DENUMIREA EMBLEMA CREATA DIZOLVATA BAZE DE PRINCIPALA NOTE

STATIONARE BAZA DE
STATIONARE
I ADIUTRIX CAPRICORN 68 NERO 444 70 – 86 BRIGETIO PRIMA
MOGUNTIACUM (PANNONIA SALVATOAREA
(GERMANIA INFERIOR) DENUMITA SI
SUPERIOR) PRIMA CLASSICA
86 – 444 RIDICATA DIN
BRIGETIO MARINARI
(PANNONIA ITALIENI
INFERIOR)
I GERMANICA TAUR 48 CAESAR 70 48 – 16 I.E.N BONNA DIZOLVATA IN 60
HISPANIA (GERMANIA PENTRU LASITATE
5 – 70 BONNA SUPERIOR) IN REVOLTA
(GERMANIA BATAVILOR
SUPERIOR)
I ITALICA MISTRET 66 NERO DUPA 400 70 – SEC V NOVAE (MOESIA A FOST INROLATA
NOVAE INFERIOR) PENTRU RAZBOIUL
(MOESIA DIN CAUCAZ LA
INFERIOR) CARE ULTERIOR
NERO VA RENUNTA
I MACRIANA 68 MACER 69 GALBA - - LEGIUNE
RIDICATA DE
PREFECTUL
AFRICII MACER
PENTRU A
MARSALUI
IMPOTRIVA
ROMEI.
I PARTHICA CENTAUR 197 DUPA 400 NISIBIS NISIBIS (SYRIA) CREATA PENTRU
SEPTIMIUS (SYRIA) RAZBOIUL
SEVERUS PARTHIC DIN 197 SI
1
 MENTINUTA
ULTERIOR IN SIRIA
I MINERVIA MINERVA 82 SEC IV 82 – SEC. IV BONNA LEGIONIS PRIMA
DOMITIAN BONNA (GERMANIA CEA PLINA DE
(GERMANIA SUPERIOR) PIETATE FATA DE
SUPERIOR) MINERVA
II ADIUTRIX CAPRICORN 70 269 (BATALIA 70 – 86 AQUINCUM UNITATE DE FOSTI
VESPASIAN DE NAISSUS) BRITANNIA (PANNONIA MARINARI A
86 - 106 MOESIA INFERIOR) LUPATA IN
SUPERIOR RAZBOAIELE
106 – 269 GERMANICE SI
AQUINCUM DACICE. SUFERA
(PANNONIA MARI PIERDERI IN
INFERIOR) BATALIA DE LA
NAISSUS IN 269 IN
CARE CLAUDIUS II
IN ZDROBESTE PE
GOTI
II AUGUSTA CAPRICORN INAINTE DUPA 300 9 – 43 HISPANIA ISCA AUGUSTA IN 60 NU A PUTUT
DE 9 I.E.N. 43 – MINIM 255 (BRITANNIA) ANGAJA IN LUPTA
AUGUSTUS ISCA AUGUSTA PE BRITANNII
(BRITANNIA) RASCULATI
II ITALICA LUPOAICA 165 DUPA 400 LAURIACUM 180 – 400 CREATA PENTRU
MARCUS (NORICUM) LAURIACUM RAZBOAIELE
AURELIUS (NORICUM) MARCOMANICE
RAMANE PE
LIMESUL
DANUBIAN
II PARTHICA CENTAUR 197 DUPA 350 198 – 218 CASTRA
SEPTIMIUS CASTRA ALBANA
SEVERUS ALBANA (ITALIA)
218 – 234
2
 BEZABDE
(SYRIA)
238 – 350
CASTRA
ALBANA
(ITALIA)
II TRAIANA HERCULE 105 DUPA 400 105 – 106 ALEXANDRIA NUMITA SI
TRAIAN MOESIA (AEGYPTUS) SECUNDA FORTIS
SUPERIOR PENTRU
107 - 125 PRESTATIA IN AL
NECUNOSCUTA DOILEA RAZBOI
125 – DUPA 400 DACIC SI IN
ALEXANDRIA CAMPANIA
(AEGYPTUS) PARTHICA
III AUGUSTA PEGAS 43 I.E.N. DUPA 350 43 – 20 I.E.N LA LAMBAESIS DECIMATA IN 18
AUGUSTUS BATHNA (MAURETANIA PENTRU LASITATE
(AFRICA) CAESARIENSIS) IN RAZBOIUL CU
20 – 75 MAURII
AMMAEDARA RASCULATI
(AFRICA) A CONTRUIT O
75 – 350 BUNA PARTE DIN
LAMBAESIS LIMESUL AFRICAN
(MAURETANIA
CAESARIENSIS)
III 36 I.E.N. DUPA 400 36 I.E.N – 35 BOSTRA RECRUTATA CEL
CYRENAICA MARCUS THEBA (ARABIA PUTIN INITIAL DIN
ANTONIUS (AEGYPTUS) PAETREA) CIRENIENI
35 – 125 ULTERIOR DEVINE
ALEXANDRIA MULTIETNICA
(AEGYPTUS)
125 – DUPA 400
BOSTRA
3
 (ARABIA
PAETREA)
III GALLICA TAURI 49 I.E.N. DUPA 300 31 – DUPA 300 RAPAHNA CONSTITUITA DIN
AFRONTATI CAESAR RAPAHNA (SYRIA) VETERANI AI
(SYRIA) RAZBOIULI
GALLIC
III ITALICA BARZA 165 DUPA 300 165 – SEC. IV CASTRA LEGIUNE
MARCUS CASTRA REGINA RIDICATA PENTRU
AURELIUS REGINA (RAETIA) RAZBOIALE
(RAETIA) GERMANICE
RAMANE PE LIMES
III PARTHICA TAUR 197 DUPA 400 197 – SEC. V RESAENA CREATA PENTRU
SEPTIMIUS RESAENA (SYRIA) RAZBOIUL
SEVERUS (SYRIA) PARTHIC DIN 197 SI
MENTINUTA
ULTERIOR IN SIRIA
IV FLAVIA LEU 70 INAINTE DE 86 – SEC. V SINGIDUNUM PARTICIPA LA
FELIX VESPASIAN 400 SINGIDUNUM (MOESIA RAZBOAIELE
(MOESIA SUPERIOR) DACICE SI RAMANE
SUPERIOR) PANA IN 117 LA
ULPIA
SARMSEGETUSA
IV TAUR 48 I.E.N 70 VESPASIAN 48 -43 HISPANIA MOGUNTIACUM DIZOLVATA IN 70
MACEDONICA CAESAR 43 – 70 (GERMANIA PENTRU LASITATE
MOGUNTIACUM SUPERIOR) IN REVOLTA
(GERMANIA BATAVILOR
SUPERIOR)
IV SCITHYCA CAPRICORN 42 I.E.N DUPA 400 N. – 58 ZEUGMA (SYRIA
MARCUS MOESIA
ANTONIUS SUPERIOR
58/68 – SEC. V
ZEUGMA
4
 (SYRIA)
V ALAUDE ELEFANT 52 I.E.N 70 52 – 18 I.E.N CASTRA „CEA IMPODOBITA
CAESAR HISPANIA VETERA CU PANAS”
18 – 70 ( GERMANIA DECIMATA IN
CASTRA INFERIOR) RAZBOIUL CU
VETERA BATAVII PE
( GERMANIA CAMPUL DE LUPTA
INFERIOR)
V ACVILA 43 I.EN. DUPA 500 N. – 101 OESCUS POTAISSA RECRUTATA DIN
MACEDONICA AUGUSTUS 107 – 165 (DACIA TRUPE
TROESMIS POROLISSENSIS) MACEDONENE
(MOESIA INITIAL DIN ZONA
INFERIOR) PHILLIPI
165 – 271
POTAISSA
(DACIA
POROLISSENSIS)
VI FERRATA LUPOAICA 58 I.E.N DUPA 250 N. – 71 RAPHANA CARPACOTNA LEGIUNEA A SASEA
CAESAR (SYRIA) (JUDAEEA) IMBRACATA IN
135 – 250 FIER
CARPACOTNA PARTICIPA ACTIV
(JUDAEEA) LA RAZBOIUL CU
IUDEII SI DUPA 135
RAMANE IN
GALILEA
IN 260 PARTICIPA
IN BATALIA DE LA
EDESSA
VI HISPANA - DUPA 212 250 - 251 - - ESTE AMINTITA IN
MAREA BATALIE
DE LA ABRITTUS
VI VICTRIX TAUR 41 I.E.N INAINTE DE 41 I.E.N – 71 EBURACUM INTRE 122 – 132 A
5
 AUGUSTUS 400 LEON (BRITANNIA) CONSTRUIT ZIDUL
(HISPANIA) LUI HADRIAN
71 – 122
( GERMANIA
INFERIOR)
122 - SEC. III
EBURACUM
(BRITANNIA)
VII CLAUDIA TAUR 58 I.E.N. CIRCA 400 58 I.E.N – 9 VIMINACIUM PREIA
CAESAR GALLIA MOESIA COGNOMENUL DE
9 – 58 SUPERIOR CLAUDIA DUPA CE
DALMATIA IN 42 INABUSA
58 – 400 REBELIUNEA
VIMINACIUM TRUPELOR DE LA
MOESIA DUNAREA DE JOS
SUPERIOR
VII GEMINA 68 GALBA CIRCA 400 75 – 400 CASTRA CASTRA RAMASA DIN
LEGIONIS LEGIONIS VREMEA
(HISPANIA) (HISPANIA) REBELIUNII LUI
GALBA
VIII AUGUSTA TAUR 59 I.E.N DUPA 371 9 – 44 ARGENTORATE
CAESAR POETOVIO (GERMANIA
(PANNONIA SUPERIOR)
SUPERIOR)
44 – 70 NOVAE
(MOESIA
INFERIOR)
70 – 371
ARGENTORATE
(GERMANIA
SUPERIOR)
IX HISPANA TAUR 41 I.E.N. 120 41 I.E.N. – 13 EBURACUM DISTRUSA IN
6
 AUGUSTUS I.E.N HISPANIA (BRITANNIA) CAMPANIA DIN 132
9 – 43 PANNONIA IMPOTRIVA
71 – 120 EVREILOR
EBURACUM
(YORK)
X FRETENSIS MISTRET 40 I.E.N DUPA 400 N. – 25 I.E.N HYEROSOLIMA FRETUM ESTE
AUGUSTUS JUDEEA (JUDEEA) NUMELE UNEI
25 – 66 STAMTORI DE
SYRIA LANGA MESSINA
73 – SEC. V
HYEROSOLIMA
(JUDEEA)
X GEMINA TAUR 42 I.E.N. DUPA 400 42 I.E.N. – 71 VINDOBONA PRIMII SOLDATI
LEPIDUS HISPANIA (PANNONIA PROVIN DIN
71 – 103 SUPERIOR) LEGIUNEA X DE
NOVIOMAGUS CAVALERIE A LUI
(GERMANIA CAESAR PRELUATA
INFERIOR) DUPA MOARTEA SA
103 – SEC. V DE LEPIDUS LA
VINDOBONA ACEEA VREME
(PANNONIA COMANDANT AL
SUPERIOR) ARMATEI
SENATORIALE
XI CLAUDIA NEPTUN 42 I.E.N. DUPA 400 42 I.E.N. – 71
AUGUSTUS DALMATIA
71 – 104
VINDONISSA
(RAETIA)
104 – SEC. V
DUROSTORUM
(MOESIA
INFERIOR)
7
 XII FULGER 43 I.E.N. DUPA 400 42 – 14 MELITENE A DOISPREZECEA
FULMINATA LEPIDUS AEGYPTUS ( CAPPADOCIA) FULGERATOAREA
14 – 71 RAPHANA A FOST UMILITA IN
(SYRIA) RAZBOIUL CU
71 – SEC. IV EVREII CAND A
MELITENE PIERDUT
( CAPPADOCIA) STINDARDUL
XIII GEMINA LEU 57 I.E.N DUPA 400 45- 106 APULUM PRIVINE DIN
CAESAR POETOVIO (DACIA) INGEMANAREA A
(PANNONIA MAI MULTOR
INFERIOR) CORPURI DE
106 – 270 TRUPA DUPA
APULUM INFRANGEREA IN
(DACIA RAZBOIUL CIVIL
APULENSIS) LA EMONA.
270 – SEC. V LEGIUNEA
RATIARIA INITIALA XIII A
(DACIA TRECUT ALATURI
RIPENSIS) DE CAESAR
RUBICONUL.
XIV GEMINA CAPRICORN 41 I.E.N. DUPA 400 9 – 43 CARNUNTUM ESTE PRINCIPALUL
AUGUSTUS GERMANIA (NORICUM) CORP DE TRUPA
SUPERIOR CARE A
43 – 70 ADMINISTRAT
BRITANNIA INFRANGEREA
70 – 92 BRITANNILOR
GERMANIA RASCULATI IN 60
SUPERIOR
106 – SEC. V
CARNUNTUM
(NORICUM)
8
 XV APOLLO 41 I.E.N. DUPA 400 9 – 61 NORICUM SATALA LEGIUNEA
APOLLINARIS AUGUSTUS 61 -73 SYRIA (CAPPADOCIA) INCHINATA LUI
73 – 117 APOLLO A LUPTAT
NORICUM IN TOAT
117 – SEC. V RAZBOIELE
SATALA EVREIESTI
(CAPPADOCIA)
XV FORTUNA 39 70 39 – 43 CASTRA ERA PATRONATA
PRIMIGENIA CALIGULA MOGUNTIACUM VETERA DE PRIMIGENIA
( GERMANIA (GERMANIA MAI VECHE
SUPERIOR) INFERIOR) ZEITATE ETRUSCA
43 – 70 CASTRA ECHIVALENT AL
VETERA FORTUNEI.
(GERMANIA DISTRUSA IN
INFERIOR) RAZBOIUL CU
BATAVII
XVI FLAVIA LEU 70 DUPA 300 70 – 117 SATALA SATALA SOLDATII SAI
FIRMA VESPASIAN (CAPPADOCIA) (CAPPADOCIA) PROVIN DIN
117 – 300 RAMASITE ALE
SAMOSATA LEG. XVI GALLICA
(SYRIA) INFRANTA IN 70 DE
BATAVI
XVI GALLICA LEU 41 I.E.N. 70 41 I.E.N – 43 MOGUNTIACUM INFRANTA IN 70 DE
AUGUSTUS MOGUNTIACUM (GERMANIA BATAVI
(GERMANIA SUPERIOR)
SUPERIOR)
43 – 71
NOVAESIUM
(GERMANIA
INFERIOR)
XVII 41 I.E.N. 9 PANA IN 9 CASTRA DISTRUSA IN
AUGUSTUS CASTRA VETERA PADUREA
9
 VETERA (GERMANIA TEUTOBURGICA
(GERMANIA INFERIOR)
INFERIOR)
XVIII 41 I.E.N. 9 PANA IN 9 CASTRA DISTRUSA IN
AUGUSTUS CASTRA VETERA PADUREA
VETERA (GERMANIA TEUTOBURGICA
(GERMANIA INFERIOR
INFERIOR
XIX 41 I.E.N. 9 PANA IN 9 CASTRA DISTRUSA IN
AUGUSTUS CASTRA VETERA PADUREA
VETERA (GERMANIA TEUTOBURGICA
(GERMANIA INFERIOR
INFERIOR
XX VALERIA MISTRET 31 I.E.N 250 31 – 9 DEVA DISTRUSA FOARTE
VICTRIX AUGUSTUS DALMATIA (BRITANNIA) PROBABIL ODATA
9 – 43 CU INFRANGEREA
GERMANIA UZURPATORULUI
INFERIOR ALLECTUS IN 269
43 – 75
BRITANNIA
75 – 250
DEVA
(BRITANNIA)
XXI RAPAX CAPRICORN 31 I.E.N 92 9 – 43 VINDONISSA DISTRUSA IN 92 DE
AUGUSTUS GERMANIA (RAETIA) SARMATII
INFERIOR ROXOLANI
43 – 70
VINDONISSA
(RAETIA)
70 - 89
GERMANIA
INFERIOR
10
 89 – 92
PANNONIA
XXII 48 I.E.N 132 48 – 9 GALLIA ALEXANDRIA INFINTATA DE
DEIOTARIANA 9 – 132 (AEGYPTUS) REGELE
ALEXANDRIA CLIENTELAR
(AEGYPTUS) DEIOTAR AL
TRIBULUI
CELTILOR GALATI
XXII HERCULES 39 DUPA 300 39 – 300 MOGUNTIACUM INROLATA PENTRU
PRIMIGENIA CALIGULA MOGUNTIACUM (GERMANIA RAZBOAIELE
(GERMANIA SUPERIOR) GERMANICE
SUPERIOR) PURTATE DE
CALIGULA
XXX ULPIA JUPITER 105 DUPA 400 105 – SEC. V CASTRA SPECIAL
VICTRIX TRAIAN CASTRA VETERA INROLATA PENTRU
VETERA (GERMANIA AL DOILEA RAZBOI
(GERMANIA INFERIOR DACIC
INFERIOR

11
LEGIUNEA I ADIUTRIX a fost cel mai probabil inrolata
de Galba in 68 din ordinele lui Nero. Emblema sa un
capricorn a fost adeseori secondata de delfin sau Pegas. Se
stie ca provine din trupele de marinari din Classis
Missenensis. Aceste trupe recrutate de la Missena au fost
completate de Galba pana la numarul standard.
In „anul celor patru imparati” legiunea a luptat alaturi de
Othon la Bedriacum. Dupa infrangerea sa, Vitellius a
trimis-o in Hispania unde va ramane pana la interventia
in revolta batavilor in 70.Primul castru permanent ocupat
va fi la Monguntiacum (Mainz) pe Rin unde va stationa
alaturi de LEG XIV Gemina. Va lupta in consecinta
impotriva chattilor in 83, ulterior pleaca catre Dunare

12
unde va stationa in Pannonia. De aici s-a angajat in
razboaiele dacice purtate de Domitian.
In 96 va fi una dintre legiunile care au militat pentru
Ulpius Traianus care dealtfel cu sprijinul armatei a fost
ales succesor. Dupa ajungerea la demnitatea imperiala
Traian ii va decerna titlul Pia Fidelia legiunii pe care o
avusese in comanda sa in Germania in calitate de legat al
Germaniei Superior.
Legiunea a luptat in ambele razboaie dacice. A stationat o
vreme in castru de pamant de la Apulum alaturi de XIII
Gemina. Cel mai tarziu paraseste Dacia pentru campania
partica in 114/115. In vremea lui Hadrian revine la
Brigetio. Ramane pe Dunare decenii intregi de unde intra
in bataliile impotriva marcomanilor sub comanda lui
13
Marcus Valerius Maximus. In anii 171 – 175 legat al
legiunii a fost Helvius Pertinax, guvernator al Daciei
anterior si chiar imparat in 193.
In 193 legiunea s-a raliat lui Septimius Severus alaturi de
majoritatea legiunilor de la Dunare si din Illyricum.
Legiunea s-a intors la Brigetio
dupa 194 dar in curand pleaca
in Orient unde a luptat cu
partii. Campanii in 197-198,
215 – 217 sub Caracalla si 244
sub Gordian III. Cel mai
probabil in vremea lui
Caracalla a primit numele de
Pia fidelia Bis si Constans.
14
 Denarius de la Septimius
Severus cu stindardul LEG I
Adiutrix

LEGIUNEA I GERMANICA recrutata cel mai probabil

de Caesar in 48 ien pentru a lupta impotriva lui Pompei.
Exista si varianta ca ea sa fi fost inrolata de Pansa,
apropiat a lui Caesar pentru acelasi scop. A luptat cu
pierderi mari in rebeliunea batavilor. Ramasite ale sale
sunt cuplate cu cele ramase din a saptea legiune a lui
Galba si s-a format un nou corp de trupa. De aici va
rezulta VII Gemina. Emblema era un taur. Initial
15
legiunea a stationat pana in anul 16 in Hispania
Tarraconensis. Se va muta in Germania Inferior unde
intra in campaniile lui Drusus.
Legiunea a luptat la Pharsalus, apoi in razboiaele
cantabrice purtate de Augustus sub comanda lui M.
Vipsanianus Agrippa. Conform lui Tacitus o legiune
prima ar fi suferit unele infrangeri in campania din
Hispania. Ar putea fi o explicatie pentru lipsa emblemei
din inregistrarile oficiale. Tot acum pierde titlul de
Augusta.
Sub Tiberius o regasim in Germania, tot Tacitus ne
aminteste de reorganizarea ei si de faptul ca a primit noi
stindarde. A stationat o perioada la Oppidum Ubiorum

16
(Cologne) unde alaturi de alte patru legiuni era sub
comanda lui Publius Quinctilus Varus.
In anul 9 nu a participat la dezastrul din Padurea
Teutobugica. In anii urmatori sub comanda lui Drusus va
participa la campania de pedepsire a germanilor suebi.
In 13, soldati ai legiunii se pare ca au participat la
rebeliunea de pe limesul germanic. Tratativele vor fi
purtate de Germanicus care a consimtit la reducerea
serviciului militar la 16 ani dar si la dublarea soldei.
Dezonoarea din zilele rebeliunii a fost dusa mai departe in
momentul in care legiunea va intra in complotul lui Gaius
Iulius Civillis guvernator la Augusta Treverorum. Acesta
si-a raliat 4 legiuni precum si diverse triburi, in special
cele ale belgilor. Aceasta alianta a rupt Galia de imperiu.
17
In 70 insa Vespasian a trimis o armata de 8 legiuni
impotriva acestei „rebeliuni batavice” sub comanda lui
Quintus Petillius Cerialis.
Rasculatii au capitulat.
Vespasian insusi a venit
in Germania anul
urmator cand a desfiintat
2 legiuni printre care si
Prima Germanica.
Oamenii sai au plecat
definitiv din serviciu cu
cateva exceptii.

18
LEGIUNEA I ITALICA a fost recrutata in finele domniei
lui Nero in 66 dupa campania in Parthia condusa de
Corbulo, in pregatirea uneia noi in Armenia. Legiunea era
constituita din italici si in particular era sub consemnul de
a se accepta numai oameni mai inalti de 1,9 m. Ea va
purta o vreme si numele de „Phalanx Alexandri Magni”.
Campania in Armenia nu a mai avut loc din cauza
rebeliunii evreiesti si apoi moartea lui Nero. De acum
legiunea devine I Italica. A fost trimisa sa potoleasca
rebeliunea lui Vindex dar ajunge prea tarziu. Va fi
incorporata in armata lui Vitellius. In a doua batalie de la
Bedriacum in N Italiei va fi infranta de Vespasian. Acesta
o va indeparta in 70 in castrul de la Novae in Moesia
Inferior unde a si ramas pana in sec. V. In cadrul
19
razboiaielor dacice se distinge prin lucrarea la podul peste
Dunare. Participa aproape sigur la campaniile orientale
ale lui Traian. In vremea lui M. Aurelius a luptat alaturi
de Leg. IV Flavia sub comanda lui Aulus Julius Pompilius
Piso, acesta fiind omul politic vizat de catre imparatul
Marcus Aurelius pentru guvernarea noii provincii ce se
profila in teritoriile cucerite de la marcomani. Revolta lui
Avidius Cassius in est a zadarnicit proiectul. Mai tarziu se
va ralia lui S. Severus pentru ca alaturi de XI Claudia sa
participe la asediul de la Byzantion si apoi la batalia de la
Issus. In continuare va participa si la campania parthica.
Pe vremea lui Caracalla a trimis vexillatii in Dacia care au
contribuit la efortul de edificare a Limes Transalutanus.

20
Contingente importante sunt amintite sub Alexander
Severus la Salona pe coasta dalmatina pentru a pazi
orasul.
Emblema sa era un mistret ca dealtfel a multor legiuni
ridicate in sec. I
A ramas in serviciu pe ripa danubiana pana tarziu in sec.
V in epoca invaziilor hunice.

21
LEGIUNEA I MACRIANA LIBERATRIX inrolata in
Africa de Lucius Clodius Macer la acea vreme guvernator
al provinciei. Alaturi de III Augusta urma sa fie trecuta in
Hispania unde sa completeze armata lui Galba al carui
suporter era Macer. Proiectul a esuat in masura in care
Galba nu avea incredere in Macer si a complotat pentru
asasinarea sa temandu-se de o rebeliune. Legiunea a fost
dizolvata fara a se cunoaste prea bine emblema si alte
detalii.

LEGIUNEA I MINERVIA a fost inrolata relativ tarziu in

82 de Domitian pentru a suplimenta trupele angajate deja
la Dunare impotriva chattilor. Primul castru a fost la
Bonna in Germania Inferior. In 89 a suprimat din start
22
rebeliunea care incepea in provincia vecina Germania
Superior drept pentru care va primi titlul de Pia Fidelis
Domitiana.In al doilea razboi dacic a fost condusa de P.
Aelius Hadrianus ca legatus augusti si s-a remarcat in
operatiuni. In variate metope apare stindardul sau cu
ocazia unor asedii de fortificatii dacice. Dupa razboi a
revenit la Bonna unde alaturi de Leg. XXX Ulpia a
edificat mare parte din constructiile orasului.
Legiunea nu a mai parasit baza de la Bonna dar mari
parti ale sale vor fi detasate in diverse campanii. In 162 -
166 a luptat in Orient in armata lui Lucius Verus. Apoi in
razboaiele germanice 171 – 176 si in 173 in Gallia Belgica
inpotriva chaucilor rasculati. La acea vreme comandantul
sau era Didius Iulianus, imparat pentru o luna in 192.
23
198 – 211 ramane in Gallia la Lugdunum unde aceste
vexillatii din legiune au mentinut pacea. In general
legiunea a fost apropiata casei Severilor sprijinind si pe
Elagabal dar si pe Alexandru Severus. Participa la
formarea „imperiului galic” ce a functionat intre 260 -271.
In 353 Bonna a fost
devastata de franci. De
acum nu se mai stie nimic
de legiune desi nu a fost
dizolvata.
Emblema sa era efigia
Minervei, patron si
protector al trupei.

24
 LEGIUNEA PRIMA
PARTHICA PE UN DENAR
DE LA GORDIAN III

LEGIUNEA I PARTHICA alaturi de LEG II Parthica si

III Parthica a fost inrolata in Orient pentru campania
impotriva partilor. Dupa razboi au ramas aici in
Mesopotamia la Singara. In unele ocazii vexilatii din
legiune au indeplinit misiuni in Cyrene, Lycia etc. in
general insa legiunea ramane in extremul rasarit al
imperiului. In 360 – 363 a facut cu greu fata razboiului
condus de Iulian Apostatul fiind nevoita in 363 sa
25
abandoneze castrul de la Singara. A fost repliata la
Constantina unde a ramas pana la finele existentei sale.
Emblema a fost un centaur.

LEGIUNEA II ADIUTRIX a fost creata de Vespasian in

anul 70 din marinari din Classis Ravennatis. A primit ca
emblema capricornul desi ocazional a folosit si efigia lui
Pegas.
Prima misiune extrem de delicata a fost in Germania
Inferior unde a angajat in lupta sub comanda lui Quintus
Petillius Cerialis legiunile rasculate. De aici a plecat direct
in Britannia unde a suprimat revolta lui Venutius.
Ramane in castrul de la Chester (Deva) pana in 87 cand
intra in teatrul de batalie de la Dunare de unde a trecut in
26
Dacia. Este una dintre legiunile conduse de Cornelius
Fuscus in dezastrul de la Tapae. Totusi nu a impartasit
soarta Leg. V Alaude, participand si la expeditia de
pedepsire condusa de Oppidus Sabinus. In anii 94 – 95 o
gasim in teritoriul luat de la daci. In acesti ani printre
tribunii laticlavi se va numara si Hadrian. Tot aici il va
gasi izbucnirea razboiului din 101.
Metope de pe Columna Traiana o arata clar angajata in
asediul final de la Sarmisegetuza.
Dupa 106 se muta la Aquincum unde ramane permanent
dar cu cohorte ocazional anexate altor legiuni in diverse
campanii. Vexillatiile sale vor participa la: 162 -166 a
luptat in Orient in armata lui Lucius Verus. Apoi in
razboaiele germanice 171 – 176, 213 atacul peste Rin
27
impotriva allemanilor, 238 campania lui Gordian III
impotriva imperiului sassanid renascut.
Vesti despre existenta sa ne parvin pana in sec. IV la
Aquincum.

LEGIUNEA II AUGUSTA a
fost inrolata in 43 ien sub
conducerea consulului Gaius
Vibius Pansa Caetronianus.
Urmele sale sunt inca prezente
in Britannia in sec. IV. A
functionat sub emblema lui
Marte, capricorn sau Pegas.

28
A fost constituita in graba din
italici pentru a lupta impotriva
lui Marcus Antonius la Perugia.
A luptat mai departe impotriva
lui M. Iunius Brutus la Phillipi.
Din anul 25 ien. a fost detasata
in Hispania pentru razboaiele
cu cantabrii.
Dupa razboaie ramane in Hispania Tarraconensis. Dupa
dezastrul din anul 9 en cand trei legiuni au fost decimate
de suebi in Padurea Teutoburgica, II Augusta se va muta
la Mainz pentru a umple golul pe limes. Mai sigur din 17
en o gasim la Argentorate (Strassbourg) .

29
Din 43 o gasim implicata in operatiunile din Britannia sub
comanda unui tanar legat foarte promitator – Vespasian
viitorul imparat din 69. un esec major ii poate fi pus in
sarcina cand in vremea rascoalei britannilor condusi de
Boudicca a esuat in a jonctiona cu trupele guvernatorului
Suetonius Paullinus (60/61). Asa cum ne spune Tacit la
aceea vreme ea era condusa de un prefectus castrorum ceea
ce inseamna ca legatul legiunii era absent. Acest esec a
contribuit la distrugerea nestingherita a orasului Chester.
Dupa infrangerea revoltei va fi mutata in centrul
provinciei la Glevum (Glouchester) si apoi din 74 la Isca
Augusta (Caerleon). Aici a edificat un castru permanent
din piatra. Ocazional vexillatii au fost detasate la lucrarile
de la zidul ui Hadrian. In 196 legiunea a oferit suport
30
uzurpatorului Clodius Albinus, la aceea vreme guvernator
care s-a declarat imparat. A jucat un rol central in
urmatorii ani in campania dusa in Hibernia de catre
Septimius Severus impotriva scotilor. A ramas pe
frontiera pana in 222 inceputul domniei lui Alexandru
Sever care o readuce la Isca Augusta.

31
LEGIUNEA II ITALICA a fost recrutata in anul 165 en in
vremuri cand imperiul trecea prin mari incercari fiind
angajat in razboi in Partia inca din 161, iar din 164 si pe
Dunare. Legiunea avea ca emblema o lupoaica. Dealtfel
guvernarea lui Marcus Aurelius a fost foarte apropiata de
traditia si virtutile republicane.
A intrat rapid in acelasi an in
botezul focului pe frontiera
dunareana. O gasim mentionata in
acesti ani pana la inchiderea
conflictului in 179 in Noricum.

Va stationa la Lauriacum din 180 pana in 193 cand va

marsalui in sud impotriva Romei sub comanda lui
32
Septimius Severus pe atunci comandant al legiunilor
dunarene. Mai tarziu l-a insotit in Britannia impotriva lui
Clodius Albinus si apoi in Parthia. Din vremea sa numelui
legiunii i se va anexa si cognomenul Fidelis. In secolul
urmator sub Gallienus este mentionata ca Pia Fidelis septa
deci onorata pentru a saptea oara. Ramane in Noricum
pana in sec. V in epoca invaziilor germanice.

LEGIUNEA II PARTHICA a
fost inrolata in 197 en din
ordinele lui S. Severus anume
pentru campania proiectata
in Rasarit. A avut ca
emblema un taur.
33
Aportul sau in campania de la finele sec. II a fost
consistenta, a participat la capturarea capitalei Ctesiphon.
Dupa razboi a primit garnizoana la Castra Albana in
apropiere de Roma. Faptul era inedit caci de aproape
doua secole nicio legiune nu fusese stabilita in provincie.
In anii 208-211 corpul de trupa a servit sub comanda lui
Caracalla in N Britaniei. Revine in Italia, in 217 pleaca in
Rasarit. Din instigarile lui Macrinus (prefect al
pretoriului) Caracalla este asasinat in Siria in timpul
pregatirilor de traversare a desertului. Intreaga campanie
este deturnata si legiunea ramane in acel an la Apamea (in
Siria).
In anul urmator soldatii vor trece de partea lui Elagabal si
contribuie la victoria de sub zidurile Antiohiei.
34
Recunostinta proaspatului imparat (minor) se poate
deduce si din epitetul rarisim Pia Fidelia Aeterna Felix.
Ramane apropiata casei Severilor luptand si in 231 din
nou impotriva partilor. Se intoarce in Europa, la
Moguntiacum in 235 a fost ordonata o mare concentrare
de trupe ce urmau sa treaca Dunarea.
Imparatul Alexandru
Sever si mama sa Iulia
Mamaea sunt asasinati
de cativa membri ai
consiliului de razboi
instigati in special de un
anume Maximin barbar
numit si Thrax.
35
El a condus imperiul fara sa fie recunoscut de Senat.
Din 238 este numit dusman al statului. In consecinta se va
indrepta cu armata dunareana spre Italia. Pe drum insa a
fost asasinat de catre unii soldati. Leg. III Parthica a
primit iertare publica si revine la Castra Albana.
Sub Gallienus ajunge sa fie numita pentru a cincea si a
sasea oara Pia Fidelis. Este foarte sigur ca a plecat in
Orient in 250 sub comanda lui Valerian. La capatul acelui
deceniu a supravietuit cumva dezastrului de pe campul de
lupta de la Edessa cand insasi imparatul Valerian a fost
luat prizonier de catre parti. Soarta tragica a acestuia la
curtea lui Saphor este binecunoscuta.

36
Legiunea II Parthica revine in Europa sub conducerea lui
Macrian. A avut un anume rol si in sprijinul dat de acest
uzurpator reginei din Palmyra – Zenobia.
Dupa restaurarea autoritatii imperiale sub Aurelianus si
apoi in vremea tetrarhiei legiunea a fost indepartata de
spatiul italic. In sec. IV o gasim avand garnizoana pe
Tigru. A fost parte a corpului de armata infrant de parti
la Singara in 360 si apoi este practic decimata in luptele de
la Bezabde. Acest nod strategic era aparat de Leg. II
Parthica, Leg. II Armeniaca si Leg. II Flavia Virtutis toate
fiind aproape distruse in asediu. In jurul anului 400
Notitia Dignitatum ne aminteste de existenta sa tot in
Orient sub conducerea unui dux Mesopotamiae.

37
LEGIUNEA II TRAIANA FORTIS face parte din totalul
de doua legiuni inrolate in 100 ca supliment pentru
razboaiele dacice alaturi de Leg. XXX Ulpia Victrix.
Emblema sa era Hercule.
Dupa razboaiele dacice nu este sigur unde a stationat, in
115 avem singurele stiri sigure pentru ca o gasim
mentionata in Parthia la asediul Ctesifonului. Pana in 117
va fi parte a efortului de razboi in Mesopotamia, iar din
118 vine in Iudeea pentru a potoli revolta populatiei
evreiesti. Trece in 125 in Aegyptus fiind stabilita in
apropiere de Alexandria la Nicopolis (veche colonie
greceasca din sec. VII ien. ), rolul sau fiind acelasi ca si in
Iudeea de a potoli revoltele si razboiul civil intre evreii si
grecii din Alexandria. I se va alatura curand XXII
38
Deiotariana campata in suburbiile Alexandriei. In 132
ambele vor pleca in graba in Iudeea unde izbucnise marea
revolta a lui Bar Kochba. Abia in 134 a fost stinsa revolta.
Notabila este participarea sa la rebeliunea guvernatorului
Pescenius Niger. Acesta se va declara in 194 imparat al
Orientului, sprijinit printre altele si de Leg II Traiana
Fortis. Legiunea insa penduleaza in ultimul moment spre
a oferi suport lui S. Severus si contribuie la infrangerea lui
Niger, capturarea si executia sa.
In anii campaniilor germanice
ale lui Caracalla trebuie sa se fi
distind caci dupa 212 capata si
cognomenul Germanica.

39
 Tarziu in sec. V o gasim pomenita de Notitia Dignitatum
la Apollonopolis pe Nil in S Egiptului.
Faptul este confirmat de stirea despre un comites limitii
Aegyptus ce facea parte din legiune.

LEGIUNEA III AUGUSTA a fost si ea recrutata in 43 ien

de catre generalul Pansa aflat sub ordinele Senatului. In
epoca celui de al doilea razboi civil s-a gasit constant de
partea lui Augustus. Va fi dusa in bataliile din Orient si
apoi Africa. Aici a avut un rol important in infrangerea lui
Sextus Pompeius care asumase conducerea Egiptului si
Cyrene dupa moartea lui Marcus Antonius si care
intrerupsese exportul de grane spre Roma.Participa la
asediul Alexandriei din 30 ien. De aici este lansata
40
campania impotriva lui Lepidus care va extinde controlul
pana la Oceanul Atlantic. Ia nastere provincia Africa cu
rang de prefectura speciala. Istoria Leg. III Augusta va fi
de aici inainte si pana in sec. IV legata de soarta acestui
domeniu imperial la a carei aparare si urbanizare a
contribuit masiv.Primul castru permanent a fost ridicat la
Ammaedara in Cyrenaica unde legiunea a inceput
constructia unui apeduct, apoi a unui amfiteatru.
Apeductul a fost edificat in doar 8 luni si avea 39 km. Au
fost construite si drumuri in zona litorala cum sunt cele
catre Hipo Regius (port de anvergura mare la
Mediterana) sau Nova Carthago. Mai tarziu a fost
construit si drumul spre Leptis Magna (orasul natal a lui
S. Severus) si apoi spre Lambaesis. In epoca lui Hadrian
41
gasim Leg. III Augusta la Lambaesis unde avea un castru
de piatra si unde a fost vizitata de imparat fapt atestat
epigrafic.Mai tarziu legiunea va finaliza Via Septimia care
atingea tot litoralul african. Drumurile edificate in Africa
ating 15.000 km.
In 75 en a fost relocata
la Theveste, in
apropiere din ratiuni
pur strategice.
In 128 en ajunge la
Lambaesis unde
ramane pana la
destructurarea sa.

42
Datoram veteranilor din aceasta legiune fundarea multora
dintre orasele din N Africii: Thuburbo Maius, Thamugadi
etc. Initial armata din Africa a fost condusa de procurator
sub comanda caruia se aflau mai multe legiuni. Treptat ele
au fost retrase ramanand doar III Augusta in vremea lui
Tiberiu. Din epoca lui Caligula este sub conducerea unui
legat propretorial. Fortele sale au fost impartite in
garnizoane mai mici potrivite luptelor din desert.
Majoritatea fortelor au ramas in Mauretania Tingitana.
Dealtfel problemele majore veneau in special de la
triburile ce traiau in zona subsahariana a celor trei
Mauretanii. In 238 este dizolvata caci se alaturase lui
Maximin Thrax. Un moment similar se va inregistra in
297 cand este infranta revolta lui Maximian si Africa este
43
readusa sub control central. Diocletian muta legiunea de
la Lambaesis intr-o baza necunoscuta astazi.

LEGIUNEA III CYRENAICA a fost recrutata in anul 36

in vremea in care Marcus Antonius guverna de la
Alexandria intreaga parte orientala. Legiunea a fost adusa
la Alexandria alaturi de XXII Deiotariana, unde ramane
circa 100 de ani. De aici a fost deplasata in sec. II (120 en)
la Bostra in Arabia Petrea din cauza tulburarilor
provocate in regiune de revolta iudeilor.
A luat parte la toate marile
evenimente miltare ale
perioadei.

44
O gasim angajata in lupta la Actium, in campanii in desert
impotriva nubienilor si din 58 en participand
la campania impotriva partilor sub comanda lui Gnaeus
Domitius Corbulo.
In timpul primei revolte a iudeilor vexillatii din Leg. III
Cyrenaica vor reusi sa isi croiasca drum spre Ierusalim
prin Pen. Sinai si participa la finalul asediului. 60.000 de
soldati comandati de Flavius Vespasianus procurator al
Africii au asediat vreme de cateva luni orasul.
Vexillatii ale sale participa la razboaiele dacice in 87 – 88.
o inscriptie pe un pod reparat ne mentioneaza legiunea
III Cyrenaica. Este foarte probabila implicarea in
razboaiele din 101-102 si 105-106. In 116 gasim din nou

45
legiunea la Ierusalim asigurand spatele frontului in
mijlocul revoltei generale a evreimii.
Participa la innabusirea
rascoalei evreimii in 132
cand efectivele sale sunt
nimicite dramatic. In 193 este
de partea lui Pescenius Niger.
Diverse surse amintesc si de
participarea sa la campania
din 161-165 impotriva
partilor.
Ca si corp de trupa a supravietuit in vremea romano-
bizantina, in 630 este definitiv decimata in apararea
Bostrei impotriva musulmanilor.
46
LEGIUNEA III GALLICA s-a constituit din conscripti de
origine galica din teritoriile cucerite recent de Cezar. Data
cea mai larg acceptata este 49 ien odata cu inceperea
ostilitatilor dintr Cezar si Senat. A luptat la Phillipi dar si
Mutina. Dupa asasinarea lui Cezar legiunea a fost loiala
lui M. Antonius.
Emblema sa era
taurul.
Dupa Actium
legiunea a fost
„izgonita” in est cu o
baza de stationare
nesigur atestata in
47
Syria. Cert este ca in 58-60 a participat la cucerirea
Armeniei. De aici va fi deplasata direct la Dunare.
A luptat la Bedriacum alaturi de Vespasian.
Un amanunt interesant ar fi ca in tinerete Plinius cel
Tanar a fost tribun laticlav al acestei legiuni. Revine in
Syria la Raphana. In timpul razboiului purtat de
Elagabal pentru putere Iulia Soemias a venit la
Raphana si l-a mituit pe P. Valerius Comazon
Eutychianus legat al legiunii. Cateva luni mai tarziu
Elagabal devenea imparat cu ajutorul legiunilor din
Syria.
In 219 legiunea se rascoala si isi proclama comandantul
imparat. A fost repede infranta si dizolvata (trupele

48
ramase sunt trimise in Africa pentru a completa
efectivele Leg. III Augusta) .
In anul 222 este reconstituita
de Alexandru Sever si
ramane la Raphana pana in
sec IV (ultima mentiune
oficiala 323).

LEGIUNEA III ITALICA

a fost recrutata in 165 in
preambulul razboiului cu
marcomanii si quazii care
invadasera Noricum si
Raetia.
49
Se angajeaza in lupte inca din 165. La finalul razboiului
in 171 en o gasim stabilita ferm la Castra Regina
(Regensburg) unde ridica un castellum de piatra si alte
fortificatii auxiliare pe linia fluviului.
A fost extrem de apropiata de casa Severilor pe care ii va
sprijini fara exceptie. Epitetul de Gordiana il castiga
pentru bravura in 243-244 pe campul de lupta in
campania lui Gordian in Rasarit. Il sprijina pe Gallienus
impotriva uzurpatorului Postumus. A ramas la Dunare in
Castra Regina.

Model de pe scuturile
cavaleristilor atasati
legiunii
50
In anul 420 en Notitia
Dignitatum aminteste
unele vexillatii
comitatenses care mai
functionau in zona.

LEGIUNEA III PARTHICA face parte din grupul de trei

legiuni parthice toate recrutate in 197 en. Campania fiind
un succes si Ctesifonul cucerit Leg. III Parthica a ramas in
zona la Rhesaena.
Soarta legiunii in Mesopotamia a fost una foarte
schimbatoare in deceniile care au urmat. In mod inevitabil
a luptat in toate campaniile indreptate impotriva partilor.
51
Dupa ce sassanizii au reusit sa cucereasca unele parti din
Armenia, vor inainta in Anatolia. Este cucerita Satala in
258. Timp de secole fusese sediul Leg. XV Apollinaris si
nod strategic major. Este cucerit si Trapezis la M. Neagra.
Situatia era dezastruoasa si III
Parthica se va replia in Syria.
Abia dupa domnia lui Aurelian
situatia se stabilizeaza. In 298
Diocletian semneaza un tratat
cu partii recapatand controlul
pe partea de N a Mesopotamiei.
In sec. V legiunea mai exista
inca la Apatna pe Tigru sub
conducerea unui dux Oshroene.
52
LEGIUNEA IV FLAVIA FELIX
Legionarii din acest corp de
trupa proveneau partial din
veterani ce luptasera sub
stindardul Leg. IIII
Macedonica. Desi ea fusese
de partea lui Vespasian in
actele finale ale confruntarii
cu Vitellius faptul ca in 68
a optat dechis pentru Vitellius care la acea vreme
comanda legiunile din Germania trebuie sa fie realul
motiv pentru care in 70 a fost dizolvata. Astfel in luna
august a anului 70 (simbolul sau era leul si era dat in
acord cu luna infiintarii) ia nastere a patra legiune
53
„flaviana”. Cu ocazia reorganizarii de trupe din anul 70 si
odata cu reinstaurarea pacii Leg IV Flavia Felix este
stabilita la Burnum pe coasta dalmata.
Aici a luat locul XI Claudia care va pleca spre Dunare la
Novae. In 86 Domitian o aduce in graba la Singidunum.
Unele vexillatii intaresc tabara militara de la Viminacium
unde era sediul Leg. VII Claudia. A luptat cu siguranta la
Tapae, stindardele sale apar pe Columna Traiana in toate
episoadele majore inclusiv cucerirea Sarmisegetusei.
Ramane pana in 117 in Tara Hategului. Aici a contribuit
la construirea drumului de la Ulpia catre Apulum.
Construieste apeductul Ulpiei ca si prima faza a
amfiteatrului. In 117 este mutata la Singidunum

54
(Belgrad), Hadrian incercand sa bareze calea yazigilor
spre provinciile sud-dunarene.
A luptat cu mare bravura in
toate razboaiele marcomanice
(166 – 180 ).
Pentru acest episod este celebra
persoana lui Maximus Decimus
Meridius legat al legiunii in acei
ani (portretizat de filmul
„Gladiatorul”).
Legiunea a ramas fara intrerupere la Dunare pana in sec.
V, cu unele intreruperi pentru campaniile partice.

55
LEGIUNEA IIII MACEDONICA va fi constituita in
graba in anul 48 ien. Conform prescriptiilor era
constituita numai din italici in ciuda numelui. A luptat la
Dyrrhachium, Phillipi si apoi la Pharsalus si Actium.
Dupa incheierea razboaielor civile Augustus o va reloca in
Hispania Tarraconensis (30 ien). Participa la innabusirea
revoltei cantabrilor. Din anul 43 en o gasim la Mainz
alaturi de XXII Primigenia constituind efectivele care
protejau cursul superior al Rinului. S-a raliat lui Vitellius
fapt ce va duce la dizolvarea sa in 70.
Ca marea majoritate a legiunilor lui Caesar avea ca
insigna un taur.

56
LEGIUNEA IV SCYTHICA

A creata din elemente orientale in anul 42 ien in timpul in

care Marcus Antonius guverna partea de est a teritoriilor
romane. Scopul crearii sale a fost suplimentarea de trupe
pentru campania impotriva partilor. Din aceasta
campanie a capatat cognomenul de Scythica. Operatiunile
sale s-au desfasurat in zona Armeniei de N si Caucaz.
57
Dupa Actium este adusa la
Dunare. Abia in anul 58 en
paraseste Europa pentru a fi
definitiv mutata in Orient. Lupta
alaturi de III Gallica si VI
Ferrata pentru a recapata
controlul in Armenia.
Dupa ce Gn. Domitius Corbulo se sinucide fortat de Nero
situatia nu a mai putut fi mult timp controlata. Alaturi de
Leg. XII Fulminata este infranta si se retrag in dezordine.
Dupa razboi a ramas in rezerva in dezonoare la Zeugma
in Cappadocia.
In anii urmatori legiunea iese din nou in evidenta fiind
infranta de rasculatii din Ierusalim. Abia la cumpana
58
dintre secolele I si II prestigiul ii va fi restaurat prin buna
comportare in campaniile din Partia. In 219 este dizolvata
de Elagabal pentru rebeliune.
Ca multe alte legiuni orientale este resuscitata la debutul
domniei lui A. Sever. Este pomenita la Sura in Notitia
Dignitatum (document ce face referire la situatia
administratiei si armatei in jurul anului 400).

LEGIUNEA V ALAUDAE avea ca simbol un elefant iar

numele ii vine de la ciocarlie, primii conscripti au fost
inrolati in 52 sub stindardul lui Caesar din randul
nativilor din Gallia Transalpina. Acestia purtau coifuri
traditionale cu panas ceea ce le-a atras porecla de
„ciocarlii”. A fost una dintre legiunile din nucleul dur de
59
trupe din intreaga campanie galica. A luptat admirabil la
Alesia. Pana la intoarcerea lui Caesar la Roma trupele au
fost platite de el personal. Abia din 49 legiunea va fi
recunoscuta printre celelalte. Ramane in serviciul lui M.
Antonius pana in 31. in razboiaele civile ea s-a acoperit de
glorie la Thapsus (46) Munda (45) Mutina (43) Phillipi
(42). In special la Thapsus si-a castigat reputatia cand
infrange cateva contingente de elefanti.
Probabil de acum va capata definitiv emblema. A luptat
cu bravura si in rascoala batava. In 86 isi gaseste sfarsitul
la Tapae.
Aici a fost condusa personal de Cornelius Fuscus (prefect
al pretoriului).

60
 A fost nimicita, stindardele
capturate ca si toate
masinile de razboi. Vor fi
recuperate abia in 101 –
102.

LEGIUNEA V MACEDONICA legiune augustana

recrutata in 43 de Pansa. A luptat permanent in armata
lui Octavian. Dupa Actium este trimisa in Macedonia. In
sec. I este adusa la Dunare in Dobrogea la Troesmis.
Vexillatii ale sale lupta in 62 sub Lucius Caesennius Paetus
in Armenia. Ramane in Orient, in 66 – 67 sub conducerea
61
lui Vespasian supune Ierusalimul si orasele din Palestina
rasculate. In 69 revine la Oescus pe Dunare. Dintre
cadrele sale amintim pentru anul 96 pe viitorul imparat
Hadrian in calitate de tribun militar ecvestru.
Participa la cele doua razboaie dacice. Hadrian devine
intre timp comandant al legiunii in cel de al doilea razboi.
Dupa 107 revine la Troesmis.
Singura ocazie cu care
paraseste aceasta garnizoana
este in 160 cand pleaca sub
comanda lui Lucius Verus in
Orient. La revenire este pe
Dunarea de mijloc angajata
impotriva quazilor.
62
Abia in 181 este din nou in Dacia. Cu ocazia reorganizarii
provinciei se va stabili la Potaissa.
Serviciile aduse provinciei sunt majore. O gasim din 185
ca Pia Constans. Este citata ca Pia Fidelia de opt ori. In
274 este readusa la Oescus. A ramas aici, in perioada
paleo-bizantina ea mai exista inca sub comanda unui
Magister Militum per Orientis.

LEGIUNEA VI FERRATA – „cea imbracata in fier” este

o legiune veche infiintata candva in 65 ien. A luptat de
partea lui Caesar in razboiul civil. Este legiunea care l-a
insotit in Egipt pentru a arbitra intre Ptolemeu XIII si
Cleopatra. In asediul Alexandriei legiunea ajunge la
efective foarte mici – circa 1000 oameni. A luptat si in
63
Pont, fiind considerata deja cea mai experimentata. Dupa
batalia de la Munda legionarii sai sunt lasati la vatra. Vor
intemeia colonia Arelate in Gallia Narbonensis. Serviciile
sale erau insa necesare, este reformata de Lepidus, lupta
la Phillipi. Veteranii sai formeaza o noua colonie la
Beneventum. Odata cu instituirea celui de al doilea
triumvirat ajunge in Iudeea.
In Asia Mica a participat la
toate conflictele din regiune.
Revine in Europa pentru
razboaiele dacice. In mod
cert o vexillatie a sa apare pe
Columna Traiana in asediul
final de la Sarmisegetuza.
64
Este mutata la Bostra in Nabatea sub conducerea lui Aulus
Cornelius Palma Frontonianus unul dintre apropiatii lui
Traian pentru a pregati flancul sudic al campaniei partice.
Ultimele mentiuni in Iudeea sunt aferente anului 215. Se
poate concluziona foarte clar ca a avut un impact major
asupra regiunii din jurul Meggido unde a fost sediul
principal.

LEGIUNEA VI VICTRIX a fost constituita ca un pandant

al Leg. VI Ferrata. De fapt la baza stau evocati inrolati de
la Beneventum. A luptat bine la Perusia si apoi la Actium.
Este adusa in Hispania Tarraconensis impotriva
cantabrilor. A ramas aici aproape un secol. Adeseori
vexillatiile sale sunt numite si Hispaniensis. In 67 s-a raliat
65
lui Galba guvernator in provincie si popular in randul
legiunii in al carei lagar se va proclama imparat. A
marsaluit asupra Romei dar nu a avut un rol decisiv in
razboiul civil.
Din 119 en este mutata de
Hadrian in Britannia cu
ocazia vizitei in insula. Se
stabileste la York
(Eburacum). In 122
avanseaza spre N. pentru a
participa la construirea
zidului lui Hadrian.
Mai tarziu a contribuit la ridicarea Zidului Antonin (in
164 en dezafectat). Ramane in Britannia pana in 407.
66
LEGIUNEA VII CLAUDIA
O alta legiune veche si
onorata, primele stiri despre
existenta sa sunt din timpul
pregatirii campaniei lui
Pomei pentru Rasarit.
In 65 ien el recruteaza din coloniile italice de pe teritoriul
hispanic cateva legiuni VII, VIII si IX. Toate au luptat cu
bravura in campaniile impotriva lui Mithridate rege al
Pontului si Bythiniei. La incheierea razboiului au fost
transferate sub comanda lui Iulius Caesar la aceea vreme
guvernator al Galliei Cisalpina. Acest grup de legiuni au
constituit nucleul armatei sale. In anul 58 ien Leg. VII
Claudia este deja mentionata pentru serviciile sale si este
67
una dintre cele doua legiuni cu care Caesar trece in
Britannia.
I-a ramas fidela si dupa razboi. La Pharsalus a jucat un
rol crucial in victoria asupra lui Pompei. In aceasta epoca
insigna sa era un taur dar mai tarziu este mai des utilizat
un leu (perioada stationarii la Dunare).
Leg. VII Claudia ajunge in
anul 58 en la Dunare si se
va stabili definitiv la
Viminacium (Kostolac) in
Moesia Superior. A
participat la apararea
frontierei dunarene pana in
sec. IV fara intrerupere
68
edificand la Viminacium doua mari incinte militare de
piatra. Titlul de Pia Fidelia o va insoti in mare parte a
existentei sale.

LEGIUNEA VII GEMINA a fost recrutata in 68 de

Galba in Hispania pentru a crea o armata cu care sa-si
adjudece tronul. Legiunea a fost recrutata din randul
colonistilor din Legio (Leon). Dupa ce Galba a fost
infrant ramasite ale sale au fost completate cu soldati
din Prima Germanica si astfel va fi redenumita Gemina
de unde inainte asa cum ne informeaza Tacit ea mai era
cunoscuta ca si Galbiana. Vespasian o readuce la Legio
unde se gasea castra hiberna asa cum putem dealfel
deduce si cu ajutorul Itinerariului Antonin (document
69
de inceput de sec. III) dar mai exista si o castra aestiva
la Tarraco.
Legiunea a ramas una
prin excelenta hispanica
pentru ca desi trupe ale
sale sunt mentionate in
diverse parti ale
imperiului cu ocazia
multora dintre
evenimentele politice ce
au succedat asezarea sa
in 70 en la Legio, corpul
de trupe nu a mai parasit niciodata Hispania.

70
In 409 en cand vizigotii invadeaza Spania legiunea VII
Gemina lupta cu succes impotriva lor. Este ultima stire
despre aceasta unitate militara.

LEGIUNEA VIII AUGUSTA are o istorie apropiata de

cea a VII Claudia. Participa inclusiv la campaniile
africane si egipteana in timpul primului razboi civil.
Dupa batalia de la Thapsus din cauza
marilor pierderi legiunea inceteaza
sa mai existe. In 44 ien Octavian
reformeaza legiunea care s-a dovedit
a fi foarte loiala. De acum
dobandeste si epitetul de Augusta.

71
Face parte pe vremea lui Claudiu din primul corp
expeditionar trimis in Britannia sub conducerea lui Aulus
Plautius. In anul 70 era din nou pe continent, dealtfel a
sprijinit activ pe Vespasian.
Ramane pe limesul renan la
Argentorate. O gasim aici si in
anul 371 de cand ne vin
ultimele vesti sigure despre
aceasta legiune.
In jurul anului 400 Stilicon
readuce legiunile „germanice”
in Italia.

72
LEGIUNEA IX HISPANA are o istorie comuna cu cele
precendente pana la un punct si anume in anul 49 ea se
revolta impotriva lui Caesar.
Dupa ce a fost innabusita rebeliunea Leg. IX Hispana a
suferit purificarea prin decimatio. Lupta apoi la
Dyrrhachium si Pharsalus dupa care din cauza ca nu se
bucura de incredere deplina din partea laui Caesar este
dizolvata si veteranii improprietariti in zona Picenum.
In 44 este resurectata de
Octavian si trimisa in Sicilia
impotriva lui Sextus Pompeius.
A luptat si la Actium.
Din 31 ien este trimisa in
Hispania unde participa alaturi
73
 de alte legiuni la lungul razboi cantabric.
In 43 trece in Britannia in cadrul primei operatiuni de
amploare de cucerire a insulei. Pe vremea sederii aici
participa la suprimarea revoltei lui Venutius in 52 en.
Un esec major al acestei legiuni sub conducerea lui
Quintus Petillius Cerialis a fost amplu dezbatut. In anul 61
este adusa aproape de disparitie in timpul revoltei reginei
Boudicca. Legiunea a fost practic distrusa intr-o
ambuscada. Resturi ale sale au fost completate mai tarziu
cu trupe din legiunile germanice zdrobite in timpul
rebeliunii batavice si stabilite la Eburacum. Din 117
legiunea dispare din actele oficiale. Exista unele ipoteze
conform carora ar fi disparut in Iudeea in timpul revoltei
evreiesti din 131-135. Ultimele sale evidente concrete sunt
74
lucrarile de renovare si fortificare de la Eburacum in anii
107-108.

LEGIUNEA X FRETENSIS a fost ridicata in anii 40-41

ien pentru Octavian de catre Vipsanianus Agrippa. Prima
emblema a fost un taur, apoi o nava de razboi dupa
Actium, mai tarziu Neptun. Pentru ultima perioada de
existenta emblema cea mai cunoscuta este un mistret.
Legiunea este urmasa celebrei Leg. X atat de des intalnita
in De Bello Gallico. Botezul focului va fi campania in
Sicilia impotriva lui Sextus Pompeius apoi batalia navala
de la Naucholus. Aici capata cognomenul de Fretensis –
cea care luptase in Fretum Siculum (stramtoarea din
apropierea Messinei). Dupa Actium ia ca emblema o
75
trirema. Caramizi iesite din officina legiunii de la
Caesarea Maritima ne arata unde se gasea in jurul anului
20 ien. Este mutata in Syria. In anul 6 en sub conducerea
lui Publius Sulpicius Quirinus este trimisa in graba in
Iudeea Palestina pentru a suprima o revolta cauzata de
scoaterea de pe tron a regelui Herodes Archelaos. In
primii ani de domniei ai lui Nero participa la marea
campaniei partica. In 66 en o gasim la Alexandria in Egipt
unde se gasea in preparative avansate pentru o invazie in
S. dincolo de cataractele Nilului in Nubia. Revolta
izbucneste in Ierusalim si legiunea este pusa sub comanda
suprema a lui Vespasian care va asambla rapid sub
zidurile Ierusalimului un corp impozant de trupe. Leg. X
Fretensis va fi in prima linie, a inregistrat cele mai mari
76
pierderi in anii primului razboi iudaic (66-73). Legiunea
va reveni in anul 68 in Caesarea Maritima unde a asigurat
pacea. Asediaza manastirea Qumran si ierneaza la
Jerihon. Sub Titus va participa la asaltul final de la
Masada si Ierusalim.

Fortareata de la Masada Castrul Leg. X Fretensis

77
Impreuna cu V Macedonica, XII Fulminata si XV
Apollinaris au desfasurat ani grei (70-73) de asediu. In
particular Leg. X Fretensis va campa pe Muntele
Maslinilor. Cunoastem si numele comandantului din acei
ani - Larcius Lepidus. Abia in 72 sub conducerea lui
Lucius Flavius Silva este cucerita si Masada.
Sub ordinele lui Titus palatul lui Irod cel Mare a fost
maculat, pe aliniamentul vechilor ziduri se va ridica
castrul legiunii care va ramane chiar in inima orasului. In
131 izbucneste o noua revolta. Sub conducerea lui Sextus
Julius Severus toate legiunile ce se puteau aduce de la
Dunare alaturi de cele siriene au asediat din nou
fortaretele din Iudeea. Dupa capitularea Betharului la
Ierusalim castrul a fost largit pentru a acomoda si Leg. VI
78
Ferrata. Situatia Ierusalimului era la acea vreme destul de
neobisnuita subliniind inca o data teama autoritatilor
romane in fata fanatismului religios evreiesc.
In anul 390 avem ultima
stire sigura. Ea se gasea
inca in Palestina sub
conducerea unui dux
Palestinae asa cum ne
informeaza Notitia
Dignitatum.

79
LEGIUNEA X GEMINA cea mai cunoscuta legiune ce s-a
aflat sub conducerea lui C. Julius Caesar in campania din
58 ien. Legiunea a constituit nucleul dur al armatei din
Gallia. Emblema sa de inceput ca toate legiunile iuliene
era un taur. Legiunea era cunoscuta ca si Equestris pentru
ca ocazional Caesar a folosit legionari calare pentru a o
mai mare mobilitate. Legiunea a fost alaturi de general la
Gergovia, Alesia si mai tarziu la Pharsalus, Munda. Dupa
Munda (45 ien.) veteranii sai sunt asezati in apopiere de
Narbo. In 42 este reformata luptand mai ales alaturi de M.
Antonius. Dupa Actium ramasitele sale au fost completate
de resturi din alte legiuni si se va numi Gemina.
Prima destinatie este Hispania Tarraconensis direct in
mijlocul razboiului cantabric.
80
Ramane in apropiere de Zaragoza pana in 71 cand trece
in Germania Inferior la Oppidum Batavorum (in Tarile de
Jos) unde va desfasura activitati de politie. Nu participa la
revolta lui Saturninus si de aceea va primi epitetul Pia
Fidelis Domitiana. Participa la razboaiele dacice, dupa 106
este repliata la Aquincum. Odata cu intensificarea
presiunii pe limesul danubian este transferata la
Vindobona (Viena) unde ramane pana in sec. V. Unele
vexillatii au parasit castrul pentru lungi misiuni.
La vremea care se scria Notitia
Dignitatum o astfel de trupa era
in Orient sub conducerea unui
Magister Militium per Orientem.

81
Restul trupei ramasese sub conducerea unui dux
Pannoniae primae et Norici ripensis.

LEGIUNEA XI CLAUDIA
Recrutata in 58 ien a luptat
in Gallia si apoi in razboiul
civil. In 45 este lasata la
vatra. Din 42 ien este
reformata si il va insoti pe
Octavian pana la Actium.
Dupa Actium este trimisa in Tracia, iar de aici in 9 en. la
Burnum in Dalmatia pentru a stavili revarsarile celtice
spre N Italiei. In anul 42 Lucius Arruntius Camillus
Scribonianus, guvernator in Illyricum la acea data se
82
revolta impotriva imparatului Claudius. Leg. XI a
contribuit la arestarea sa. Primeste titlul de Pia Fidelia.
In 69 o gasim alaturi de Othon. Participa la prima batalie
de la Cremona. Odata cu venirea lui Vespasian din
Orient paraseste din nou Burnum si lupta la Bedriacum
sub stindardul primului dintre Flavieni. Batalia (de
proportii foarte mari) este cea care ii faciliteaza lui
Vespasian obtinerea caii libere spre Roma. In 70 legiunea
nu mai revine la Bedriacum ci este solicitata de Iulius
Cerialis pentru a veni in Germania Inferior. Aici
contribuie la innabusirea rascoalei batavilor. Este
stabilita la Vindonissa in locul XXI Rapax. La Burnum
castrul sau este preluat de IIII Flavia Felix. In 101 este
adusa de Traian la Brigetio in Pannonia Inferior.
83
Participa la batalia de la Tapae. Intre cele doua razboaie
este la Durostorum, oras ce ii va deveni sediu pentru
restul existentei sale. In 193 isi declara adeziunea la cauza
lui S. Severus. Desi nu a participat la ocuparea Romei
este angrenata in asediul de la Byzantion si apoi in batalia
din Asia Mica de la Issus. Dupa Issus cand Pescenius
Niger este infrant si tot imperiul pacificat unele
detasamente raman in Asia pentru campania partica din
196 en. Vexillatii ale sale sunt amintite in acte ale anilor
295 in Egipt sau 298 in Mauretania (este vorba de alae de
cavalerie).

84
LEGIUNEA XII FULMINATA legiunea „fulgeratoare”
are un prim istoric comun cu X Gemina si XI Claudia.
Dupa batalia de la Actium este indepartat din Europa
(servise cu credinta lui M. Antonius in decursul anilor 44
- 31) la Raphana in Syria Deserta. Participa la toate
campaniile din sec. I impotriva partilor cu mentiunea ca
in 62 sub conducerea lui Caesennius Paetus, noul legat al
Cappadociei sufera la Rhandeia o mare infrangere. In 66
izbucneste prima mare conflagratie in Iudeea. Legiunea
paraseste Raphana dar la scurt timp este rechemata in
Syria pentru ca se dovedeste prea slaba. Pe drumul de
intoarcere zelotii condusi de Eleazar ben Simon
organizeaza o ambuscada. Este un dezastru militar in
care sunt pierdute insemnele legiunii si efective
85
numeroase. Legiunea este reformata in graba in Syria si
revine pe campul de lupta fiind condusa de Titus Flavius
Vespasianus. Viitorul imparat a condus cu maiestrie
operatiunile. Legiunea isi va recapata onoarea in lungul
razboi iudaic. In 72 este trimisa pe Eufrat la Melitene.
Aici alaturi de Leg. XVI Flavia Firma ridica ample
fortificatii. Doi ani mai tarziu o gasim in Caucaz oferind
asistenta aliatilor iberi. Cu aceasta ocazie este fundat
orasul Ramana (capitala astazi). In 114 legiunea revine in
regiune cucerind Armenia. Si in deceniile urmatoare o
gasim pazind portile Caucazului. Stim foarte sigur din
corespondenta si rapoartele lui Flavius Arrianus (legat al
Cappadociei in 134) ca legiunea era sub comanda sa in

86
razboiul pe care l-a purtat cu alanii adanc spre M.
Caspica.
Revine periodic la Melitene.
In anii grei ai razboiului cu
quazii este la Dunare sub
comanda lui Marcus
Aurelius. In 175 este din
nou in Orient unde reprima
rebeliunea lui Avidius
Cassius. Va primi epitetul
de Certa Constans.
Dupa 196 frontiera se va muta pe Tigru dar legiunea
ramane la Melitene in cea de a doua linie.

87
Nu stim exact care a fost soarta sa in anii anarhiei
militare cert este ca la capatul acestei perioade pozitia sa
era una delicata. In 169 este amintita ca facand parte din
trupele uzurpatorului Odaenathus care alaturi de
Zenobia conduce imperiul de la Palmyra. In 174 cand
Aurelian trece in Asia ea este parte a armatei rebele. A
ramas la Melitene si in deceniile urmatoare. In timpul lui
Diocletian aflam ca este mentinuta pe cursul de sus al
Eufratului chiar daca granita fusese mult impinsa in N
Mesopotamiei.

88
LEGIUNEA XIII GEMINA
A fost recrutata in 57 ien in
prima interventie in Gallia
asupra belgilor. Este
legiunea care in 10 ian 49
trece Rubiconul.
A participat la toate evenimentele de sfarsit de secol.
Ultima mare completare este facuta in 31 dupa Actium.
Tot acum se stabileste si emblema finala – leul. In anii
principatului lui August o gasim la Burnum si apoi din
anul 16 odata cu organizarea Pannoniei ce provincie la
Aemona (Lublijana) pentru a pacifica pe yazigi. In anii
anteriori unul dintre comandantii sai fusese Tiberiu.

89
Dupa ce in anul 9 germanii trec limesul renan legiunea
este trimisa in graba la Augusta Vindelicorum (Augsburg)
si apoi la Vindonissa. In 45 revine in Pannonia la Poetovio
(Ptuj). Dupa 106 este asezata la Apulum pana in 271. Din
271 este transferata la Dunare la Ratiaria in capitala
Daciei Ripensis. Ramane aici desi vexillatii ale sale sunt
intalnite departe in imperiu spre exemplu in sec. V in
Babylon pe Nil sub comanda unui comes limitis Aegypti.
Un fapt interesant este ca numele a doi soldati ce faceau
parte din Leg. XI Claudia – Lucius Vorenus si Titus Pullo
au devenit in actualitate cunoscute in mod eronat ca fiind
ale unor cadre din Leg. XIII Gemina.

90
 LEGIUNEA XIV GEMINA
Avea ca simbol un capricorn
ceea ce trimite la luna
infiintarii sale. Desi a fost
creata in 41 ien parte din
trupele sale apartinusera
vechii legiuni XIV ce a luptat
la Alesia. Cognomenul
Martia Victrix se va adauga
dupa campania de succes in
Britannia. Imaginea sa in De
Bello Gallico nu este cea mai
buna fiind in general o trupa
de rezerva.
91
Totusi treptat se va impune ca trupa de elita. Dupa anul 9
en. va fi mutata la Moguntiacum de unde sub comanda
talentatului general Germanicus reuseste sa-i infranga pe
suevii condusi de regele Hermann. Sunt aceleasi triburi
germanice care pricinuisera disparitia celor trei legiuni in
Padurea Teutoburgica. In 34 este trecuta in Britannia sub
comanda lui Aulus Plautius. In anul 61 en Leg. XIV
Gemina intra definitiv in istorie. Reuseste sa infranga
(efectivele sale erau completate de auxiliari si nu
depaseau 11.000 oameni) o imensa coalitie a iceenilor(desi
poate exagerata cifra de 230.000 britani avansata de Tacit
bun cunoscator al evenimentului caci era ginerele
guvernatorului Iulius Agricola) victoria a fost privita ca
miraculoasa. In 68 gasim legiunea in Gallia Narbonensis.
92
Sub guvernamantul lui Domitian a luptat cu marcomanii.
In 92 este trimisa la Vindobona pentru a intari lagarul de
aici.
Urmeaza razboiul cu
sarmatii si apoi razboaiele
dacice. Dupa 106 revine pe
Dunarea de Mijloc la
Carnuntum pe care nu-l mai
paraseste vreme de trei
secole.
Unul dintre comandantii sai va ajunge chiar imparat –
Septimis Severus. Dizolvarea sa trebuie cautata in jurul
datei de 430 cand sub presiunea hunica se prabuseste
intreaga granita dunareana.
93
LEGIUNEA XV APOLLINARIS inrolata in 41 sub
stindardul lui Octavian. Dupa pacificare in anul 31 este
trimisa in Illyria. In anul 6 ien se ataseaza corpului mai
mare de armate care luptau sub conducerea lui Tiberiu in
Pannonia. Cam in jurul acestei date se banuieste ce din
cannabele sale se naste orasul Colonia Iulia Aemona.
Dupa razboi in anul 9 ien era nevoie disperata de
efectivele sale la Carnuntum. Abia in 62 en paraseste
Europa. A fost trimisa in cea mai mare graba in Syria
pentru a sprijini armatele de aici. Dupa 62 urme ale sale
sunt gasite la Alexandria. Patru ani mai tarziu era deja
sub zidurile Ierusalimului. In al saptele deceniu revine la
Carnuntum unde reface castrul. Pe Columna Traina apar

94
adeseori stindarde ale Leg. XV Apollinaris. In 115 este in
avangarda campaniei in Mesopotamia.
Ramane in est la Satala.
Aici construieste un
amplu castru.
Unele vexillatii sunt
trimise la Trapezis si
altele la Ancyra
(Ankara).
In 162 o gasim stationata in capitala Armeniei recent
cucerita Artaxata. Nu cunoastem cu exactitate soarta sa
in anul 262 cand Shapur II cucereste Satala. Reapare in
istorie la debut de sec. V sub comanda unui dux
Armeniae, aflata din nou la Satala si Ancyra.
95
LEGIUNEA XV PRIMIGENIA creata in 39 din ordinul
lui Caligula avea rolul de a intari frontiera de la Rin.
Numele sau face trimitere la unul dintre epitetele
Fortunei – primigenia – prima nascuta. Prima baza a fost
la Moguntiacum si apoi la Castra Vetera (Xanten) pe care
il imparte cu V Alaude. In 70 se revolta dar este infranta
si dizolvata.

LEGIUNEA XVI FLAVIA FIRMA a fost creata in anul

70 din resturi ale XVI Gallica si trimisa in Rasarit unde
va apara granita de pe Eufrat in cateva puncte intarite
dintre care sediul de legiune era Sura.

96
LEGIUNEA XVI GALLICA facea parte din grupul celor
inrolate de Octavian in 41 ien. Disparitia sa se va
inregistra in anul 70 in timpul „revoltei batavice”.
Emblema sa – leul a fost preluata de legiunea
continuatoare – XVI Flavia Firma.

LEGIUNEA XVII creata si ea in 41 ien. Dupa batalia de

la Actium este transferata in Gallia Narbonensis. In jurul
anului 9 en ajunge la Castra Vetera. Este complet
distrusa in anul 9 en. in dezastrul suferit de legiunile lui
Publius Quinctilius Varus. Acesta reusise pacificarea
germanilor din Raetia in anul 5 ien si fusese numit
guvernator al Raetiei. In anul 9 din cauza unor zvonuri
de rebeliune la Rin el mobilizeaza cele trei legiuni avute
97
in subordine si se va indrepta spre vest. In apropiere de
actualul Osnabruck intr-o batalie in padure sunt distruse
toate cele trei legiuni. Din superstitie romanii nu au mai
folosit niciodata numele acestor legiuni.

LEGIUNEA XVIII a avut o istorie si mai ales un final

similar Leg. XVII. Emblemele ambelor nu sunt cunoscute
astazi.

LEGIUNEA XIX inrolata tot in 41 ien sub semnul

capricornului. L-a insotit pe Octavian in tot razboiul civil.
Dupa razboi veteranii sai au fost asezati in zona Pisa.
Legiunea se va stabili in Germania Superior la Cologne.
Este rand pe rand sub comanda lui Drusus (13-9) si
98
Tiberius (8-5) angajata impotriva variatelor triburi
germanice ce traiau de o parte si de alta a Rinului. Va fi
distrusa in acceasi batalie ca si antecesoarele sale.

LEGIUNEA XX VALERIA VICTRIX

Creata in 30 ien anume pentru razboiaele cantabrice.
Ulterior se afla in Illyrium si apoi sub comanda lui
Tiberius in campania impotriva marcomanilor. Apoi in
Pannonia pentru a reprima revoltele de aici. In primele
decenii regasim legiunea in Illyricum sub comanda lui
99
Marcus Valerius Messalla Messallinus. Unele ipoteze
considera ca este cel care va da legiunii numele derivat
din tribul (gens) pe care il purta.
Dupa anul 9 este mutata la
Oppidum Ubiorum, apoi
Novesium. In 43 trece in
insulele britanice la
Camulodunum. Catre finele
secolului (78-84) o gasim
sub comanda lui Gnaeus
Iulius Agricola in N. dupa
care revine la Castra
Devena unde ramane doua
secole.
100
Cu toate unele inscriptii o arata angajata in constructia
zidului lui Hadrian. In plus ele fac trimitere la lucrari
desfasurate la nord de zid in Caledonia la zidul lui
Antoninus Pius.
Desi referirile la existenta sa sunt sporadice se poate
afirma ca ramane in insula pana in anul 407.

LEGIUNEA XXI RAPAX

Creata in 31 pentru razboaiele cantabrice. Avea ca simbol
capricornul. In anul 16 este sigur atestata sub conducerea
lui Drusus in Raetia. Din anul 15 ien o gasim stabilita la
Castra Regina (Regensburg). Dupa plecarea legiunilor in
Britannia urca in Germania Superior la Castra Vetera si
Vindonissa.
101
De aici ajunge la Moguntiacum unde impreuna cu XIV
Gemina au ridicat primele faze de piatra a marii
fortificatii de aici. Dupa revolta lui Saturninus
(comandant al celor doua legiuni in calitatea sa de
guvernator) sunt separate. Ajunge in Moesia Inferior
unde in anul 92 en este decimata in batalia de la
Tropaeum Traiani de o coalitie a dacilor cu roxolanii.

LEGIUNEA XXII DEIOTARIANA in anul 63 ien

Pompei Magnus il numea pe Deiotarus rege al tribului
tolistobogillor celtici comandant suprem al tutuoror
tribuirlor celtice din Asia Mica cunoscute la acea vreme
generic drept galati. Din ordinul lui Pompei el va inrola
galati care vor fi antrenati cu ajutorul romanilor.
102
Conform informatiilor lui Cicero erau 12.000 pedestri si
2.000 calareti – echivalentul a trei legiuni republicane.
Vor contribui la infrangerea lu Mithridate VI in cel de al
treilea si ultimul razboi. Totusi in 48 ei sunt infranti in
Tracia de Pharnaces al II-lea al Pontului. Un an mai
tarziu Iulius Caesar patrunde cu armata in Tracia si in
Pont. Trupele vor fi transformate in legiune regulata.
Prima batalie este cea de la Zela
in 47 ien. Dupa batalia de la
Actium legiunea ramane la
Alexandria in Egipt. In anul 26
este angajata in campania in
Nubia si apoi in Arabia. Sub
comanda lui Petronius in anul
103
22 ien trupele se gasesc sub zidurile capitalei Nubiei –
Napata.
A servit bine apoi sub comanda lui Corbulo in anii 58 -
62. Ultima mentiune a sa este imediat dupa moartea lui
Traian in 119. Un document din anul 145 care listeaza
toate trupele romane de la mijlocul domniei lui Antoninus
Pius nu pomeneste nimic despre Leg. XXII. Teoria cea
mai agreata este legata de nimicirea sa in timpul revoltei
lui Simon Bar Kochba.

LEGIUNEA XXII PRIMIGENIA inrolata in 39 en din

ordinul lui Caligula (care se afla la Rin atunci) pentru a
intari limesul germanic este adusa la Moguntiacum. Din
aceasta perioada i se cunoaste emblema – Hercule.
104
In anul 70 sub comanda lui Gaius Didilius Vocula este
singura legiune care nu se preda si apara orasul in fata
legiunilor rasculate.
In anii 97-98 Hadrian figureaza ca tribun militar al
legiunii. Participa prin vexillatii la razboaiele dacice si
cele partice. In anul 235 este in continuare in
Moguntiacum odata cu atacul violent al allamanilor. Din
pacate este direct implicata in asasinarea lui Alexandru
Severus si ridicarea la putere a lui Maximin Thrax. Este
demn de a mentiona bravura sa pe campul de lupta de la
Naissus in 269 cand Claudiu II Goticul zdrobeste intr-o
mare batlie de doua zile o confederatie germanica.

105
 Urmele sale se pierd odata cu
lichidare „imperiului gallic „ in
anii urmatori.

LEGIUNEA XXX ULPIA este

ultima legiune romana, inrolata
in anul 100 en in vederea
razboiului cu dacii. Epitetul
Victrix a fost castigat in cel de al
doilea razboi dacic. In 122 este
mutata de la Dunare la Colonia
Ulpia in Germania Inferior.
106
Aici s-a remarcat mai ales prin constructii publice si
infrasctructura. Datorita calmului general in zona, unitati
ale sale sunt adeseori in Africa sau Asia. In anul 193 il
sprijina pe Septimius Severus si este gratificata cu
recunoasterea calitatii de Pia Fidelia. In 235 joaca un rol
central in ofensiva asupra partilor. Stim cu siguranta ca a
fost folosita si in 250 de Gallienus impotriva francilor. La
acea vreme L. Petronius Taurus Volusianus era centurion
primus pilus. In 260 ajunge prefect al pretoriului. Decizia
de a sprijini scindarea imperiului si deci crearea
„imperiului galic” a fost una nefericita. In 270 Aurelian
zdrobeste la Campiile Catalaunice pe Tetricus si
impreuna cu el si Leg. XXX sufera mari pierderi.

107
In 408-410 limesul
renan se prabuseste si
numele legiunii nu
mai apare in nici un
document oficial.

108