P. 1
TESTE PSIHOLOGICE

TESTE PSIHOLOGICE

|Views: 2,108|Likes:
Published by Berteanu Roxana

More info:

Published by: Berteanu Roxana on Feb 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/30/2013

pdf

text

original

Modalit

i de investigare a personalit

ii

Metodologia de investigare a personalit

ii prezint multe diferen e fa

de alte niveluri ale psihismului ii i a identific rii a

în general, specificitate raportat la existen a a peste 50 de defini ii ale personalit

mii de termeni care o definesc (G. W. ALLPORT i H. S. ODBERT g sesc peste 18.000 de termeni în limba englez ).

De aceea, se impune o sistematizare, iar caracteristicile exhaustive ale acestei abord ri sunt greu de respectat.

Probele prin care se realizeaz investigarea personalit ii (în ansamblu, atât la normali, cât i în cadrul bolii) sunt extrem de polimorfe, alc tuite dup criterii care pun accentul pe individualitate; din aceasta decurge dificultatea cuantific rii rezultatelor ob inute, pentru a nu mai sublinia nota de subiectivitate prezent aproape în orice încercare de investigare.

1.

Se apreciaz c exist metode subiective, în care subiectul, pentru a fi cunoscut, este pus s

vorbeasc despre sine. În prezent, psihologii consimt c personalitatea (m car anumite fa ete) se poate investiga i cunoa te cu ajutorul anamnezei, chestionarelor i a scalelor de apreciere.

2.

Exist modalit

i de investigare grupate sub genericul metode obiective

cu ajutorul c rora

se urm re te cunoa terea direct a comportamentului subiectului, a diferitelor lui reac ii perceptibile.

Cercet torii în domeniu, în special psihologii i medicii, fac observa ie direct

i pot ajuta echipa de

cercetare pentru reproducerea unor situa ii de via , cu suficiente limite deja cunoscute.

Pentru mai mult obiectivitate în cunoa terea personalit

ii umane, a conduitelor i activit

ii,

psihologii i medicii au apelat frecvent, în ultimele decenii, la o serie de înregistr ri i m sur tori psihofiziologice. În abordarea structurii complexe a sistemului de personalitate, aceste date sunt recoltate, în special (realizând o not de mai mare individualitate), în condi ii care provoac un conflict ori o situa ie emo ional reprezentativ , caracteristic psihic generic uman sau personal .

Aceste date, uneori doar, crâmpeie, câteodat definitorii pentru comportamentul uman sunt recoltate cu ajutorul electroencefalografiei (EEG), electromiografiei (EMG), electrocardio-grafiei (EKG) etc., fiind rezultatul prelucr rii reflexului psiho-galvanic ori al modific rilor electrice cerebrale, musculare etc.

3.

Metodele proiective sunt constituite din totalitatea tehnicilor prin care subiectului i se solicit de stimuli nestructura i, pe care acesta va tinde s -i interpreteze prin prisma propriilor

r spunsuri fa

tr s turi de personalitate.

În general, r spunsurile subiectului sunt în func ie de sensul sugerat de stimul, de st rile prin care el trece. De asemenea, ele sunt influen ate de particularit cultur ile personalit ii subiectului, de nivel de

i educa ie, nivel de aspira ie, motiva ie, imagine de sine etc.

Pentru o în elegere cât mai profund

i pentru ra iuni de ordin metodologic trebuie s men ion m c

aspectele obiective i subiective din structura psihicului uman se înterp trund, astfel c aceast încercare de clasificare, mai sus prezentat con ine elemente eclectice, de i este mult utilizat .

Exist multiple împ r iri i clasific ri ale tehnicilor proiective; efortul psihologilor de a imagina probe fiind concretizat în mii de dovezi:

a.

tehnicile asociative mai cunoscute i mai des utilizate sunt: experimentul asociativ-verbal i

tehnica RORSCHACH;

b.

tehnici constructive

TAT sau testul aprercep iei tematice, imaginat de Murray i Morgan;

c.

tehnici de completare: prin imagini ± ROSENZWEIG;

prin fraze MICHIGAN, Rotter etc.;

d. tehnici de ordonare: SZONDI (diagnostic pulsional);

e. tehnici expresive: testul arborelui (KOCH); desenul figurii umane.

Cunoscând o mai mare dezvoltare în ultimele dou decenii, scalele de evaluare intesc estimarea cantitativ a comportamentului uman, dovedindu- i utilitatea în aprecierea cvasi-obiectiv a efectelor psihofarmacologice a diferitelor substan e psihotrope.

Acestor scale de evaluare ,,rating scales´ li se adaug recentele procedee Ächeck-list

i lista de

adjective pentru control. De exemplu, o variant în care din 300 de adjective considerate concludente pentru comportamentul uman, subiectul este rugat s sublinieze adjectivele care l-ar caracteriza.

În aceast tehnic , examinatorul (evaluatorul) apreciaz fiecare simptom (psihic ori somatic) cu o cifr , în func ie de intensitatea acestuia. Prelucrarea statistic ob inut din scoruri, la etape anume stabilite de cercet tori, ofer posibilitatea alc tuirii unui profil clinic (în dinamic ) al bolnavului respectiv.

Scalele de evaluare sunt adaptate nosologiei i sindromologiei din clinicile, de exemplu, de psihiatrie. Se vorbe te de scale pentru nevroze, psihoze etc., ori pentru testarea anxiet ii, a depresiei.

Cele mai cunoscute sunt: scalele LORR, HAMILTON, ZUNG, WITTENBORN.

Pentru aprecierea efectelor terapeutice (aspecte comparative, tratamente standard i depôt ori standard i retard etc.), scalele au fost folosite i la noi în ar , pentru unele medicamente cum ar fi: fluanxol, oxipertin , clorpromazin , oxazepam.

Chestionarelesunt modalit i de cercetare, de cunoa tere, prezente în majoritatea disciplinelor ca i în activit ile cotidiene, alc tuite din întreb ri cu un anumit grad de generalitate, dar urm rindu-se o

,,radiografiere´ a st rilor, atitudinilor, intereselor, pozi iilor subiectului. Se în elege c r spunsurile pot fi mai mult sau mai pu in subiective, de aceea se alc tuiesc fie cu r spunsuri închise(ÄDA´, ÄNU´, ÄNU TIU´), fie cu r spunsuri deschise (libere).

Unul dintre chestionarele cunoscute i frecvent utilizate este Chestionarul Cornell (Universitatea Cornell din S.U.A.), alc tuit din 101 întreb ri, la care subiectul este Äfor at´ s r spund cu DA ori NU.

psihice.?´ ± este cea dat de num rul total de r spunsuri la care persoanele r spund prin .i .Întreb rile sondeaz în ansamblu aspecte somatice. s apar într-o lumin favorabil . F. O not prea mare poate invalida testul. din cele 101 întreb ri: 18 se refer la fric i dificult i adaptative. iar altele se refer la tulbur ri gastro-intestinale. psihopate ori cu tendin e interpretative (în special când doresc. L. iar cei cu punctaj peste 23 sunt considera i bolnavi. O not relativ crescut indic un subiect cu o structur psihastenic .?´. altele privesc aspecte hipocondriace. în urma efectu rii testului.nu tiu´ (se num r ). c) Scala F ± apreciaz validitatea întregului test. ÄNU TIU´. d) Scala K ± are un rol corectiv prin m surarea atitudinii persoanei fa de r spunsurile date. indicând atitudinea de ap rare a persoanei. neîncrederea ori sensibilitatea excesiv . fa de propriile sl biciuni. ÄNEADEV RAT´. 7 întreb ri sunt referitoare la anxietate i nervozitate. ilustrând capacitatea lui de a. circulatorii etc. El indic rezolva propriile probleme. A.. Urm toarele Scale de validare vor fi succint prezentate: a) Scala . Se ob ine o not care poate varia între 10 i 100. 7 întreb ri investigheaz timia. Scorul mare arat tendin a de a se realiza un profil normal. b) Scala L (lie = minciun ) ± Ob inerea de scoruri mari este proprie persoanelor rigide. i un bun prognostic pentru bolnav. falsificând rezultatele). dispozi iile afective. Rezultatele se apreciaz în func ie de 4 scale de validare: . Un scor mare arat o posibil lips de aten ie în sortarea enun urilor ori incapacitatea de a da un r spuns corect. K i 9 scale clinice. Este alc tuit din 550 întreb ri la care subiectul trebuie s se decid pentru unul din r spunsurile: ÄADEV RAT´. depresiv ori numai inhibat . comportamentale. Inventarul de personalitate multifazic Minnesota (MMPI) este considerat cel mai complet i cel mai r spândit chestionar...

sceptici. lips de inhibi ie. tendin e interpretative. Tendin a de homosexualitate este considerat ca prezent când percepem o m rire concomitent a scorurilor la M/F. inactivitate psihic . Identific disprosexie. Scala Hs ± pentru hipocondrie m soar interesul individului pentru func ii i caracteristici somatice. neîncredere în sine. Scala Hy pentru isterie ± arat inactivitatea psihic . atitudini sociale de mare naivitate. Scala M/F masculinitate-feminitate poate avea un scor mare. 6. tendin e narcisice. a i personalit i psihastenice care se manifest prin depresie. moralitate excesiv . lipsa fa de normele etico-morale. Scorul mare la femei indic existen a tendin ei de dominare. 7. egocentrismul. Pd i Pa. tr s turi ale personalit ii. creasc i la subiec ii normali dar blaza i. Scorul ridicat arat tendin e spre acuze somatice lipsite de suport organic. agresivitate. introverti i ori cuprin i de sentimentul inutilit Detecteaz depresiile subiacente i disimulate. 5. tendin elor compulsive. hipersensibilit i. Scala Pd pentru devia ie psihopatic indic superficialitatea st rilor emo ionale. mai mult de anumite tr s turi intelective decât de homosexualitate. suspiciune. 4. obsesiilor. scorul poate s ii. rela ie terapeutic compromis . Scala Pa ± paranoia identific o serie de tr s turi ca: neîncredere. Scala M/F cu scor mare la b rba i este legat câteodat . neîncredere în medic. poten ial unor capacit i de a folosi experien a proprie. . Scala indic poten ialitatea histeroid . 1. în fond. 3. 2. indiferen toxicomanic. ar tând devierea structur rii intereselor în direc ia sexului opus. tendin spre perversiuni.Scale clinice vizeaz . Scala Pt psihastenie ± se caracterizeaz prin încercarea de decelare a fobiilor. ca i tulbur ri func ionale de ordin general. Scala D ± pentru depresie este sensibil la apari ia depresiei i anxiet ii. Scala diferen iaz aspectele hipocondriac cenestopate sau tulbur ri organice.

). înc rcându-se cu un grad mare de subiectivitate (în mod frecvent subiectul se apreciaz a a cum crede c este. . Scala Sch schizofrenie nu este în special ilustrativ pentru personalit i schizoide ori schizofrene. subiectul poate face în mod incon tient proiec ie. inventarul MMPI relev poten ialul psihopatologic. interpretarea r spunsurilor subiectului nu este univoc (specific al testelor de inteligen ). D i M/F caracterizeaz personalit ile nevrotice. iar num rul de r spunsuri nu este limitat. curaj. Hs asociate cu valori mari la scala Pt se întâlnesc la alcoolicii vechi cu modific ri biologice i psihice. resemnate. Scala Ma hipomanie ne ajut s identific m persoanele cu structuri de personali-tate ce con in: tumult ideativ. inhibate. metodele proiective au un grad mai mare de aderen în investigarea conduitelor i tr irilor. entuziasm incorigibil. Totodat . 9. comportament delictual. iritabile. Considerate ca fiind mai potrivite pentru activitatea clinic . dependente. În concluzie. ci extrem de complex ± fapt ce constituie pe alt plan un obstacol evident în tentativele de apreciere cantitativ . ß Persoanele cu scoruri ridicate la scala Pt i D pot ob ine rezultate bune în activitatea de rutin . Permit investigarea conduitei intrinseci. r spunsurile pot fi u or trucate. impulsivitate. întrucât schizofrenia are o multitudine de forme clinice. Hs caracterizeaz personalit ile pasive. ß Scoruri mari la D. Hy. ß Scoruri ridicate la Pd i Ma indic imaturitate. dar are unele dezavantaje: este rigid. Hy. este permanent un monolog. ß Psihologii clinicieni au stabilit c scorurile ridicate la D. ostilitate. toleran sc zut la frustrare. agresivitate. iar în clinic are mult mai mult succes dialogul. ß De asemenea. în tensiune. polipragmatism. sim de r spundere. oricât de polimorfe ar fi ele. scoruri mari la Pt. cum i-ar dori uneori s fie etc.8. de i sunt lipsite de ini iativ . non-conformism.

. sintetic asupra personalit portret descriptiv. Dac încerc m o compara ie cu probele cognitive. prin analogie. al corectitudinii la probe. a fost ini iat de Fr. Când materialul adunat cu ajutorul tehnicilor proiective este restructurat. cu unele supliment ri (înregistr ri RED. Jung ar ta c pornind de la aceast tehnic . Galton care a construit prima tehnic proiectiv . observarea modific rilor mimicii) se pot studia reac iile emo ionale. cel mai adesea subiectul d r spunsuri raportate. el presupune c se va produce o tulburare sau o blocare a r spunsurilor. fapt ce impune un interes mai mic pentru aspectul cantitativ al rezolv rii de probleme. Cu ajutorul lor. Galton a ordonat o serie de cuvinte-stimul la care subiectul trebuie s r spund cu primul cuvânt care-i vine în minte i a cronometrat timpul de reac ie. aceasta arat c în probele proiective participarea afectiv-imaginativ a subiectului ajut transpunerea în situa ii. acestea furnizeaz datele unui Din cauza imposibilit ii aprecierii (estim rii) cantitative este de preferat s fie catalogate ii drept tehnici i NU teste proiective.detector´ de complexe: la atingerea unor astfel de complexe printr-un cuvânt inductor. În testele cognitive abordarea subiectului este de tip analitic. În prezent. st ri depresive (poten ialitatea suicidar ) i în toate bolile cu coeficient psihopatogenetic. ritmul i amplitudinea respira iei. componente ale structurii de personalitate. ii.. iar participarea afectiv i disprosexia scad nivelul de eficien al rezultatelor. manifestat prin m rimea timpului de reac ie sau chiar uitarea cuvântului indus. la configura ia universului s u afectiv.Având la baz o concep ie global . Tehnica asociativ-verbal ulterior dezvoltat de Jung. se desprind aspecte globale ale personalit abordat sintetic. Jung utilizeaz testul ca un . tehnica se folose te pentru studiul am nun it în nevroze. care m re te gradul de fidelitate al r spunsurilor în probe.

via emo ional înn scut . plante. animale. . b. Plan ele sunt cunoscute ca alc tuind tehnica Äpetelor de cerneal ´ alc tuite prin suprapuneri de imagini simetrice. form . 5 dintre ele fiind alb-negru. culoare etc. Pe baza tehnicii Rorschach sunt descrise (Beck) arii centrale ale personalit ii: a. relatând tot ce î i poate reprezenta în leg tur cu stimulii standard. se bazeaz pe r spunsurile pe care le d subiectul. Tehnica Rorschach. în fa a a 10 plan e. pe rând. De o mare importan pentru interpretare este con inutul pe care subiectul îl prezint în r spunsuri: forme umane. anatomie etc.B. imaginat i definitivat de Herman Rorschach în 1921..) i de timpul necesar pentru toate cele 10 plan e. Cotarea se face în raport de num rul total al r spunsurilor (care pot fi globale sau detaliu. ca i raportul banalitate/originalitate. activitate intelectual . 2 cu nuan e de cenu iu i ro u i 3 plan e sunt multicolore. c. emo ii exteriorizate.

dar unele indicii.Plan e din proba Rorschach Tehnica Rorschach. cât i la cei psihici. foarte mult utilizat . mergând chiar spre cunoa terea detaliat le putem ob ine prin aceast tehnic . având rol important în diagnosticare. Dorim s ar t m c . perceperea predilect a am nuntelor de form este o dovad a clarit ii percep iei i un indicator al bog iei intelectuale.deschideri´ spre zonele de . diferen iere i prognoz psihiclinic . Astfel. Perceperea. în special dup culoare a stimulilor din plan e arat unele .. ajut la eviden ierea unor tr s turi de personalitate la subiec i normali. numai pe baza semnelor (fie ele i patagnomice) nu se pot diagnostica tipuri precise de maladii mentale. atât la cei somatici. iar la bolnavi.

iar la cele realizate preponderent dup form arat prezen a unor capacit i cognitive deosebite a tendin elor spre sintez etc. Cei care au o fire sociabil realizeaz o bun asociere form -culoare (FC+). C.umbr ´ denot prezen a unor tr iri emo ionale negative: anxietate. Utilizarea în mod deosebit a spa iilor albe din imaginile plan elor arat înc p ânare. inadecvare. dar nu d diagnostice diferen iale . realizeaz o bun cunoa tere elementar (banal ) cu exteriorizarea profunzimilor psihice. iar simptomele bolii privesc în special modific rile la nivel cognitiv. Via a interioar apare reflectat în r spunsuri care surprind mi carea (K+). depresii. specific pentru femei. Nu e bine s se fac suprapuneri i analogii între testul Z i Rorschach. fiind dovada unor elemente ale emo iei interiorizate. perseveren . Când r spunsurile tip mi care (K) dep esc num rul celor de tip culoare se apreciaz c gândurile predomin asupra ac iunilor. Testul Z este diferit de Rorschach pentru c este test colectiv. ostilitate. arat anomaliile simpto-matice. o metod colectiv destinat depist rii subiec ilor patologic neadapta i ori Testul Z . Testul Z nu poate face aceasta în profunzime dar permite descoperirea semnelor tipic patologice. Predominan a r spunsurilor de tip culoare (C) asupra celor de mi care (K) arat prezen a exagerat a simptomelor somatice i motorii.mai mare sensibilitate afectiv . este chiar periculos.trebuie s fie etalonat de psihologi pe popula ie de limb i cultur omogen .. Test Zulliger (Test Z) Testul Z difer de Testul Rorschach El reprezint în esen dezechilibra i. Se accept c doar testul Rorschach descrie personalitatea. Cei ce dau r spunsuri construite pe elementul .

În 1942 Zulliger Rorschach ± preparând i preg tind 600 plan e. - ele au fost etalonate pe 800 subiec i cu dovedirea validit ii i fidelit ii.. fantom etc. selectând persoanele apte pentru a fi ofi eri - La mul i subiec i normali nu trebuiau aprofundate structurile mentale pentru c unele erau a elaborat un set nou de plan e ca evidente la prima privire ori manifestare.. Plan a I .recunoa te´ normalii i îi selecteaz pe cei pentru examin ri aprofundate Testul Z este considerat c are o mare obiectivitate chiar aplicabilitate i în alte domenii decât în armat . Apar reac ii la diferite tonuri ± denumite reac ii de . primar . Descrierea testului Plan a I este alc tuit doar cu tonuri de gri închis i deschis. în Elve ia. în final a optat pentru 3 plan e.estompaj´ i de tip Äclob´ (apud Rorschach). testul lui Zulliger este mai modest.Istoric a ap rut în timpul celui de al doilea r zboi mondial (1942). dar . Con inutul acut disforic este generat de anumite interpret ri. Comparativ cu metoda Rorschach. imagini masive i cu margini Äadâncite´. R spunsurile pot fi de tip interpretare global . Poate s apar oc la culoarea negru iar subiec ii afirm c plan a ar fi Äsinistr ´. imagine de mort.

rare interpret ri de tip ÄG´ (elaborate) ± fapt important pentru structura mental . oc culoare frecvent.Plan a II ± este colorat divers i considerat . Imaginea din partea inferioar a paginii Brun ± maroniu determin interpret ri nuan ate. evocând: numeroase interpret ri ale culorilor. interpret ri de tip detaliu. Pentru imaginea verde lateral se ob in interpret ri botanice (de plante) ± determinate de culoarea respectiv . Pata ro ie ± interpretarea culorii dar i a mi c rii este frecvent decodificat drept: Ädoi copii care se in în bra e´ Pata alb sugereaz inter-pretare imediat fapt ce demonstreaz prezen a elementului patologic i r spuns tip oc-culoare.ciudat ´. Plan a II . fie statice. Interpretarea petelor verzi i brune ± arat o reac ie primar .. elemente kinestezice. iar subiectul care las ro ul la sfâr it îl descrie ca fugind de ro u i ne arat teama de a se implica emo ional a subiectului ± decodoficat drept: Ärefulare afectiv ´. fie de tip mi care.

Distan a fa de ecran a primei plan e este pentru primul rând de subiec i de 2.50 m (standard). Ea d loc la r spunsuri pentru surprinderea banalit ii. dat ) i o margine în stânga pentru cota iile psihologice. în timp ce imaginea r mâne proiectat pe ecran. În sal trebuie s fie întuneric. Fiecare subiect prime te o foaie liniat ± care are în partea de sus un spa iu pentru date generale (nume. iar pe verso spa iu pentru plan a III. iar distan a maxim este de 15 m. Foaia este împ r it în 2 p r i: I i II pe prima fa . iar sala s fie dotat cu lumin cât s permit subiec ilor doar s scrie. cu plan a III din testul Rorschach ± imagini umane. .Plan a III ± ofer interpret ri mai dificile ± pentru c este mai complicat . Aceast plan important pentru surprinderea mi c rii este Ea sugereaz . Pata ro ie exterioar adesea este interpretat în manier kinestezic . în mod analog. se face într-o sal pentru 30 subiec i cu vizibilitate egal . Plan a III Administrarea testului De regul .

. Determinantul Determinantul reprezint form F+ sau F± i se reg se te în statisticile autorului cel pu in de 50 de ori din 100.Dup mai multe încerc ri a fost fixat la 5 minute timpul necesar pentru r spunsuri.pentru o interpretare inspirat de aspectul de Ämas sumbr ´ i compact . Determinantul de tip culoare se noteaz exact ca în Rorschach: C. iar ´Do´ este o parte din ceea ce subiectul normal vede în general ca pe un tot. Se tie c ÄDd´ este un segment insolit sau foarte limitat. Notarea r spunsurilor se face pe marginea dreapt . Localizare R spunsurile tip G i D sunt notate ca în Rorschach. ÄClob´-urile i ÄE´-urile pot fi pure sau determinate de form i vor fi notate § Clob sau E . con inut i. Ädbl´ este interpretarea p r ilor albe. în func ie de banalitatea sau originalitatea interpret rii. Determinantul poate s reprezinte mi carea i este desemnat prin ÄK´ cu condi ia s se aplice unei figuri umane care gesticuleaz . CF sau FC În cazul în care interpretarea se refer la culoare ori este o interpretare a imaginii negre sau gri. Consider m ÄD´ r spunsurile care revin cel pu in o dat la 22 de interpret ri. testul putând fi terminat în 20 de minute.estompaj´ ± pentru toate celelalte interpret ri provocate de diverse nuan e de gri. R spunsurile pe care pacientul le face în func ie de percep ia lui sunt notate în func ie de localizare. o vom nota: ÄClob´ . iar ÄE´ ± . determinant. Culorile. dup caz.

mai dificil de stabilit.§ F Clob sau FE § Clob F sau EF Banalit i sau originalit i Accept m ca r spunsuri banale pe cele care revin o dat la 4 enun uri. ele comport aceea i interpretare a semnifica iei de adaptare social Rorschach. . i cunoa tere a unei popula ii permite recunoa terea cu certitudine a Tipuri de r spunsuri: - Tip de aprehensiune - Tip de rezonan intim - Formul secundar - Succesiune - Banalitate (ban) - F+% - A% Tipul de aprehensiune reprezint gradul de predominare a unuia sau maximum 2 elemente caracteristice de localizare: G ± D ± DD ± Dbl ± Do Testul Z ± ca test colectiv nu ar trebui administrat grupurilor ce dep esc 10 persoane. În acest caz. i de participare la gândirea colectiv ca în testul Originalitatea unui r spuns. na ional i cultural. Numai o lung experien originalit ii i valorii sale. este în func ie de mediul social.

exemplific m utilitatea probei prin prezentarea analizei a 3 cazuri de persoane investigate cu aceast tehnic . gra ie eforturilor sus inute ale colectivului Catedrei de Psihologie a Universit din Timi oara ± coordonate de psiholog IOANA RADULOVICI. absolvent Politehnic - nivel mental: superior - examen de selec ie a cadrelor. 1 R = 23 Tip de aprehensiune Tip de rezonan intim Formul secundar Succesiune: l sat . I - tân r. din Bucure ti. doctor în psihologie ca i a colegei psiholog. Protocol nr. etalonat i validat pe popula ie ii de Vest româneasc . Test Z ± Protocol nr. În context. s repereze de la prima vedere punctele litigioase i de a Metoda Zulliger prezentat de noi a fost recent tradus . i Recuperare Autorul i colaboratorii au examinat ini ial rezultatele a 100 de protocoale de b rba i adul i care au dat un total de 1194 r spunsuri.nu va fi dificil unui examinator cu experien pune eventual unele întreb ri subiec ilor. 28 de ani. medic i doctor în psihologie Simona Trifu de la Institutul Na ional de Expertiz a Capacit ii de Munc .

Clob´) gândirea sa a r mas uneori vag Via a interioar i imagina ia sunt destul de bogate i active (4 K de extensie) pentru a prezice acestui i secret . pentru c este perceput în alb. destul de variat i cu numeroase puncte de interes (con inut). nu este întotdeauna foarte i nici nu accept idei absurde. Subiectul nu formuleaz uneipropensiuni datorat probabil anxiet (F ). Analiz Subiect introvertit. P streaz în acela i timp un bun contact cu realitatea i cu sentimentul practic (12 D). simpatic în fa a figurii umane. fie un personaj de care subiectului îi este team . Celelalte ÄK´ arat o atitudine amuzat . ii (. Gândirea. Äpersonajul oribil´ putând reprezenta.Ban´ (4 Ban). care are o anumit tendin s se replieze asupra lui i s tr iasc o via interioar .. ine cont de detalii f r îns s se lase dominat de ele (5 Dd). .F+% : 70 A % : 26 Semne patologice: f r . poate un pic secret . Se pare c în gândirea sa interioar anxietatea nu este foarte puternic . fie un personaj de care se teme s nu ajung . Comportamentul îi este dirijat mai mult de intelect decât de afectivitate. tân r o bun productivitate în domeniul profesional. dar datorit i nesigur controlat (F + % 70). Adaptarea social este destul de puternic obiectivat prin r spunsuri de tip . Este deci vorba despre un subiect capabil s în eleag ideile i s le realizeze. cu toate acestea ÄK´ în albul Pl II este tulbur tor.. Productivitatea este ridicat (R 23) i este cu atât mai eficace cu cât gândirea îi este apt s abordeze probleme de ordin general cu capacitatea de a le elabora i sintetiza (num r i analize ale G). imaginativ .

licen iat în Litere - nivel mental: bun - tân r intelectual în c utare de lucru. II - tân r. 2 ± scene ± art ) domin elementele distructive. Aceste tendin e sunt totu i contracarate de o anumit doz de pesimism i de anxietate (Clob i Pl I. respectiv. trimise controlului ra iunii (2 FC). O parte r mâne totu i secret i refulat (E). dotat cu un control emo ional suficient. ponderat. În rezumat: un tân r echilibrat intelectual. de obicei emo iile sunt adaptate. Tendin ele impulsive (C Pl III) sunt refulate dar pot ap rea brusc. socializate. într-o manier nea teptat . la num rul relativ mare de G (în care nici unul nu a fost elaborat). Protocol nr. la reminiscen ele colare.Accentul este pus voluntar pe partea pozitiv a vie ii.i construiasc is - Acela i lucru se observ i în domeniul afectiv. apt s reu easc într-o carier liberal sau într-un post de r spundere de conducere. productive (II. Agresivitatea este comb tut : ÄK´ ±ul care o indic este incomplet (Kp Pl I). indic la acest subiect aspira ii cu mult peste Subiectul i-a dat sau a acceptat o sarcin intelectual care îl dep încearc s le dep e te. de a cofabula. împotriva c rora subiectul lupt prin inteligen i modeleze personalitatea. la c utarea unui limbaj. energie. dinamism. Se for eaz s . Analiz Tr s tura ocant în acest protocol este verbalizarea excesiv care ad ugat la o slab productivitate (Rq). 7 i 10). la tendin capacit ile reale. i ra iune. 23 de ani. încredere în via . care nu compenseaz capacit . are dificult i pe care ile easc folosind un limbaj abundent i scolastic. energic i dinamic. Elementele constructive.

care este o banalitate extrem . tributar anturajului. cu ambi ii excesive i care caut într-un i. subiectul a pierdut sensul realit ii i are prea pu in discern mânt în via a practic . dar de care este mândru i foarte satisf cut. 2). Totul se petrece ca i cum dorin a de a Äp rea´ a distrus orice alt form de sensibilitate. În via a interioar i imaginativ . Q. secret . î i supraestimeaz cuno tin ele care nu sunt suficient asimilate. În rezumat: tân r cu inteligen medie. Din cauza dorin ei de a tr i într-un climat de gândire abstract care nu îi apar ine. ea devine prea slab structurat (I. la un subiect aflat înc aproape de pubertate.nivel mental: bun. Sim indu-se sau crezându-se insuficient iubit. unde i-a construit cu propriile . Ea indic o repliere pe sine cauzat de nemul umiri i de insatisfac ii din motive afective. puternic . probabil familiale. Contactul cu realul este insuficient (4 D). Analiz Tr s tura caracteristic a acestui protocol este introvertirea pur . Neîn elegerea cu privire la propria lui valoare îl împiedic s se mul umeasc cu un post care i s-ar potrivi. verbalism u or i spectacular confirmarea unei pretinse superiorit Protocol nr. III - colar de 17 ani . el nu face decât s înfrumuse eze cu cuno tin ele c p tate foarte scolastic o gândire f r originalitate. 110. arat hipertrofia lui ÄEu´ i dorin a de afirmare prin mijloace pseudo-culturale spectaculare. când gândirea sa se dep rteaz de la norm . subiectul a g sit o compensare mai mult sau mai pu in reu it în via a interioar .instructive. Este preten ios. Este obligat în permanen s se sprijine pe gândirea ambiant (5 Bau). El nu las s se întrevad în acest protocol nici o emotivitate (OC i OE). ÄEu´-ul foarte frecvent. 2 i III.I.

Calitatea ÄK´-urilor. În rezumat: colar preocupat s reu easc . 3) . men ine acest colar Äîn instan de bacalaureat´ într-o stare de anxietate colar care determin o rigiditate de gândire (F + % 100) care nu îi este în caracter. la ora actual emo iile nu joac nici un rol în comportament. de a nu gre i. bun i adesea de extensie. Ata area la realitate. câteva idei de evaziune fie în spa iu (II. alimentat de cuno tin ele dobândite. câteva idei autiste (I. Se remarc în con inut o fantezie destul de bogat .fantasme o lume mai agreabil decât cea real . care î i sacrific tendin ele unui scop colar. el nu se simte liber i probabil î i refuleaz adev ratele tendin e în favoarea unui conformism colar care trebuie. nu permite previziunea unei productivit i creative (8D). se preocup s fie sau s par ca toat lumea (4 Bau) în ciuda influen ei imagina iei. crede el. Subiectul plonjeaz în propriile construc ii imaginare unde î i g se te probabil un amuzament i o form de compensare împotriva unei realit i mai pu in pl cute. nemul umit poate de anturaj sau aflat într-o stare de conflict familial. Acest efort limiteaz în prezent interesele subiectului (numai 2 categorii de con inut). 2). ata at la realitatea imediat . I Imaginea pe care am v zut-o mi-a sugerat 3 idei diferite. f r mare anvergur i f r capacitate de elaborare. s -l ajute la ob inerea diplomei. Subiectul face f r îndoial un efort de adaptare. . 4). fie în realitate (II. dorin a de a face bine. Dar gândirea foarte concret . Repliat asupra lui. Subiectul ar putea fi eficient în domeniul realiz rilor practice sau tehnice. Deta area afectiv care urmeaz este total (OC i OE). las s se întrevad c acest tân r ar putea mai târziu s ating o anumit productivitate. imaginativ. În imaginile observate se constat deta area fa de mediul ambiant (I. 3). Pl. pu in sensibil i pu in comunicativ.

peste care a fi v rsat c limara. partea central (C) îmi d ideea unei frunze. i surprizele pe care Pl. sau dintre verde i fauna submarin aceasta le ascunde (fapt ignorat pân acum).i bate joc unii de al ii. ± Thematic Apperception Test a fost imaginat de Murray i Morgan în 1935 i este . Aceast idee mi-e sugerat de un fel de cle ti care se ridic deasupra capului i de stalactitele de cerneal care atârn pe p r i. i de Pl. Partea de sus a acest or figuri m face s m gândesc la p l riile care se purtau la Curte pe vremea lui François I sau Henri al VIII-lea.T. cu ochii blegi i gigantici. T. în afar de culori. III Cât despre aceast plan . am impresia c nu ne putem face o idee de ansamblu. care sunt diferite i caracterizeaz plan a. Dup aceea. pur i simplu. În fine. II În aceast imagine. mi se pare mult mai clar i comprehensibil decât celelalte dou . a unui fluture de cerneal creat prin juxtapunerea simetric a unor foi de hârtie pliate în dou . D. am fost lovit de asem narea dintre verde (3 i 9) i pe tii din Walt Disney.A. inând cont de form decupaje. Personajele apar unul în fa a celuilalt ca pentru a. cea care mi-a atras aten ia este cea a unei mari pete de cerneal . Dar.În primul rând. poate i datorit amintirii livre ti pe care o p strez despre bufonii vechilor regi înconjura i de pitici i de fiin e diforme din care ace tia î i f ceau o tem de amuzament. imaginea unui crab hidos i acoperit de asperit i. dispropor iona i. individual. înconjura i de micii lor servitori comici i interesan i.

Sunt analizate elementele formale ale povestirii (m rimea raportat la timp. bog ia limbajului i a detaliilor etc. - de i diferite. nu aduce date suplimentare deosebite în psihoze. ca icon inutul. La terminarea probei se mai adaug o plan alb pentru care subiectul este rugat s alc tuiasc o poveste mizându-se pe exteriorizarea de tip proiectiv a problematicii individuale. ca i perspectivele eroului. speran a dep T. 10 pentru b rba i i 10 pentru adolescen i. cu imaginea din plan . - rezolvarea favorabil pe care o dau bolnavii situa iilor conflictuale din tablouri se traduce prin irii propriilor dificult i. poate doar în formele incipiente sau cu .A. prin stabilirea eroului cu care se identific subiectul. atitudinile fiind redate ambiguu. conform cu dinamica vie ii afective a persoanei. - relatarea este totdeauna saturat emo ional. care aduce date asupra laturii afectiv-emo ionale a personalit ii subiectului. prin identificarea for elor care ac ioneaz favorabil sau nefavorabil. prin intermediul unei povestiri st tocmai aceast prezentare neclar a situa iilor i de aici tenta ia subiectului de a se asimila cu poza. Totdeauna plan ele se distribuie diferit: 10 sunt pentru femei. care dau informa ii asupra posibilit ilor cognitive. Autorii au realizat 30 de fotografii de dimensiuni standard care reprezint una sau mai multe persoane într-o situa ie incert .frecvent utilizat. Elementele de con inut sunt ilustrate prin sesizarea temei de baz . pentru c în perioada respectiv aceasta este dominant . prin felul cum se termin povestea (cu optimism sau pesimism).T. organizarea materialului. imaginile redau adesea acela i aspect al vie ii afective.). La baza proiec iei i a posibilit ii de identificare a subiectului cu unul din personaje. În afec iunile somatice i în unele st ri reactive de intensitate nevrotic apar urm toarele aspecte: - atitudinea perceptiv a bolnavului este extrem de permeabil fa de influen ele exterioare.

T. pentru adolescen i Fig. - în descrierea imaginilor bolnavul las impresia unei lumi paralele cu alte criterii de apreciere. bolnavul impune în prim-plan con inutul propriilor lui tr iri. dorind parc s . Fig. cu alte sisteme de referin . 13. Sunt prezente . - alteori.A.A. în mod frecvent ac iunea redat de subiect este amplasat în trecut. Plan a T. 12. - uneori ideile prevalente sau dominante se impun chiar când nu sunt sugerate de imagini..manifestare clinic discret : - ca o consecin a senza iei de transformare pe care o tr ie te bolnavul. sunt cazuri când el apeleaz frecvent la examinator. Plan a T. pentru adul i În bolile vârstei înaintate. pentru c posibilit ile reprezentative sunt mai bine conservate decât cele imaginative.verifice´ transformarea lui sau autenticitatea realit ii.T.

Tehnica Rosenzweig (Picture Frustration Study-PF Test) este alc tuit anume pentru a sonda toleran ele i modul de a reac iona la stresul cotidian. In urm toarele 8 situa ii subiectul trebuie s r spund unei acuza ii sau injurii. respectiv subiec i ce îndreapt reac ia . revendicative. R spunsurile sunt apreciate dup : direc ia agresiunii. 15. tehnica solicit subiectului s . iar examinatorul noteaz mimica.. Ace tia pot fi: extrapunitivi. care are o anumit pregnan înc rcarea lor afectiv . b trânii fac apel la cazul individual. fapt care delimiteaz subiec ii în mai multe categorii. în care sunt minimum 2 personaje. Fig. inflexiunile vocii etc. bolnavul cite te r spunsurile pe care le-a dat. Varianta pentru copii Format din 24 de imagini precum cele din figurile 14 i 15. Varianta pentru adul i Fig. chiar protestatare. conferit de E. În povestirile lor. 14.atitudini b nuitoare. clarific eventualele ambiguit i. în situa ii frustrante determinate de un obiect sau personaj. Dup administrarea probei. intropunitivi i impunitivi.i exprime spontan atitudinea prin câteva cuvinte sau o fraz (în primele 16 imagini).

În contextul acestor 3 tipuri de r spunsuri se deta eaz trei feluri n care predomin ceva: 1. r spunsuri extrapunitive. 2. exist ap rarea eului. 3. Teoria frustr rii consider c este vorba de un obstacol. 2. Exist grade diferite de r spuns. exist predominarea obstacolului i a tot ce ine de el. r spunsuri intropunitive. r spunsuri impunitive. Fiecare item este compus din dou pesoane aflate într-un dialog i o situa ie curent de frustra ie. ± necesit ii. Din combinarea acestor 3 tipuri cu 3 r spunsuri se ajunge la existen a a 9 factori. Problema subiectului este de a se a eza în situa ia celui de al 2-lea personaj (din situa ia de frustra ie) care trebuie s r spund ca i cum ar fi implicat în acea situa ie de frustrare în mod real. dar modul de a r spunde poate fi împ r it în 3 tipuri: 1. Exist perspective principale în reac ia de frustrare care se exprim într-un fel de tipologie ± Rosenzweig a delimitat 3 tipuri de R-uri: a. 3. exist persisten a ± cerin ei. . Una din persoane spune ceva.agresiv în afar . tipil de reac ie dup trebuin ele frustrate. spre ei în i i sau nu acord semnifica ie situa iei transmise: Änimeni nu e vinovat´.

b.

tipil de reac ie dup direc ie,

c.

tipil de reac ie dup caracterul mai mult sau mai pu in adecvat al reac iei.

Testul are o anumit grada ie a situa iilor frustrante i eviden iaz destul de satisf c tor toleran a la frustra ie.

Rosenzweig spunea c fiecare om dispune de o anumit capacitate fie de a evita desc rcarea tensiunii; fie de a încerca s - i impun un grad de idiferen fa de situa iile frustrante iar toleran a la

frustrare are atât componente individuale cât i educa ionale i datorit acestui fapt poate exista o ,,amânare´ ra iona fie a satisfacerii unei trebuin e, fie a r spunsului agresiv de satura ie.

Exist subiec i care au toleran a foarte sc zut .

În interpretarea rezultatului testului se mai calculeaz indicele de conformitate la grup i se noteaz cu GCR; are ca scop m surarea conforma iilor r spunsurilor subiec ilor, raportarea acestora la media r spunsurilor popula iei în astfel de situa ii frustrante.

Ele oglindesc gradul de adaptare social a insului.

Testul se poate aplica la:

oameni normali,

dizarmonici,

cazuri cu tr s turi sau tendin e anti-sociale.

Tehnica constituie un mod de selec ionare a bolnavilor pentru psihoterapie. Totodat , ea d indicii asupra rela iilor interpersonale cu medicul, cu psihiatrul chiar privind riscurile interven iilor exploratorii sau terapeutice.

F. Tehnica Szondi, elaborat de Leopold Szondi în 1939, vizeaz explorarea pulsiu-nilor intime ale

individului. Formal, bazându-se pe no iunea de preferin

estetic , proba este alc tuit din 48 i nosologice

fotografii ale unor bolnavi psihici ± 6 serii a câte 8 fotografii, cu reprezentan i din 8 entit recunoscute clinic.

Bolnavul alege din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult i 2 care-i displac, în ansamblu va alege 12, considerate simpatice i 12 drept antipatice. Se repet de mai multe ori, la 1-2 zile. Pentru alc tuirea unei poze, unii psihologi solicit antipatic´. i algeri precum: ,,mai pu in simpatic´ ori ,,mai pu in

Alegerile sunt considerate ca reprezentând trebuin e aprobate de persoan , iar respingerile ca trebuin e reprobate, refulate, ele manifestându-se în toate domeniile vie ii omului: profesiune, prietenie, dragoste, boal .

Tehnica este bazat pe o metodologie psihologic original , numit de Szondi Äanaliza destinului´, ce exploreaz Äincon tientul familial´ situat între incon tientul personal al lui Freud i incon tientul colectiv al lui Jung.

Tehnica este destinat investiga iei pulsionale, având preten ia de a formula diagnostice psihiatrice.

În acest sens, Moser (1954) compar pe 40 de cazuri diagnosticul clinic cu rezultatele tehnicii i g se te o coresponden de 86%.

Totu i, Arnold i Kohlmann arat c numai epilepticii au putut fi identifica i, pe baza probei, de alte grupe nosologice.

G. Tehnica arborelui (Koch, 1958). Subiectului i se cere s deseneze un copac oarecare, dar i se interzice s deseneze un brad.

Tehnica sesizeaz stadiile de evolu ie ale personalit modific rilor distorsionate.

ii, dar i distorsiunile ap rute datorit

Se apreciaz c bog ia i fine ea ramifica iilor arat permeabilitatea afectiv , sensibilitate,

impresionabilitate, imagina ie, ca i în elegere vie, dar i pragul senzorio-afectiv coborât, cu un mare poten ial reactiv.

Ramurile desenate împletite, cu aspect de re ea, arat introversie, dar i o personalitate psihastenic , în pendulare obsesional .

A

B

Desenul A ± C t lin.

Desenul B ± Luiza.

În familie au existat probleme diverse afective ori tip social. Desenul neavând r d cini ne arat c minorul nu are nici o leg tur stabil . În acela i timp, la vârsta colarit ii mici este prezent gândirea concret , deci nu apar

Minora a desenat tulpina puternic ± fapt ce ne arat c în viitor va avea mult for i aspira ii

înalte, dar nu- i g se te obiective i feti a se separ de restul lumii.

Desenul C ± Mihai.r d cinile. . Copilul poate fi nesocializat: înclina ie spre trecut i proiec ie spre viitor conform a ez rii în pagin a copacului. În acela i timp antepre colaritatea poate fi apreciat ca . Sau. iar altele eviden iind doar aspectele actuale (de exemplu Lüscher). În perspectiv . în primii ani de via . copilul ar putea deveni un om cu voin . putem s interpret m c minorul realizeaz cu dificultate cunoa terea în genere. eviden iind elementele de structur . nici m car nu sunt teste pentru m surarea afectivit ii în ansamblu.bun ´. ci exprim structura personalit ii insului cu multe diferen e chiar în interiorul acestei categorii: unele dau informa ii asupra tr s turilor latente i manifeste. cât i decompens rile prezente. dar exist o nebuloas în prezent. C Despre unele teste proiective în psihodianoza clinic Acestea nu sunt teste strict specifice pentru a m sura strict depresia.. Desenul ne arat probleme în partea prim a copil riei. dar adaptarea prezent este dificil . Este vorba i de lips de for (tulpina este desenat foarte sub ire).

k + d manifest = asteno-depresie (nevroz astenic + depresie). Galben respinse = scindarea grupului munc . Din aceast perspectiv ele pierd ast zi tot mai mult teren în favoarea unor posibilit de evaluare. Pentru exemplificare. s5d0 = depresie cu elemente obsesionale. cât mai ales conceptului de proiec ie* (ce î i p streaz valabilitatea în acest sens) a celui ce interpreteaz . ß Ro u. Maro + Ro u = disconfort anestezic. p r d cina + s/e sublatent + k fata = depresie atipic . i mai obiective . care exprim depresia: ß în prim plan Negru + Galben = decizii inconsecvente. Maro + Verde = disconfort anestezic. k0 = astenie. Datorit subiectivit ii mari în aplicare. ß Negru în prim alegere = psihopatie distimic .O bun interpretare a acestora poate eviden ia elemente depresive de structur sau decompens ri prezente. rezultatele acestor teste trebuie corelate cu anamneza i mai ales cu alte modalit i de examinare. Verde. prezent m cele mai frecvente profile ob inute la Lüscher i Szondi. ß În prim plan Violet + Alb = reprimarea nevoii de rela ie intim . d1 sublatent = depresie atipic . m0 = dificult i de contact.

dificult i de contact. § reprimarea nevoii de rela ie intim . lamentativitate. anxietate. prezen a psihotraumelor. nelini te pentru dorin ele sale. § sensibilitate. voce stins i monoton . percep ie hiperbolizat a st rii de boal . al extremit ilor. sc derea toleran ei la frustrare. § inactivism. cefalee. i voli ional ce acompaniaz st ri depresive legate de sc derea capacit § fatigabilitatea EU-lui. § demobilizare motiva ional ii de munc . idei de suicid. § sentimente de inutilitate. § iritabilitate. aten ie labil . sentimente de incapacitate. plâns facil. . disconfort cenestezic. triste e. fragilitate emo ional . § tremur al vocii. facies hipomimic. SIMONA TRIFU).Analizând examenele psihologice ale unor pacien i. insomnie. adezivitate. irascibilitate. elemente func ionale. decizii inconsecvente. § hipercenzurare. înclina ie spre dependen . blocaj existen ial. § insecuritate emo ional . susceptibilitate crescut . Acest profil se suprapune numai par ial tabloului depresiei a a cum este actualmente acceptat în literatura de specialitate: § fatigabilitate. sc derea libidoului. § hipermnezie i adezivitate la situa iile traumatice. prezent m în continuare tabloul pacientului depresiv cu care se confrunt psihologul i medicul în activitatea din Institutul de Expertiz (date furnizate de Dr. § lipsa tenacit ii. dependen de medicamente.

§ intoleran la zgomote. defensivitate. nevoie reprimat de suport social. grimase. pesimism. introversie. anxietate de fundal. dereglarea raporturilor conjugale.§ fenomene demisive. suprasolicitare performan ial . deprimare. justificare de sine nerealist . perioadei de laten § accentuarea introversiei. dificultate în luarea deciziilor. nevoie crescut de afectivitate i tandre e. autorepliere. § impresionabilitate. § frustra reduc ie performan ial . refugiu în singur tate. § anxietate de autoculp . izolare i singur tate. risc de autoagresiune. frustra ii în încerc rile de realizare a securit § elemente pseudo-auto-distructive. epuizarea for ei nervoase. tr ire anxioas a a tept rii i ambiguit ii. resim irea acut a ii. con tientizarea senza iei de vid interior § apatoabulie. § permeabilitate fa de induc iile iatrogene. . sexualitate pasiv . blocaj legat de tr irea situa iilor de ambiguitate. ticuri. § lipsa ini iativei. probleme de identificare. § insecuritate emo ional . restric iilor. dispozi ie pesimist de fond. § izolare existen ial . § agresivitate mascat . autolimitare. cre terea la stimuloi exteriori. § demisie de la obliga iile sociale. preocup ri tanatofile. fric în fa a noului. rezerve emo ionale. sentimente de incurabilitate. contact psihic superficial. neîncredere în for ele proprii. § nelini te interioar . evaziune în boal . refugiu în trecut. context reactiv. probleme de identificare. privire evitant .

dorin a de a duce lucrurile la bun sfâr it sunt de cele mai multe ori estompate sau. terse´. const într-o serie de mici povestiri (zece în total) pe care subiectul trebuie s le completeze.. Un alt test de completare este cel creat de Louisa Duss. Teste proiective de completare Una dintre diversele modalit i utilizate de psihologii pentru a facilita mecanismul proiec iei const în a prezenta subiectului o situa ie dezvoltat doar par ial. în depresiile grave. QI. nevoie de comprehensiune. Povestiri ce trebuie completate Metoda povestirilor Louisei Duss.§ agravarea nemotivat a simptomelor. Fiecare povestire se refer la o situa ie care corespunde unui stadiu de dezvoltare psihic în conformitate cu teoria psihanalitic în eviden i trebuie s pun eventuala problematic (sau complexele) care ar corespunde fiec rui stadiu de dezvoltare. impas existen ial. chiar . timp pacient depresiv nu sunt folositoare rezultatele probelor de performan de reac ie) întrucât concetrarea aten iei. pierderea gratifica iilor. În aceast accep ie se înscrie i testul Wartegg. acestuia revenindu-i sarcina de a completa cum crede c este mai bine. de intensitate psihotic total nereprezentate. El const în a-i pune pe copiii mai mari de 3-4 ani s completeze o povestire deja început . este necesar ca examinatorul s posede no iuni clare asupra dezvolt rii personalit ii. Men ion m c la un (aten ie. Acest listing ± veritabil inventar al conduitelor. alteori ascuns i nep trunzând în intimitate nici m car cu ajutorul probelor. în planul comportamentului uman: uneori u or observabil. . atitudine problematizant asupra bolii. reac iilor i modific rilor psihopatologice prezente la depresivi ± ne arat complexitatea extraordinar de schimbare. din punct de vedere psihanalitic ca i capacitatea de a în elege situa iile simbolice. f r a se gândi prea mult timp. care are forma unei serii de desene de completare. conceput înc din 1940. De aceea. memorie. Solu ia ar fi o abordare integrativ anamneza psihoclinic a psihologului care va efectua i va utiliza probe preferen ial proiective (de personalitate). dorin a reu it de a fi cooperant. regresie afectiv-comportamental .

iar în celelalte subiec ii sunt pu i în situa ii cu totul banale: o petrecere în familie.: arti ti i lucr tori manuali). mama pe un altul. Pentru aceasta.L. Duss a pornit de la urm toarea ipotez : dac subiectul d uneia dintre povestiri un r spuns simbolic. prea particular . Povestirile sunt extrem de simple. Când a creat povestirile L. Duss a încercat s elimine orice situa ie familiar . dar copilul ce urmeaz s fac ? El/Ea tie s zboare un pic. condu i mai mult de intui ie decât de ra ionare (ex. p s ri. o plimbare cu unul dintre p rin i prin p dure. dar s de in i capacitatea de a suscita interes chiar din partea unui copil mai mare ca vârst . sau manifest vreo rezisten în a r spunde. Tat l zboar pe un brad. în care copilul ar fi putut s se recunoasc . de unul dintre p rin i sau de Un tat i o mam . aceasta înseamn c situa ia Äprotagonistului´ povestirii îl stimuleaz s evoce complexul în cauz . pe creanga unui copac. . a dus la rezultate pozitive în sensul c r spunsurile la povestiri s-au dovedit a fi discriminatorii i în m sur s prun în eviden problemele afective proprii fiec rui subiect la orice vârst . Pe de alt parte. cercet rile întreprinse de Passi Tognazzo i Zanettin Ongaro ± 1975 asupra posibilit ii de a aplica ÄMetoda povestirilor´ i la persoane adulte. utliizând subiec i între 8 i 22 de ani. dar nu intelectuali´. i unde ar fi putut interveni frica de a fi judecat. Cele trei p s ri se trezesc brusc. Iat cele zece povestiri ce sunt prezentate subiectului: 1. ci pentru copii. dorm împreun cu propriul lor copil în cuib. cuibul cade pe p mânt. în a a fel încât s poat fi în elese de un copil de 3 ani. Era vorba de adul i înc tineri Äinteligen i. Dintr-o dat izbucne te un vânt puternic. o înmormântare. Povestea p s rii ± pentru a se observa ata amentul copilului fa amândoi. Autoarea afirm c testul nu a fost creat pentru adul i. în trei povestiri Äprotagoni tii´ sunt animale. cu toate c ea îns ia experimentat povestirile i cu adul i ob inând în anumite cazuri r spunsuri spontane i simbolice asem n toare celor ale copiilor.

Dar acest miel m nânc deja i iarb . sentimentul de vin . Cine s fie? Pentru copiii ce nu în eleg conceptul de moarte. Cine este? 5. Înmormântarea ± pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea. i se spune c oaia nu mai are lapte i c mielul trebuie s înceap s m nânce iarb . tu dute i m nânc ni te iarb proasp t !´. din ce cauz ? 3. c ruia îi este foame. Povestirea anivers rii c s toriei ± pentru a se observa dac subiectul a fost ocat în prezen a p rin ilor s i. urmând s nu se mai întoarc niciodat acas . Un b iat spune încet-încet: ÄCât de fric îmi este!´ De ce anume îi este team copilului? 6. copilul se ridic i se duce în fundul gr dinii. În timpul petrecerii. Mama i cu tata se iubesc mult i au f cut o petrecere frumoas . Sose te r spunsul: o persoan care locuia în casa de acolo. . Un cortegiu funerar trece pe strad i lumea se întreab cine a murit. i atunci îi spune fiului ei: ÄNu am suficient lapte pentru amândoi. Ce va face mielul? Pentru a se vedea doar dac s-a instalat complexul în rc rii. O oaie i mielul ei se afl pe o paji te. Într-o zi cineva îi aduce mamei sale un alt miel mai mic. Este aniversarea c s toriei mamei i a tat lui. Dar oaia nu are destul lapte pentru amândoi.2. se va omite etape venirii celuilalt miel. 4. gelozia fa de unirea p rin ilor. Povestirea fricii ± folosit pentru a se investiga asupra angoasei i auto-pedepsirii. În fiecare sear mama îi d lapte bun i cald mielului i acestuia îi place foarte mult. fapt pentru care aceasta îi d i lui un pic de lapte. dorin a de moarte. Povestirea elefantului ± este utilizat pentru a se investiga complexul castr rii. de auto-pedepsire. relatarea se face astfel: ÄCineva dintr-o familie a luat trenul i a plecat foarte departe. Povestirea mielului ± pentru a se investiga complexul în rc rii i al rivalit ii fraterne.

Visul urât ± imaginat pentru a controla povestirile precedente. i oricine . La cei de vârste mai mari. neterminate. Un copil se treze te diminea agitat i spune: ÄCe vis urât am avut!´. Amândoi s-au distrat foarte bine. eventual complexul anal. Povestirea elefantului construit ± relatarea se face pentru a investiga note caracteriale posesive i obsesive. Plimbarea cu tata sau cu mama ± de regul folosit pentru a pune în eviden complexul lui Oedip. Un copil a reu it s construiasc ceva pe p mânt (un turn). Într-o zi. i c va trebui s ghiceasc continuarea. î i g se te tat l/mama cu o înf i are diferit fa de cea obi nuit . Ce va face? Mama sa îl roag s i-l dea ei. el poate s i-l dea dac vrea. Un b iat/o fat a plecat s fac o plimbare în p dure cu mama (sau cu tat l. Ei vor putea s spun ceea ce le vine în minte.Un copil are un mic elefant care-i place foarte mult i care este atât de gra ios cu trompa sa cea lung . povestirile vor fi prezentate ca o prob de imagina ie. Ce a visat? Modalitatea de aplicare I se explic subiectului c i se vor spune mici povestiri/pove ti. Când se întoarce acas . mama îi spune: ÄNu începe imediat s . Ce are de spus mama? 10. am o veste s . dac este vorba de o fat ). Povestirea anun ului ± în special utilizat pentru a cunoa te dorin ele sau temerile copilului. întorcându-se dintr-o plimbare. pentru c nu este vorba de o prob de inteligen .i dau!´. În ce s-a schimbat elefantul? i constat c elefantul s-a schimbat cu i de ce s-a schimbat elefantul? 7. I-l va da? 8. tare mult. care-i place mult.i faci temele. din ce cauz ? 9. Va putea spune tot ceea ce vrea pentru c este ceea ce crede el c este corect. ci de fantezie. copilul intr în cas ceva. Un copil se întoarce de la coal /sau de la o plimbare.

4. Totu i. R spuns imediat în a teptare. dar sub banalitatea sa se poate ascunde un conflict neexprimat. Evaluarea În majoritatea cazurilor. 2. îi poate crea anxietate din cauza conflictului dintre dorin a de a se debarasa de noul venit i instan a Super-Ego-ului care-i interzice s î i satisfac o astfel de dorin . gre eala ar fi i mai mare. avându-se grij s nu se dea nici o intona ie unor pasaje care-l pot influen a pe copil. Dac este vorba de un subiect care are o puternic ostilitate fa de noul venit sau care este foarte ata at de mama. De exemplu. autoarea arat c se poate presupune existen a unui complex în prezen a unora dintre urm toarele aspecte în comportamentul subiectului: 1. Aceast tensiune între Ego i Super-Ego va genera o angoas intens . Deseori r spunsul copilului este prea scurt. Refuzul de a r spunde la una dintre povestiri. 3. R spunsul optit dat repede. deoarece faptul c el tie c via a micului miel depinde de ata amentul s u. pentru c astfel cre te posibilitatea eviden ierii conflictului. Duss spune c pentru povestirea cu mielul nu este necesar s se spun c mielul ultim ajuns este pe punctul s moar de foame. este nevoie s se pun întreb ri ulterioare. Inconvenientul cauzat de dramatizare este valabil pentru toate povestirile. pentru a formula o judecat mai sigur este bine a se lua în considerare toate r spunsurile.poate avea idei diferite despre acela i lucru. deoarece dac un copil este amabil din fire el se va sim i obligat s spun : ÄÎi las laptele s u i se duce s m nânce iarb ´. De aceea. Aceasta. pentru a se ob ine toate informa iile ce sunt con inute implicit în primul r spuns dat de subiect. În general. Prezervarea complexului în r spunsul la alte povestiri. Se poveste te în mod direct. un singur r spuns este suficient pentru a scoate la iveal existen a unei probleme. . pentru a se aprofunda r spunsul. autoarea L.

3. Povestirea anivers rii c s toriei S-a dus s strâng flori pentru p rin i. Nu îl/o intereseaz conversa ia. A primit o not proast la coal i s-a dus s se a eze pe o buturug din gr din . Povestirea p s rii Mica pas re va zbura pe o ramur din apropierea cuibului. ca i liste cu r spunsurile date de subiec ii nevrotici. Va c uta lapte în alt parte (la o alt oaie). Duss prezint o list de r spunsuri date de subiec ii s i normali. R spunsuri normale: 1. 6. Povestirea mielului Va merge s m nânce iarb . T cere i rezisten la r spuns. 2.5. Va zbura spre mama sa. S-a dus s se joace. L. Subiectul cere s reînceap proba. de la care putem ob ine r spunsuri de tip patologic. Va zbura spre tat l s u pentru c este mai puternic. Va r mâne pe p mânt i va plânge pân ce p rin ii vor veni s -l caute. .

7. îngrijitoarea a v rsat ap pe elefant. 4. sau un oaspete.Este un pic sup rat. Frica de un animal. Frica de a-i muri singurul p rinte. 5. dar va merge s m nânce iarb . i-a schimbat pielea. Este cineva important. Este o persoan în vârst . Nu s-a schimbat. de aceea lumea se intereseaz . bunicul/bunica. 6. Înmormântarea Subiectul va indica o persoan ce a decedat recent în familia sa. ci copilul care a crescut i nu-l mai intereseaz s se joace. Povestirea obiectului construit . Nu elefantul s-a schimbat. Frica de a lua o not proast . Povestirea fricii Frica de a lua o b taie. i a lui nu-l mai intereseaz . În tip ce copilul lipsea. Frica de r zboi. Povestirea elefantului Copilul a v zut o alt juc rie mai frumoas .

8. Povestirea anun ului Mama vrea s -i spun o poveste. R spunsuri patologice .I-l va da mamei. Mama/Tat l a muncit mult i arat obosit /obosit.i fac lec iile sau sfaturi despre via (generale). A visat un animal care-l/o mânca. Se va juca cu el i apoi i-l va da mamei. S-au întors prea târziu de la plimbare i tat l/mama era îngrijorat/îngrijorat . Visul urât Nu tiu pentru c eu nu visez. Plimbarea cu tata sau cu mama Mama/Tat l este mul umit /mul umit. Mama a primit o veste bun . Este vorba de o mas bun sau de o vizit . dac i-l va cere. Mama a preg tit o mas gustoas . 9. Mama vrea s -i dea sfaturi despre cum s . Mama/tat l a primit o veste proast în timpul absen ei lor. Îl va ar ta tuturor. A visat un r zboi. 10.

Copilul se simte izolat. Mama i tat l îl vor ascunde într-o tuf . 2. Probabil c a v zut un alt copil mai vesel ca el i este nemul umit de ceva. dar va muri. (De ce vroia s stea singur?) Pentru c nu vroia s stea în cas . acela era numai pentru tat l s u. (De ce anume?) Se gânde te c nu este distractiv ca p rin ii s vorbeasc amândoi i ca el s r mân singur. dar dac va ploua mai tare va muri. . Prefera s fie singur. va c dea i va muri. (Cum f ceau zgomot tata i mama?) Se distrau împreun . se simte în plus. (De ce se sim ea stânjenit?) Pentru c era aniversarea p rin ilor s i. Pentru c s-a dus s m nânce în gr din . pentru c înainte a fost r u.1. insuportabil. Nu vrea s fac pe ipocritul. tat l i mama f ceau zgomot i copilului nu-i pl cea. gelos pentru c mama sa este atât de iubit de tat l s u. Povestirea p s rii Va r mâne pe p mânt. i mama nu vroia s -i dea tort. neavând destul mâncare. melancolic. Povestirea anivers rii c s toriei Copilul s-a dus în gr din pentru c se sim ea stânjenit. un str În în aceast dragoste. Dac încearc s zboare. S-a dus în gr din pentru c vroia s stea singur. (Unde dormi la tine acas ?) În camera p rin ilor mei. A plecat pentru c nu se sim ea în largul s u la aceast petrecere. Se gânde te c p rin ii se distreaz prea mult i copiii insuficient. S-a ridicat de la p mânt.

De fiecare dat când cel mic se va apropia îl va lovi cu coarnele pentru a-l face s se supere.i g seasc alta. Va merge imediat s m nânce iarb spunând: ÄEste dezgust toare!´. dar nu va reu i. . (Mielul va mânca iarb ?) Da. dar este foarte sup rat pe mam . îl va lovi pe cel mic i va pleca s m nânce iarb . Dac se va sup ra va încerca s -l împing pe cel lalt miel într-o tuf cu spini. Cred c va muri. chiar dac a b ut suficient înainte. Va încerca s arate c este superior i va bea în grab laptele de la mama. dar mai presus de orice se va îndep rta. i nu va ti de ce. Se va sup ra i-l va lovi pe cel mic. ba chiar va încerca s . Nu va l sa nimic celuilalt i apoi va merge s pasc iarb . îi va repro a multe. va pleca departe i nu va mai privi la mama sa. 3. Înmormântarea Este fat . i c petrecerea este pentru p rin ii s i. pentru a nu p rea c -l intereseaz . i inima sa va fi neagr de sup rare. Nu va fi foarte mul umit. Va deveni cu timpul din ce în ce mai plÎn de ura împotriva celuilalt. Se va preface c este s tul. Se va gândi: ÄNu mai are lapte!´. va mânca. Va fi gelos. va fi furios pe mama sa. îl va împinge i va încerca s -l loveasc cu capul. dar se va supune. Povestirea mielului Va merge s caute lapte la o alt doamn . dar se va duce s m nânce iarb . 4. i va fi sup rat pe mama i pe cel mic.Este foarte simplu: este sup rat c nu se ocup suficient de el.

(De ce a venit vr jitoarea?) Pentru a-l ucide. (De ce ar vrea lupul s -l m nânce?) Pentru c este un copil foarte. uneori r u/rea. Îi este fric c mama lui îl va lovi pentru c nu a ascultat-o niciodat . s se piard . Îi este fric de un ho care vrea s -l ucid . Îi este fric c -l va mânca lupul. (De ce a murit?) Pentru c era r u i trebuia s moar . poate un copil. Povestea elefantului I-au retezat trompa. 5. (De ce?) Pentru c nu i-a ascultat p rin ii. E tat l sau mama unui copil. Tat l. . (De ce ar vrea ho ul s -l ucid ?) Pentru c acesta i-a strigat vorbe urâte. Fiul cel mare. Îi este fric s fie singur. pentru c nu-l place pe ho . 6. Îi este fric de erpi. (Ce vrea s -i fac Diavolul?) Vrea s -l pun în cazanul cu foc. (De ce nu i-a ascultat p rin ii?) Pentru c este sup rat pe mama sa. foarte r u. Povestea fricii Pentru c a venit vr jitoarea. sau poate un copil.Era un lup. Îi este fric de diavol. un leu. (De ce vrea vr jitoarea s -l ucid ?) Pentru c fata/b iatul era uneori bun /bun. Tat l s u.

de ceea ce se putea întâmpla. Mama este geloas . (De ce?) Pentru c s-a purtat urât cu mama în p dure. nici m car dac îl va cere. (Ce a f cut?) A lovit-o!. a r mas s lucreze. el i-l va da?) Nu. (Ce l-a împiedicat s stea cu mama?) Copilul. care a luat-o pe mama. e bolnav r u. (De ce?) Pentru c nu a stat cu mama. Tat l i-a schimbat aspectul pentru c este bolnav. I s-a spart un filde . Mamei îi este team de ceea ce au f cut împreun în p dure. Povestea obiectului construit Îl va p stra pentru sine. dar nu-l va ar ta nim nui. (Dac mama i-l va cere. 7. a r cit. Nu i-l va da pentru c este foarte frumos. Plimbarea cu mama sau cu tata Tata i-a schimbat înf i area pentru c s-a transformat într-un soldat i eu cred c este foarte sup rat pe copilul s u. . dar nu este mul umit. îl va p stra pentru el. Tat l nu a vrut s vin cu ei. Îl va p stra în camera sa. ceea ce nu-i va pl cea mamei. sau dezam git i trist. Când î i rote te trompa se vede c s-a spart.S-a îmboln vit pe nea teptate i este pe moarte. (Ce se putea întâmpla?) Îi era team c tat l s u s nu încerce s seduc fata. pentru c este al lui i el l-a f cut. 8. (Ce gânde te copilul?) Se face palid i ceva se sparge în el. i-a rupt trompa i copilul este furios. pentru c lumea este prea proast pentru a-l aprecia.

Îi era mai bine singur. Am insistat în prezentarea acestei probe pe identificarea tipurilor de complet ri de povestire pe care le poate realiza copilul întrucât. Teste de personalitate i de adaptare . Povestea anun ului Mama îi spune c nu trebuie s mearg pe strad . (De ce?) Pentru c nu ascult niciodat . a fra ilor i a surorilor sale. A visat c mama sa murise. Acestora ar trebui s li se aplice proba Koch i eventual DAP ori. un ho de copii. De asemeni sunt speciali ti care vorbesc despre cre terea gradului de audien al povestirilor la sondarea tensiunilor interne ale unor copii provenind din familii conflictogene. la vârsta colar proba Rosenzweig (varianta pentri copii). (De ce era singur?) A a a vrut el. proba este u or de folosit la pre colari. Sunt psihologi care o folosesc în activitatea lor obi nuit iar rezultatele unei atari examin ri ne arat succese în interrela ia psihologului cu pre colarul. Mama îl va anun a de moartea tat lui s u. C diavolul a venit s -l ia. de i con inutul lor arat provenien a str in . Mama vrea s -i spun c nu a fost cuminte i c nu a ascultat-o. poate gre i strada sau c dea într-o groap i muri. (De ce a f cut omul asta?) Pentru c b iatul vroia s treac strada s mearg la el. 10. (De ce?) Pentru c îl va lovi o ma in . Un om r u l-a ucis cu un cu it mare. Visul urât Pentru c au luat trompa elefantului. (Ce s-a întâmplat?) A fost lovit de o ma in .9. A visat c era cineva în camer care vroia s -l ia. sau de o boal grea. (Cum poate ajunge s fie singur?) Se poate pierde. A visat c r m sese singur.

S. Itemii chestionarului au fost centra i pe sentimentele de fric . fapt ce permite alc tuirea unui profil psihologic complex al personalit ii. autoeficien . (I) impulsivitate în luarea i realizarea deciziilor. sensibilitate accentuat .). De i are o vechime considerabil . Are 125 de itemi. Prima dat a fost aplicat în 1917. (D) dominan . pentru b rba i. ipohondrie. neîncredere excesiv . cultur . Se introduc pe parcursul folosirii testului câteva întreb ri de blocaj. mai ales.Unul dintre primele teste considerat c investigheaz personalitatea este testul R. Chestionarul s-a elaborat. însu iri etc. de i complexitatea schimb rilor în societate. . rapidit i în activit ile curente. A fost folosit preferen ial în Fran a. mai ales în situa iile de triere a persoanelor cu tulbur ri somato-psihice sau psiho-somatice de urgen . tr s turi de autosatisfac ie. de asemenea. Chestionarul Cornell Index a fost alc tuit de un grup de psihologi i psihiatri de la Universitatea Cornell. R spunsurile nefavorabile la întreb rile de blocaj induc (indiferent de modul de completare la celelalte întreb ri) necesitatea unui examen psihiatric mai complex. anxietate. Metoda este util .i extraversie. în Europa. Chestionarul are 101 atemi. . Chestionarul de personalitate al lui Thurstone are func ii psihodiagnostice. prezen active care îl impun ca lider. Se refer la 7 tr s turi: (A) activism. modific ri anormale de dispozi ie. (S) sociabilitate. (V) rigurozitate evident i în aspectul corporal general (musculatura scheletului i prestan . tr s turi de intra. R) flexibilitate. rapiditate. complexe prin cei 140 itemi pe care îi formuleaz . atitudini este uria el este în continuare mult utilizat. fiind facil de administrat i interpretat. Proba Bernreuter Personality Inventory are ca obiectiv diagnosticarea de tendin e nevrotice. pentru depistarea persoanelor cu anomalii psihice din rândul trupelor ce mergeau pe front. reac ii psihosomatice etc. tradi ii. A fost intens folosit în timpul primului r zboi mondial. Woodworth (inventarul multifazic de personalitate). încredere în sine i sociabilitate. Tr s turile de mai sus au grade de evaluare. A fost elaborat în timpul celui de-al doilea r zboi mondial. (E) stabilitate emo ional .

Se refer la probleme de adaptare economic mai complex . i din nou restant dup 1982. Scala de atitudini Bogardus a fost efectuat de Emery Bogardus. subiectul este solicitat s priveasc motivele primei secven e a testului ce i se ofer spre rezolvare i s evalueze dac va putea s rezolve sarcina i în cât timp. Scala se refer la analiza atitudinilor fa ierarhic de rasism i solicit aranjarea în ordine i corect a atitudinilor în astfel de probleme. Diferen iaz 5 caracteristici ale atitudinilor. gradul (caracteristicile generaliz rii atitudinii respective). Se prezint subiectului mai multe foi cu sarcini spre rezolvare a diferitelor secven e care solicit unele performan e. coeren a (se refer la corela ia dintre atitudinea exprimat zi). precum: direc ia (exprimat în însu irea de a opta pentru o opinie sau alta). Ele reprezint o evaluare a propriilor performan e poten iale i . fa de bani. Urmeaz a doua etap similar . privind i cunoa terea valoriz rii prin monede a pre urilor. eficacitatea(spontaneitatea atitudinii care se pune în eviden ). Scala de atitudini a lui O. etnii. Se noteaz cota iile subiectului i apoi se cronometreaz rezolvarea i timpul de reac ie. intensitatea (prive te nivelul pân la care atitudinea respectiv este important ). dar i de manifest ri sociale violente. Problema rasismului începe s aib o tendin de democratizare în via a social modern . Subiectul trebuie s opteze din 3 variante posibile. i conduita de fiecare Scala Alain Sarton solicit evaluarea s n t fa de prestigiul social i fa ii. nu numai în opinii. religii i Testul de aspira ii Dembo este un test de atitudini fa de propriile posibilit i i performan e. it de câteva ori în 10 de diferite grupuri. Scala m soar atitudinile fa popoare. atitudinile fa de satisfac iile imediate.Chestionarul lui C. Rogers. îmbun t ani. Scala Guttman L. De fapt. cât i aspira iile solicitate. prin aceast strategie de testare se sondeaz atât performan ele efective. Klineberg. de munc . I se aduce la cuno tin subiectului rezolvarea din punctul de vedere al corectitudinii i al timpului. Într-o prim faz . denumit ³Money Problem Check list´. este foarte mult folosit. apoi a treia.

de sine Men ion m faptul c în literatura psihodiagnostic exist o multitudine de chestionare de interese.9 12 15 12-13 10 8 7 6 4 8-9 8 12-13 10 3 7 7 10-11 7-9 7-8 13. Pentru un profil de personalitate normal dar i în cazul celor cu unele tendin e patologice. proba este eficient . În testul PF16.17-20 22.14-16 16.9 9 11 9-10 9 8-9 7-8 7-8 8 8 7 6 6 Q3 Q4 18. de opinii.11 12 14 12 11 12 10 1011 11 10 10.F. Nota A 10 1520 139 14 8 12 7 6 5 11 10 B C E F G H 13 22-26 19-26 19-26 19. Cattell a prezentat 16 factori de personalitate c rora le-a implicat 2 feluri de domina ii factoriale: factori manife ti (con tien i) i factori voala i (incon tien i). A. Aspectul acestui test implic o optic multifazic în care este implicat inteligen a. atitudini i ajut specialistul în completarea diagnostic a unui caz. Este un test final care arat mai ales atitudinile fa ale subiectului (apud Ursula chiopu. Chestionarul se remarc prin densitate. Exist 3 variante.11 9 14 6 12 9-10 6-8 M N O Q1 Q2 17. În România a fost tradus versiunea francez de c tre C.13-14 15 16 21 14 13 15 12 1314 13 12 13. Are 187 de itemi cu r spunsuri la alegere. de tip emo ional. Zahirnic versiune prelucrat .22-24 11 10 I 1820 1517 19 15-16 14-17 18 18-21 14 18 13-14 13 12 11 L 1520 1314 12 . relativ similare. Etalon 16 P. Red m notarea folosit de autor. B i C.11-12 13 11 9-10 10 8 .ajustarea lor pe parcursul întregului test. Ele eviden iaz .25-26 20 12 20-21 17-19 18 .16-17 12 9 14-15 11 17 16-17 13 1011 16 14-15 11. 2002). în fond.15-20 1626 26 20 15.22-26 20 17 18-21 16 17 15 15-16 14 13-14 12.

cald.2 5-6 6 8-9 6 4-5 0-3 1 2-4 4-5 6-7 0 0-1 0-3 0-5 10. cu sim ul datoriei i al . plin de via . Moderat. perseverent. Sexul ««. dominator. (R. Prenumele «««««. realist. versatilitate. 10 B Inteligen vie.7-8 5 5 6-7 7 6 5 5 7-9 6-7 11 3-4 7-9 5-6 3-4 3-4 4-5 6 3-5 3-4 3-4 5-6 4-5 0-2 0-6 0-4 0-2 0-2 0-3 0-5 0-2 0-2 6-2 0-4 0-3 5 Profil 16 P. lips de toleran slab). tendin spre G 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 G Con tiincios. cooperant. amabil. B Rezervat. amabil. Stabilitatea emo ional sc zut . echilibrat (eu puternic). deta at. Data «««««. Mai pu in inteligent.. iritabilitate.F. entuziast. vesel. Vârsta ««. Cattell) A Numele «««««««««.. oportunist. autoritar. rece (preponderent schizotim).. Umil. la frustrare (eu C 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 C Stabil emo ional. f r sim ul datoriei. B 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 A Deschis.înc p ânat. rezervat. F 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 F Impulsiv. Nep s tor. expansiv. calm. cu independen de spirit. direct. B. acomodabil. hipersensibilitate. sigur pe sine. capaciatate de abstractizare.. docil. sociabil (preponderent ciclotm). E 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 E Afirmativ. critic. taciturn. gândire corect (lentoare în în elegere sau înv are). con-ciliant. prudent. agresiv.

pruden extrem H 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 H Îndr zne . (exteriorizare dificil . O 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 O Anxios. în conflict cu M 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 M Imaginativ. cu gust pentru analiz . fidel colectivului. sentiment de infe-rioritate). formalist. N 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 N Subtil. I 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 I Tandru. naiv. spontan.i p streze sângele rece. Q1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q1 Deschis spre nou. ine la form . încrez tor în sine. imatur emo ional. capabil s . depresiv. . insensibil. perspicace. decis. timorat. senin. Conservator. sensibil. natural. suspicios. Practic. adaptabil L 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 L Neîncrez tor. lucid. Dur i realist. respon-sabilit ii. critic. pozitivist. Dependent de colectiv. îi lipse te spiritul practic. Cere ajutorul i aten ia celorlal i. Direct. cu respect pentru conven ii. Q3 0 1 23 4 5 6 7 8 9 10 Q3 Controlat. sociabil. întreprin-z tor. sentimental. con tiincios. oarecare lips de imagina ie. cu spirit practic. Necontrolat. neindicat pentru munca în echip .neglijen (supraeu slab). Încrez tor. plin de resurse. Timid. boem. Q2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Q2 Independen personal . dependent afectiv. bazându-se pe sine. Calm. cu rezonan bogat . vis tor. cu sentimente de culpabilitate. inovator. îndîrîtnic. clarv z tor. cooperant. pozant moralizator (supraeu puternic).

IE = eficien intelectual . 5. RE = responsabilitate. TO = toleran . Scalele inventarului utilizate ini ial au fost urm toarele: 1. strungar. CM = spirit de comunitate. un studiu privind ³Sistemul temperamental i diagnosticarea lui´ în Revista de psihologie 3. GI = impresie bun . AC = conformism.42 itemi. 22 itemi. AI = realizare prin independen . dimensiunile personalit ii. Inventarul de personalitate California. SA = de sine. 32 itemi. Sy = sociabilitate. 14. op iuni valorice i maturitate interrela ional . FX = flexibilitate. 34 itemi. 38 itemi. 18. 15. Do = dominan . A publicat. 12. de asemenea. 6. impulsiv. 52 itemi. Tensiune energetic ridicat . 17. cu amor propriu. WB = bun stare personal . FE = feminitate.sine. C. 7. Integrare slab . 40 itemi.I. 8. 9. SP = prezen acceptan social . 45 itemi. 56 itemi. Zapan (1897-1976). Autorul a împ r it cele 18 scale în 4 grupe de semnifica ii psihologice: 1. 44 itemi. f r grij pentru conven ii. Destins. psiholog român care a efectuat modele experimentale i chestionare privind aptitudinile i interesele elevilor pentru diferite profesii ( ofer. cu sentimente defrustrare. satisf cut. nep s tor. 11. Nu putem ignora din aceste restrânse prezent ri chestionarul de temperament al lui Gh. calm. 54 itemi. 3. 4. dep it de evenimente. 28 itemi.). 10. SO = socializare. 13. 10 Q4 Tensionat. dactilograf etc. 35 itemi.P. Inventarul conceput ini ial la Berkeley ± California. Slab tensiune energetic . 2. de c tre Gough în 1956 i-a propus folosirea lui în practica diagnostic . Q4 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 prudent în raporturile sociale. SC = autocontrol. 30 itemi. 1974. Cs = capacitate de statut. 16. 2. . 38 itemi. PY = sim psihologic.

elaborat de Fahrenberg Selg Hampel (1978). 26. psihastenie. limbaj. 3. politic ± lege ± ordine (46 de itemi). În versiunile din deceniile de dup 1960 au fost îmbun t ite alte scale privind sindroame psihice clinice. dar i bolnavi de TBC i de epilepsie. dar i pe vizitatori din S. religie (19 itemi). 2. factorialist. tendin e obsesive i constrângere (15 itemi). Testul s-a efectuat pentru a fi aplicat de la 16 la 55 de ani. educa ia (12 itemi). Exist o serie de variante prescurtate. sistemul gastro-intestinal (11 itemi). Scalele au satura ii în diferite structuri. sistemul cardio-respirator (5 itemi). via a sexual (16 itemi). 11. masculinitate i feminitate (55 itemi). tendin e interpretative (31 de itemi). 7. iluzii. 4. toate posed o semnifica ie i în domeniul normal. Acest studiu rezult din cunoa terea unor itemi sistematiza i în 26 de rubrici. simptome neurologice generale (19 itemi). moral (33 de itemi). mai mult din domeniul afectivit de tulbur ri ce se pot structura. profesiunea (18 itemi). idei delirante. 18. Acestea sunt urm toarele: 1. Are 12 scale (în total 212 itemi). organe de secre ie (10 itemi). pentru ambele sexe.U. schizofrenie i hipomanie. sistemul vaso-motor. 14. starea general a s n t ii (9 itemi). 10. sondeaz interrela iile sociale preferate celor anormale. afectivitate ± manie (24 de itemi). 19. sensibilitate (5 itemi). nervii cranieni (11 itemi). 25. de fapt. paranoia. A fost etalonat ini ial pe 700 de persoane din popula ia Statului Minnesota. tendin e ale subiectului de a se ar ta într-o lumin neverosimil (15 itemi). 20. 9.: 250 de cursan i preg ti i pentru Universitate. 4. ii i a tendin elor . 22. grupe sociale de muncitori. depresii. personalitate psihopat . 15. 13. nivel motiva ional. comportament social (72 de itemi). fobii (29 de itemi). sistemul genito-urinar (5 itemi). Studiul comportamentului i a reactivit ii umane a fost scopul pentru care C. isterie. La acestea se adaug 9 scale clinice: aspecte hipocondrice. tendin e sadice i masochiste (7 itemi). halucina ii. familia i via a conjugal (28 de itemi). 8.I.3. 6.A. 17. tulbur ri trofice. 24. 23. stilul personal. 5. care. masculinitate-feminitate. 21.P. obiceiuri (19 itemi). 12. motricitate i coordonare (6 itemi). 16. Chestionarul de personalitate Freiburg este un chestionar multifazic. afectivitate ± depresiune (32 de itemi).

reactivitate. glume proaste i tendin e spre exaltare. nelini te. nevoie intens de schimbare. toleran sc zut la frustr ri. Inhibi ie. instabilitate. întreprinz tor. sensibilitate crescut la stimuli puternici i meteosensibilitate. nesiguran (228 de itemi). mai ales în colectivitate. lips de control. când trebuie s decid ceva (deci amân ). oboseal stagnant . agresivitate. FPI 8. momente numeroase de epuizare. tensiuni. sentimente de gol interior i apatie. ac iuni i st ri afective adesea violente. îngrijor ri. tendin e sadice. vioiciune. proast dispozi ie general . egocentrism. Acte de agresiune fizic . FPI 4. verbal sau imaginar . vorb re i prompt în replici. Sânge rece. Tendin e de a stabili contacte. impulsivitate. timiditate i inhibi ie în rela iile curente. susceptibil decep ionat cu u urin . pesimism i descurajare frecvente. tendin e de iritabilitate urmate de agresivitate i furie. încredere în sine (20 de itemi). tendin e de a se sim i deranjat i pus în încurc turi. capacitate de a. tendin e de a fi decep ionat. agresivitate (20 de itemi). cuno tin e i prieteni cât mai mul i. atitudini de suspiciune i de neîncredere în ceilal i. .FPI 1 pune în eviden : nervozitate. conduite i gândire autoritar . susceptibilitate. anxietate. imaturitate afectiv (26 de itemi).i impune interesele proprii. Emotivitate. Sociabilitate (16 itemi). tensiune (20 de itemi). ca i cum ar trebui s se întâmple ceva periculos. la care se adaug dispozi ii i st ri de agresiune corporal . st ri de iritabilitate. insomnii. FPI 2 pune în eviden agresivitate. FPI 7. nelini te. nemul umire. calm. frustrare (20 de itemi). reac ii negative. activism. ner bdare. concentrare redus aproape permanent . preferin e de a r mâne în a teptare. nelini ti. tendin e de a fi comunicativ. tulbur ri psihosomatice (34 de itemi). care poate evolua capacitatea de a rela iona sau pân la exprimarea unui comportament anormal. emo ii ce se manifest fizic i aspecte vegetative. iritabilitate. agresivitate social . Tendin e de dominare. FPI 5. Depresie. vulgaritate. verbal sau imaginar . nemul umire. FPI 3. Nepl ceri i trac înainte de unele situa ii. conformism. FPI 6. dar i tulbur ri i st ri generale proaste.

1957) se solicit profesorilor i elevilor. Fire deschis . în genere. A implicat un demers original de construc ie i validare prin . FPI 9. Masculinitate (26 de itemi). Se afirm nu numai dispozi ia labil i proast . nesiguran în luarea de decizii. Tendin e de autocritic . cu sentimente de vinov ie. elaborat de Gh. Este o scal care are 34 de itemi. incapacitate de a duce la bun sfâr it cele propuse. uneori apatic. apoi . tensiune permanent . Aceast Scal FPI a fost tradus c tre H. iritabilitate i vulnerabilitate la frustr ri. i folosit în România. Zapan . E vorba de persoane întreprinz toare care dau tonul.În genere. dar i sentimente de a fi fost gre it FPI M. teze pe baza cunoa terii . tendin e spre medita ii i reverii inutile. plin de griji. con tiin de sine. Este tot o scal suplimentar cu 24 de itemi. Extroversie-introversie. cu dispozi ie echilibrat . întreprinz tor. tendin e spre activitate. Zapan (1933. FPI N.rating-method´. recunoa tere deplin i u oar a unor defecte sau sl biciuni generale umane. cu lips de st pânire.. dominant agresiv . este optimist. Pitariu. începând cu 1984.Foaie de observa ie voca ional ´ (metoda FOV. uneori. Se refer la sociabilitate. numit întâi de Gh. de multe ori cu dificult în eles i chiar nedrept it. cu pu ine nepl ceri organice i. Subiectul are comportamente active. 1957) i prezentat la Congresul Interna ional de Psihotehnic de la Viena (1937). pl cere de divertisment i varia ie.. gata de ac iune. nu au trac. triste e mult i lips de vlag . Prin aceast metodologie. ca dup efectuarea unei probe sau lucr ri. de Printre testele obiective de personalitate semnal m la noi în ar : Metoda aprecierii obiective a personalit ii. dar au i tendin e de a domina. conduite degajate.. i de contact. la Universitatea din Cluj. nevoie de contacte. FPI E. autocritic (14 itemi). 1938). 1937-1938. Labilitate emo ional . uneori înso ite de atitudini dezinvolte. cunoscut în literatura de specialitate anglo-saxon i folosit în tehnicile de scanare. for de ac iune redus . iritare i team când este privit.Metod de apreciere obiectiv ´ (MAO.

Bales (apud Ursula chiopu. se vor pune în eviden caracteristicile perfec ion rii obiectiviz rii evalu rilor. dar i cu tehnica interaprecierii de grup. ß clinica de chirurgie. ß suferin ele bolnavilor neoplazici. epileptic. rezultate în principalele entit i din: ß clinica de boli interne. dup situa ie ± printre cei mai buni sau printre cei mai slabi. apoi s enumere pe ultimii 20% care au realizat într-o manier necorespunz toare activitatea dat .i cunoa te obiectiv semenii i pe sine. s -i semnaleze pe primii 20% din colectiv. . elaborat de R. ß patologia dependen ilor de drog (alcoolism i consumatori de droguri ilegale). în astfel de cazuri.Introduceri´ s exemplific m atitudini. Metoda de apreciere obiectiv prezint un mare interes tiin ific. F. În loc de încheiere Dorim s subliniem faptul c acest suport de curs va fi completat de un material care va constitui partea a II-a în care vom prezenta rezultatele ilustrative ob inute de subiec i din clinic la unele probe psihodiagnostice etalonate pe popula ie româneasc . Inten ion m ca în materialul ce va fi o continuare a acestei . Testul MAO a fost elaborat înaintea testului sociometric al lui Moreno din 1970 (coreleaz par ial cu acesta). ß clinica de boli psihice (bolnavul schizofrenic. La sfâr it. Cei medii nu intr în evaluarea nominalizat .). mai ales. Aprecierea de sine are o importan educativ deosebit . scoruri. maniacal etc. ß clinica de boli infec iose (inclusiv hepatite i SIDA). care cre te valoarea originalit ii testului. Ace tia ar trebui s fie cei care dup p rerea lor au realizat cel mai bine activitatea respectiv într-o ordine clar . 2002)..competen elor colegilor. Deoarece i profesorii sunt implica i în aceast evaluare. în privin a manifest rii copilului de a. fiecare elev se va aprecia i pe sine sau nu. elevul nu va fi în listele de evaluare.

(1996).. (1994). Albu. Human figure drawings. .. 5. . Belter. W. Personality assessment and managed care. Acklin. gândim la un adaos privind interrela iile sugerate de studiul aptitudinilor în func ie de solicit rile din anumite profesii. Ed. 114-120. Monica. 3. American Psychiatric Association. Washington. Cluj-Napoca. Journal of Personality Assessment.Proiectarea testelor de cuno tin e i examenul asistat de calculator´. 194-201. Cu aceasta sper m s venim în zona de sprijin i de comunicare din domeniul psihodiagnozei clinice i generic s . Casa C r ii de tiin .. Monica (2000). H. 66. ClujNapoca. BIBLIOGRAFIE 1. A.protej m´ psihologul de virtuale capcane i posibile erori umane. Coloseum. Desigur. Aikman.).ß patologia b trâne ii (boala Alzheimer). 48. & Finich. Albu. M. (1993). W. R. G. . Diagnostic and statistical manual of metnal discorders (4 th ed. aceste note de curs nu pot epuiza vastitatea dac nu infinitatea i complexitatea problematicii pe care psihodiagnosticianul încearc s o cunoasc i s o ierarhizeze. 2. Journal of Clinical Psychology.. J.metode i instrumente de evaluare în patologie´. De aceea. Author.. Totodat apreciem c ar fi de utilitate sugestiile i exemplific rile r spunsurilor la unele forme de terapie mai frecvent utilizate în clinicile din ara noastr i în special din Bucure ti. Pitaner. Acestora inten ion m s le complet m prezentarea cu sugestii pentru reu ita unei examin ri psihodiagnostice. K. Validity în assessing intellectual level and academic achievement. (1992). DC. 4.

439460). The TAT and cât în clinical use (2nd ed. H. R. 9. Metraux. Schretlen.Burns A.. J. A. 10. New York: Bruner/ Mazel. Jacoby. (1995). R. Rorschach depression indices with children and adolescents: Concurrent validity findings. R. L. L. Psychological Assessment. W. în J. & Walker. San Anatonio: Psychological Corporation.Burke. D. 39. P. Child Rorschach responses: Developmental trends from two to ten years (rev. Personnel Psychology. PA: Accelerated Development. New York: Grune & Stratton. (1985). S. R. (1974). Ames. W. Gordon.Bellak... & French. C.. P. N. (1991). 14. A review and critique of the correlation model. Dallas:Southwest Family Institute.. J. Beavers. 11. Rodell. Bristol.Benedict. Journal of Personality Assessment. (1992). 37. 8. N. Concurrent validity of there WAIS-R short forms în psychiatric inpatients.Bayley. Ethnic and cross-cultural differences on the MMPI-2.6. . (1971). Bayley Scales of Infant Development (2nd Edition) Manual. L. 13.. MMPI-2: Interpretation manual for counselors and clinicians (4th ed. 322-328. (1991). 15. & Bobholz. J. R.. Journal of the American Geriatrics Society. M. Archer.). Validity generalization. 465476. P.).. J. Duckworth & W. 93-115. 4. Anderson. R. & Levy.). B. Anderson (Eds. ed.. R. pp. P.Brown. Ball. R. 12. (1984). A. D. R. (1993). Progression of cognitive impairment în Alzheimer¶s disease.. & Peterson. 7.. Antecedents and consequences of salesperson job satisfaction: Meta-analysis and assessment of causal effects. Manual of Beavers Timberlawn Family Evaluation Scale and Family Style Evaluation. 57. H. J.. (1993).

Cattell. R. D.. Abilities: Their structure. (1957a). nr.. (1990). California. H. Jr. & Patterson. 64.. 20. tomul 39. 47. 18. 21. K. (1986).. Journal of Personality Assessment. R. 283-290. L. S. Boston: houghton Mifflin. (1993). growth. 1. R. 451-457. M. J. Journal of Abnormal andSchool Psychology. 22. Factors underlying Wechsler-Bellevue performance of there neuropsychiatric groups. 153-160. R. .Metode pentru 26. Rudic .Cohen. ed.16. and action.Costa P. J. B. 25.. IL: Institute for Personality and Ability Testing. A. (1975b).. Conduct problem behaviors în a stratified sample of children and adolescents. 17.Cohen. (1952b). 21. A IV-a.Com nici. (1998). Rev. cunoa terea personalit ii´. J.Cohen.Cohen.. Journal of Consulting Psychology. 16. A factor-analytically based rationale for the Wechsler-Bellevue.Cattell. E. 24. (1993).. no 2. G. New standardization data on the ryberg child Bihavoir Inventary in: Psihological Assessment´. R. PF. R. (1995). t. 391-397.Cattell. Journal of Consulting Psychology. The personality structure and Dr. P. J. B. 23. (1971). B. . T.Cattel.Cohen. de psihologie. 359-364. T.. A factor-analytically based rationale for the Wechsler Adult Inteligence Scale. & Cattell. Journal of Social Behavior and Personality. & Swerdlin. 19. E. Domains and facets: Hierarchical personality assessment using the Revised NEO Personality Inventory. The factorial structure of the WAIS between early adulthood and old age. ... McCrae R. 16. Eysenck. Teodorescu. SUA. Journal of Consulting Psychology. (1952a). 272-277. Neculaie. J. 1. A..Psohilogical testing and Assessment´ Mayfield Pblishing Company. Cr ciunescu. pp.Burns. Fifth Edition Champaign. A. 21. 21-50. R..

J. 6.Exner. Basic foundations (2nd ed. H. P. & Eysenck.Costa. 29. vol. CPI manual (3rd ed. E. Stages of change profiles în outpatient alcoholism treatment. 35. 3 (1995). Measures for clinical practice (2nd ed. 2 (1993). vol. J. G.). (1967). 28. (1994). K. The Rorschach: A comprehensive system.. H. S. S. (1997). Ed.27.Cucu-Ciuhan. D. K. Stability and change în personality assessment: The Revised NEO Personality Inventory în the year 2000. Vols.. Brace & Jovanovich. 32. .Halpern.. Sylir. 86-94. R..Eysenck. 304-312. J. (1963). 2. C. Geanina (2000). 34. New York. & Hughes.. 52. Vol. D. New York: Harcourt. (1999). 33. T.Guilford. (1975). Manual of the Eysenck Personality Questionnaire. Cros-cultural normative assessment: Tranlation and adaptation issues influencing the normative interpretation of assessment instruments. 30. Journal of Personality Assessment. 1. G. 37. B.. (1986). Journal of Substance Abuse. The nature of human intelligence. J. 1091-1102.). (1994).Gough. New York: Wiley. O. (1997). CA: Consulting Psychologists Press. 36. F. P. 1±2). San Diego: Ed ITS.Harris. 217-235. Bucure ti. 31. & Bradley. New York: McGraw-Hill. & McCrae.. .Geisinger.Fischer. (1990). & Corcoran. Children¶s drawings as measures of intellectual maturity.DiClemente. Palo Alto. C. Free Press. Psychological Assessment. P. 68.Psihologia colarului mic´. American Psychologist. Sex differences în intelligence: Implication for education. R. F.

The MMPI manual. (Eds. . Polinu. a II-a. (1951). 89. & McKinley. Interrater reability of the Structured Clinical Interview for the Positive and Negative Syndrome Scale for schizophrenia. C. (2000). 43.Lindstrom. 45. Loader. 44.Ionescu. Family Studies Group.Heppner. Journal of Personality and Social Psychology. ed.. C. S. I. E.. R. CA: Consulting Psychologists Press...Kinston. Clinical assessment of family health. R. New York: Psychological Corporation. W. Wieselgren. .38.Cunoa terea psihologic a persoanei´.. Consensual validation of personality traits: Evidence from self-reports and ratings. A practical guide to CPI interpretation (3rd ed. L.Horghidan. A. J. The Carrer Transitions Inventory: Measuring internal resources în adulthood. 39. (1990). London: Hospital for Sick Children. S. (1983). Valentina (1998). 6. Journal of Career Assessment. W. J. R.). (1998).Didactica modern ´. L. Ed. 135-145. 293-303. EDP. & von Knorring.. 48.). 41. 192-195.Irvine. (1985). Assessing adolescent and adult intelligence. Human assessment and cultural factors. 43. 42.. Acta Psychiatrica Scandinavica.Kaufman. MA: Allyn & Bacon. 46. 40. H. & Miller.Hathaway. (1996). M. Cluj-Napoca. Ia i. Bucure ti. Plenum.Metode de psihodiagnostic´. W. P. .. Miron (2001). L. 47.. (1994). Dacia.McCrae. M. New York. (1982).H vâreanu. . S.McAllister. Palo Alto. Nedham Heights. & Berrym J.

Ed. Del Pilar.România de Mâine´.Minulescu. Journal of Clinical Psychology. Zlate). 54.Messick. 203-212. Ia i... 58. 50.. San Antonio: Psychological Corporation.McCrae.. . .teorie i practic în psihodiagnoz ´.49. 41. Bucure ti. 53. (1998). American Psychologist.Minulescu..Millon. Funda iei . Poleinu. & Parker.Psihometria i direc iile ei de dezoltare la început de mileniu´. Bucure ti.Titus Maiorescu´.Testarea psihologic a copilului mic´. 52.Modrea. J. Jr. 29. Rolland. Aliter. Mihaela (1994). 56. Millon Index of Personality Styles manual. G. Costa.. T. (1985). Calidity of psychological assessment.Bazele psihodiagnosticului´. S. P. Bucure ti.E.. G.Mitrofan. S.. S. M. N. R... H. 171-188. Ed.Montgomery. în Psihologia la r spântia mileniilor (coord. (1997). (2001).Ed. Mihaela (2003). Ed.P. N. Mihaela (2001). T. . Universit ii . R. Bucure ti. 57. 55. Margareta (1998). 50.Psihologia. . . (1994).. D. W. Foc ani. . Iolanda (2001). Journal of Cross-Cultural Psychology..Minulescu.Mitrofan. Garvel Publishing House. (1995). T.Psihologia în exemple i modele explicative´. Bucure ti..R. Mexican American¶s performance on the MMPI as a function of level of acculturation. P. 51.. Cross-cultural assessment of the five-factor model: The Revised NEO Personality Inventory. 59.Mitrofan. .Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologic ´. psihoterapia i consilierea copilului: aboedare experien ial ´. 741-749. . & Orzco. Mihaela Press.

F. 64. (1976). hits and misses. D.. . Bucure ti.Psihiatrie´. 52. Ed. New York: Springer-Verlag. . & Wolfson. CA: Consulting Psychologists Press.Predescu. C. 78. The status of Exner¶s Comprehensive System în contemporary research. (1993). M... al. Ceci. Toglia. Gifford. Cluj-Napoca.. (coord. Adrian (1998). V. Bucure ti.Radu. D. Psychometric evaluation of the Reasons for Living Inventory.. 68.Piotrowski.. 82. M. 61. The Rorschach în Contemporary forensic psychology.). . The Halstead Reitan Neuropsychological Test Battery: Theory and clinical interpretation (2nd ed.Metodologie psihologic i audiza datelor´. I.Psihologie medical i asisten social ´.29 de teste pentru a te cunoa te´.Introducere în psihologie aplicat ´.Raskin. 1341-1342.Naglieri. I. J. & Yuille. tiin i Tehnic ´.60. Ars Docendi. Psycological Reports.). Problems of evaluating interviews of children în sexual abuse cases. Ia i. red.). 65. Medical . New perspectives on the child witness. 71.).. P. 5.. (sub. Myers. T. 75-76. American Psychologist. (1993).. Ruxandra (2000). Sincron. Perceptual and Motor Skills. A. (1996b).R canu. 62.R canu. . Palo Alto. (1987).Reitan.... (1993). 63. 69. et. Jones. 458. J. Tucson: Neuropsyhology Press. A. 70. Psychological Assessment.Soc. IQ: Knowns and unknowns. 154-158. . 66. J. R.Osman. . Bucure ti. B. Ed. C.Piotrowski. Ross (Eds. & D. J. Ruxandra (1996). (1996a). The Myers-Briggs Type Indicator: Manual. C. în S. (1962). C.Neculaie. 67. Ed. Poliun. .

C.. emotional and physical functioning în war veterans. 55. 75. (1987). 475-493. H. Sloan & J. P. St. Measuring intelligence with the Goodenongh ± Harris Drawing Test.Testul psihologic: evolu ie.Sloan.. W.. validity.Scheier M. 76. S. C.Stan. 60-63. L. 89. The Clinical Psychologist. 80. 169-210.72..Russel. (1990).Metode de Psihodiagnostic´. 73. (1998).Spielberger. (1978). Clinician¶s attitudes towards computer-based testing.Sternberg. R. H. . CA: Consulting. 483-505. Managerial intelligence. 30. February 20. & Carver. construc ie. 74. Antecedent influences on behavior disorders. R. în P. UCLA Loneliness Scale (Version 3). Dispositional optimism and physical well-being: The influence of generalized outcome expectancies on heath. Symposium presented at the Society for Personality Assessment 1998 Midwinter Meeting. Journal of Personality Assessment. D. .Smith. 43. MO: Rana House. Palo Alto.Ro ca. & Piotrowski. Reability. Psychological Bulletin. J. 82. Mariana (1972). Journal of Management. EDP. 343-375. (1997).. aplicare´. 78... The Rosenzweig Picture Frustration (P-F) Study: Basic Manual. 20-40. & Iwatam B. 81.Scott. D.Spielberger... (1983). D. 79. Quillen (Chairs). Ia i. C. and factor structure. Bucure ti. A.Rosenzweig. . et al.. Polirom. Louis. G. Assessment of cognitive. (1981). Form Y). Manual for the State ± Trait Anxiety Inventory (STAI. (1997). 66. C. Aurel (2002). 77. et al. 23. MMPI-2 prediction of physical symptoms în Gulf War veterans. Psychologists Press. (1996). Journal of Personality. Journal of Applied Behavior Analysis.

K-N. Jr. Il. M. 90. Aviation. D. Bucure ti. chiopu.Humanitas´.Watkins. Ursula (2002). 74.Psihologia mecanismelor cognitive´. 368-372. J. & Avalio. 93.Zhang. (1989). 89.Introducere în psihodiagnostic´. Ed. Babel. M. al. WISC-R. Guidelines for administration and scoring / comments on using the Torrance Tests of Creative Thinking. L. Space. Bucure ti. L-S. Ed. Homogenity of test validity. 371-374. et. Journal of Applied Psychology... a III-a. 91. Validity and usefulness of WAIS-R.. Environmental Medicine. Policon. 67. 88. 85. . 422-424. Bensville. . Trei. Journal of Personality Assessment. (1997).Zlate. Jr. Ia i. P.Cunoa terea personalit ii semenilor´.83. Funda iei .Viglione. D. 36-43. Dic ionar de Psihologie. 86..Zlate. 17. E. (1986). E. B. A. . . 590-599.. Ed. .Zapan.. Gh. A. 68. & Sciara. J. 87. (2002). Ursula (1997).Torrance. C. ed. 68. Exner. (1992). Wang. Is the Rorschach welcome în the courtroom? Journal Personality Assessment. (1997). Militar .Waldman. B. J.. Ed. (1999). 84. E. and WPPSI short forms.Weiner... Yu. Professional Psychology: Research and Practice. 92. Scholastic Testing Service.. (1987a). M. Problems în Rorschach research and what to do about them. The psychophysiological assessment method for pilot¶s professional reliability. chiopu. (1996). I. Bucure ti.Eul i personalitatea´..

Ra ionament aritmetic.Informa ie. Cod (reprezentand grupa B). calculat pe baza rezultatelor e antionului folosit pentru etalonare se utilizeaz conform tabelului de mai jos: Coeficien ii de deteriorare medie (normal ) la diferite varste (în %) Probe care . 2. cifre. global.nu in cu vârsta . Procedeul de calcul este urm torul: 1. Astfel pe foaia de notare este prev zut de asemenea un spa iu disponibil calcul rii coeficientului de deteriorare. Memorie. 3. 4. . in / Vârsta . rezultatul reperezentand procentul de deteriorare patologic . Din valoarea deterior rii psihometrice se scade coeficientul de deteriorare în func ie de vârst . .I. . psihologul este în situa ia s calculeze nu doar Q. Cuburi. in cu vârsta Completare imagini i Asamblare (reprezentand grupa A).. Se totalizeaz notele standard ale subtestelor care. Dup formula se calculeaz coeficientul de deteriorarea psihometric . .Calcularea coeficientului (indicelui) de deteriorare intelectual (QD) {n clinic .. Vocabular. Se totalizeaz notele standard ale subtestelor care .. ci i o serie de coeficien i absolut necesari în stabilirea diagnosticului psihologic i medical. Corec ia sau deteriorarea psihic în func ie de vârst .

eficien intelectual prezent de 98%.. la aceast vârst este de 8.5 2 3 3 7 9 11 11 Valori rotunjite 0 l 3 3 8 8 11 13 De exemplu: dac o persoan ob ine la testele care . Wechsler este urm toarea: Pân la 10% corespunde unei deterior ri nesemnificative . Alt exemplu: dac persoana este în varst de 42 ani. i respectiv..nu in cu vârsta un total (în not standard) de 47 vom ob ine valoarea un total de 42.nu in cu vârsta 29 59 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55- 20-24 25- Valori calculate 0..probe care . iar .corec ia rezult c ea are un procent de deteriorare (sau pierdere) de 2%. un procent de Semnifica ia valorii procentului de deteriorare patologic dat de D. in cu vârsta i la testele care . aplicând formula deterior rii psihometrice egal cu 10%..

cele 5 rubrici corespunz toare acestor nivele care dau posibilitatea repartiz rii în final a Scatterului. În prezent importan a acestui tip de date auxiliare ce pot fi deduse dintr-o prob de inteligen depind într-o mare m sur de experien a clinic i perspicacitatea personal a examinatorului.. majoritatea probelor de inteligen . Oricum examinarea i prognoza lor depinde la fel de mult de meritele . pe baza rezultatelor ob inute cu Scala Wechsler-Bellevue clasific notele standard o scar de 20 de puncte în urm toarele clase (sau nivele): care se extind pe 0 3 foarte slab 4 7 slab 8 11 mediu 12 15 bine 16 19 foarte bine. aptitudinile sale i incapacit ile sale particulare. administrate individual reflect un anumit numar de date privind modul de reac ie al subiectului. Foaia de notare include de asemenea. În vederea realiz rii profilului (mai exact a Scatterului) performan elor intelectuale ale unei persoane. F r îndoial aceast observa ie va r mane întotdeauna mai mult sau mai pu in exact . i destul de des anumi i indicatori ai tr s turilor de personalitate. sau o .între 10-20% corespunde unei deterior ri probabile (medie) peste 21% corespunde unei deterior ri certe.I.vârst mintal ..Wechsler-Bellevue caracteristici diagnostice i clinice Cu toate c un examen de testare a inteligen ei are ca scop esen ial s dea o m sur valabil a capacit Inteligen i sigur ii intelectuale globale a unui subiect se poate gândi în mod rezonabil c orice Scal de bine cunoscut va furniza ceva mai mult decât un simplu Q. De fapt. Bateria .

intrinseci i de posibilit

ile de diagnosticare ale testelor înse i. Comentariile urm toare trebuie s ne i

conduc la discutarea acelor caracteristici ale Scalei Wechsler-Bellevue a c ror analiz preliminar experien

ulterioar le-au relevat valoarea clinic sau diagnostic . Caracteristica cea mai evident util

a Scalelor Wechsler-Bellevue este împ r irea lor în dou p r i: una Verbal , cealalt de Performan . Valoarea sa a priori const în aceea c ea permite compararea facilit ii unui subiect de a folosi

cuvinte i simboluri cu aptitudinea de a se servi de obiecte i a percepe scheme (patternuri) vizuale. În practic , aceast separare este justificat prin diferen ele între capacit ile asumate i aptitudinile profesionale diverse. În general, func ionarii de birou i profesorii reu esc mai bine la testele verbale, în timp ce lucr torii manuali i muncitorii reu esc mai bine la testele de performan . Aceste coresponden e sunt suficient de ridicate pentru a avea o valoare de orientare profesional , mai ales când este vorba de adolescen i din licee sau din facult i. În afara raportului lor posibil cu aptitudinile profesionale, divergen ele între notele testelor Verbale i cele ale testelor de Performan , mai ales când aceste diferen e sunt importante intereseaz în special pe clinician. Aceasta deoarece

asemenea dezacorduri sunt în mod frecvent asociate cu anumite tipuri de patologie mintal . De fiecare dat când o tulburare mintal produce o schimbare în capacitatea de func ionalitate a individului, în general ,,pierderea care rezult nu este uniform , ci afecteaz mai mult unele aptitudini decat altele.

Acest fapt este frecvent utilizat în mod sumar în psihiatrie i neurologie, unde tulbur rile sau deficien ele specifice sunt considerate ca simptome patognomonice ale diverselor tipuri (clase) de boli. Tulbur rile de gen ,,fuga de idei din psihoza maniaco-depresiv i tulbur rile de memorie din

alcoolismul cronic (psihoza Korsakoff) sunt exemple bine cunoscute. În limitele semnifica iei diagnostice a diferen elor mari dintreaptitudinile verbale i aptitudinile de performan în

ansamblul lor, constatarea general este în majoritatea tulbur rilor mintale, c alterarea func iei este mai mare în domeniul Performan ei decât în domeniul Verbal. Aceast observa ie este valabil pentru toate tipurile de psihoze, maladiile organice ale creierului i într-un anumit grad mai mic dar tot sensibil, în majoritatea psihonevrozelor. Numai dou grupe contrazic aceast constatare general ; cea a personalit ii psihopatice a adolescentului i cea a debilit ii mintale profunde. Cele dou grupe

reu esc mai bine la testele de Performan

decât la testele Verbale. Este interesant de notat c cele

dou grupe: psihopa i adolescen i i debili mintal se deosebesc de celelalte st ri psihopatice prin aceea

c deficien a lor de func ionalitate este datorat mai curând unei ,,lipse unei dezorganiz ri a capacit

decât unei perturb ri sau a

ii de func ionabilitate (apud Wechsler, D., 1954).

În momentul evalu rii diferen elor între notele testelor verbale i testelor de perfor-man în eles s se in seam de variabilitate, chiar pentru indivizi normali.

trebuie bine

Printre indivizii care au un Q.I. destul de apropiat de medie, o varia ie de 8-10 puncte între nota Verbal i nota de Performan , într-un sens sau în cel lalt este în limita normal . La fel ca i totalul, i de nivelul intelectual al individului.

direc ia diferen ei variaz , de asemenea, în func ie de vârst Subiec ii cu o inteligen inteligen

superioar reu esc în genere mai bine la testele verbale i subiec ii cu o (ibidem).

inferioar realizeaz note mai bune la subtestele de performan

O a doua caracteristic a Scalei Wechsler-Bellevue, util din punct de vedere clinic este posibilitatea de a compara între ele i la orice nivel de func ionalitate, diferitele aptitudini mintale testate de aceast Scal . Acest lucru a fost realizat prin faptul c , pe de o parte acela i tip de material este utilizat în întreaga Scal i pe de alt parte, c subtestele izolate ale Scalei au o importan egal în

contribu ia lor la nota global . Compararea notelor subiectului la testele izolate a devenit astfel posibil , la fel ca i cercetarea patternurilor de teste semnificative. Pentru analiza oric rui pattern este necesar s cunoa tem care este nota subtestului pentru oricare not total dat i varia iile acestei

note care se modific odat cu vârsta. Dat fiind faptul c subtestele au fost egalizate între ele, în ceea ce prive te importan a lor, nota medie presupus la un subtest dat în raport cu oricare not total dat poate fi ob inut cu o bun aproxima ie, împ r ind nota total la 10. Astfel c , dac un subiect ob ine not total de 95, media presupus pentru oricare subtest dat este de 9,5. Totu i notele verbale i cele de performan nu contribuie într-o manier identic prin semne egale la nota total ; o

aproximare mai bun , într-un anumit fel se ob ine prin împ r irea sumei totale la punctele testelor verbale i respectiv a testelor de performan prin 5. Astfel pentru un subiect care a ob inut o not

total (este vorba, bineîn eles, de note ponderate) de 95 constituite din note pentru testele verbale i note pentru performan , respectiv, de 50 i 45, mediile presupuse vor fi: pentru testele verbale 10 puncte i pentru testele de performan 9 puncte.

Problema care se pune este cea a definirii notei care variaz într-o manier semnificativ . Aceasta trebuie fie în mod necesar stabilit dup cele dou valid ri: clinic i statistic i nu numai pentru

oricare not dat , ci de asemenea pentru orice combina ie posibil a notelor. Chiar dac datele pentru o analiz atât de complet , ar fi disponibile nu toate etaloanele necesare au fost stabilite. Se poate ajunge la aproxim ri suficiente prin urm toarea metod empiric . Pentru oricare not total a Scalei complete, cuprins între 80-110 aceasta reprezentând o devia ie aproximativ de 1 de la media 95. Persoane între 20 i 35 de ani, având diferen e mai mare de 2 puncte decât nota medie a subtestului va deveni semnificativ .

Exemplu: un subiect care a ob inut o not total de 95 cu reparti ia urm toare:

Comprehensiune ............

11

Clasare imagini ..................................

9

Aritmetic

..............

9

Completare imagini ............................ 6

Informa ii .......................

10

Cuburi

........................................... 11

Memorie imediat a cifrelor

..

7

Asamblare obiecte .........................

10

Similitudini.....................

.

13

Cod ............................................... .

9

T=

50

T = 45

Subiectul nostru manifesta varia ii sau diferen e semnificative la testele: Similitudini, Completare imagini, Memoria imediat a cifrelor.

Pentru subiec ii care au ob inut note totale peste limitele de 80-110, la fiecare test izolat devia ia fa de medie care s defineasc o diferen semnificativ poate fi ob inut în mare, împ r ind nota medie ob ine o not total de 56, în consecin media

a subtestului la 4. De exemplu, subiectul ,,Andrei

Urmeaz c fiecare din notele sale la un subtest izolat care indic o devia ie mai mare de 1.integrarea semnelor . în distribu ia notelor la teste izolate. sau dimpotriv . . În anumite cazuri.3) vor fi de asemenea semnificative. disfunc ie mintal sau asociat acestei Scale. Un semn sau simptom este o not slab de test care s-a relevat a fi caracteristic unui tip particular de tulburare mintal . i adesea necesar s se trateze separat fiecare parte a probei.6 puncte. Subiectul .num rarea sau .2. Dar este foarte important întotdeauna s not m num rul de cazuri cu note relativ sc zute. Metoda cea mai adaptabil pentru utilizarea clinic este cea care consist în . sau mai mult (corect 3. din care 1/4 reprezint 1. dar este o varia ie relativ mic între subtestele care constituie cele dou p r i. Grupele clinice care ob in în general o not mai ridicat la testele Verbale: maladii organice ale creierului. atunci când dezacordul între Performan i Verbal este foarte mare este de dorit. dac o not sc zut la un test de Performan este o not în special mic orat la testul de Cuburi au fost g site ca fiind fiecare caracteristic tulbur rii organice a creierului. foarte ridicate. deoarece celelalte st ri prezint de asemenea aceste .. Bineîn eles c se poate afirma cu certitudine c acesta va fi în mod necesar o persoan cu o deficien organic . Acest fapt este în special adev rat în anumite cazuri de boli organice care prezint dezacorduri importante între Verbal i Performan ..semne .4 puncte. ob inute de subiect.Barbu de media subtestului vor fi ob ine o not total de 132 puncte: media subtestelor fiind 13. în ansamblu. Un subiect care va reu i prost la cele dou probe va fi de presupus c prezint dou semne de afec iune organic posibil .. urmeaz c pentru acest subiect numai notele par iale cu o devia ie de 3 puncte.5 fa semnificative. Totalul diferen ei între nota ob inut i media diferitelor subteste necesar ca un subiect s fie semnificativ este aproape propor ional cu valoarea notei totale a subiectului.unui subtest este de 5. Astfel..

..... + Aritmetic ........+ Comprehensiune ...... tipului de deteriorare) Cuburi ............................ tipului de deteriorare) Cod ..................................... Similitudini ................. Vocabular ............ + + Aranjare imagini ...... A) MALADIA ORGANICA A CREIERULUI Caracteristicile testului la diverse grupe clinice Informa ie ......................................... debili mintal........ 0 Completare imagini ............................... Grupele clinice care ob in în general o not mai ridicat la testele de Performan : dizarmonii (psihopatii) la adolescen .. psihonevroze.............. .. la 0 (conf................psihoz ...................... Memoria imediat .. 0 la (conf.................... 0 Asamblare obiecte ...

............................ Informa ie subtestul Asamblare obiecte este inferior fa plus .. tipului de schizofrenie) Vocabular .......................Men iune: În maladiile organice suma notelor la probele verbale va fi mic sau net superioar notelor la subtestele de performan .................. 0 la (conf............... 0 la Memorie imediat .... Notele la Vocabular ridicate ca i la Informa ie reprezint în mod categoric un semn patognomic.. la (conf............... iar variabilitatea inter-teste sc zut .....Similitudini slabe.......... ...... + la + + Comprehensiune ....... 0 la + Cod ...... ..................... iar totalul la subtestul Aranjare imagini plus Comprehensiune este inferior totalului ........... B) SCHIZOFRENIE Informa ie .... Rezultatele la foarte de Cuburi.. la (conf.......... tipului de schizofrenie) Aranjare imagini .......... tipului de schizofrenie) Aritmetic .................................................................. subtestele p r ii Verbale decât între cele ale p r ii de Performan ...Cuburi .... Cuburi .......... Variabilitatea inter-teste este marcant i în majoritatea cazurilor este mai mare între din Scala Wechsler-Bellevue. la 0 Asamblare obiecte ... Nivelul verbal este în general superior Performan ei. + + Completare imagini .............. 0 la + Similitudini .... iar performan ele la ...................

...................................................... Observ m c verbalul este în general superior Performan ei................................ 0 Asamblare obiecte .......... Similitudini .. la Comprehensie ........................... + Aritmetic ................. Cuburi ................................. 0 la Aritmetic ............................................... . + Comprehensiune ............................................ + Vocabular ........................... Totalul notelor la Completare imagini plus Cuburi este în general mai mare decât totalul la Aranjare imagini plus Asamblare obiecte................ Completare imagini ........ 0 Cod ......... + Aranjare imagini ........................................C) NEVROTICI Informa ie ..... 0 la Memorie imediat cifre .............................. D) Dzarmonii (psihopatii) la ADOLESCEN|I Informa ie ...........................

.............Completare imagini ..........Asamblare obiecte ..... + la 0 Aranjare imagini ...................... ajunge întotdeauna mai mare decât totalul la plus ..................... 0 la Men iune........ Memorie imediat cifre .... + + Completare imagini .....Memorie imediat cifre .. ............. + Aritmetic ............... 0 Vocabular ....................... la 0 ......... ................ Totalul la probele de Performan Totalul la ......... 0 la Comprehensiune ....... + la 0 Cod .............................................. 0 Completare imagini ............... + + la + Cuburi ............................................ la 0 Vocabular .. E) DEBILI MENTALI Informa ie .........................Aranjare imagini plus ................................... Variabilitate inter-teste este comparativ limitat ........................................... + + la + Asamblare obiecte ........................Cuburi în general este superior achizi iilor în planul Verbal... 0 la Similitudini .

. ....5 ....5 unit i de la nota medie a subtestului. Notele la .....5 unit i peste nota medie a subtestului......Similitudini Red m semnifica ia simbolurilor utilizate în tabelele noastre: + i + + semnific : ..... simbolul plasat primul indic tendin a general . ..Aranjare imagini ... Aceasta semnific în general c nota unui subiect suferind de o tulburare organic nu este proeminent la testul .......... 0 Asamblare obiecte .. ...2.... devia ia de 1. dar variabilitatea i . inter-teste limitat (de i notele la .ridicat sau considerabil peste media notelor celorlalte teste ob inute de subiect...... 0 la + Cod ... 0 devia ia de la 1....relativ slab sau considerabil sub media subiectului la celelalte teste.sc zut i semnific . sau .......Cuburi ating în general media)....5 la -1. {n general......5 unit i sub nota medie a subtestului. la entitatea .. 0 înseamn nici o devia ie semnificativ de la media notelor subtestelor r mase.Performan sunt în general superioare nivelului Verbal...........2...Asamblare obiecte este marcat de la 0 la .. .... + Cuburi ..... ++ devia ia de 3 sau mai multe unit i peste nota medie a subtestului.Asamblare obiecte . Pe o baz cantitativ simbolurile au aproximativ semnifica ia urm toare: + devia ia 1.. devia ia de 3 sau mai multe unit i sub nota medie a subtestului.... testul de .. la + Men iune.. Astfel..... dar c în anumite cazuri ea poate fi extrem de slab ............5 ....maladie organic a creierului ...relativ bun ..

dar este înc cea mai specific pentru diagnostic. În consecin . Comentarii 1) Maladii organice ale creierului Categoria aceasta înglobeaz un grup important de sindroame care con ine de la tumori ale creierului pân la alcoolism cronic.Cod .Memorie imediat invers . o rigiditate crescut în procesele de gândire.. fie mai frecvent.Cuburi . Aceasta poate reflecta fie o pierdere a capacit ii de gândire conceptual . deficien e variate ale memoriei i o sc dere a capacit ilor legate de aptitudini de organizare i sintez . o pierdere a flexibilit ii mentale. Nereu ita cea mai mare i cea mai uniform se manifest la testul . cum ar fi bolnavi paraliza i i indivizii cu arteroscleroz . notele slabe cele mai frecvente sunt ob inute la testele i conform genului de organ atins...Cod .. Dup i . de i aceasta nu este în mod necesar performan a cea mai defavorabil afectat ... Orice nou sarcin de înv at este afectat într-o manier marcant . Incapacitatea organic de a rezolva testul . În general ei reu esc mai bine .. Simptomele cele mai frecvente ale cazurilor organice ale creierului sunt tulbur rile în sfera motric a vederii. ci mai curând ca ilustr ri de dezorganizare a proceselor intelectuale observate în majoritatea cazurilor organice privind creierul f r a ine seama de tip.Cuburi .reu esc r u la aproape toate testele. cu rare excep ii reu esc mai bine la testele Verbale decât la testele de Performan . prezint adesea o deteriorare generalizat . în special la cifrele în ordine memorie se reflect într-o not slab la testele de .Cod de . Aceasta explic în principal nota slab a bolnavului organic la testul . reprezint incapacitatea asociat în mod sistematic cu tulbur rile de organizare vizul notele sc zute la testele . cazurile de deficien organic ale creierului. Cazurile nu sunt citate ca exemple de diagnostice diferen iale între entit ile unei maladii specifice oarecare.Toate devia iile sunt exprimate în termeni de unit i ponderate de notare.Aritmetic i motric .. adic . Unele grupuri de cazuri.Asamblare obiecte . Anumi i subiec i reu esc de asemenea s ob in note mari la testul de Similitudini.. Deficitul de . la testul de . cu toate c tulbur rile vizualmotorii joac un rol important în e ecurile sale.

schizofrenul se caracterizeaz prin încetinirea accentuat a gândirii sale. Din punct de vedere clinic. 2) Comentarii privind schizofrenia Schizofrenia în accep ia psihiatrilor germani identificat cu demen a precoce include un grup de afec iuni mai curând decât o singur entitate. Luând în considera ie aceast situa ie este evident c orice list simpl de semne nu poate fi suficient de întins . cu aceea i simptomatologie ca imagine general . hebefrenic i simplu ar fi mai mult teoretic decât real . din na tere. i paralizia general în care procesele intelectuale sunt mai mult sau mai pu in alterate într-o manier uniform . el este în mod constant desemnat ca un individ închis în sine i pu in comunicativ. A a cum s-a remarcat deseori. Totu i acest ilogism între cele dou . Pe lâng sl birea eficien ei mintale. Aceast superioritate relativ a schizofrenului este de un interes special deoarece în general nu se consider c s-ar manifesta prin capacit i de verbalizare. paranoid. o sc dere a flexibilit ii mentale i o tendin la perseverare. diagnosticul general al schizofreniei îns i. dar nu prezint o mare variabilitate în ceea ce prive te testele care constituie fiecare parte a scal rii. ori în total contradic ie. Pe lâng aceasta. ca de exemplu. o singur maladie. depinde adesea de orientarea psihiatrului sau de coala c reia îi apar ine. Un caz care într-un spital este diagnosticat ca schizofrenie. Din punct de vedere profesional aceasta se manifest (apare) în faptul c adaptarea profesional a schizofrenului este adesea considerabil inferioar fa de ceea ce s-ar putea a tepta de la individ ce pare dotat la origine. poate fi perfect desemnat într-altul ca psihoz maniaco-depresiv sau invers. Aceast pierdere (QP) este pus în eviden prin sc derea notelor ob inute la majoritatea testelor cerând un efort imediat i dirijat. el reu e te mai bine la testele verbale. De i împ r irea clasic a demen ei precoce în 4 tipuri: catatonic. Din punct de vedere intelectiv-opera ional efectul cel mai general al proceselor psihotice din grupa schizofreniei este diminuarea eficien ei mintale a subiectului. Acest fapt are deseori valoare în diagnosticul diferen ial. ea sugereaz totu i ceea ce experien a a demonstrat c schizofrenii pot prezenta între ei o mare varietate.la testele verbale decât la testele de performan . între leziunea traumatic a creierului în care alter rile sunt inegale.

. nu în elege (nu percepe. O alt caracteristic a schizofrenului este incapacitatea de a se ocupa de situa ii concrete i specifice.constat ri se explic par ial prin aceea c la testele verbale care cer mai pu in verbalizare decât precizie. De asemenea. deoarece de la o perioad la alta. nu sesizeaz ) asem n rile obi nuite i diferen ele. 3) Psihopatie sau dizarmonie comportamental Tr s tura izolat cea mai prepon-derent în pattern-ul unui adolescent viitor psihopat este nota sa în mod sistematic ridicat la testele de Performan în compara ie cu cele ob inute la testele Verbale. Acest e ec nu este datorat unei deficien e de comprehensiune sau de facilitare a limbajului.Completare de imagini .Similitudini sau . dar nu mai pu in important este aceast imposibilitate de a face o predic ie oarecare privind evolu ia schizofreniei. sau chiar la ambele. în ansamblul s u. El uit detaliile. Atunci când testele cer o anumit verbalizare. Schizofrenul interpreteaz incorect sau r u cuvintele. demn de a fi notat este nota ob inut în mod frecvent de psihopat la testul de Completare imagini. dar ocazia unor astfel de excep ii arat c diagnosticul schizofrenului dup semne sau pattern-uri psihometrice nu este o treab prea simpl . Se întâlnesc în mod ocazional excep ii. ci unei deform ri în procesul de idea ie al bolnavului. dar acestea sunt în general reflectarea unei oarecare capacit i sau incapacit i speciale. Dac aceast interpretare este . o alt caracteristic . se întâlnesc bolnavi care reu esc la unul sau mai multe din aceste teste la care e ecul a fost înregistrat ca o caracteristic a schizofreniei. Aceast constatare este surprinz toare deoarece se presupune c acest test constituie o bun m sur a inteligen ei sociale. În sfâr it. Cunoa terea aprofundat a cazului particular permite în general a se da o explica ie acestor constat ri contradictorii. schizofrenul reu e te mai bine. Cazurile pe care le prezent m ca ilustr ri sunt tipice în sensul c ele privesc indivizii care prezint majoritatea sau un mare num r de semne caracteristice ale grupului schizofreniei. iar ideile sale bizare sunt urmare a acestei gre ite interpret ri. cum e cazul testului de similitudini exist destule anse ca el s e ueze.. aceste dificult i reflectându-se adesea în notele sc zute pe care le ob ine la testele . în aceea i manier în care el interpreteaz prost (deformat) realitatea i r spunsurile sale necuviincioase.

corect trebuie s se fac o distinc ie între Comprehensiunea (unei situa ii sociale. Unele studii arat c s-ar putea ca acest pattern s nu aib aceea i valoare diagnostic în cazul femeilor psihopate. Atitudinea la testul de performan al psihopatului este caracterizat în ansamblul s u. prin jovialitate i o îndr zneal (aplomb). Ea poate fi datorat în parte unei întârzieri în educa ie (chiul la coal ). b ie i i fete. contrastând într-un mod pregnant cu cele ale unui nevrotic.ele sunt cel mai bine puse în eviden . dar deforma i i în comprehensiunea lor social . Cu toate c se întâmpl . Totu i o not slab la Informa ii este considerat întotdeauna un semn fidel pe care se poate sprijini psihologul în selectarea cazurilor psihodiagnostice. asociat deseori adolescentului delincvent. nota relativ sc zut la testul de Informa ie ar fi o tr s tur comun adolescen ilor psihopa i. Aceste caracteristici se pot manifesta la oricare test. El are. S-ar p rea c exist o diferen important conform sexului. ceea ce se reflect adesea printr-o not sc zut la testul de Similitudini. într-o manier antisocial . de exemplu) i comportamentul rezultat. El este înclinat s considere fiecare prob ca o sfidare i se nelini te te pentru impresia pe care el ar putea s-o fac asupra examinatorului. cum ar fi cazul extrem al unor psihopa i care sunt nu numai perver i în comportamentul lor. de asemenea. dar la Performan ele nevroticului . trata în propriul lor avantaj. Experien a ulterioar a ar tat c aceasta se aplic de asemenea i adultului b rbat psihopat. Acest idee nu trebuie împins prea departe.. deoarece regula are numeroase excep ii. 4) Nevroticii În general nevroticul . El nu se împiedic de contradic ii i când el nu este împiedicat face orice lucru f r cel mai mic efort. dar ei au tendin a de a le aduce.testul deAsamblare obiecte i Memorie cifre . Rezultatul este c adesea încremenit exagereaz critica i neregularit ile. iar gândirea sa abstract este adesea sub medie. tendin a de a reu i destul de prost la Ra ionamentul aritmetic. dar trebuie remarcat c nota medie a subtestului de calcul Aritmetic este pentru adolescentul normal (vârst 12-16 ani) în mod sistematic mai sc zut decât nota sa medie la celelalte teste ale Scalei. Pattern-ul testelor pe care le descriem este sc zut în special la performan ele adolescen ilor de sex masculin psihopa i. Psihopa ii au în general comprehensiunea situa iilor.reu e te prost la testele care cer un efort imediat. Totu i.

Variabilitatea testului este mai mare la nevrotici decât la subiec ii normali. în afar de cazul unui prognostic social fa de cel intelectual i într-un num r mic de cazuri când trebuiesc diferen ia i de i debilitatea mintal . dar debilul mental aproape niciodat . In mod frecvent el poate repeta serii de cifre la fel de lungi (numeroase) sau uneori chiar mai lungi. nevroticii supra estimeaz propria lor capacitate intelectual . {n diferen ierea dintre schizofrenia simpl îndeplinesc cel mai bine rolul de criterii ar putea fi: Calcul Aritmetic. în special la isterici i în nevrozele obsesionale. Aceste trei subteste permit de asemenea diferen ierea cazurilor . în e ecurile sale nea teptate i în maniera sa de a se înver una contra diverselor întreb ri ale testului. la testul de Asamblare obiecte. efortul s u la acest test se caracterizeaz prin numeroasele sale încerc ri i erori. 5) Debilitate mental Debilii mental nu prezint de obicei nici o problem special de diagnostic. Adesea el e ueaz la o serie u oar de cifre i reu e te la una mai dificil . Adeseori absen a unor combina ii absurde este aspectul care distinge (diferen iaz ) nevroticii de cazurile organice. Succesele sau e ecurile nevroticului la testul de Memorie cifre sunt imprevizibile. Nevroticii care lucreaz într-un birou pot de asemenea ob ine note ridicate la testul Cod.rar ca nevroticul s asambleze într-un mod absurd piesele. Dar în general. sau chiar la toate. Bolnavii suferind de nevroze de angoas i de depresie nevrotic pot s fie în mod constant încuraja i. i reflect obi nuita lor inaptitudine de a se conduce în Anxietatea nevrotic se manifest adesea în ezitarea subiectului. Similitudini i Cuburi. i ele de asemenea. Un num r mare din ace tia din urm sunt obseda i de numere i reu esc adesea într-o manier surprinz toare la cele dou teste: Memorie i Aritmetic . Nota sc zut a nevroticului la testul Aranjare de imagini este în mod frecvent asociat deficien ei de adaptare social situa iile sociale. testele care schizofreniile simple. în ordine inversat decât în ordine direct . excep iile sunt destul de curente. ob in note slabe la acest test. care. Se poate ca schizofrenul s reu easc s ob in o not ridicat la unul din aceste subteste. Cu toate c nota la Performan a nevroticului este în general mai sc zut decât nota sa Verbal . dar mai mic decât la psihotici.

. De exemplu: toate grupurile clinice.semn . pp.semne care-i sunt asociate în combina ie determin semnifica ia sa diagnostic . Cu cât sunt mai numeroase ... variabilitatea inter-teste la A-B nu este în mod special mare.e ec este comun nevrozelor. contrarii experien ei clinice a celorlal i investigatori atât la Scala Wechsler-Bellevue cât i la celelalte Scale. prezen a unuia sau a dou . 555-558). De exemplu: o not foarte sc zut la testul . H. In consecin . în timp ce aproape to i indivizii cu tulbur ri mintale reu esc relativ bine la testele de Vocabular i Informa ie.. Sau de asemenea. problema diagnosticului prin diferen a specific a notelor testului poate fi comparat cu diagnosticul medical efectuat conform semnelor fizice. Babinski . nu inciden a unui . Astfel un studiu atent va ar ta c la acelea i teste sunt e ecuri repetate ale diverselor grupuri clinice.semnele asociate unei tulbur ri mentale definite. 6) Variabilitatea inter-teste Nota ia mare variabilitate .. testul de Cod. N: 115.A study of the Sub-test of the Bellevue Inteligence Scale în .. relevate printr-un examen psihometric.. nu în mod semnificativ mai mare decât cea întâlnit la debilii mental. maladiilor organice i în numeroase psihoze.Border-line and Mental Defective Cases . {ntr-un studiu mai recent s-a consemnat c .semne mai pot fi definitiv patognomonice.. ca test . Totu i.inter-teste îndeosebi când ea se aplic la schizofreni necesit un comentariu special. Israel & B.Cuburi combinat nu . Wechsler. dac acestea sunt foarte accentuate.limit (bordeline) de debilitatea mintal definitiv (apud D. în afara psihopa ilor i debililor mental reu esc mai bine la testele de Performan decât la testele Verbale. în acest grup de bolnavi. In general. cu atât este mai mare probabilitatea de a stabili un diagnostic corect pe baza acestui examen. i în orice caz.. dar caracterul celorlalte . dar de asemenea. Datele privind Scala WB pot fi de un real folos din punct de vedere al diagnosticului diferen ial dac examinatorul este la curent cu problemele statistice i nosologice care prezint toate tablouri asem n toare. în American Journal of Mental Deficiency.. Aceste constat ri sunt nu numai diferite de observa iile autorului testului.

. fie în con inutul r spunsurilor subiectului.. bicicleta 2. ß pentru câine . Iat de exemplu r spunsurile date de un schizofren la testul . .Asamblare obiecte este în mod categoric indicativul unei sunt mai afec iuni organice.banana este lung .semnele numeroase dar la fel de categorice i în aceste cazuri trebuie s fie luate în considerare indica iile auxiliare. ß pentru automobil . ß pentru ziar . Calit ile de persevera ie i de redundan ale defini iilor schizofrenului la testul .. De exemplu: debilii mental prezint în mod ocazional distribu iile notelor foarte apropiate de cele întâlnite la psihopa i.cu o not foarte joas la testul de . Uneori . copii i debili mintal.Similitudini care s-a înc p ânat de a cita diferen ele chiar dup rug min i repetate i terminând prin a ob ine o not de zero la acest test: ß pentru portocal .. ß pentru palton .. Aceast dispozi ie se manifest frecvent la r spunsurile subiectului la testul ..banan : portocala este rotund .Vocabular sunt un exemplu. de i unii autori cred c aceste semne pot absenta.Similitudini unde în loc de a da asem n rile cerute el citeaz diferen ele total gratuite. mediocru sau chiar bun . Aceste indexuri sunt itemii semnificativi care se relev fie în forma. tineri. Tendin a de a expune diferen ele când i se cer asem n rile se întâlne te de asemenea la subiec ii având capacitate intelectual limitat . Noi concluzion m la aceast discu ie asupra materialului psiho-diagnostic care ar putea fi extras din scala Wechsler-Bellevue ad ugând unele note care pot fi numite .radio: se ascult nout ile la radio i se citesc istorisirile în ziar. Dar când ele sunt date în mai multe reprize de un individ cu o inteligen peste normal. aceasta este aproape întotdeauna un semn patognomonie în schizofrenie.indexuri calitative .rochie: un palton se pune pe o rochie. Altul ar fi negativismul care se reflect în tendin a subiectului de a zice sau a face contrariu decât ceea ce i se cere.biciclet : un automobil are 4 ro i.leu: un leu este mai mare.

..Comprehensiune .. în test se utilizeaz monede de tip franc.i schimbe formula (chiar gre it ) i dac din întâmplare reu e te rezultatul obi nuit este ob inerea ca r spuns a unei diferen e în loc de asem nare. Astfel.alcool: arborele este de toate culorile. o întrebare pus la întâmplare de examinator poate avea ca efect un r spuns revelator..Ce distan sugereaz este între New York i Paris? Bolnavul r spunde: . dar întâi eu a deschid-o pentru a vedea dac nu cuprinde bani . trebuie s treac aproape o s pt mân pentru a i 24 de ore într-o zi: deci înmul ind 24 ajunge de la Paris la New York.. Uneori bolnavul persist pur i simplu în a da un r spuns de tip cli eu: .ziarradio spunând: unul este f cut pentru nout i. Iat un exemplu. Astfel: .Similitudini .. Bolnavul: .poate fi caracteristic Uneori o întrebare pus de subiect poate releva tendin e anormale. R spunsul poate fi: . Dac un om cump r de 6 franci timbre i îi d func ionarului o pies de 10 franci. La întrebarea: .de ce se fac pantofii din piele? i la fel uneori de întreb rile testului . De exemplu: dup ce a r spuns în mod sistematic . Exemplu: .nu tiu .ele nu sunt asem n toare.Ce trebuie s faci când g se ti pe strad o scrisoare? R spunsul a fost: . R spunsul a fost .nu sunt la fel la primele 4 întreb ri ale testului ..contaminat .Ei.Presupunând c ar con ine bani? pentru structuri dizarmonice de personalitate.. Asemenea r spunsuri sunt cel mai frecvent provocate de întreb rile testului ..De ce terenul cost mai mult la ora decât la sat? . . Un schizofren vrea s tie singur dac este vorba de timbre de . alcoolul este alb. O caracteristic relativ comun schizofrenilor i ocazional anumitor tipuri de psihopa i este r spunsul .... altul pentru distrac ie .ß pentru arbore . bine. în timp ce la sat sunt mai pu in cerute..S-ar putea pune la po t .. înainte de a r spunde la o problem de aritmetic în final. mai curând amuzant. La întrebarea: . Examinatorul încearc s afli... î i modific r spunsul de la a 5-a întrebare .O rup .În ora terenul are mai mare valoare fiindc oamenii au nevoie de mai mult spa iu.Similitudini . R spuns a fost: . este un vechi obicei (schizofren). ele nu sunt la fel . Sunt 7 zile într-o s pt mân .. Subiectul d la început un r spuns bun sau acceptabil i apoi el îl stric ad ugând ceva f r leg tur sau excentric..stricat sau .2 sau de 3 franci . Alteori. In cazuri similare lui îi este imposibil s .. cât trebuie s primeasc rest?.se merge mai u or.. bolnavul dup mai multe îndemnuri.

scalelor etc.ordoneze³ experien ele câ tigate pe acest plan. Ori. multiplicând 161 cu 20. chiar bine inten iona i în cunoa tere. clasific ri relativ acceptate. a testelor. doar simpla lor enumerare în c r i i tratate de specialitate nu elimin . i au sugerat ierarhiz ri. eviden ierea beneficiilor aduse de accep ia concep iei psihosomatice pentru interpret rile medicale i psihologice au avut menirea de a . Influen a i de multe ori de clinic . exist 20 de grupuri de case într-o mil .deschide³ noi orizonturi în clinici.aventurile³ fascinante ale domersului psihoclinic ale unor psihologi. Este lesne de în eles c existând aceste încerc ri de sistematizare. de apropiere a criteriilor. Utilizarea unor expresii i concepte cu iz arhaic ne arat c în istoricul Bateriei WechslerBellevue acestea au fost folosite în primele variante alc tuite i administrate aproximativ în perioada 1939-1955... ceea ce d num rul de ore din 7 zile sau o s pt mân . ne sim im datori s rememor m faptul c finalizarea unor cercet ri. dar mai important decât u oara eroare de înmul ire este maniera în care subiectul d un r spuns aproape corect. . Probe pentru investigare de tip performan În psihologie i în special în psihodiagnoz s-au utilizat diverse modalit i de clasificare a probelor. a conceptelor teoretice.ini iativele³ i . De aceea.cu 7 se ob ine 161.. de aspectele psihopatologice puternic reprezentate chiar în con inutul testelor. în func ie de varietate de criterii. Încerc rile de clasificare. structurarea unor concepte în psihologia i psihiatria jum t ii de secol XX (aproximativ 1945±1965). Calculul nu este în întregime just. Distan a de la Paris la New York este de 3220 mile . în spitale i care nu au l sat indiferen i pe practicieni. psihologii i medicii din diverse clinici (mai ales din psihiatrie) au încercat s . aceasta face 3220.. de sistematizare. a metodelor de investigare psihologic i chiar psiho-social sunt din nou într-o dinamic evident iar ansa de a fi ex-haustivi este de domeniul inimaginabilului. Acest r spuns a fost dat de un subiect schizofren care eviden ia în structura psihismului i elemente maniacale.

de personalitate. investigarea aspectelor globale de personalitate (prin diverse probe proiective ori combinate probe i scale. de evalu ri i implicit multitudinea de probe. criterii. S-a constatat experimental c simpla repeti ie nu este suficient pentru memorarea efectiv . Materialul de memorat este necesar s fie în eles i s fie integrat în sistemul cuno tin elor vechi. memorie i calcularea QI. indiferent dac psihologul utilizeaz anamneza psihoclinic . de concep ii. Pentru c materialul care nu se reia se uit este nevoie s folosim repeti ia. Astel. pentru a reu i s înv înv m is memor m cuno tin ele prezentate în cadrul unui proces de mânt este necesar s avem cât mai viu în minte scopul de a memora materialul respectiv. consum m mai pu in energie i pierdem mai pu in timp. chestionare sau doar unele dintre ele într-o suit organizat în func ie de specificitatea cazului de investigat. Repeti ia trebuie s o utiliz m înainte ca textul s fie Ä ters´. clasific ri. Ceea ce ar trebui s se disting relativ u or ar fi nevoia de cunoa tere aprofundat a subiectului uman. ß investigarea performan elor surprinse prin probe de aten ie. Pentru motive pragmatice. am încercat în paginile urm toare s prezent m o posibil schem de urmat în clinic . Aceasta m re te eficacitatea p str rii i reproducerii celor înv ate.Interconexiunile viului ± ale aspectelor biologice din psihismul uman c rora tot mai acceptate i recunoscute li se adaug cele ale domeniilor socio-profesionale i economice determin multitudinea de aprecieri. chestionare recent aprobate în circuitul profesiei de psiholog). probe de performan . scale. Revenind sistematic asupra materialului. sperând c le-am inclus implicit pe cele teoretice i ale experien elor nu doar personale. Aceast ³schem ´ ar putea cuprinde: ß anamneza psihoclinic . .

. cât i pentru exactitatea cuno tin elor. Toate condi iile. efectiv . Totodat este cunoscut c se fixeaz mai temeinic cuno tin ele care ne ajut efectiv în munca i activitatea noastr . priceperilor i deprinderilor noastre. . dar nu suficient pentru reproducere ± iar coala. a celei profesionale în domeniul Metode de investigare a func iei mnezice Este important de tiut c : Investigarea capacit ii de stocare nu poate fi f cut decât pe baza unei corecte func ion ri prosexice. cerin elor muncii i activit clinic. de genul Äpreg tiri în asalt pentru examene´.amnezie izolat posibilit f r alte simptome clinice trebuie s atrag aten ia asupra eventualei i de simulare din partea subiectului. via a. prin intermediul limbajului. apoi practica. În organizarea repet rii informa iilor trebuie s realiz m o e alonare a repeti iilor în timp pentru consolidarea leg turilor nervoase i pentru sistematizarea componentelor materialului. Este mai u oar . în timp. medical i social. ca i finalitate practic dac le vom adapta principiilor obiective ale activit particularit ilor individuale. ii didactice. ne cer cuno tin e reproduse. însu ite i aplicate în procesul muncii. Cel mai util este ca în procesul repet rii s încerc m s reproducem materialul cu frazele i cuvintele noastre proprii. concentrarea repeti iilor s-a constatat c duce.Când se organizeaz repeti iile perceperea materialului nu trebuie s lase scoar a cerebral indiferent . Noi trebuie s realiz m o înt rire pozitiv . cu incapacitatea reproducerii informa iilor memorate. Orice . Recunoa terea ne d întotdeauna falsa impresie c materialul este re inut. Invers. la rezultate slabe. Aplicarea celor înv ate în practic reprezint o condi ie de baz atât pentru tr inicia. al crea iei etc. procedeele de memorare temeinic i sistematic ne vor asigura achizi ii fidele i ii nervoase superioare.

în care s-a încercat distragerea aten iei printr-un mijloc oarecare. metode de cunoa tere a nivelului mnezic al subiectului. Numai solicitarea de a fixa i reproduce cupluri de silabe ne ajut în exprimarea fidel a memoriei brute . Concret persoanei de investigat i se repet unele cifre pe care le pronun examinatorul. Metoda Viérregge: reprezint o tehnic binecunoscut . Între cele existente enumer m: A. acesta este solicitat s le reproduc . O alt variant este proba Äora elor´: i se dau subiectului 6-10 nume de ora e i i se atrage aten ia c trebuie s le re in . Prima grupare se prezint subiectului timp de 30 de secunde. dup ce i se distrage timp de un minut aten ia.S.M. . C. - de control mintal (repetarea alfabetului sau num rare în sens invers). iar în al doilea sunt 25. este important de urm rit relatarea subiectului în leg tur cu istoria existen ei sale. Generic. Psihologul poate folosi în clinic una sau mai multe tehnici. afectiv .) con ine urm toarele probe: - de informa ie general .De obicei. cuno tin e acumulate. Un adult s n tos poate repeta dup primul minut 6-8 cifre i dup al doilea 5-6 cifre. - memorarea unui paragraf. B. memoria interfer cu elemente de inteligen . - de orientare. printre care se num r i primele 9. Apoi se înf i eaz a doua grupare. Metoda Bernstein: const în prezentarea a dou grupuri de figuri desenate în profil: în primul rând sunt 9 figuri. Scala Wechsler pentru memorie (W. experien cognitiv . Se cere repetarea cifrelor dup un minut petrecut în lini te i înc o repetare dup un alt minut. iar subiectul este îndemnat s recunoasc primele 9 figuri.

Sunt notate toate cuvintele. D. se pot efectua medii aritmetice pentru cele cinci etape când proba este folosit n maniera test-retest. în industrie. cu voce tare cele 15 cuvinte ale uneia din cele patru variante Rey. PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA AUDITIV . atât cele corecte. Proba nu se desf oar contra-cronometru. în coli etc. etalonate pe popula ie româneasc . De asemenea. cât i cele Äduble´ (repetate în cadrul aceleia i reproduceri de 2-3 ori). Proba auditiv-verbal REY exploreaz func ia mnezic reliefând capacitatea de fixare i oar reproducere a ei.. Opera iunea se repet de cinci ori chiar dac subiectul a redat integral to i stimulii din a treia ori a patra evocare. cele Ägre ite´ (imaginate de subiect). Proba este foarte utilizat ca metod de psihodiagnoz a memoriei. Proba poate fi folosit în clinic . Se ine cont de rezultatele etalon rii pe popula ia rii noastre în evaluarea diferen iat a capacit ii de fixare i reproducere în func ie de nivelul cultural. sub forma test-retest. examinatorul pronun clar. iar cea a gre elilor un indice al infidelit ii mnezice. stimulii fiind citi i succesiv de examinator. Curba Ädublelor´ (cuvinte spuse de 2-3 ori) ofer un indice de impromptitudine.- memorarea imediat a cifrelor. - memorarea perechilor de cuvinte. Dup instructajul dat subiectului de a re ine i reproduce cât mai mult i cât mai corect (fidel) din stimulii prezenta i. Ea se desf în cinci etape. iar subiectului nu i se impune s redea cuvintele în ordinea stabilit de autor.

soldatul (2) î i c uta (3) prietenii (4) la barul (5) unui hotel (6) unde se adunau de obicei ca s ciocneasc o oal (7) cu vÎn (8). 5. 1. 9. 10. 3. 8. 6. 15. 3. 11. 5. 1. 8. 9. El lu o tr sur (9) cu un cal (10) dar observ curând c vehiculul (11) era plÎn cu insecte (12) a a c se duse mai întâi la lac (13) i se spal pe tot a ezat în spatele zidului (14) printre bolovani corpul (14) cu s pun (15). Stimuli Par Fotoliu Crap Dop Tr sur B rbie Lac S pun Hotel Cal Insect Dulap Oal Soldat Broasc REY II ETAPE I II III IV V I II III IV V Figura 1 Recunoa tere: Câinele (1) muzi-cianului (2) orb (3) care cânta la vioar (4) stând pe o pern (5) veche lâng scara (6) podului (7) p zea mâncarea (8) st pânului (9) s u alc tuit din pâine (10) i unc (11). 7. 12. 14. crt. 2. 12. 4. 4. 15. 6. 10. Stimuli Vioar Copac Cravat unc Valiz Pern Ureche Cu it Scar Câine Banan Unealt Vân tor G leat Câmpie ETAPE Nr. Merindele (12) erau închise într-o valiz (13) Recunoa tere: Întors din r zboi (1). 13. crt. 14. 7. Apoi î i scutur hainele .REY I Nr. 13. 11. 2.

PROBA REY (15 CUVINTE) VARIANTA VIZUAL REY III Nr. Ajuns acolo se a ez într-un fotoliu. 6. 4. Tobo ar Perdea Curea Cafenea coal Rud Soare I II III IV V I II III IV V . unelte (16) vechi. 7. coji (17) de banane (18) i g le i (19) ruginite. Aici î i puse costumul (19) nou i porni pe câmpie (22). o broasc (28) venit de nu tiu unde începu s sar pe podea (29) i omul (30) nostru amuzat nu. o por ie de crap (23) i pâine (29) dar f r p l rie (30) i cravat (31) se apropia fluierând un cântec (32). 5. b u. lâng un copac (23) pe cei doi vesel (20) spre locul (21) unde socotea c se va distra prepelicari (24) ai vân torului (25) care. El î i ciuli urechile (20) i. cu de minune. 3. 2. 3. Stimuli crt.i putu st pâni un hohot (31) de rîs (32). (24). 1. pu ca (26) pe um r (27) i cu itul (28) în mân comand o bere (22). 5. 4.(15). 7. 1. El scoase dopul (25) sticlei (26). mânc totul cu poft i mai ceru o par (27).i ar t din ii (21) c ci v zuse departe (16) dar observ c totu i trebuie s le schimbe cu cele curate pe care le avea în dulap (17) i se întoarse acas (18). REY IV ETAPE Stimuli crt. Deodat . 6. Banc Cioban Vrabie Pantof Cuptor Munte Ochelari ETAPE Nr. 2.

11. 12. 12. Gr din apc ran Musta Gâscan Culoare Cas Râu Figura 2 Recunoa tere: Prietenii (1) edeau pe o banc (2) în gr dina (3) public schimbând (4) p reri despre teatrul (5) care vizitase de curând or Recunoa tere: Un b trân ran (1) cu must i (2) lungi edea pe o banc (3) la soare (4). 11. Unul din cei doi (17) spuse c ac iunea (18) piesei (19) este lipsit de interes (20) mai ales c în ultimul tablou ghiozdanul (19) dar sufla f r grij (20) într-o trompet (21) ap rea pe scen (22) un vapor (23) pus acolo f r nici (21) i fâlfâia un steag (22). Autorul (24) nu merit s in un creion (25) în (23) de gât (24) o mic tob (25) vopsit în culori (26) vii mân (26). elul (6) lor de munte (7). Iarna (14) i-o petrecea pe cuptor (15) a teptând vremea zilelor (16) calde. apca (17). Or. 13. Burete Tablou Vapor Oaie Pu c Creion Teatru Pe te 8. Cel lalt amic (29) povesti c nu a teptase sfâr itul (30) spectacolului (31) deoarece î i uitase acas (32) ochelarii (33). iar pe mas (35) îl a tepta o stra nic mâncare de pe te (36). îl strângea un pantof (34). în gr dina (5) sa. rudele (29) i îndeosebi fratele (31) mai mic îl urm reau cu aten ie pe micul colar (32). 10. El privea un copil (10) care trece pe osea (11) prin fa a cafenelei (12) de lâng gar (13) îndreptându-se spre coal (14). 13. 15. El purta. ar fi fost o gre eal (37) s dea vrabia (38) din mân (39) pe cioara (40) de pe gard.8. 9. legat cu o curea un rost. 14. Elevul (15) î i uitase m nu ile (16). din cas (27) de dup perdea (28) (28). . 14. opera (27) lui merit s fie tears cu buretele dar nu o putea folosi. 10. 15. 9. Marele aproape de râul (6) ce curgea printre copaci (7) i supraveghea gâscanul (8) i g inile (9). mantaua (18) i actor (8) jucase rolul (9) unui cioban (10) care cutreiera ara (11) cu oile (12) i pu ca (13) lui.

iluminând obiectele i ajutându-ne s le cunoa tem cât mai adecvat´ (M. f r . 1994). ÄAten ia este mai mult decât vigilen crescut . Ele pot fi cunoscute i doar dup eforturi de validare i etalonare pot intra în patrimoniul psihodiagnozei clinice din România. Aten ia este o activitate care face parte integrant din psihismul uman.. Äcondi ie´. (1994) arat c psihologii au oscilat în aprecierea aten iei drept Äactivitate´.Dup cum se observ cu u urin proba are atât o variant de tip reproducere i una de tip reconoa tere. Sunt obiecte i fenomene care ne atrag aten ia f r un efort con tient. mai precis. Trebuie tiut c exist alte numeroase probe (doar unele etalonate) care sunt interesante i pot tenta orice psiholog. inem s subliniem c fragmente din alte probe sunt utilizate pentru investigarea func iei mnezice la normali i la bolnavi ± din diverse clinici medicale. PROBA REY de ine etaloane pe popula ie româneasc . unii asimilând-o cu Äsetul´. Când are loc o orientare i concentrare neinten ionat . f r nimic special din partea noastr .9 Nivel sc zut de colaritate Nivel mediu i bun de colaritate 4 6 Exemplificarea cu acest tip de probe reprezint un model de folosit pentru c probele au etaloane pe popula ie româneasc . Zlate M. al ii cu Ävigilen a´. necesar reflect rii lumii reale. Ea reprezint un nivel optimal de desf urare a diverselor forme de reflectare a realit ii. iar altele nu reu esc aceasta. Äproces´ etc. Ambele se pot utiliza. Tabel cu etaloanele probei de memorie rey (15 cuvinte) Nivel de instruc ie Etapele probei i stimulii re inu i I II 6 8 III 8 10 IV 10 12 V 12 13. ea const în orientarea selectiv a percep iei. care sunt reflectate la un moment dat mai clar. Ästare´. Poate fi în eleas ca func ie psihic de orientare i concentrare a activit ii umane asupra unor obiecte sau fenomene. doar psihologul stabile te ce variant va folosi. În acela i timp. Zlate.

interesele i cuno tin ele omului ca i starea organismului în general i a scoar ei cerebrale în special. însemn tatea care o prezint obiectele i fenomenele pentru persoana respectiv . scris cu litere mari va atrage obligatoriu aten ia). Adolescen ii sunt preocupa i. un fulger. Particularit ile stimulilor se refer la: intensitatea acestora. plan ele i diagramele din clas nu trebuie s r mân ore în ir pe perete pentru c î i pierd func ionalitatea. caracterul neobi nuit. b. aero-modelaj. monoton . calculatoare. Schimbarea i intermiten a stimulilor ne arat c aten ia involuntar apare la modific ri i nu la stimulare continu . o condi ie care atrage involuntar aten ia. neînt rite. cibernetic . repetarea unor situa ii identice. o reclam luminoas . particularit ile intrinseci ale obiectelor. interesa i de radiofonie. Ca s atragem aten ia putem s cre tem ori s reducem intensitatea vorbirii (farurile din porturi se aprind i se sting intermitent. schimbarea i intermiten a lor. Stimulii care au o anumit importan pentru organism (fie pozitiv . provoac reflexul de cursan ilor. o explozie. . nu mai atrag aten ia elevilor i studen ilor). Cauzele care o provoac sunt în genere grupate în dou categorii: a.efort de voin a activit ii psihice vorbim de aten ia involuntar . Caracterul neobi nuit. nea teptat este. Stimulii. fapt ce va face ca activitatea lor s se concentreze pe interese utile. nea teptat al unui obiect sau fenomen. duce la stingerea reflexului de orientare i aten ia nu mai este atras . Intensitatea stimulentului presupune apari ia pe scoar domina celelalte punct excitabile din scoar a unei excita ii puternice care va (o detun tur . cu toate calit orientare. de asemenea. Invers. Frecvent profesorii cu experien pun întreb ri nea teptate în cadrul expunerii pentru a stimula aten ia ile lor. fie negativ ) pentru activitatea i preocup rile omului reu esc s atrag aten ia. dac nu au un caracter neobi nuit.

care prin ele însele nu pot atrage aten ia. Obi nuit. Aten ia involuntar este. Aten ia voluntar i cea involuntar nu sunt strict delimitate.Starea general a organismului i a scoar ei cerebrale în special poate influen a orientarea aten iei. pentru ob inerea unor rezultate. cele dou forme de aten ie se pot transforma una în cealalt . Treptat dificult dep ile ini iale sunt ite. plictisitoare. insul trebuie s treac peste ceea ce îl distrage. întrucât în procesul muncii. actualizând anumite conexiuni i inhibând alte leg turi care nu sunt conexe cu sarcina dat . studentul ± începe studiul unei probleme (cu efort voluntar) particip aten ia voluntar . în mod frecvent. va fi nevoie de un efort de voin . trebuie s se concentreze. ea este necesar în procesul de cunoa tere. un om fl mând va reac iona la orice stimulent legat de satisfacerea senza iei de foame i care în alte condi ii poate r mâne neobservat. un construct care se instaleaz doar ca urmare a existen ei inten iei noastre i a efortului involuntar. în general. Atunci apare aten ia voluntar . O dat cu apari ia aten iei voluntare omul se antreneaz pentru men inerea ei. Not m faptul c în anumite împrejur ri efortul de orientare i concentrare a activit ii noastre într-o direc ie necesar se poate realiza i prin intermediul limbajului interior (omul singur î i propune s fie atent. apare interesul. la efort. În acest caz. m rind valoarea de semnalizare a unor stimuli. cele dou forme de aten ie se întrep trund prin grade de trecere de la involuntar la momentul con tient. satisfac ia i se instaleaz un fel de aten ie de tip involuntar. de scurt durat . Pentru atingerea unui scop. dar nu este suficient pentru buna desf Când trebuie s fim aten i la anumite obiecte ori fenomene timp îndelungat. fie mijlocit). În timpul activit ii colare i universitare se poate observa aceast trecere: când un subiect ± elevul. sarcina pe care o formul m con tient (cu ajutorul cuvântului) este aceea care realizeaz orientarea activit ii de reflectare. fie explicit. al activit ii sunt i unele momente dificile. urare a activit ii umane. În timpul activit ii umane. De asemenea. Acest fel de .

Dup realizarea unui interviu. de i con inutul celor dou tipuri de interviu era similar. Conform descoperirilor lui Lindstrom et al. folosite pentru a evalua interviurile. de i to i cei care au pus întreb rile au completat aceea i scal de rating la încheierea interviului. În general. pot fi evaluate pentru a ne reliefa nivelul lor de siguran i validitate. cel care a pus întreb rile î i formuleaz ni te concluzii despre persoana intervievat . fidelitatea de inter-evaluare pentru datele interviului ar putea fi reprezentat de comprehensiunea care exist între concluziile diferitelor persoane care au pus întreb ri. Se noteaz c procesul este posibil i în sens invers. Interviul ± metod în psihodiagnoza clinic Principiile aplicate pentru a estima fidelitatea i validitatea testelor pot fi. Aceste concluzii. au aflat c interviurile cu grad mai mare de structurare furnizau informa ii de mai mare încredere. Un mod implic s -i pui pe cei care pun întreb rile s completeze o scal destinat estim rii variabilelor celui intervievat avizate la încheierea interviului. de asemenea.aten ie este uneori denumit de c tre unii psihologi aten ie postvoluntar . ca i punctajele testelor. unul structurat i cel lalt nestructurat. când se face un interviu cu scopul de a stabili un diagnostic. Realizarea scalei de rating dup interviu a îmbun t it siguran a inter-evalu rii. (1994). (1994). siguran a de inter-evaluare a datelor interviului poate fi m rit când diferitele persoane care pun întreb ri iau în considerare în mod sistematic anumite chestiuni. Într-un studiu care a cercetat diagnosticul schizofreniei prin dou tipuri diferite de interviuri. când criteriile de diagnosticare sunt clare i specifice. membrii unei familii au fost intervieva i de câ iva psihologi cu scopul de a diagnostica depresia. Dac mai multe persoane care efectueaz interviul pun întreb ri aceluia i individ. probabil c fidelitatea i validitatea concluziilor diagnosticului realizate pe baza datelor interviului vor cre te. Într-un studiu. Con inutul efectiv al interviului a fost l sat la discre ia persoanelor intervievate. Eforturile de a cre te fiabilitatea inter-evalu rii . Lindstrom et al. Luarea în considerare în mod sistematic i cu exactitate a variatelor chestiuni ale interviului poate fi dezvoltat în mai multe moduri.

Aceste caracteristici se amestec adesea cu acea capacitate a pacientului de a men ine rela ii interpersonale satisf c toare. în DSM-IV (American Psychiatric Association. o asemenea descriere poate fi folositoare pentru a face în eleas natura tulbur rii. clinicienilor pentru adecvarea metodelor lor. ca i a tulbur rilor co-existente în . 1994) i poate folosi ca model psihologilor. este similar cu un coeficient de siguran al unei test ri-retest ri. p. descrierile erau inconsecvente în anumite detalii i în unele cazuri erau destul de vagi. 1980) a furnizatinforma ii exacte pentru diagnosticare. ea nu are decât o valoare minimal pentru a stabili un diagnostic. DSM-III (American Psychiatric Association. Criteriile de diagnosticare pentru tulburareparanoic . prezen a suspiciunii îns i nu justific diagnosticul. înfumurare excesiv i tendin a de a da vina pe al ii i de a le atribui motive nereale. De i conceput cu mult timp înainte. de exemplu. gândi i-v la un studiu f cut pentru a m sura siguran a unui interviu semistructurat pentru diagnosticarea alcoolismului. pentru formularea unui diagnostic. gelozie. de vreme ce suspiciunea poate fi motivat în unele cazuri (American Psychiatric Association. numit DSM-III-R). 1968. De exemplu. suspiciune nemotivat . Ca exemplu. dar.pentru stabilirea unui diagnostic sunt evidente în a treia revizuire a manualului Diagnostic and Statistical Manual (DSM-III). Evaluând consecven a concluziilor trase din dou interviuri separate de o perioad de timp se realizeaz un coeficient de siguran care. incluzând un anumit num r de simptome care trebuie s fie prezente. cât i într-o revizuire mai recent . 42). Aceast tradi ie de a avea o specificitate m rit în descrierile pentru punerea diagnosticului era evident într-o revizuire interim a DSM-III (publicat în 1987. F când un efort de a sus ine fiabilitatea i validitatea diagnosticelor psihiatrice. rigiditate. 1980). dintre care cel pu in trei urmau s fie prezente pentru a pune un diagnostic (American Psychiatric Association. publicate în 1980. ar tau opt moduri în care suspiciunea ar putea fi înf i at . invidie. conceptual. De i edi ia anterioar DSM-II (1968) furnizase informa ii descriptive pentru tulbur rile în cauz . Desigur. din cauza nonspecificit ii ei i a deschiderii spre interpretare. prezent m descrierea din DSM-II pentru personalitatea paranoic : Tipul de comportament era caracterizat de hipersensibilitate.

calitatea i cantitatea informa iilor despre mediul social. 1994). În acest context. Autorii au g sit c unele tulbur ri (dependen a de substan i depresia) au fost diagnosticate cu o siguran (abuzul de substan mai mare i prin testare/retestare decât alte tulbur ri i tulburare referitoare la personalitate antisocial . gândit i adaptat r mâne cu toate criticile aduse un veritabil instrument în mâna psihologului din clinic . În alt studiu. tinzând s se banalizeze interviul bine conceput. precum trimiterea la persoane calificate pentru interviu. abuzul de substan . S-a dovedit c testul scris este mult mai valid. Bucholz i al ii. Aspecte culturale ale interviului În genere mult utilizat. din punct de vedere al criteriului. Harris (1994) a conchis c interviul structurat a dat dovad de mai mult acurate e în prezicerea criteriului (comportamentul ulterior al celor elibera i condi ionat) decât testul. Natura i forma specific oric rui interviu sunt determinate de mul i factori. voin a sau capacitatea celui intervievat s r spund . . Între aspectele psihometrice ale interviului trebuie s ne amintim c un interviu este o interac iune dinamic între doi sau mai mul i oameni. M sura în care descoperirile sau concluziile celui care pune întreb ri sunt în acord cu alte rezultate ale testelor sau cu alte dovezi legate de comportament se reflect în valabilitatea concluziilor stabilite pe criterii. cunoa terea unor elemente ca: natura. constrângeri de timp sau mediul în care se face interviul.mod frecvent (precum dependen a de substan . Factorii culturali pot. depresia i tulbur rile referitoare la personalitatea antisocial ). poate pentru c oamenii sunt mai dispu i s recunoasc în scris de exemplu consumul ilegal de droguri decât s recunoasc într-un interviu Äface to face´ (McElrath. un studiu care a comparat acurate e a dou instrumente diferite de evaluare: un test obiectiv i un interviu structurat ± au fost folosite pentru a prezice comportamentul celor elibera i condi ionat. s aib un rol important în aceast interac iune dinamic . testele tip Äcreion-hârtie´ a fost de asemenea comparat cu interviul. de asemenea. decât interviul. acesta având drept criteriu raportarea cu acurate e a folosirii drogurilor de c tre subiect. 1994). Valabilitatea criteriului pentru concluziile trase pe baza interviurilor este la fel de mult în aten ia psihometricienilor ca i valabilitatea criteriului pentru concluziile trase pe baza datelor testului.

De exemplu. Pentru a avea o valoare maxim . Rapoartele ar trebui s furnizeze o prezentare foarte detaliat a problemei care exist . ca i în alte grupuri (Matchett. 1982. poate fi folositor s se cerceteze un num r de probleme legate de cultur . . rapoartele de evaluare ar trebui s mearg dincolo de ceea ce se stabile te prin diagnostic. un test. cât i a tipurilor specifice de interven ie recomandate. 1972). mai ales dac subiectul este dintr-un grup cultural care are tendin a dovedit de a. evaluatorul trebuie s sesizeze r spunsurile psihopatologice care pot fi destul de obi nuite într-o anumit cultur . 1965). Kleinman & Lyn.Când un interviu este f cut în vederea preg tirii pentru consiliere sau psihoterapie. care sunt cele evidente cu privire la motiva ia de asimilare versus încrederea într-o anumit cultur ? În ce m sur subiectul se simte diferit ca individ fa cel mai mult? de grupul cultural cu care el/ea se identific Ce rol joac rasa sau prejudecata ca obstacol în calea adapt rii subiectului? Ce rol joac standardele culturii dominante (precum farmecul fizic) în adaptarea acestui subiect? În ce mod factorii lega i de cultur afecteaz sentimentele de utilitate ale subiectului? Exist un poten ial pentru sentimentul de pierdere cultural sau dezr d cinare i pierdere a mo tenirii native depinzând de eforturile de asimilare? De asemenea. Acestea ar putea fi: în ce m sur se simte subiectul diferit de al i oameni i în ce m sur este aceasta o problem ? dac exist conflicte. Concluziile diagnostic rii i judec ile f cute ar trebui s încerce s disting adev ratele probleme psihologice i de comportament de comportamentul care poate fi anormal dup standardele culturii dominante. fie c folose te alte instrumente de evaluare cu o persoan supus evalu rii care este diferit cultural. Fie c folose te un interviu. dar poate fi normal dup standardele culturii celui evaluat. afirma iile de implicare a spiritului nu sunt neobi nuite în unele grupuri de americani nativi deprima i (Johnson & Johnson. 1980).i exprima tulburarea emo ional prin simptome fizice (Cheung & Lau. ar putea fi adecvate întreb ri legate de s n tatea fizic .

unei persoane evaluate i se fac mai multe teste. de la locul de munc i alte documente necesare. în evaluarea clinic sau de consiliere. TAT. precum transcrierile unui interviu i rapoartele test rii psihologice. dac un anumit tip de baterie r mâne f r o alt determinare sau dac speciali tii se refer la o baterie de teste prin o Äbaterie standard´. Adesea. de i acest termen este mult mai precis. desenarea de figuri. împreun . pentru c ne spune. c bateria este limitat la tehnici proiective (precum Rorschach. la un grup de teste de personalitate. Când evaluatorii psihologi vorbesc despre Äbaterie´ se refer la un grup de teste f cute toate. Oarecum similar ca în eles cu defini ia lui Äbatter´ este una dintre defini iile cuvântului Äbattery´: un sortiment bogat sau o grupare de lucruri asem n toare care sunt folosite împreun . Sursele suplimentare includ fi ele din spital. în mod imaginabil.Date despre antecedentele care alc tuiesc fi a Datele biografice i altele necesare despre cel evaluat pot fi ob inute intervievându-l pe acesta i/sau alte persoane importante din via a persoanei respective. dintr-o varietate de instrumente. Bateria de teste psihologice Probabil cuvântul Äbatter´ se refer la un amestec de lichide care con ine un num r de ingrediente. O baterie de teste de personalitate se refer la un grup de teste de personalitate. cu scopul de a aduna informa ii despre un individ. O Äbaterie de teste proiective´ se refer . În argoul clinicienilor. de la coal . suplimentar. Toate aceste date sunt combinate într- un efort de sintez pentru a ob ine o în elegere asupra celui evaluat. de asemenea. Datele astfel strânse pot fi extrem de valoroase în ajutarea terapeutului de a dezvolta un context semnificativ în care s interpreteze datele din alte surse. completarea propozi iilor sau frazelor i teste de asociere de cuvinte). Sintagma folosit pentru a descrie grupul de teste f cute unei persoane este Äbateria de teste´ (Ätest battery´). incluzând introspec ii ale tipurilor de comportament observate[1]. atunci se face referire la un grup . Probe psihologice Clinicienii i consilierii au ocazia s foloseasc multe teste diferite în timpul practicii lor i aproape toate testele pe care le-am descris ar putea fi folosite.

1983) are 175 de întreb ri de tipul adev rat/fals care ofer rezultate legate de tr s turile unei personalit i durabile. Consecutiv cu folosirea unei baterii de teste care ar putea însemna folosirea mai multor teste proiective. Aceast orientare este reflectat în munca devenit clasic a lui Rapaport în zona evalu rii clinice. Un asemenea grup de teste a fost dezvoltat printre al ii i de c tre Theodore Millon. De aceea. ci i despre personalitate i despre func ionarea neurologic . Rapaport a argumentat c o testare ar fi incomplet dac nu ar exista Är spunsuri corecte sau incorecte´ la cel pu in unul dintre testele f cute. care corespund tulbur rilor de personalitate din DSM-IV. i un test destinat s detecteze un deficit neurologic. Insisten a asupra folosirii a o baterie de teste i nu doar un singur test în evaluarea pacien ilor a fost una dintre multele contribu ii ale lui David Rapaport .de teste care include un test de inteligen . care dau mostre de interpret ri variate ce pot fi f cute pe baza testelor tipice folosite într-o baterie standard. un test de inteligen poate da informa ii i invers. Fiecare test din Äbateria standard´ îi ofer clinicianului informa ii care merg dincolo de zona precis pe care testul este menit s o exploreze. cel pu in un test de personalitate. 1987) i MCMI-III (Millon et al.. 1967). Millon. nu numai despre inteligen . Teste pentru diagnosticare (actualiz ri) Unele teste sunt în primul rând destinate s fie de ajutor clinicienilor i consilierilor când fac o diagnosticare. incluzând scale care m soar anxietatea i depresia i patru indici de valabilitate. informa ii despre inteligen i despre func ionarea neurologic pot fi adunate din datele testului de personalitate ( i aici ne referim în mod specific la teste proiective mai degrab decât la un inventar de personalitate). 1994). Inventarul MCMI a fost revizuit de dou ori rezultând MCMI-II (Millon. Ogdon (1982) este o surs folositoare de studii din literatura de cercetare. MCMI-III ofer rezultate pentru 14 tipuri de scale de personalitate.. Inventarul clinic multiaxial Millon (MCMI. cât i despre simptome clinice acute. Asemenea informa ii pot fi . Testele Millon. de exemplu. Diagnostic Psychological Testing (Rapaport et al. Mai sunt zece tipuri de scale clinice. El s-a referit la un test de capacitate intelectual .

include scale de valabilitate i de r spuns ar tând prejudec i. 1990. b rba i i femei. 1988). i are valoare în luarea deciziei de diagnosticare DSM-IV. scorurile înc neanalizate de pe scale sunt transformate în rezultate de evaluare de baz . 20 de minute. în general. mai ales când o persoan supus testului manifest simptome ale unor afec iuni psihiatrice. Inventarul clinic pentru adolescen i Millon (MACI. Destinat folosirii adolescen ilor din clinic . 5). 1995a)... Cu toate acestea. Pentru c testele MCMI sunt destinate special pentru folosirea cazurilor clinice. De exemplu. Au fost consemnate (McCann. p. 1993) este o revizuire a Inventarului de personalitate a adolescentului Millon i o revizuire a predecesorului s u. cât i date legate de personalitate. procedura de e antionare folosit pentru a identifica subiec i pentru mostra de standardizare. cu multe i diferite tulbur ri mintale. valabilitatea unora dintre scale a preocupat investigatori independen i. Inventarul pentru adolescen i Millon. standardele au fost stabilite doar pentru oamenii cu tulbur ri mintale. Marsh et al. pe care speciali tii le-au g sit controversate. psihomotric undeva între un co mar i o enigm ´ (p. De i receptat favorabil. decât pentru verificarea diagnosticului sau pentru evaluarea clinic ´ (Millon et al. De exemplu. În punctare. suprapunerea scalelor i alte chestiuni tehnice i-au determinat pe Haladyner i Reynolds (1991) s caracterizeze versiunea anterioar a testului ca Äo comoar conceptual . testul pare s fi inspirat unele strategii de interven ie (Retzlaff. pentru c adolescen ii vor completa cele 160 de întreb ri ale testului în cca. care sunt punctajele standard corespunzând datelor cunoscute de preponderen de diagnosticare. În versiunile anterioare ale testului. 534). Millon et al. în cercetarea independent a unor oameni cunoscu i ca abuzând de alcool i de drog. mostra de standardizare a inclus 1000 de pacien i. MCMI-III re ine unele tr s turi din MCMI-II.folositoare în ajutarea clinicienilor de a pune diagnostice raportate la DSM-IV multiaxial i de a evalua rezultatul în psihoterapie. 1990) temeri cu privire la valabilitatea defavorabil a anumitor scale. Problema acestui test este c acelea i . iar ratele de identific ri pozitive (de abuz) false au fost de 50% (Bryer et al. Timpul test rii este un avantaj. mai pu in de jum tate din procentul celor care au f cut testul au fost corect clasifica i.. testul ofer date clinice. De i autorii lui MCMI-III au avertizat ca acest instrument s nu fie folosit Äcu nici un alt scop.. Millon (1983) a raportat c scala de abuz de droguri MCMI a clasificat corect 94% din e antionul testat. 1994.

În familia testelor Millon. 1994). ne concentr m pe acela care poate fi unul dintre cele mai folosite instrumente. la rândul lor. exact orientate ± testele menite s evalueze depresia. st ri. Aici. majoritatea scalelor con inând 30 sau mai multe chestiuni. Millon et al. Evaluarea factorilor specifici Mii de teste destinate concentr rii asupra anumitor tr s turi. O dimensiune. ÄAr trebui ca testul s aib mai multe întreb ri. interese. mai pu ine scale i/sau mai pu ine întreb ri per scal « a a încât num rul mic de întreb ri s nu poat fi întins atât de mult´ (Retzlaff). Acest test computerizat poate oferi date de valoare individual pentru personalul care lucreaz la îndrumare profesional i la programe de dezvoltare pentru angaja i. Cealalt are leg tur cu un tipar general de a face fa .. Luat ca un instrument pentru evaluarea personalit ii adulte din gama normal . 1994) i între 1835% dintre adolescen i (Clarizio. La baza tuturor acestor teste (1968. Depresia clinic este un factor de risc pentru suicid i poate fi chiar cel mai r spândit dintre to i ace ti factori (Silverman. Între 5-9% dintre femeile adulte. Millon. 1990. care poate fi descris ca activ sau pasiv. pot fi interpretate conform categoriilor din DSM-IV. atitudini i a altor factori se afl la dispozi ia consilierilor i clinicienilor. de natur comportamental are leg tur cu modurile de a ob ine satisfac ie i de a evita stresul. care. cât i informa ii despre cele 16 tipuri ale lui Jung. MIMPS ofer un index general de adaptare. pentru edificare. 1968). . 1989) pot suferi oricând o depresie. Depresia este una dintre problemele mintale cele mai obi nuite i unul dintre motivele cele mai frecvente pentru spitalizare psihiatric (Dean. 1961) se afl concep ia lui Millon despre dou dimensiuni primare ale personalit ii. 1981. Rezultatele testelor Millon pot fi interpretate cu privire la aceste dou dimensiuni ale personalit ii. 1986a. Estim ri/m sur ri ale depresiei. 1985).r spunsuri la cele 160 de întreb ri sunt folosite repetat pentru a ob ine punctaje pe cele 30 de scale ale testului. între 2-3% dintre b rba ii adul i (American Psychiatric Association. aproximativ nou-venit este Indexul Millon pentru stiluri de personalitate (MIMPS. 1986b.

instrumentele folosite pentru a depista depresia chiar detecteaz o depresie clinic important . Sc dere mare în greutate. Observa ie: la copii. când nu se ine regim. c instrumentele de detectare a depresiei nu aveau specificitate i tindeau s m soare mai mult decât depresia. a a cum se a teapt . aproape în fiecare zi. O excep ie este când demen a grav coexist cu acea depresie. Diminuarea evident a interesului sau a pl cerii fa de toate sau aproape fa de toate activit ile aproape toat ziua. nici iluziile distonante ale dispozi iei i nici halucina iile. în general. Schade et al. în grup.g. Observa ie: la copii i adolescen i poate fi o stare de irascibilitate. Stare deprimant aproape toat ziua. fie pierderea interesului sau a pl cerii. (1998) a conchis c . mic orarea sau cre terea apetitului aproape în fiecare zi. pare tem tor). fie de observa iile f cute de al ii). 3. Observa ie: Nu include i simptomele care se datoreaz clar unei probleme generale de s n tate.Criterii pentru diagnosticarea depresiei Trebuie ca unul sau mai multe dintre urm toarele simptome s fi fost prezenteà în aceea i perioad de dou s pt mâni i s reprezinte o schimbare fa de purtarea anterioar . O alt descoperirecheie a fost c Ämai pu in înseamn mai mult´ în detectarea depresiei la oameni. faptul c nu câ tig în greutate. o schimbare mai mare de 5% într-o lun . cel pu in unul dintre simptome înseamn fie dispozi ie deprimant . lua i în calcul. O recenzie literar a valabilit ii i utilit ii clinice a monitoriz rii depresiei a dus la un num r de descoperiri demne de men ionat. aproape în fiecare zi (a a cum este indicat fie de povestirea subiectiv . în greutate). 1.g. ÄPentru c instrumentele scurte cu întreb ri bine selec ionate par s ac ioneze la fel de bine precum cele mai . de asemenea. 2. Cercet torii au descoperit. a a cum este indicat fie de raportul subiectiv (e. sau îngr are (e. fie de observa iile f cute de al ii (e.g. se simte trist sau pustiit). Unele probe au sugerat chiar c instrumentele de monitorizare au ac ionat mai bine decât impresiile clinice.

1976). 1976. Instrumentele scurte. pp.elaborate (pentru descoperirea unui caz). inclusiv un comentariu al unui reprezentant al bisericii tiin a Cre tin (Stolhes.. un studiu de caz din literatura de specialitate. în timp ce unele tipuri de evaluare cer folosirea instrumentelor tradi ionale în moduri netradi ionale. conciziunea putând fi o tr s tur -cheie´ (Schade et al. . Articolul a stârnit unele controverse i a provocat un num r de comentarii (de exemplu. 1998. [1] De exemplu. McLemore & Court. 1976. Unele dintre aceste instrumente pot fi unice pentru un anumit tip de evaluare. 76-83). 1977). London. Halleck. 1976. Acum este cazul ca psihologii s î i îndrepte aten ia c tre evaluarea clinic în contexte speciale din ce în ce mai complexe i mai greu de diferen iat acei factori determinan i ai unei modific ri comportamentale exterioare sau mai profunde. 1977) ± toate comb tute de Cohen (1977. lungi sau intermediare sunt folosite în zone de specialitate ale practicii clinice. Coyne. 60). 1979a. p. cititorul interesat este trimis la ÄSicially Reinforced Obsessing: Etiology of a Disorder în a Christian Scientist´ (Cohen & Smith. în care autorii sugereaz c expunerea unei femei la tiin a Cre tin a predispus-o la o tulburare obsesiv .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->