Biciul.

Mai degraba ne-am intors eu spatele unii la altii, pretextand ea este tarziu, ea trebuie sa plecam ; am iesit separat, luand fieeare eu el dorinta de a uita, pana ee totul

,

se va fi infaptuit, ~i constienti ea nu va fi asa ca ramanea sa desehidem intr-o dimi-

, ,

neata ziarul si sa citim stirea, frazele stupide

, , ,

de consternare profesionala. Nu aveam sa vorbim niciodata eu nimeni despre aeeasta, urma sa ne evitam politicosi in sali l?i pe strada ; pastrarea tacerii asupra misiunii indeplinite era singurul mod in care nucleul il?i putea pastra statornicia. 0 iubeam atat de mult pe Glenda incat ave am sa-i oferim 0 ultima perfectiune inviolabila. De la inaltimea de neatins unde 0 asezaseram ca sa 0 proslavim, aveam sa 0 scutim de cadere, credinciosii ei fani vorputea sa-i of ere mai departe prinosullor nestirbit ; de pe 0 cruce nu coboara nimeni viu.

46

POVESTE

CD PA.IANJENI MIGALA

Am sosit in bungalow la doua dupa-amiaza, iar peste 0 jumatato de ora, punctual la intalnirea stabilita prin telefon, tanarul manager s-a prezentat cu cheile, a pornit frigiderul, apoi ne-a aratat cum functioneaza fierbatorul si aerul conditionat. Ne-~m inteles ca vom ramane zece zile, ca platim antieipat. Am desfacut valizele l?i am scos cele necesare pentru plaja ; ne vom instal a la caderaa serii, privelistaa Marii Caraibelor stralucind la poalele colinei este prea ispititoare. Am coborat poteca abrupta, ba chiar am descoperit 0 scurtatura prin desis care ne ajuta sa ajungem mai repede; abia daca sunt vreo suta de metri intre bungalow-ul de pe celina ~i mare.

47

*

Azi-noapte, in vreme ce ne puneam hainele la locullor ~i aranjam proviziile cum par ate de la Saint-Pierre, am auzit vocile celor care ocupa cealalta aripa a bungalow-ului. Vorbesc foarte incet, nu sunt vocile tipice locuitorilor din Martinica, pline de culoare ~i de rasete, Din cand in cand, cateva cuvinte mai deosebite: engleza din Statele Unite, turisti, fara indoiala, Prima impresie a fost de neplacere, nu stiam de ce am fi nadajduit la 0 singuratate totala, cu to ate ca bagaseram de seama ca fiecare bungalow (sunt patru printre razoarele de flori, bananieri ~i cocotieri) este dublu. Poate pentru ca atunci cand Ie-am vazut pentru prima oara, dupa complicate cercetari telefonice de la hotelul Diamant, ni s-a parut ca totul este pustiu ~i in acelasi timp ciudat de locuit. Cabana restaurantului, de exemplu, treizeci de metri mai jos : parasita, dar cu cateva sticle in bar, pahare ~i tacamuri. Iar intr-unul sau doua bungalow-uri se intreaareau prin jaluzelele de la baie prosoape, sticlute cu lotiuni sau cu ~ampon. Tanarul manager ne-a deschis unul complet gol ~i la intrebarea noastra vaga a raspuns la fel de vag ca

48

administratorul plecase ~i ca el se ocupa de bu~ga~ow-uri din prietenie fata de proprietar. Mal bme asa, firesto, intrucat cautam solitudinea ~i plaja; dar bineinteles ca si altii gandisera la fel, iar acum doua voci fe~inine ~i americane ~u~otesc in aripa alaturata a bungalow-ului. Peretii despar titori sunt ca de hartie, dar totul e atat de confortabil at at de bine amenajat. Am dormit la nes~ far~it, lucru ciudat. Daca ave am nevoie de ceva, atunci somnul era aceasta.

*

Prietenii: 0 pisica blanda si cersetoare alta neagra, mai salbatica, da; la fei de ha~ mesita. Pasarils aproape ca ti se asaza in mana ~i soparlels verzi urc~ pe m'asa sa vaneza musts, Din departars ne inconjoara c~ 0 ghirlanda behaituri de capra, cinci vaci ~l un vitel pasc in inaltul colinei si scot mugetele de rigoare. Am auzit si cai~ii din cabane in adancul vaii ; cele do~a pisici se vor alatura in noaptea aceasta concertului nu inc ape indciala. '

Plaja, un desert conform criteriilor europene. Cativa baieti inoata l?i se joaca, trupuri negre sau mulatre danseaza pe nisip. In departare 0 familie - americani sau nemti

, ,

49

mtristator de albi si de blonzi - randuieste prosoape, uleiuri de plaja ~i rucsacuri. .A_m lasat sa treaca orele in apa sau pe msip, incapabile sa facem altceva, pr~lungind ritualurile creme lor si tigarilor. Inca nu am simtit amintirile napadindu-ne, nevoia aceea de a inventaria trecutul, care creste cu singuratatea si cu lehamitea. Es~e :ocm~i ~e dos: tanjim sa hlocam orice refennta la saptamanile precedente, laintalnirile de la Delft, la noaptea potrecuta la ferma lui Erik. Daca amintirea se intoarce, 0 alungam ca pe un rotocol de fum, miscarea usoara a mairrii care Hmpezeste din nou aerul. . ~

Doua fete coboara pe poteca de pe colma si aleg 0 zona indepartata, umbra cocotierilor, Deducem ca sunt vecinele noastre de bungalow, ni le imaginam in secretariate sau in gradinite din Detroit, din Nebraska. Le vedem intrand impreuna in mare, indepartandu-se in mod sportiv, intorcandu-~e incet, savurand apa calda ~i transparenta, frumusetea care devine un loc comun cand se supu~e descrierii, vesnica proble~a a cartilor postale. Sunt doua nave la on~ont, din Saint-Pierre pleaca 0 salupa cu 0 schioare nautica ce se ridica in mod laudabil dupa fiecare eadere - ~i nu sunt putine.

50

La lasarea serii - ne-am in tors la plaja dupa siesta, ziua apune printre nori mari si albi - ne spunem ca anul acesta Craciunul va fi asa cum am visat: singuratate, siguranta ca nimeni nu stie unde ne aflam, suntem la adapost de posibile greutati ~i in acelasi timp de adunarile prostesti de la sfarsitul anului ~i de amintirile conditionate, agreabila libertate de a deschide doua cutii de conserve ~i de a pregati un punci din rom alb, sirop de zahar din trestie de zahar ~i lamai verzi. Am cinat pe veranda, despartita printr-un perete de bambus de terasa simetrica unde, cand s-a facut tarziu, am auzit din nou vocile, abia sub forma unui murmur. In cali tate de vecini, suntem o minunatie reciproca, ne respectam intr-un mod aproape exagerat. Daca fetele de pe plaja sunt intr-adevar cele care locuiesc in bungalow, poate se intreaba la randul lor dacacele doua persoane pe care le vazusera pe nisip sunt cele cazate in cealalta aripa. Civilizatia i~i are avantajele ei, 0 recunoastem intre doua inghitituri : nici strigate, nici tranzistoare, nici fredonari de diletanti. Ah, sa ramana cele zece zile !?i nu cumva sa Ie inlocuiasca vreo familie cu copii. Hristos tocmai a renascut ; in ceea ce ne priveste, putem dormi.

51

*

Sa ne trezim cu soarele sus, sue de guayaba ~i cafea in cesti mario No.aptea ~ fost lunga, cu rafale vadite de ploaie tropicala, potopuri bruste care se caiesc deodata si se intrerup. Cainii au latrat din toate ~artile rozei vanturilor, cu toate ca nu era luna; broaste ~i pasari, zgomote pe care urechea urbana nu izbuteste sa Ie defineasca, dar poate axplica visele pe care acum ni le amintim cu prima tigara. Aegri somnia r De unde vine roferinta? Charles Nodier sau N erval, cateodata nu putem rezista la trecutul cu biblioteci pe care alte vocafii aproape ca I-au sters. Ne-am povestit visele, cu lemuri, ameni~tari tncetosate ~i apoi nu bine-venite, dar previzibile exhumari care i~i tes panzele de paianjen sau ne fac sa le tesem noi. Nimic surprinzator dupa Delft (dar am hotarat sa nu evocam amintirile imediat, vom avea timp, ca intotdeauna. in mod ciudat, nu ne afecteaza sa ne gandim Ia Michael, in putul de la ferma lui Erik, lucruri incheiate; aproape niciodata nu vorbim despre ele sau de cele precedente, desi stim ca le putem numi far a sa ne faca rau, la urma urmelor desfatarea si voluptatea au venit odata cu

,

52

ele, iar noaptea de la ferma a meritat pretul pe care il platim. Dar simtim in acelasi timp ca to ate acestea sunt inca foarte proaspete, detaliile, Michael gol in lumina lunii, lucruri pe care am dori sa Ie evitam in afara inevitabilelor vise; mai bine blocajul acesta, atunci, other voices, other rooms: literatura ~i avioanele, ce droguri extraordinare).

Marea la noua dimineata ia cu ea uItimele spume ale noptii, soarele, sarea l?i nisipul scalda pielea cu 0 atingere calduta. Cand vedem fetele coborand pe poteea ne aducem aminte in acelasi timp, ne privim. in toiul noptii n-am facut decat 0 observatie, pe jumatate adormite: la un moment dat vocile din celalalt capat al bungalow-ului trecusera de la murmur la cateva fraze care se puteau auzi limpede, cu toate ca sensullor ne scapa. Dar nu sensul ne-a atras in schimbul de cuvinte care a incetat aproape numaidecat ea sa revina la murmurul monoton, diseret, ei faptul ca una dintre voci era barbateasca.

La ora siestei ajunge din nou pana la noi zvonul stins al dialogului de pe cealalta veranda. Fara sa stim de ce, ne inversunam sa Ie facem sa coincida pe fetele de pe plaja eu vocile din bungalow, iar acum, cand nimic nu ne mai obliga sa eredem ea este un barbat langa ele, amintirea noptii trecute se

53

estompeaza ca sa se adauge altor zvonuri nelinistitoare, cainii, brustele rafale de vant si de ploaie, trosniturile din tavan. Oameni de oras, oameni impresionabili cand sunt scosi dintre zgomotele lor, ploile bine-crescute.

Pe de alta parte, de ce ne-ar pasa at at de mult de ce se intampla in bungalow-ul de alaturi ? Sun tern aici tocmai pentru ca avem nevoie sa ne indepartam de celalalt, de ceilalti. Fireste ca nu este~ usor sa renun-

" ,

tam la obiceiuri, la reflexe conditionate ; fara sa ne-o spunem, luam aminte la zgomotele ce se filtreaza vag prin perete, la dialogul pe care ni-l inchipuim linistit ~i searbad, ~u~oteli de rutina. Cu neputinta sa recunoastem euvinte sau voci, sunt atat de asemanatoare in registrul lor Incat uneori par sa fie un monolog abia intrerupt. Pesemne ca tot asa ne aud ~i ele, insa cu siguranta nu ne asculta ; pentru aceasta ar trebui sa taca, ar trebui sa fie aiei din motive asemanatoare cu ale noastre, iscodind in taina, ea pisiea neagra care pandeste 0 ~oparla pe veranda. Dar nu Ie starnim interesul catusi de putin : cu atat mai bine pentru ele. Cele doua voci alterneaza, inceteaza, reincep. Si nu este nici 0 voce de barbat, am recunoaste-o, chiar si cand vorbesc atat de incet,

54

?a intotdeauna la tropiee, noaptea se lasa deodata, bungalow-ul este slab Iuminat, dar nu ne ingrijoram; aproape ca nu pregatim nimie de mancare, doar eafeaua este calda. Nu avem nimic sa ne spun ern si poate de aceea ne amuza sa ascultam murmurul fetelor; fara sa 0 recunoastern deschis, pandim vocea barbatului, desi stim bine ca nici 0 masina nu a ureat eoIi~a si ca c~leh~lte bungalow-uri sunt goale. Ne l~ganam III balansoare ~i fumam pe intuneric: nu s~nt tantari, scaptels Yin din sparturi de taeere, se sting, se intorc. Daca le-ar trece prin cap una ea asta, sigur nu le-ar :ace .pI~cere; nu Ie spionam, dar nu incape m~oIala ca ne-ar vedea ca pe doi paianjeni m_lgala in bezna. La urma urmelor, nu ne displace ca cealalta aripa a bungalow-ului este ocupata, Cautam singuratatea dar acum ne. gandim oare cum ar fi noapte~ aiei daca chiar "". s-~r ~fla nimeni la celalalt capat ; cu neputinta sa negam ea ferma, ea Michael sunt inca at at de aproape. Sa trebuiasca sa ne privirn, sa vorbim, sa scoatern din nou cartile de joe sau zarurile. Mai bine asa pe balansoare, aseuitand rnurrnurele ea de ~i~ica la ora sornnului.

55

*

Pana la ora somnului, dar aici noptile nu ne indeplinesc a~teptarile, pamantul nimanui. unde in sfarsit> sau pentru 0 vreme, nu trebuie sapretindem lucruri de neatins - am fi la adapost de ceea ce incepe dincolo de ferestre. Nici in cazul nostru prostia nu este punctul forte; nu am ajuns niciodata la 0 destina~ie fara sa 0 prevedem pe irrmatoarea sau pe urmatoarele. Cateodata s-ar pares ca ne jucam de-a har~uitul, ca acum, pe 0 insula neinsemnata, unde fiecare este usor de localizat ; dar asta face parte dintr-un sah infinit mai complex, in care miscaree modeste a unui pion ascunde mutari mai importante. Celebra poveste a scrisorii furate este in mod obiectiv absurda. Obiectiv; adevar'ul se afla printre randuri ~i portoricanii care au cultivat ani intregi marijuana pe balcoanele lor din New York sau in plin Central Park stiau mai multe des pre aceasta decat majoritatea polivi~tilor. in orice caz studiem posibilitavile imediate, vapoare ~i avioane: Venezuela ~i Trinidad sunt la un pas, doua opviuni din sase sau sapte ; pasapoartele noastre sunt dintre cele care se strecoara fara probleme prin aeroporturi. Colina

56

aceast~ n:vi~ovata, bungalow-ul acesta pentru turisti mic-burghezi : frumoasele zaruri masluite pe care am stiut intotdeauna sa le folosim la momentul potrivit. Delft este foarte departe, ferma lui Erik incepe sa se retraga din memorie, sa se stearga, asa cum se. vor ~ter~e incetul cu incetul ~i putul, ~i MIchael fugind in lumina lunii, Michael at at

. de alb ~i de gol in lumina Iunii.

*

Din cand in cand cate un latrat de cai .

d. im,

mspre una dintre cabanele din vale s-au

a~zit st~igatele unei femei, inabusite brusc cand atingeau apogeul, tacerea de alaturi a lasat sa se filtreze un murmur de alarma c~nfu~a intr-o motaiala de turiste prea istovite ~l nepasatoare ca sa se intereseze cu a~evarat de ceea ce Ie inconjura. Am zabovit ascultand, fara somn. La urma urmelor de ce sa adormim daca ne vom trezi intr-o rapa.iaia mfioratoare pe acoperis, dragostea lancinanta a pisiciIor, preludiiIe cosmaruriIor, zorii cand capetele grele cad in'sfarsit pe perne !?i nimic nu Ie invadeaza pana 'in momentul cand soarele urea din nou in curmali ~i trebuie sa ne intoarcem la viata.

57

Pe plaja, dupa ce am inotat indelung in larg, ne-am intrebat din nou de ce sunt parasite bungalow-urile. Cabana restaurantului cu paharele !,?i sticlele ei ne obliga sa ne amintim de misterul lui Mary Celeste" (atat de cunoscut !,?i de citit, dar aceasta recurenta obsesiva a ·lucrului inexplicabil, marinarii acostand corabia in deriva cu toate panzele ridicate si cu nimeni la bord, cenusa calduta inca in vatra de la bucatarie, cabinele rara urma de razmerita sau de ciuma. o sinucidere colectiva? Ne-am privit ironic, nu este 0 idee care sa-si poata deschide drum in modul nostru de a vedea lucrurile. Nu ne-am mai afla aici daca am fi acceptat-o

vreodata).

Fetele coboara tarziu la plaja, zabovesc

la soare inainte de a tnota. ~i acolo, obseryam rara sa spunem nimic, i!,?i vorbesc incet, iar daca am fi mai aproape ar ajunge pana Ia noi acelasi murmur confidential, teama bine-crescuta de a interveni in viata celorlalti.

1. Misterioasli goeletli, construitli in 1861 ~i numit.a mai tntai Amazon, consideratli corabie fantomli, tntrucat a fost descoperitli pe 5 decembrie 1872 navigand in Oceanul Atlantic, spre Gibraltar, cu toate panzele sus si flirli urma de echipaj. Arthur Conan Doyle a dedicat 0 povestire ciudatei intamplliri (n.t.).

58

Dad ar veni la un moment dat sa ceara un foe, sa intrebe cat este ceasul... Dar peretele de bambus pare sa se prelungeasca pan~ la plaja ; stim ca nu ne vor deranja.

SIesta este lunga, nu avem chef sa ne intoarcem in mare !,?i nici ele, le auzim vorbind in camera si apoi pe veranda. Singure, fireste, Dar de ce fireste ? N oaptea poate sa fie altfel ~i 0 asteptam rad sa ne-o marturisim, omorandu-ne timpul, ramanand in balansoare cu tigari ~i bauturi, abia las and v~eo raza de lumina pe veranda; jaluzelele din salon 0 filtreaza in lamele fine care nu alunga umbra din aer, tacerea asteptarii. Nu asteptam nimic, bineinteles, De ce bineinteles, de ce mintim daca singurul lucru pe ~are ~l facem este sa asteptam, ea la Delft, c~ I~ atatea alte locuri? Po ate nu asteptam rumic sau poate un murmur din cealalta parte a peretelui, 0 schimbare in voci, Mai tarziu se va auzi scartaitul unui pat si va incepe linistea plina de caini, de frunze ;avasite in rafale. In noaptea asta n-are sa ploua.

*

~leaea, la opt dimineata vine un taxi sa le ia, soferul negru rade si glumeste coborandu-le valizele, sacii d~ plaja, ~alariile

59

mari de paie, rachetele de tenis. De pe veranda se vede poteca, taxiul al~;. el: nu pot sa ne distinga dintre plan~e, mci macar nu se uita in directia noastra. .

Plaja este populata de copii de pescan

care se joaca cu mingea ina~nte .de a ~e scalda, insa astazi ne pare f?1 mal pustie, cum ele nu vor mai cobori. La intoarce:e facem fara sa ne dam seama un oc~l, III orice caz fara sa fi luat 0 hotarare, f?l tre.cem prin fata celeilalte aripi a bungalow-ulm, pe care 0 evitaseram intotdeau~a. Ac~m totul este complet parasit, in afar a de anpa no astra. Am incercat usa, se deschide far~ zgomot, fetele au Iasat cheia pusa in broasca pe dinauntru, fara tndoiala de acord .cu~m~nagerul, care poate va veni sau nu mal ~arzlU sa faca curat in bungalow. Nu ne mal surprinde faptul ca lucrurile raman exp~se :a bunul plac al fiecaruia, ca paharele f?l taca~ murile de la restaurant; vedem cear~afun sifonate, prosoape ude, flacoane goale, m~ecticide, sticle de Coca-Cola f?i pahar:, revlst.e in engleza. sapunuri. Totul este atat de ~ohtar, atat de dat uitarn. Miroase a apa de eolonie.. un parfum tineresc. Dorm:au acolo, in patul mare cu cearf?afuri cu flori galbene. Amandoua- Si vorbeau, vorbeau pe indelete

60

inainte de a adormi. Vorbeau atata inainte de a adormi.

Siesta este plictisitoare, interminabila pentru ca nu avem chef sa mergem la plaja pana cand soarele nu-si incepe coborarea. Facand cafea sau spaland farfurii ne surprindem in acelasi gest de panda, cu urechea indreptata spre perete. Ar trebui sa radem, dar nu. Acum nu, acum cand avem in sfarsit singuratatea atat de cantata ~i de necesara, acum nu radem.

Ne trebuie timp ca sa pregatim cina, complicam dinadins lucrurile cele mai simple pentru ca totul sa dureze ~i noaptea sa se pogoare pe celina inainte ca noi sa terminam de .mancat. Din cand in cand bagam de seama ca privim spre perete, asteptand ceva at at de indepartat, vreun murmur ce continua pesemne intr-un avion sau intr-o cabina de vapor. Managerul nu a venit, stim ca bungalow-ul este deschis ~i gol, ca inca miroase a apa de colonie :;;i a piele tanara. Deodata se face si mai cald, cal dura este amplificata de tacere, de digestie sau de lehamite, caci zabovim fara sa ne miscam in balansoare, abia leganandu-ne pe intuneric, fumand ~i asteptand. N u 0 vom marturisi, desigur, dar stim ca asteptam. Sunetele noptii cresc incetul eu incetul, credincioase ritmului

61

lucrurilor si astrilor ; ca si cum acelea9i pasari si aceleasi broaste de azi-noapte s-ar ~ hotarat si si-ar fi inceput cantul in aceeasi clipa. s~ face auzit 9i corul de caini (~n orizont de ctiini, cu neputinta sa nu ne ammtim poemul '), iar intre buruieni dragostea pisicilor sfasie aerul. Nu lipseste decat murmurul celor doua voci in bungalow-ul de alaturi si acolo este tacere, tacerea. Restul aluneca'in urechile care se concentreaza in mod absurd asupra peretelui ca in a9teptare. Nici macar nu vorbim, temandu-ne sa nu strivim cu vocile noastre zvonul imposibil. S-a facut foarte tarziu, dar nu ne este somn, caldura se rnteteete in salon fara sa n~ treaca prin cap sa deschidem cele doua ~91. Nu facem decat sa fumam 9i sa asteptam ceea ce nu poate fi asteptat ; nici macar nu ne este dat sa ne jucam, ca la inceput, cu ideea ca fetele ar putea sa-9i inchipuie ca suntem ca niste paianjeni migala la panda; nu mai sunt 'aici ca sa le atribuim propria noastra jmagiriatie, sa le transformam in oglinzi reflectand ceea ce se inta~pla. in intuneric, ceea ce nu se tntampla 91 devme

insuportabil.

1. Federico Garcia Lorca, poemul "Nev~sta n~credincioasa". din volumul Romancero t£gan §~ alte

poe me (n.r.).

62

Caci nu putem sa ne mintim, orice scartait

, ,

al balansoarelor inlocuieste un dialog, dar in acelasi timp 11 mentine viu. Acum stim ca totul era zadarnic, fuga, calatoria, speranta de a mai gasi un cotIon far a martori, un refugiu prielnic reinceperii (intrucat cainta nu ne sta in caracter, ceea ce am facut este bun fa cut 9i 0 vom lua de la capat indata ce ne vom sti la adapost de represalii). Este ca 9i cum deodata nu ar mai conta nici 0 experienta din trecut, ca 9i cum ne-ar fi parasit, asa cum l-au parasit zeii pe Antonius in poemullui Cavafis. Daca ne gandim inca la strategia care ne-a garantat sosirea pe insula, daca ne inchipuim 0 clipa orarele posibile, telefoanele eficiente in alte porturi siorase,

, ,

o facem cu aceeasi indiferenta abstracta cu care adesea cit am poeme exersand infinitele posibilitati ale asociatiei mintale. Cel mai rau este ca nu stim de ce, schimbarea s-a produs de la venire, de la primele murmure de cealalta parte a peretelui pe care il credeam un simplu gard, de asemenea abstract, menit singuratatii 9i odihnei. Faptul ca 0 alta voce neasteptata s-a alaturat un moment soaptelor nu avea de ce sa depaseasca 0 banala enigma estivala, misterul camerei de alaturi, ca al corabieiMary Celeste, hrana frivola pentru sieste lili plimbari. Nici

63

macar nu i-am acordat prea multa importanta, nu am pomenit-o niciodata ; stim doar ca este cu neputinta sa nu mai stam la panda, sa nu ne mai orientam catre perete orice activitate, orice clipa de ragaz.

Poate de aceea, in toiul noptii, cand ne prefacem ca dormim, nu ne descumpaneste pre a mult tusea seaca, durand abia 0 clip a, care vine din celalalt bungalow, tonul inconfundabil masculin. Aproape ca nu este 0 tuse, este mai degraba un semnal involuntar, in acelasi timp discret si patrunzator, aidoma soaptelor, dar acum prefaeute in semnal localizabil dupa atatea discutii zadarnice. N e ridicam lara sa vorbim, tacerea s-a asternut din nou peste salon, doar unul dintre caini latra ili latra in departare. Asteptam un timp, cu neputinta de masurat ; vizitatorul bungalow-ului tace si el, poate asteapta ili el sau s-a intins sa doarma intre florile galbene ale cearsafului. Nu conteaza, acum avem 0 intelegere far a legatura cu vointa, un soroc care face abstractie de forma ~i de formule ; la un moment dat ne vom apropia far a sa ne consultam, fara a incerca macar sa ne privim, stim ca ne gandim la Michael, la felul cum s-a intors Michaella ferma lui Erik, s-a inters fara nici un motiv aparent, cu to ate ca pentru el ferma era goala ca

64

bungalow-ul de alaturi, s-a in tors asa cum s~a in tors vizitatorul fetelor, la fel ca Michael !l ca t~ti ceilalti, intorcandu-se ca mUiltele, l~torcandu-se fara sa iltie ca sunt a~teptati, c~ de. d~ata aceasta yin la 0 intalnire cu tot~l dlfenta.

Cand se facuss ora de dormit ne puseseram, ca intotdeauna, cama~ile de noapto ; acum. le-arn lasat sa cada ca niilte pete albe: gelatmoase pe jos ; goale ne d

~ .. . ' , ucem spre

u~~ ill l~ill~ in gradina. Nu trebuie decat

sa mconJ~ra~ gardul care prelungeilte peretele despartltor dintre cele doua aripi ale b~ngalow-ului; usa este inchisa, dar stirn ca ~n~ este incuiata, ca nu trebuie deca't sa ~pasam pe clarita. Nu este lumina inauntru : mtra~ impreuna; pentru prima oara dup~ multa vreme ne sprijinim una de cealalta ca sa inaintam.

65