Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DIDACTIC

Propunător:
Data:
Unitatea de învăţământ:
Clasa: a V-a A;
Aria curriculară: Om şi societate
Obiectul: Istorie
Subiectul lecţiei: Alexandru cel Mare
Unitatea de învăţare: Grecia Antică
Tipul lecţiei: mixtă;
Timp: 50 minute;
Locul de desfăşurare: Sala de curs;
SCOPUL LECŢIEI : De a transmite, sistematiza şi consolida cunoştinţele elevilor privind formarea celui mai mare
imperiu din istorie si a statelor elenistice, de a le valorifica în scopul conştientizării condiţiilor care au condus la apariţia
elenismului.

Competenţe generale:
1 - Recunoaşterea şi utilizarea noţiunilor istorice
2 - Folosirea informaţiilor oferite de diferite tipuri de surse istorice în contexte istorice diferite
3 - Utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza hărţii istorice şi fixarea reperelor
cronologice pe axa timpului.
4 Stabilirea şi analiza relaţiei de cauzalitate în istorie

1
Competenţe specifice:

C1: - să identifice Grecia şi Macedonia pe harta Europei; recunoaşterea cetăţii Pella – capitala statului macedonean
C2: - să fixeze cronologic desfăşurarea războiului peloponesiac şi a modificărilor rezultate în urma acestui conflict
C3: - să identifice rolului personalităţii lui Alexandru Macedon în istorie
C4: - să reconstituie traseului lui Alexandru în Orient utilizând harta istorică
C5: - să identifice componentele culturii elenistice

STRATEGII DIDACTICE:

a) Mijloace de învăţământ: IAC, manual, tablă, creta, fişe de lucru.

b) Metode şi procedee:
- explicaţia, descoperirea, conversaţia, dialogul, lucrul cu harta

c) Forme de organizare:
- frontală, individuală

Evaluare:
- formativă, prin fişe de lucru, orală

BIBLIOGRAFIE:
Liuba Ghiorghita, Sorin Oane, : - Istorie – Manual pentru clasa a V-a, Ed. Teora, 2007
Valentin Băluţoiu, Constantin Vlad,: - Istorie – Manual pentru clasa a V-a, Ed. All, 2000
Serge Bernstein, Pierre Milza, : - Istoria Europei, Institutul European Iaşi, 1998
Horia C. Matei, : - O istorie a lumii antice, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984
Imanuel Geiss, : - Istoria lumii din preistorie până în anul 2000, Ed. All Educational, Bucureşti, 2002
Anne-Marie Buttin, : - Grecia clasică, Ed. Bic All, Bucureşti, 2002

2
Desfăşurarea lecţiei

Strategii didactice:
Etapele Compe Detalieri de conţinut Forme de
lecţiei - Metode şi procedee evaluare
tenţe Material didactic
Forme de organizare
1. Moment - se creează condiţiile necesare bunei desfăşurări ale lecţiei *
organizator - elevii îşi pregătesc pe bancă cele necesare - conversaţia
ic
Verificarea *- conversaţia
cunoştinţel - întrebări din lecţia „Lumea greaca in sec al V-lea î.Hr.” - explicaţia - prin
or * întrebări
- frontală, individuală
Captarea - *
atenţiei/ - conversaţia
Spargerea
gheţii
Anunţarea Astăzi vom învăţa lecţia: „Alexandru cel Mare”, din unitatea *
temei şi a de învăţare: „Grecia antică”, pentru ca voi să cunoaşteţi cât - conversaţia
scopului mai multe popoare, oameni şi faptele lor de vitejie, care au
trăit mult înainte de noi. *
- frontală
Dirijarea - decăderea Greciei – readucerea în atenţia elevilor a unor *
învăţării elemente cronologice privind războiul peloponesiac, cauză a - conversaţia - chestionar
C1 destinului Greciei din sec. V î.Hr. şi modificări teritoriale - explicaţia oral
rezultate în urma acestui conflict - problematizarea
- ridicarea Macedoniei; Imperiul Macedonean – se reface - analogia

3
traseul lui Alexandru în Orient cu ajutorul unei hărţi istorice - intuiţia liberă şi
Dobân - se explică termeni cheie precum: barbari, Liga de la Delos, dirijată
direa Liga peloponesiacă, Atena, Sparta, Filip al II-lea, ilirii, tracii, - comparaţia
C2 filipii, falanga, Cheroneea, Alexandru, Granicos, Gordium,
noilor planul bătăliei, Egipt, Babilon, Persepolis, Bactria, Susa, *
regatele elenistice, elenism. - organizatorul grafic
cunoş - manual, caiete
tinţe - identificarea Greciei şi Macedoniei pe hartă - fişe de lucru
C3 - recunoaşterea cetăţii Pella drept capitală a statului - prin
macedonean localizarea
C4 - recunoaşterea formei dominante de relief în Grecia şi pe hartă a
Macedonia şi a ocupaţiilor specifice a locuitorilor lor Greciei si
- fixarea cronologică a desfăşurării războiului peloponesiac şi Macedoniei.
a modificărilor survenite în urma acestui război A traseului
- analiza tipurilor de schimbări survenite într-o perioadă mai * lui
lungă - activitate frontală Alexandru
- identificarea rolului acestei personalităţi istorice - activitate individuală Cel Mare
C5 - identificarea legăturii dintre alegerea strategiei şi talentul - prin citire
militar al lui Alexandru cel Mare selectivă
- înţelegerea elementelor culturii elene
- dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de eroismul şi
trăsăturile de caracter ale acestui mare personaj al istoriei
universale - prin
- reconstituirea hărţii istorice a Imperiului chestionare
- distingerea schimbărilor survenite după moartea lui orale
Alexandru Macedon, respectiv apariţia regatelor elenistice
Obţine rea - sintetizarea principalelor aspecte ale formarii Imperiului
perfor condus de Alexandru cel Mare * Aprecierea
manţei C4 - conversaţia răspunsuri
şi asigura - problematizarea lor elevilor

4
rea
retenţiei * Prin
- activitate frontală chestionar
oral
Evaluare Aprecierea răspunsurilor elevilor *
- explicaţia
Notări. - conversaţia
Temă
pentru - să înveţe lecţia
acasă

S-ar putea să vă placă și