metal topit emite un spectru continuu. in stare gazoasa, saude exemplu intr-o flacara,combinatiile moleculare de sub stante emit spectre sub forma de benzi de 0 anumila liifime (benzi luminoase cu un fond Intunecos). Spectrele atomice se caracterizeaza prin prezenta unor Iinii numeroase, foarte Inguste, mai mult san mai putin luminoase (spectre de linii), existente la anurnite frecvente ale vibratiilor electronilor. Spectrul atomic constitute una din caracteristictle fundamentaleale unui element chimic. Nn exist! dona elemente chimice en acelasi spectru atomic. Caracterulliniaral spectreloreste legat de structura atomilor. Fiecare atom are seria sa de orbite ale electronilor. in stare nonnruA, electroniiocupa orbitele cele maiapropiate de nucleu. Cand secomunica uaui atom energie (de exemplu prin incAlzire)el 5e eKcitl, iarelectronii SIDtind sa ocupe orbite mai Indepartatede nncleu. Cu cat energia e mai mare, eu atftt electronii'trec pe orbite mai 'indepanate .. Daci se comunica electronului 0 energie suficient de mare, el se poate despar.ii de atom~i poate iesi din zona de atracpe a nucleului. Atomul se transform! Intr~un

64

Identificarea mater/ale/or metalioe

ion eu sarcina electric! pozitiva, Pentru notarea atomilor neutrii, dupa simbolul elementului chimic se scrie cifra unu roman (de exempJu Fe I, AI I etc.). Pentru nota:rea atomilor ionizati, din care a-a. smuls un electron dupa simbolul elementului se serie eifra doi raman (Fe II, Al n etc.). pentru notarea unuiatom de dOlla on ionizat, se scrie cifra trei roman (Fe IU, AI In etc). Atomul nu se poate gasi vreme 'indelugata in stare excitata. EI revine la starea normals, mai stabiIa, prin trecerea eloctronilor pe orbite situate la nivel coborat. Cu acest prilej se emite a euanta de energie luminoasa Aceasta este mai mare san mai midi, in functie de orbita de pe care $i cea pe care loc trecerea electronul. La emisialiniilor spectrale nu participa toti electrauii ci numai eei exteriori numiti electronii de valen,tii.. Numarul de elctroni de valenta dintr-un atomeste diferit la diferitele elemente chirnice, De exemplu elementele alcaline Iitiu], sodiul, potasiul etc., contin pe nivelulelectronic exterior doar un singur electron. Spectrele acestor elemente sunt simple. Unele elemerrte, cum sunt Mnsi Fe au 5....6electrani de valenta, iar spectrele lor sunt foarte complicate. Asemenea spectre mai au Cr, W,.Mo, Ta ~iaile clemente. Pentru a descifra mai user spectrele unor aliaje, elementele acestora trebuie aduse intr-un grad cat mai mare de ionizare, ceea ce se realizeaza prin introducerea lorintr-un arc electric. Cu cat liniile spectrale ale uni element sunt mai intense cu atat cantitatea lui, in substanta cercetata este mai mare. Asadar, analiza spectrala se bazeaza pe stabilirea 1'0 spectrul probei analizate a prezentei liniilor spectrale ale unor elemente chimice (analiza spectrala caLitativii) si pe masurarea intensitatii liniilor spectrale pentru stabilirea continurului cantitativ de elemente Care s-au detrminat in proba anaiizata (analiza

spectrala cantitativii).
Studierea (spectrografie )sau in actualui constructoare de spectrografice ..

spectrelor se poate face vizual (spectroscopie), fotografic fotoelectric (eu ajutorul cuantometrelor), stadiu de dezvoltare a tehnicii in laboratoarele intreprinderilor masini se folosesc pe scars iarga metodele vizuale ~i

1.6.3. Metode vizuale de analiza spectralil La metodele vizuale de analiza spectrala, ca receptor al radiatiei elementelor analizate serveste ochiul operatorulul. Aparetele folosite pentru observarea spectrelor se numesc stiioacOilpe. Principalul element al unui stiloscopil constituie 0 prisma de dispersie pentru obtinerea spectrului Aceasta primeste lumina. de la a sursa, care este de obicei 0 scanteie electrica, produsa intre esantienul analizat ~iun eJeetrod.

or de laborato»

65

Prin compararea spectrului observat cuo serie de spectre etalon se :.entifica elementelechimice ale sursei analizate. Prin eceasta metoda se poate efectua analiza caHtativi. si, pentru unele

k'emente, analiza semlcantitativa.

1.6.4•.Metode rotografice de analizii spectrali
Pentru inregistrarea fotografica a unui spectre se folosesc aparate denumite r:pe.ctrografe. Deosebirea esentiala dintre un spectrograf ~i un stiloscop consta din

:3ptuf ca oculaml pentru observarea vizuala a spectrelor este la primul,inlocuit cu ~ camera. pentru fotografierea lor. Datorita dispersiei mai marl a razelor in domeniul ultraviolet, cele mai ,::uite spectregrafe lucreaza in aeeasta zona a spectruluiravand pentru aceasta """:eseleopticeconfectionate din cuart, . In cadrul Iucrarii de laborator se va folosi un spectrograf cu cuart care ecreazain domeniul ultraviolet, adica 1a 0 Iungime de onda a luminii, cuprinsa .ctre 2000 ~i9000 A. In figura 1.32 este reprezentata schema optica a spectografului. Imaginea SJTSeideiluminareeste proiectata prin condensatorul 2, pe diafragma 3, situata 3nga lentila 4. Obiectivul 5 prime~te. in continuare lumina ~i printr-o fantil. 6 ~i0
zrimite pecolimatorul 7
(0

oglindaconcava),

care

reflects mai departe in prisma

8. Aceasta 0 descompune, dat~rita fenomenului de refractie selectiva :n funelie de Iungimea de undaa fiecarei fractiun! a luminii compuse obt&n6.ndusespectrul. Cu ajutorul obiectivului 9, al uneicamere fotografice, speetruleste :mmghiular!
foealizat in planul plicii fctograflce detasabile
7 /6 S 4

10.
32

-tfi.-.......... -

II 1

12
8

Fig. 1.32. Schema de pnncipiua spectrografuJw: . 1- sW'Sl &" lu:tni.nl;2 - condensawr, 3 - cliafragmA; 4 ~ lentil.l; S -ObIec:uVi6 -funtl;. 1colimalor; 8 - prism~ trl11ilghiulad.; 9 -ObiectiVi 10 '- placA de~bila; 11 - electrod: 12 - pntbi,

ldent.ificarea materialelor metalice

Sursa de lumina folosita este 0 sdinteieelectrica condensata, sau un electric produs iotre doi electrozi alimentati de la un generator detensiune.

aTC

Objinerea spectre lor pe placa fotografica se realizeaza astfel: - se monteaza electrodul ~i proba de analizat In stativul spectrografhhn cupIat la generatorul de scantei; " - se regleaza pozitia electrozilor, astfellncdt lumina sa cada corect asupra
fantei de intrare; .
0

- se monteaza

placa fotografica Inceseta .~i eimprima pe ea imaginea s

unei scale gradate a lungimilor de unda; - se executa prescanteierea, adica se aprinde scanteiaIara a lasa razele sa patrunda in fanta, intrerupandu-se in calea lor 0 portiune pIma a diafragme revolver si se las.a astfel cca I'. Prescanteierea urmareste sa evite erorile datorate unei excitari variabile a atomilor ca urrnare a cresterii temperaturii in proba de Ia eea a metalului la cea de vaporizare a metalelor; - rara a opri scanteia se da drurnul raze lor sa patrunda in spectrograf . impresiouand placa fotografica un anumit timp, riguroscontrclat; - se opreste scsnteia ~i se executa deplasarea placii fotografice cu 0 anumits distant! pentru a se putea fatografia un alt spectru sub eel anterior. Pe Q singuraplaca fotografica ineap astfel pana la 70 de spectre avand fiecare 0 ina!ime de circa 1 nun; - cand placa fotografica a fest consumata in Intregime, se face prelucrarea ei (developare, fixare, uscare) mtr-un laborator foto obscurizat. Analiza spectrografica cal itati cousta in studierea speotrogramelor in scopul identificarii elemntelor exintente in proba, dupa liniile spectraleaflate in spectru, Pentru studierea spectrogramelor se folosesc ,\pectroprOiecloare,ce proiecteaza imaginea marita a sectiunii pe un eeran alb. Aparatul este prevazut eu posibilitatea deplasarii imaginii dupa doua coordonote 10 plan, In scopul
.

va.

examinarii convenabile a diferitelor portiuni ale spectrelor, Fe, Co, Mn, W, V, Cr; Mo, Ii si alte elements dau spectre cu linii numeroaseceea ce ingreuneaza citirea spectrogramei. La 0 spectrograms realizata de la un material ce confine simultan mai multe asemenea elernente (cazul multor
oteluri). Descifrarea spectrelor se face incepand cu spectrul fierului fotografiat In

cata!aage sau atlase, Lungimile de unda ale liniilor fierului, precum ~i pozitia liniilor apal1inand altor clemente sunt indicate in aceste atlase, ca lnexemplul din figura 1.33, :in care se reda un exemplu de spectru etalon al fierului corespunzator domeniului
ultraviolet (2720- 2980 A). Sirnbolurile diferitelor elemente chimice aratli locul 'in care pot aparea linii stabile ale unor alte elernente, (1- gradul de ionizarie; atom neutru, IT - gradul de

ionizatie; atom simplu ionizat).

/,uirumar de loborator

67

Fig. 1.33. Exemplu de spectra etalon al fiero1ui. Liniile sensibile ale elementelor cele mai rapandite In aliaje metaliee sunt date tn tabelul 1.7, In care se precizeaza lunimea de unda, exprimata in A.

(lA = lO-lOm = W-1nm).

Tabelul 1.7. Lungimile de undo eele mal des folosite.

Elementnl
AI

Lungimea de.

unda

I
'

Blementul

Lungiroeade

Blementul

unda W
4302,1 4294,6 2947,0 2866,1 4404,.8 "4383,5 4307,9 3719,9 3020,6 2599.4 64385 47999 32611 2288,0

Bi

3961,5 39440 3092,7 3082,2 2497,7 2496,8 4384,7 4379.2 3185.4 3184,0 3110 7 3102,3 4722,6 30677

Ni

Fe

Mo

Co

Cd

Si
,

Lungimeade \.Ind! 4714,4 4401,6 3414,8 3050,8 5533,0 3798,2 3170,3 2816,2 4813;5 4121,3 34515 3905,5 2881,6 2516,1

J;

Identificarea .spectrului fierului din atlas se poate grope de linii: . 2395,4 2413,1A; 2582,3 ~ 2600,2A; 2950,2 ~ 2973,2A; 3016,2 ~ 3021,1A; 3067,2 ~ 3100;7A; 3306,0· 3384,oA.
p

face cu urmatoarele

68

Identificarea meserialeter metcdice

Lungimile de undl ale liniitor fierului se determina suprapunand imaginea spectrului de pe ecranutspectroproiectorului, ell cea din atlas. AceasUi metoda elimina anumite erori posibile ..· . Dupa. identificarea Fe, seprocedeaza laidentificarea lungimilor .de undii. ale liriiilor altor elernente, descoperite in spectrele probelor care secerceteaza. In primul rand se Indreapta atentiaasupra liniilor speetrale ale elementelor foarte raspandite. Elernentele care se 'I'ntalneso rar sau care se excita greu de sursa de lumina respectiv (pamantl.!ri rare, gaze inerte etc.) seexclud de la inceput. in acelasi timp trebuie sa se fi-na seam a §i de natura probei, adica se vor cauta liniile elementelor ce til mod normaleste posibil sa existe in proba, Odata descoperita 0 linie a unuieiement, trebuie sa se caute confirmarea prin idendificareaalror linii suplirnentare, din spectrul elementului respectiv, Se vor duta acele linii care sunt mai stabileexistsnd la grade inalte de ionizare ~i care nu se suprapun peste liniile spectrelor altar clemente. In atlas acestea sunt indicate prin repere de circa 2 mm, deasupra l;Ii sub liniile spectrului fierului, In cazu I in care se folosesc electrozi de carbune se va evita studierea anumitor portiuni de spectru in care este deosebit de intens spectrul eN (cian) rnarcat de largi benzi lntunecate, de exemplu benzile (3500 - 3590A), (3750 3885A), (4050 - 4215A), Dupaidentificarea calitativa a elementelor, In industrie se efectueazasi analiza spectrala cantitativa. Aceasta consta in analiza inten5ita~ji radiatiei luminoa:se a Iiniilor spectrale ale fiecarui element identificat calitativ si eu cat unelernent esteln cantitate mai marc Intr-un material, eu atat liniile lui sunt mai intense (mai negre pe cliseu) ~i
invers,

. Analizacanatativa consta deci in studierea "gradului de negru'tal liniilor caracteristice. Aceasta se realizeaza eu ajutorul unor aparate numite spectro-fotometre c.are analizeaza eu ajutorul unor celule fotoelectrice, intensitatea radiatiei luminoase a unei surse de lumina calibrate, ce este absorb ita. de liniile analizate, 1.6.5. Temapractidi incazul lucrarii de Iaborator, studentii vor facecunostintacu aparatura clasici ~i metodica de lucru pentru identificarea spectrala calirativa. iwandin vedere faptul caaceasta este larg rapandita in industria no astra. 1.6.6: Aparatura experimentala
~1

Studentii VOf identificaelementele unui speetrograf'clasic projector de spectre (fig. 1.34) schitate anticipat.

ale unui

fJUJrumar de labora(or

69

Fig. 1.34. Schema. depriacipiu a unui proiector de spectre: I-lampA; 2 - obiectiv; 3 - placa; 4 -oglindA~ 5 --ecran.

1.6.7. Modul de lueru Dups 1l1su~irea aparaturii din Iaborator, studentii vor primii 0 placa avand fotografiate anumite spectre ale unor aliaje metalice, Conformeelor prezentate anterior, fiecare student va determine la indicatia cadrelor didactice, existenta sau inexistenta in aliajele examinate a doua sau mal multe elemente chi mice, notand urmatoarele rezultate experimentale: - simbolurileeleme.ntelor identificate; - numarul spectrului pe placa; - hmgimea de undaa liniel de identificare; - lungimea de undaa liniei de confirmare. 1.6.8. Comentarii

,i concluzii

Studentii vor compara diferitele metode de analiza ~j identificare experimentate, comentand preCIZI8: informatii1or obtinute prin acestea, complexitatea aparaturii folosite ~i a tehnicii experimentale, apficativitatea lor In activitatea curenta de atelier sauin cereetare, costul anelizelor; pentru a putea alege in activitatea viitoare de ingineri, metodele de identificare ~i analiza eele maiadecvate.

70

Analiza precizie.i geomelrlce

~ALIZA

PRECIZIEI GEOMETRICE
2..1. Notiuni de bad

Orice piesa,cu toate caracteristicile sale se realizeaza concret In procesul de preluerare ~i trebuie sacorespunda unui anumit rol functional. Piesa rezultata din calcul, cercetare san proiectare se numeste piesa de referin(d sau idealli.Piesa rezultata in urma interactiunii dintre rnateriale ~i sistemul tehnologic de transformare se numeste piesii .reaM.. Datorita influentei unui numar mare de factori obiectivi si subiectivi, dintre care eel mai multi sunt legati de imperfectiunile mijloacelor de luerusi de control, pieselesau produsele finite de acelasi felse deosebesc unele de altele §i respectiv de piesa sau produsul teoretic de referinta. Apare deci notiunea de precizie a prelucrarii sau precizie a asambliirii, prin care se 'inlelege gradul de apropiere dintre piesa sau produsul
obtinut faf1i de piesa sau produsul de referinpi.

Din punct de vedere geometric preciziapreluerarii pieselor trebuie privita sub urmatoarele aspecte: -'precizia dimensionaHi; _ precizia formei geometrice; _ precizia pozitiei reciproce a suprafetelor; _ rugozitatea suprafetelor. . La stabilirea preciziei geometrice participa urmatorii factori: proiectantul, tehnologia de reolizare a piesei sao produsului, instrumentul de masllra ~i

control. piesei si aspectul economic.

Analiza fiecarui element component al preciziei geometrice trebuie tacuta., tinand cont de: rolul functional 41 piesei (produsului), imerschimbabilttatea

2.1,1. Precizia dimensionala Dimensiunea este caracteristica geometrica liniara exprimata printr-un numar care determine rnarimea unei piese, pozitia unei suprafete fata. de alta,

inJi'Umar de .Iaborator

71

pontia unei piese fa~ de alta etc, (de exemplu diametrul, lungimea unei piese,
grosimea, distanta dintre doua. suprafete a doua. piese difente etc.), Conform STAS 8100/1 ~88 §i tinand cont de ISO se definesc: - dimensiunea nominalii N, care este dimensiunea teoretica ce .apare Ia proiectare rezultdnd din calcul.cercerare sau experimentaresi corespunde exact dimenslunii indicate pe desen (fig.2.l). Dimensiunea nominalii este valoarea de referinti in caracterizarea unci anumite dimensiuni. - dimensiunea efectiva B, care este dirnensiunea obfinuta. prin prelucrare §i runos_cuta prin masurare .. Daca dimensiunea nominal a are 0 singura valoare, dirnensiunea efectiva este in mod obiectiv, variabila de la piesa la piesa.. Pentru a fi utilizata in scopul propus, piesa nu poate avea orice dimensiune. Pe baza considerentelorfanctionale dimensiunea efectiva trebuie sa fie cuprinsa intre dOlla. dimensiuni limita: dimensiunea Iimita maxima Lmar ~idimensiunea limitll minima, Lmln, (2.1)

Avsnd in vedere marea importantaa abaterilordimensionale §i dezvoltarea cooperarii intemationale pe plan tehnic, in tara noastra s-aadoptat sistemul ]80 de \oleranta ~i ajustaje, reglernentat prin STAS 8100175, care stabileste terminologia utilizata astfel: - abatere« efectivd E~fi reprezinta diferenta algebrica dintre dimensiunea efectiva E $1 dimensiunea nominala corespunzatoare, adica:
Eq=E -N; (2.2)

Lmax - abaterlle. limitd sunt cele doua abateri L·min (superioara ES~i inferioara El), definite ca
ES
Fig. 2.1. Definirea dimensiunilor..

diferentele algebrice 'Iotce dimensiunile limita ~i dimenslunea nominala corespunzatoare:

= L,_

- N~i

EJ == L",'n- N;

(2.3)

- lipia zeroeste dreapta de referintii. fata de care se reprezinta abateriJe in reprezentarea gr.afica a tolerantelorsiajustajelor (corespunde dimensiunii nominale N); - toleranta T reprezinta diferenta dintre dimensiunea max.inla~i dimensiunea mini rna..sau intre abaterea superioara ES ~i abaterea inferioara EJ:

T = r_ -4.m

= ES -EI;

(2.4)

- camp"l de toteranrii. reprezinta zona cuprinsa intre linia cecorespunde dimensiunii limita rnaxime §i linia ce corespunde dimensiunii limita miuime (5T AS 810013 -88).

Analiza precizie!

geomeJlrice

linia zero

Arbore

Fig. 2.2. Reprezentarea conventionala a tolerantelor; a - pentru alezaj; b • pentru arbore. Conventional, in asamblarile cu suprafete cilindrice (cele mai _ intalnite) suprafata cuprinzatoare se nurneste alezaj; jar supraftua cupria5A se numeste arbore (fig.2.2). Asamblarea unui arbore cu un alezaj se numeste ajustaj. Sistelwtl tl~ ajustll.j este relatia rezultata din diferenta dintre dimensiuniie dinailllte: d" asamblarea a doua piese ce urmeaza a fi asamblate ~i cele de dupa asambllMe. Pentru alezaj se folosesc notatii eu litere mari, iar pentru arbore notatii eu ijte.fe mid. Din punetul de vedere al formei, ajustajele standardizate sunt de mat mul~ feluri: cilindrice, plane, conice, canelate, ell pene, file/ate etc, Din punct de vedere functional ajustajele alezaj - arbare standantimtc sunt: - ajustajele cu joc, ce se caracterizeaza prin aceea diametrul minim al alezajului Dmin este mai mare ca diametrul maxim al arborelui dmax (fig. 2.3), La acest ajustaj se deosebeste unjoc maxim jmClX, dat de relatia

ca

jmax: = Dmax ~iunjoe minimjmin , dat de relatia

dmin = ES - ei

(2.5)

linia zero

linia zero

dmax --

a
Fig, 2.3. Ajustaj cu joe:

b CQIlVcllliollalit

a - reprezentarea clasica; b - reprezentarea

/ndhimar de labQrator
jm/ll '" Dm/ll

73

-dmax = EI -es. T+ t.

(2.6)

Se deflneste .§i toleranta jocului Tj, cu relatie

Tj =jmax -

jlllill=

(2.7)

De exemplu, reprezentat gratic un ajustaj cu joein cazulasamblirii unui amore 06~:~~~ cu un aJezaj06~:= (cazul axului de comanda al indicatorului de scali Ia un aparat de masurare) arati ca in figura 2.4. • ajustajele intermeditu'e, ce se caracterizeaza prin aceea di alezajul are campul de toleranta suprapus partial sau complet peste campulde toleranta al arborelui (fig. 2.5).

-[J.1m1

. =017 Jmax •

ei=O,110

' . .' FIg. 24 Re prezentarea sc heman ·~lC···: ., . ...... unm llJustaJ CU Joc alemJ 06~· 060 - <uU'Ure -o.no . a +0:030 ~..t._ 06-0080

strangere, fie un ajustajcu joe.

Dupa. asamblare la acest fel deajustaj

se poate obtine fie un ajustaj cu

Valorile efective intermediare ale jocurilor §i strangerilor trebuie SAfie cuprinse Intre doua limite care sunt joeul maxim j_ ~i strlingerea maxima, s_ detenninatecu relariile: .

dmax

[u m]

Fig. 25. Ajustaj intermediar,

74'

Analiza precizie! geometrlce (2.8)

~i corespunzator
Smax

= dmax- Dm1n = es - EI.

(2.9)

prio aceea d. diametrul maxim al alezajului D!1Iaxeste mai rnic decat diametrul minim at arborelui dmln (fig. 2,6)In cazulacestui ajustaj se deosebeste 0 strfingere maximii SmlU, data de relatia
Smax

~ ajustafele cu stra.ng,ere, ce se caracterizeaza

= dmax = dmin
-

Dillin = es - EI
Dmax = ei - ES.

(2.10)

si

str/i,ngere minima

Smin, Smin

data de relatia

(2.11)

c(nax
Fig. 2.6. Ajustaj cu strangere.

Sistemul ISO de toleranta ~i ajustaje aaparut ca 0 necesitate pentru a u.,ura schimburile intre tari~ia favoriza interschimbabilitatea pieselorsi a masinilor executate dupa diferite sisteme nationale de toleranti~i . ajustaje. lnterschimbabilitatea este proprietateapeeare 0 au anumite piese deacelasi fel, de a fi montatein subansarnblul, in ansamblul ori in agregatnl respectiv sau dea se putea tnloeui reciproc 0 selectionare prealabila ~i prelucrari ulterioare suplimentare de ajustare la montare, Indeplinind acelasi rol functional (de exemplu, 0' bujie este interschimbabila eu oriceaIta bujie de acelasi fel, Tndeplinind acelasi rol functional, prelucrari ulterioare,chiar daca bujia care 0 inlocuieste pe prima a fost executata la distanta mare in timp de prima $i in cu totul alta intreprindere din tara sau din lume).

tara

rara

rara

7)

2.1;2. Precizia formei geometriceasuprafetelor(STAS

7391/1-74)

Forma geometries a suprafetelor este impus!i de condltiile In care trebnie sl functioneze piesele, Forma geometries a suprafetelor rezultati din calcul, -::roioctare sauexperimentare se numeste forma tie referinfa sau ideald. Forma mesrica a suprafetelor rezultat!iin urma prelucrarii se numeste forma. '11$tridl.reald. Datoritaimperfectiunilor sistemului tehnologic de lucru format din "na-unealta, scu Ia,. dispozitiv, piesa, forma geometrica reala obtinuta difera intr-o masura mai mare sau mai mica de forma geometries de referinta (proiectata) . Abaterile de forma sunt deciabateri ale formei suprafetei (profilului) reale de la forma suprafetei (profilului) teoretice (de referinta), Abaterile de forma P.OI fi considerate: . -in sectiunetransversala (perpendiculars pe axa piesei); - in sectiune longitudinala (intr-un plan ce contine axa piesei). Principalele abateri de forma mai des intainite, standardizate (conform ST AS 73 91/1-74), sunt prezentate in tabelul 2.1. Abaterile de fonna se inscriu pe desenul piesei numai daca sunt necesare pentru asigurarea functionalitatii pieselor respective, atunciesnd valoarea lor in limitele lungimii de referinfB. trebuie sa fiemai mica de 25 ....75% din valoarea campului de toleranja, in cazurile obisnuite abaterile erective ale formei geometrice se incadreaza 1n toleranta suprafetei Ia care se referasi nu se mai tree pe desenul piesei. 2.1.3. Precizia pozit.iei reclproee a 5uprafetelor(STA S 739113-74)

Din punct de vedere functional pozitia suprafetelor este de cele mai multe ori foarte importanta, deoarece ea determinii in mare masura calitatea pieselor ~iorganelor de masini luate separat, precum ~ia masinilor ~ia aparatelor in ansamblu. Precizia de pozitie se defineste prin valoarea abaterilor de eorespondenta dintre doua. sau mai multe suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu. Cele mai irnportanteabateri de pozitie intalnite se prezinta in tabelul 2.2 (conform STAS 7391/3-74).

76

Analiza prec;ziei geometnce

Tabelu.l 2.1. Abaterile de forma

Nt. crt
Denumirea abaterii de fonn! I Abatetea de la

Schema de principiu 3

Simbol
Literal grafic

Exemplu de notare pe desen

o
I

rectilinitate

AFr

1.

Abaterea de la
planitate

AFp

~
I

Abaterea de la
circularitatc

AFc

..~
4

Abaterea de la eilindricitate ~roill=1

AFt
D,.m~l ofil eoretic

.
..

Dmax
.
...

~ .... ~ ~1~AFI

Abaterea de la

forma dam a
profilului

AFf

Abaterea de la
forma dalAa suprafetei

AFs

'IIIar de laborator

77

Tabelul2.l. Abaterile de paz/fie

!'io"r.
trL

Denumirea abaterii
1

de

0 J

Schema. ci iu 2

Simbol
3 4

Exemplu de notare pe desen

Abaterea
dela

paralelism

/I

Abaterea
dela

perpendicularitate

F
I

.'

Abaterea de Ill.lnclinare

\80'~!~
I

<

"--...._

....._'

nr{~ . lwwm b
~~1AJ

Abaterea de Ill.coaxialitate ~ de Ill. ooncentri· citate

~fP'
I

Bataia radialA
~i bataia

frontal~

BJ

78
Tabelul 2.2.. (colltinllare)

Analiza pret:lziei geome1rir:('

o
7 Abaterea de la i~1ersectie t

APx

Abaterea de la pozitia nominala]

0------" ---CD-

"$'-~

APp

Abaterile de pozitie se 'inscriu pe desenele de executie ale piesei sau produsului numai daca. sunt necesare pentru asigurarea fimctionalitatii pieselor respective atunci dind valoarea lor trebuie sa fie mai mica de 25 ...75% din valoarea campului de toleranta. In cazul in care se lncadreaza in tolerantele dimensionale admise abaterile de pozitie nu se indica pe desen, 2.1.4. Rugozitatea suprafetelor Rugozitatea suprafetelor este definita de ansamblul microneregularitatilor de forme diferite, relativ apropiate, luate la scara microgeometrica, pe 0 portiune I a suprafetei, Neregularitatile (striatii, rizuri, urme de scula, goluri, pori, smolgeri de particule de material) apar mai ales la prelucrarea prin aschiere a pieselor ~ise datoresc frecarii dintre taj-~ul sculei ~i suprafata piesei, miscarti oscilatorii a varfului sculelor, vibratiilor SCl,lla- ma~ina-unealta -piesa etc. Rugozitatea este un parametru care caracterizeaza calitatea suprafetelor ~i este influentata de foarte multi factori: natura materialului, procedeul de prelucrare, felul operatiei (degrosare, sernifinisare, finisare etc.), geometria sculei, modul de function are a masinii-unelte, parametrii regimului de prelucrare, modul de generarea suprafeteietc, Pentru aprecierea cantitativa a rugozitatii se foloseste sistemul M (sistemul Iiniei mediane a profilului) cu ajutorul criteriilor de masurare conform STAS 5730175 si se definesc: - abaterea medie a mieroneregularitiitilor R" (criteriul R.)care reprezinta valoarea medie a ordonatelor Yip Y2, ... , YI'!(fig. 2.. ) punctelor profilului efectiv 7

fafa

de linia medie a profilului, deci: Ra

=:

-flYI dx ~ -n L:IYII; I
n A ;",1

Ie

(2.12)

mar de laborator

79

- inaJlimea medie Rz (criteriul Rz), care reprezinta diferenta Intre media .. metica a ordonatelor celor mai Inalte 5 proeminente ~i a celor mai de jos 5 _ luri ale profilului efectiv, In limitele lungimii de referinta I. masurate de la 0 . eapta paralela cu linia medie ~i care nu interseeteaza profilul (fig, 2.8), adiea:
R
Z

=)11

+ Y3 + y, + Y7 + Y9' Yl + Y 4 + Y II + Ys + Y10
5 5

(2.13)

LIDia interioera a profilului

-y

Yn-l

-----------l----------~
Fig. 2.7. CriteriulRo•

inailimea maxima neregularitaak»; notata

eu Rmox, reprezinta distanta intre linia .exterioara a profilului ~i linia interioara a profilului (fig. 2.7)Intre aceste criterii exista 0 corespondents stabilita experimental: lg Rz

micro-

x Fig. 2.8. CriteriuI Rz.

= 0,65 + 0,97 Ig~; lg Rmax: = 1,97 + 0,981g Ra;

(2.14) (2.15) (2.16)

Rmox = (3 .., 6) Ra.

Dintre eriteriile prezentate, precizia eea mai ridicata 0 asigura Rs, dar criteriul eel mai raspindit este Rz, deoarece este maipractic ~i poate fi utilizat la masurarea rugozitapi ell mice fel de aparat. . in STAS 5730/2-75 sunt prevazute 48 de valori pentru Ra (tntre 0,008 JJm ~i400 urn) ~i49 valori pentru Rz ~iRmax (intre 0,025 JJm ~i 1600 um).

80

Analiza preciziei geomefr/(.:{'

Inscrierea mgozitiifii pe desenele de executie se face conform STAS 6 '12/75 Si catevaexempJe sunt date In figura 2.9. Rugozitatea unei suprafete se alege in functie de conditlile impuse de rolul functional. In conditii functionale mai severe, existenta microneregularitaplor pe suprafetele pieselor prezinta 0 serie de dezavantaje: micsoreaza suprafala efectiva de contact, uzura lor inrautate~teconditiHe de frecare, adanciturile constiruiconcentratori de tensiuni care eonduc la scaderea rezistentei la oboseala a rnaterialuloi piesei, prin tocirea microneregularitatilor se modifies lntr-o anumita masura dimensianile efective ale pieseJor; uneori, in absente mieroneregularitatilor mentinerea peliculei de ulei pe suprafetele de contact (la 0 ungere normala) este dificilaetc. La alegerea rugozitatii se tine cont, de asemenea ~i de clasa de precizie ~i de dimensiunea norninala (nu se pcate obtine aceeasi rugozitate la un arb ore C{J o 2 500 mm ea la un arbore co 0' 20 mm). De asemenea, suprafetele de contact, mai ales in miscare sau Incazurile unor asamblari de precizie ridicata, trebuie sa aiM 0 anumita rugozitate,eare se stabileste corespunzator eonditiilor de functionare: viteza de miscare, marimea $1 caract eruI solicitarilor, precizia dimensionala $1precizia forrnei geometrice a suprafetelor etc.

16.1 R

7777-·

\/

z\

';;kl00.
/1

n;j
"":

77/

7h,
3,2

b Fig ..2.9. illscrierea ol,gmiliilii pe desenele de executie ale pieselor: a ~ sirnboluri ntilizate; b - notarea pe desen,

2.2. Instrumente

pentru determinarea

preciziei geometrice

2.2.1. Nofiuni de bad (frelucran;,t pieselor prin diferite procedee de aschiere asigura acestora forma, dimensiunile $.i precizia dorita conform desenului de executi~Acesta la randul sau a fost conceput in asa fel incat sa se asigure in cele mat bune conditii,
indeplinirea rolului fuoctionalal pieselor respective.

fndromar de labQrator

81

( Varietatea mare a formei suprafetelor, campul foarte larg de variabile a roArimii dimensiunilor pieselor prelucrate prin aschiere, cat ~i gradul diferit de precizie cerut acestora a impus constructia unor instrumente ~iaparate de masudi foarte variate ca destinatie, precizie ~ivalori Iimita ale dimensiunilor masurate. Cu ajutorul acestora se masoara piesa prelucrata atat in fazaflnala cat ~i in diverse faze deexecutie a aeesteia, astfel incat, sa fie evitata iesirea dimensiunilor piesei din csmpul de toleranta admis, adica rebutareaacesteia ...-

2.2..2. Tema practicii

in cad ru I luctarii de laborator se va studia constructia ~i utilizarea diverselor instrumente universale de masura, frecvent l'ntaJoite in eontrolul dimensional, efectuandu-se masurari de cote ale unor piese stabilite la indicatia cadrelordidacti ceo 2..2.3. Instrumentele Se vor utiliza instrumente djme~nilor __ pieselcr raponond u,.j~al. ealibrele etc. de masura. folosite

mW.lJ.W~~

universale de masura, f~~ent intalnite la ea: ~JblefJ.4 mjcrQnJS_tnd comparatorul,

2.2.. .1. Sublerul 3

r.§ublerul este instmmentul de masura eel mai des folosit la masurarea dimensiunilor liniare, eum sunt: lungimile, diametrele exterioare ~i intcrioare etc ..) Constructia sublerelor variaza ca forma,. dimensiunisi ca preeizie, dar au la baza aQel~i sistemjcare rezulta din figura 2.10, in care este prezentat §ubJerul normal ~idin figura 2.11, i:n care este prezentat:rub1erul de adanpime .. Precizia masurarii cu sublerul depinde uneoride modul cum a fost reglat surubul de strangere ~i de accea se impune 0 atentie marita tn acest sens. . <.fu §ublerul obisnuit (fig. 2.10) se pot masura dirnensiuni exterioare (fig. 2.12, a), dimensiuni interioare (fig .. 2.12; b) ce caracterizeaza suprafete relativ man, iar ell ajutoruieiocurdor ascutite se pot masura dimensiuni caracteristice unot suprafete de referinta ingu~{a~a cum se arata in fig, 2.12, c). deosebita importanta trebuie acordata pozitiei §ubleruJui in tirnpnl masuriirii, eroarea de miisurare fiind minima atunei cand rigla este perptidiculara pe axa piesei de rnasurat, astfelca faJcile sublerului sa ia contactcu piesa pe toata iii~imea lor.

82

Analiza precizlel geomelrlCil

Fak>lmobila

Fig. 2.10. ~ublerul

normal ..

V=i ... (0,1mm)

DiJPC>zitiv de "" .....fln

Fig. 2.1 L ~ublerul deadancime.

Jntlrumar de labora/or

83

Fig. 2.12. ~ cusublerul; a • dimensiuniexterioare; b - dimensiuDi interioare; c- dimensiuni camcteristice suprarefelor de

referiDtA ingi1Ste.

84

Analiza precme! geometrlor

Precizia de masurare a sublerului depinde de numarul de diviziuni in care este Irnpartita scala gradata a vemierului ~i de lungimea acesteia. Se intalnesc sublere al carer vernier are 10 diviziuni (fig, 2.13, a) eu preeizia de masurare de 0,1 mm, sau 20 de diviziuni (fig. 2.13, b) eu precizia de masurare de 0,05 mm,sau ehiar 50 de diviziuni (fig. 2 ..13, c) cu precizia de masurare de 0,02 mm.

mJ

0,1 mrn ~ 111111111

I

~1111"IIUJI"hlldlllllllllU~
10

12xJ+5xO,I=12,S mrn

IUm

O,05m

lI!..

11111111111111111
10

20

12xl+5xO,05=12,25 mm b

Fig. 2.13. Precizia de milsurare a ~bleru1ui: a - precizie de 0,1 nun; b - precizie de 0;05 nun; c - precizie de 0,02

mID.

Modul cum se face citirea cotelor este prezentata in figura 2.14.

Pozitia de "0"

mm

123456 1IIIIr
10

mm

W:lllillillJ\llllIIJumuu1rnm~!Jll.llillllllllll.lllilll:lJut
0,1 mm_ 12xl+SxO,I=12,S mm

°
15xl+OxO,1=15 mm b

Fig. 2.14. Cit.irea cotelor pe ~ub!erul ell precizia de 0,1 mm: a - COla de 12,5 mm; b - cola de 15,0 nun ..

~·tk

lab orator

85

Fig. 2.15. MIsurAri CU fUbl~ de adancime; a - adAncimi de gAuri; b -Iungimi exterioare; c - grosimea unor praguri.

86 '

Analiza preciziei geometrice

Vernierele sublerelor de adanclme sunt identice ell cele ale sublerelor normele, .tar citirea se face 10 acelas mod. Cu sublerul deadancime se pot masura co mod adancimile unor gaw; (fig. 2.15, a), lungimile exterioare (fig, 2.15" b) $i grosimile unor praguri (fig. 2.15, c). 2.2.3.2. Mieromettul Micromettul este un instrument de masura ell ajutorul caruia se pot masura dimensiunile liniare ale pieselor, cu 0 precizie de 0,01 mm. Existl micrometre pentruexterior, pentru interior, pentru masurarea adaneimllor, sau pentru masurarea grosirnilor unor pereti, Elementul caracteristic tuturor micrometrelor este surubul micrometric, exeeutat foarte precissiavand pasul de 0,5 mm. Mierometrul pentru exterior (fig. 2.16) se vexcecuta numai pentru masurarea unui diamentu relativ mic de dimensiuni: 0- 2S mm, 25 - 50 mm, 50 75 mm etc.• din cauza difioultatilor ce apar la executia precisaa$urubului . micrometric de lungime mare. P1iftile componente sunt.' potcoava I, la capatul careia este :6x:.at n brat cilindrie 3, in care se roteste tija filetata 3 $i 0 nicovala 2. u Tamburul 6"" este solidar eu tija surubului micrometric avan" 0 portiune conici gradara 1n 50 diviziuni (0 diviziune este echivalentacu 0,01 mm). Protejarea mierometrului impotriva unor forte mari de strangereeste asiguratj, daca pentru rotirea tamburului 6 se ac;ioneaza: asupra rozetei 8, iar blocarea tijei 3 in pozitia dorita se face cu ajutorul inelului 4. Rozeta 7 se roteste numai pentru apropierea tijelor 2 $i 3.
2 3 4 5 6 7 8

r
L_

Fig. 2.16. Micrometrul de exterior:

I - potcoava; 2 - riicuvaJa: J- tija fiJetalA;4 - element de reglare; 5 - brat cilindric; 6- tantbur; 7 - element de reglare; 8 - element pentru Iimitarea efonulni de retire,

ndrumw de [aboraIQ,.

87

Mierometrul

mierometrul

pentru interior poate fi de doua tipuri: tip vergea (fig. 2.18). 3

4 5

cu fold (fig. 2.17) §i

6 7

1; 2 - mIei; 3 - tije; 4 - cilindru gradat; 5 - tambur; 6 - element de reglare; 7 - element peotru limitarea efortului de retire; 8 - tije de ghidare.

Fig. 2.17. Micrometrul de interior cu Wei:

Mierometrul ell falci este destinat masurarii dimensiunilor relativ mici, euprinse intre 5 §i 30 mm. FIDdle l~i 2 sunt asemanatoare ell cele ale unui subler, eu deosebirea falca 1 este mobila ~isolidara ell tija 3 a micrometrului. Cilindrul gradat 4 ~i tamburul 5, impreuna cu. dispozitivul 7 pentru limitarea efortului de retire sunt asemanatoare cu cele ale micrometrului pentru exterior.

ca

1; 2 - capete de m!surare; 3 - tambur; 4 - ~b micrometric; 5 - piliji de reglare; 6 - element suspnere §i reglare; 7 - pililA de protectie,

Fig. 2.18. Micrometrul de interior tip vergea:

88

Analiza preciziei geome.,rlce

Micrometrul tip vergea este astfel construit ineit cele douli capetel 3i 2, care materializeaza ~i suprafeteleactive de mssurare, se potapropia sau departa unul de celalalt, prin rotirea tamburului 3 ~i a surubului micro metric 4, fata de corpul solidar cu cilindrul gradat. Cu ajutorul acestui rnicrometru se masoara alezaje cu diametre mai mari de 30 rum. Pentru diametre mai mari de 75 mm se foloseste acelasi rnicrometru de bazi, la care se ataseazaun prelungitor, in locul piulitei de protectie 7. Foarte importanta este pozitia acestui tip de micrometru in timpul masufarii (fig. 2.19)'.

Fig. 2.19. Masurarea ell mieremetrul tip vergea

Micrometrul de adancime (fig. 2.20) este esemanator cu sublerul de adancime,. numai are precizia de rnasurare de 0,01 mm, citirea cotelor tacandUB se CR la folosirea micrornetrului obisnuit,

ea

Fig. 2.20. Mi'lsuratea. cu micrometrul de ad:hlcimc.

Pentru masurarea dimensiunilor mal mari de 25 mm se schimba tija 2 a micrometrului cu 0 alta tijii de lungirnecorespuazatoere (in trusa micrometrului se

mar de /aborator

89

psesc: 2 sau 3 tiJe necesare in vederea -acoperii gamei de dimensiuni 25 - 50 mm,

SO-7.5 mm etc.).
In figura 2.21 seprezinta un alt tip de micrornetru, destinat masurarii osimii peretilor, La aeest tip, potcoava 1 are 0 form<aspeciala, fiind prev8.zuta CU t1ja 2, in forma de butoias, pentrua permite realizarea unui contact punctiform Zntre suprafeteleactive de masurare ale micrometrului ~i suprafetele peretilora clror grosime se mascara Celelalte elemente constructive sunt asemanatoare cucele de la micrometrele prezentate anterior.
3 4 5
6 7

1 -potcoava;

2 - tiJii

cucap butoias; 3 - !iji; 4 - piulijA reglare; 5 - cilindru gradat; 6 - tambur;

7 - element reglare; 8 - element de protecpe.

Fig. 2.21. Micrometru

pentru grosimi;

16,35mm

36,85mm

Fig. 2.22. Citirea cotelor co ajutomlmicrometrului

peatrn grosimi,

90

Analiza prectziei geometrice

Citirea indicatiilor micrometrului se face identic Ill: toate tipurile de micrometre: pe cilindrul gradat este trasata 0 generatoare, iar de 0 parte ~ide alta a acesteia sunt trasate 0 serie de diviziuni perpendiculare pe generatoare; diviziunile de sub generatoare reprezinta, mil imetrii , iar cele de deasupra ei reprezinta jumatali de milimetrii. Cunoscand cil 0 diviziune de pe suprafata conica a tamburului are 0,01 mm, moduL cum se face citirea este prezentat in fig. 2.22.

2.2.3.3. Comparatorul
un instrument de masurat cu ajutorul caruie se compara doua dimensiuni liniare oarecare, de regula. 0 dimensiune efectiva a unei piese, eu o dimensiune etalon, Partite principale ale unui comparator sunt prezentate in figura 2.23, in care se arars constructia unui comparator obisnuir, Miscarea de translatie a tijei comparatorului este transformata in mi§care de rotatie cu ajutond unui filet executat pe tija, care angreneaza eu 0 roata. melceta Miscarea este apoi arnpliflcats la limba mare, cu ajutorul unor cop dintate,

Comparatoruieste

pana

:1

Fig. 2.23. Constructia unui comparator obi:!j:nuit: limba micii; 2 - funitatori: J - limba marc; 4 - tija de Iueru; 5 - element de contact. sunt de doua 0,001 mm. rigid. eel mai 1, in care se

Din punct de vedere al preciziei de masurare comparatoarele fe!uri: eu vaJoarea diviziunii de 0,01 mm sicu valoarea diviziunii de in vederea masurarii comparatorul se fixeaza intr-un suport des este folosit suportul prezentat 'in figura 2.24, format din placa

/ndrumar de laborator

9}

fixeaza primul brat 2, eu ajutoru) unei piuli~e 3. Al doilea bra, 4 este asamblat cu primul prin intermediul unei brllar-i elastice 6~i are un capAt sCerie.·articulat In blitara 5. in aeeasti brata-fa se prinde bucsa de fixare acomparatorulu.i 7. Rozeta 8 serveste la blocarea bralarii 6.

4 to 6 8 2 3

. Flg. 2.24. Schema de principiu Ia mAsurarea en comparamrul: 1 - placa suport; 2 - brat vertical; 3 - piuJitA; 4 - brat orizonta1; 5 - britad; 6 - brallUi elasti~ 7 - eeas comparamr; 8 - ro7.etli.de fixare; 9 - dispozitiv de prindere apiesei mire vArfuri; 10 - piesa
de nutslmlt

2.2.3.4. Masurarea

unghiurilor.

Cateva instrumente universale pentru masurarea unghiurilor se prezinta In figurile urmatoare. Se folosescIn mod freevent ~tibloane pentru verifieat profilele unor filete $iale seulelor de filetat: pentru filetat In toli-~ablonul din flgura 2.25; a, pentru filetul cu profil patrat-~ablonul din figura 2.25, b, iarpentru filetul eu profil-trapezoidal sablonul din figura 2.25, c. Se mai folosesc ~i sabloane pc ntru

masurat raze de racordare,

92

Analiza preclzieigeometrice

a - pentru filet in toli; b profil patrat; c profil trapezoidal

9 9

Fig. 2.25. Sabloane de profil:

Raportorul universal se foloseste foarte des la rnasurarea unghiului dintre doua suprafete. EI secornpune (fig. 2.26) din rigla de baza I, solidar1i cu discul gradat 2, iar concentric cu acest disc se ami. un alt disc J, solidarcu rigla 4 sicu vemierulcircular 5. Discul 3 se poate roticu 3600 ~i poate fi blocat tn orice pozitie, cu ajutorui ~jrubului 6. rigla 4 putand fi blocata cu .ajutorul surubului 7.

Fig. 2.26. Raportorul normal:

J - rigle de batA; 2 - disc gradat; 3 - disc interior; 4 - rigli'i.;5 - vernier circular, 6; /blocare.

surubde

indrumar de laborator

93

Pentru verificarea corectaa unghiurilor se recomandaca suprafetele piesei sa fie bine curatate. Masurarea se bazeazA pe observarea vizual! a paralelismului laturilor unei fante delurnina ce ia nastere intre suprafata activi a rigleiraportorului ~i suprafeta de reazem a piesei (fig. 2.27).
$i. ale raportoruJui

Pi_ de controlot

Fig. 2.27. ModuJ de folosire alraportoruJui universal,

Discul2 este impartit in 360 partii (0 diviziune fund egal! cu un grad) iar vernierul, gradat in ambele sensuri, are 12 diviziuni notate din trei in trei, cu cifrele 15,30,45,60, rezultand ea 0 diviziune are valoaroa de 5 minute. Unele raportoare 2.U un vizor optic,prevazut cu un ocular ~i un vernier optic. Ele se numese "raportoare optlce" . Madul de lucru eu acest tip de raportor este ilustrat in figura 2..29.

I - vizor ocular; 2 - rigla fixA; J. - rigla .mobil~; 4 - piesa de mrunuat; 5 - corpul raportorului.

Fig. 2.29. Modul de lucru

ell raportoruloptic:

94

Analiza precute! geometrlae

2.2.3.5. Misurarea

elementelor eaeacteristlce ale filetelor

Elementele filetelor, care se masoad. in mod curent, sunt: pasul, diame.tral exterior,dia.metrul interior, diametrul mediu, "ngh;ul dintre supra/ere/I! flancurilor -1i altele. Verificarea pasului filetelor se face ell sublerul (fig. 2.30, a) prin masurarea lungimii peste un anumit numar de pas], sau ell sablonul pentru filete (fig. 2.20l b).

Piesa de co !llrolat

Fig, 2.30, Verificarea pasutui filetelor: a - eu sublerul; b - eu sablenul,

Verificarea simultana a mai multor parametriiai filetelor se face mai ales In productia de serie, cu ajutorulcalibrelor rigide pentru filete. Pentru verificarea filetelor interioare se folosesc calibre tamponavand corpul J ~idOllA pArp active 2 ~i 3corespunzatoare partii "trece" ~i respectiv "nu trece" (fig. 231, b).
2 3 4

Fig, 2.3 L Constructia unuicahbru pentru verificat filete: I - corpul calibrulul: 2: 3; 4 - pafile active "trece" 'Ii respectiv "nu trece"; a - calibm pentru filete interioare; b - calibru pentru filete exterioare,

Calibrul"trece" se iil~urubeaia complet pe piesele ccrespunzatoare, calibrul "nu trece" trebuie sa se blocheze dupa 1-2 spire.

tar

mar de labortlto,.

95

Diametrul mediu al filetelor se poate masura prin mai multe metodc, cea . rapid! dintre acestea folosind un micrometru de eonstrucpe special a (fig . ... 32), la care elementele constructive I, 4, 5, 6, 7 $i 8 sunt identice cu oele ale ~ i micrometru normal, in schimb suprafetele active de masurare 2 ,i 3 sunt reaJizate cu ajutorul a doui elemente profilate demontabile. in trusa micrometrului glsesc diferite tipuri de elemente, pozitiile 9, 10, II. 12, 13 lJi 14, adaptabile tru misurarea diferitelor tipuri de filet. Pozitia adausurilor profilate in timpu! misuririi este dati in figura 2.33 . . lodul de citire este identic cu eel de la micrometru 1 normal.
2

L4

Fig. 2.32. Micrometrul penbU mAsurarea diametrului mediu al filetelor: 1· potcoavl; 2; 3 - elemente active schimbabile; 4 - element reglare; 5 - ·cillndru gradat; 6 - tamburi; 7 - element reglare; 8 - element de protectie; 9; 10; 11; 12; 13; 14 - elemeete adaptabi1e pentru diferite tipuri de filete,

Piesa de / controlat

Fig. 2.33. Pozitia elementelor profi1ate la miIsurare.

96

Analiza preddei geomeltlbe

Fig. 2.34. Masurarea cu calibre trece-nu trece.

2.2.4. Modul de lueru Se vor studia toate tipurile de instrumente de ma:sura puse Ia dispozitie, existents in lab orator ~i se va insu~i tehniea folosirii lor in masurarea dimensiunilor pieselor, unghiurilor si elementelor filetelor. La indicarea cadrelor didactice indrumatoare se vor efectua ma.surari, conform schemelor de masurare prezentate in figura 2.35.

•I , •I •I , ., ,,,, -+- --+, ,, ,,

I I
I I I I

.
"

[.,001

--I' ~1,.

f.- ....... .....§,

I ,, ,, ,,
I

rv

m
II

"

,,

;I

V
~
Fig. 2.35. Masurarea unui cilindrn,

2.2.5. Concluzii
Se vor face comentarii personals asupra rezultatelor obtinute, se va compara ordinul de marime a abaterilor constatate cu ordinul de marime a dirnensiunilor masurate, re~nand aceste .ordine de marirne, asociatecu procedeele de obtinere a suprafetelor pe care s-au efectuat masuratorile.

fndrumar de laborator

97

Lucrarea Dr. 3
PlESE FIN
SEMIFABRICATE. COMPARAREA PROCEDEELOR DE..SEMIEABRICARE
Irt, 3.1. Scopullucririi
(Cunoa~terea nopunilor de semifabricatele corespunzatoare.] baza referitoare la piesele finite

~i la

3.2. Defj.»jtii. ScJwne de principia

Piesajin.itli: Organ de ma~ina (element, reper) rezuItat in urma unui proces

de fabricatie, cu un rol functional bine definit. Semifabricat: Bucatl de material mai mult sau mai putin apropiatl ea forrol de piesa flnitl care urmeaza a fi obtinuti in urma unor prelucrari, Desen de executie: Reprezentare graflca a unei piese ce contine toate datele referitoare la materialul, forma. dimensiunile, precizia dimensionala, precizia geometries, calitatea suprafetei, tratamentele termice necesare indeplinirii rolului functional al acesteia. . Rugozitalea suprajelei este definiti de ansamblul microneregularitatilor de forme diferite, relativ apropiate, Juate la sCarl microgeometrici, pe 0 portiune "I" a suprafetei. Pentru aprecierea cantitativa a rugozititii se utilizeazi urmatoarele criterii

de mtburare (apreciere):

in relatiile (3, I), {3.2), (3.3) sunt prezentate formulele de calcul referitoare la aprecierea cantitativa a rugozitipi analizata dupa cele trei criterii enuntate mai sus.

- abaterea medie a microneregularitli/ilor R; (fig. 3.1); - Ina1limea medie a microneregularitatilor Rz (fig. 3.2); - inli1limea maxima a microneregularitlifilor RI'I'UU 3.1). (fig.

Plese finite; Semtfabricate. Compararea procedeelor de semifahrican

+Y

Linia exterioars a profilului -------~~~~~~ y Linia mediana a profilului

. Linia mterioarli a profilului

- - - -- --

- - - --~-2Y~1

-y
Fig. 3.1. Criteriile R" §i R,,_ de apreciere a caHtAlii sllprafelelor. (3.1)

(3,2)

o
Fig. 3.2. Criteriul R. de apreciere acalitAtii suprafetelor,

R . = YI + Y3 + Ys + Y7 + Y~ t 5

Y2 + Y4 + Y6 + Ys + YIO
5

[j.l.tn]

(3.3)

Valorile numerice preferentiale ale parametrului R/I conform ISO, exprimate in micrometri, sunt urmatoarele: 0,012; 0,025.; 0;05; 0,1; 0,2; 0,4; 0,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25; 50;. 100; 200; 400. lnscr'ierea pe desen a calitatii suprafetei apreciadl. dupaeriteriul Roeste
indicata in figara 3.3. .

lmfrum.or

de laborator

99:

fig. 3.3. iDscrierea pe desen a calitli1ii suprafetel apreciata dupll criteriul Ra•

3.4 se prezinta desenul deexecutie al unei piese (pinion). Metoda folositli pentru stabilirea rolului functional posibil al unei piese poarta numele de metoda de analiza morjojuncliona/O. a suprofetelor. Aceasta metoda presupune parcurgerea urrnatoareloretape: 1 descompunerea piesei in suptQjefelecele rna; simple ce 0 delimite~ in spafiu (plane, cilindrice, conice, evolventice, elicoidale etc). 21)~notarea tuturor suprofetelor ce delimiteaza piesa in spatiu. in cazul piesei date descompunerea ~i notarea suprafetelor este prezentata in figura 3.5;
I)~

In figura

In aceasta etapa se face 0 analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele punete de vedere: forma geometries a suprafetei; dimensiunile degabant; precizia dimensionala; precizia de forma; precizia de pozitie; rugozitatea rsi unele caracteristici fimctionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie, 41)~ intocmirea unui graf "suprafete-caraeteristici'' din care sa rezulte rolu1 functional al fiecarei suprafete. Graful intocmit este prezentat in tabelul 3.1. in stabilirea rolului functional al fiecarei suprafete se tine cent.de toate elementele ce caracterizea.zi 0 suprafa~ (forma, marimea, precizia dimensionala, precizia de forma. precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite proprietiti functionale sau tehnologice etc). Din acest tabel rezulta care sunt suprafeteJe funcjionale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare, . Semifabricatul corespunzator piesei finite poate fi obtinut prin mai multe procedee de semifabricare (tumare, defonnarepla8tidi, sudare etc). De exemplu, pentru piesa.analizata (vezi figura 3.4), desenul de executie al semifabricatului tumat in forme perrnanente, cu suprapresiune se prezinHi in figura 3.6 iar desenul de executie al semifabricatului forjat in matriti (matritat) seprezinta in figura 3.7 .. Schemele de principiu ale obtinerii semifabricatelor prin tumare in forme permanente cu suprapresiune ~i forjare in matriti sunt prezentate in figura 3.8 ~i respeetiv in figura 3.9.' Diferitele procedee desemifabricare potti analizate ~icomparate din mai multe puncte de vedere: . Compararea procedeelor de semifabricare din punetul de vedere at

t~ analizarea fieciirei suprajele ce mlctgine~e piesa in spapu.

100

Ptese finite. Semtfabrtcate. Compararea procedeelor de semifabrtcare

prectztet dimensionale.

Aceasta 17d exprimat prin relatia 3.4:

metoda

consra in determinarea

coeficientului

n. = _E[_ ·100 [%]

dif

(3.4)

In care dpf reprezinta dimensiunea nominal! ce caracterizeaza a anumita suprafata a piesei finite iar d~f- dimensiunea nominata corespunzatoare a semifabricatului. Deexemplu, pentru suprafata cilindrica S23 (vezi figura 3.5) a piesei analizate relatia (3.4) capilta forma:

n. =

26 ·100=-89,65 29

[%]
turnare in forme permanente

(3.5) eu

in cazul obtinerii semifabricatului prin suprapresiune (vezi figura 3.6) ~i forma:

TId = - 26 ·100:= 85,52 r, ] l% 30,4

(3.6)

'in cazul obtinerii semifabricatului prin forjare In matrita (vezi figura 3.7). Se observa ca, din punctul de vedere a1 preciziei dimensionale, turnarea in forme permanente cu suprapresiune reprezinta un procedeu de semifabricare mai precis decat forjarea in matrita.

- Compararea procedeelor de semifabricare din punctul de vedere 01 calitiqii suprafetei. Aceasta metoda consta 'in determinarea coeficientului t'lRa exprimat prin relatia (3.7):
1]Ra

Ra R pI ·100 a.if
rugozitatea

[%]
piesei cilindrica finite
S23

(3.7) iar

In care

Ra pi

reprezinta

Ra.if - rugozitatea
a piesei

corespunzatoare a sernifabricatului. De exemplu, pentru suprafata analizate, relatia (3.7) capiita forma:

(vezi figura 35)

17rta = 0,8 ·100::: 12,69 6,3 in cazul obtinerii semifabricatului prin suprapresiune (vezi figura 3.6) ~iforma:
1]Ra

[%]
turnare in forme permanente

(3.8)

ell

= 1~85·100

= 6,4 [%]

(3.9)

mOt' de /aborator

101

00.01

C S:I

B
10;'

CONDITII TEHNICE:

v(\Y 01)
• '"Material: OLC4S

1. Tolerante conform ISO 2768 • mH 2. Tratament tennic: imbun.atatit Ia 54 ...S8HRC Modulul: m

= 5.S
0 _

Nwnar de dinti: z == 8
Profil de referinta: 20 1 - 0,25 STAS 821- 80

Distanta dintre axe: 44 ±<J,O 1

Fig. 3.4. Desenulde exeeuue aI UDWpinion.

102

Plese finite. Seml/abrleate. Comparorea procedeelor de semifabrican

I,

<,

'-',

-Vi
I
000

lndrumor de Iaborator

'" - rli
II

rI'l It.

.. ...
.~

CI.)

;::;

u;._ -s

II

...

'" . :vt-,
II

...

~ '5

-.

.
..,
~

:::

1-08<
61

iI ~.~ a1 ; :a ~ til ~

Q).s

·2 e::
Cl

I~
.~
'tl

u-!~

~-a~ I~ ..

u.s u u;s
<£

·M

·M !ll

r-~~

.s
~

I-o~~

..,
c-

I-oe~ r!~r-~~ I-o!~ .a

~;;a
<£

it; I
u;a
u-

·M ~

;:a lu;a

'j j uiS.~
I-

~ c:l..U ~~:a

Cl

.s
8 .

u,..,.." IG J it
00 ...... ~

.~

'B

.a 0

~!~
~;a

o c
~
00

'50
0

"50

'rl
0

"50

'13
0

']

.e:

.a
~
00

]
r!
00

'50 0 '0

Tl

,g

~ s:I

~
00

~ .....
00

1 §
.....
co

Ol

ted

Ol

!<IS

"§ tr
00

]
"ft
0

'60
0

'B

§ ~ ""u ~~

&
00

JJ
00

-1
00

00

""'U

""'U ""'u ..,.:e ,J~ ,J~ .....

"'U

""'
r-.

""'

""'
~

V"I

,J~

""'U

,J~ ·n

""'U

,J~
""'

"'U

""'
~

i~
~

"'U

V"I

,J~

"'U

ifI3

~
,

~" 'C.
,

")

~
,

~) ~
~

~ ,

'-0

.
•

""'

6
•
on

P'>
,
,

,
~ , ~
,....,

..,. ~]~]~]~]1] :g U;.:::I U:;:: U;.:= u;;:;:

(,.l.'-0''-0 <"1

g'~
"2
~

'0:"1-

~""'l
0901<

'-01,0 \()..

..

~~ ~ ~
VI
M

~ ....... .....

on

~~
"1.

~o.

O;.:j

~]8;.:::1 u~ ~J ~]
o .

:e:
~
Ui

.....

~ .....
090

!
".::I

'g

VI

:e:

1,0

;ij

S"~
~ ~
Ui

'it)

.;

!S

- ..
rii
00

:a

'rl

"s
~

'B

s
...

Ui

...

- - .... -

rn

..

j
VI

'5

'5

tIl

1
'" rii'
1,0

]
~
rii
e-

·1
~
CI.)

""
...

rli

...

!!l

:!

....

...
t"-

ee ...-

.... '"