c





    
 





  


   
  


Categorie: Sectorul financiar/bancar
      ’


  

 eea realizării unei aplicaţii informatice care să permită analiza performanţelor economico-
financiare ale unei organizaţii a pornit e la necesitatea instituţiilor financiare (bănci, fon uri
mutuale, alţi cre itori etc.) e a se acoperi, în anumite perioa e e timp, e riscurile e
nerecuperare a cre itelor acor ate către solicitanţii e împrumuturi, însă aceasta poate fi
a aptată cu uşurinţă pentru orice alt omeniu e activitate. Avantajul unui astfel e emers
este at e eficienţa şi eficacitatea sistemului informatic în ca rul procesului e luare a
eciziilor. Timpul necesar pentru analiza economică şi financiară a situaţiei entităţii
solicitante este foarte re us, eliminân cheltuielile suplimentare cu personalul necesare
iagnosticării potenţialilor clienţi ai instituţiilor finanţatoare. Pentru a evi enţia acest aspect,
se va efectua o interpretare economică a tututror in icatorilor situaţiilor economico-financiare
elaborate e sistem, în scopul luării actului ecizional pe un caz concret - i

i.
Pornin e la balanţa e verificare, sistemul informatic elaborează ocumentele e sinteză
(bilanţul, contul e profit şi pier ere, precum şi celelalte situaţii e raportare) necesare
aprecierii performanţelor economice, rentabilităţii şi echilibrului financiar al oricărei societăţi
( e pro ucţie, comercială, prestări e servicii etc.). Datorită naturii situaţiilor şi a anexelor
solicitate, se poate observa că banca pune un accent eosebit pe in icatorii care oferă
informaţii asupra lichi ităţii şi solvabilităţii organizaţiei, con iţia esenţială a rambursării
cre itelor. Altfel spus, unitatea cre itoare etermină o  
 

a organizaţiei respective
prin acor area unui punctaj pentru fiecare in icator/rată calculate(ă). În funcţie e abaterea sa
în raport cu limitele stabilite e bancă, societatea solicitantă poate obţine un cre it upă ce
banca stabileşte un iagnostic şi o anumită poziţie/gra e risc, pe baza căreia etermină
limita maximă a cre itului, mărimea cre itului e rambursare şi chiar mărimea obânzii
(pentru a se acoperi e riscul e neplată pe termene mai mari). Utilizarea acestui instrument
informatic este foarte relevantă, uşor aplicabilă şi permite obţinerea unor importante
economii e timp în luarea actului ecizional.
n icatorii care pot fi calculaţi cu ajutorul sistemului informatic oferă o imagine asupra
rentabilităţii, lichi ităţii şi în atorării organizaţiei, altfel spus asupra riscului financiar. Aceşti
in icatori sunt consi eraţi reprezentativi atât pentru băncile româneşti, cât şi pentru cele care
au capital străin sau mixt; pe baza acurateţii funcţiiei scor, actul ecizional înlăturân , în
proporţii foarte mari, riscul e neplată.




 
 
 
 
Lansarea în execuţie se realizează prin interme iul unui tablou

bor (figura 1) menit să
ofere utilizatorului o imagine e ansamblu asupra tuturor facilităţilor sistemului, constituin ,
în acelaşi timp, o mo alitate e gestionare mult mai rapi ă a iferitelor opţiuni aferente
aplicaţiei.
nformaţiile e bază prelucrate e sistem sunt oferite prin interme iul balanţei e verificare,
prezentată în ca rul unei foi e calcul enumită sugestiv alantaVrificar

care surprin e
atele contabile aferente ultimelor trei exerciţii. De regulă, balanţa se generează în mo
automat pe baza înregistrărilor efectuate în contabilitate, obţinân u-se astfel sol urile iniţiale
(preluate e la sfârşitul perioa ei prece ente), rulajele curente şi, avân în ve ere aceste
elemente, se calculează sol urile finale; în cazul e faţă, pentru a uşura munca utilizatorilor şi
a nu încărca în mo inutil foaia e calcul, sunt preluate oar sol urile finale aferente
exerciţiilor menţionate. Deoarece acest sistem are rept scop reflectarea implicaţiilor
operaţiilor contabile asupra situaţiilor e sinteză şi a performaţelor economico-financiare ale
agenţilor economici, înregistrările contabile propriu-zise nu constutie obiectul aplicaţiei fiin
intro use manual sau prin import intr-un sistem informatic pentru contabilitatea financiară.
Avân rept punct e plecare informaţiile in balanţă, se elaborează atât bilanţul şi contul e
profit şi pier ere, cât şi situaţiile complementare necesare în procesul e analiză economico-
financiară: tabloul sol urilor interme iare e gestiune, bilanţul funcţional, bilanţul
patrimonial etc. În acest scop, pentru fiecare ocument e sinteză sau altă situaţie
suplimentară se utilizează, pe lângă foaia e calcul ataşată ocumentului respectiv, şi o foaie
e calcul auxiliară care cuprin e formulele e calcul ce au stat la baza obţinerii fiecărui post
in bilanţ, contul e profit şi pier ere sau in altă situaţie e raportare. În acelaşi timp, pentru
ca fişierul să fie cât mai accesibil, formulele sunt efinite tot e către utilizator, ar nu upă
maniera clasică in Excel (apelân la a rese relative, absolute sau mixte), ci prin interme iul
unor num

câmpuri a aptate ca formă în funcţie e fiecare ocument în parte ( e exemplu,
pentru bilanţ, formulele se construiesc cu ajutorul unor ³etichete´ e forma - , un e
 reprezintă numărul e rân in situaţia e raportare, iar  numărul exerciţiului la care se
face referire). Această mo alitate e generare a formulelor oferă avantajul că numele e
câmpuri sunt vizibile la nivelul întregului registru e lucru (Dorkbook), fiin mult mai uşor
e utilizat ecât în varianta clasică şi în momentul cân se face referire la ele prin proce uri
in limbajul Visual
asic.
Deoarece bilanţul constituie ocumentul principal care stă la baza evaluării patrimoniale a
întreprin erii, in iferent e momentul la care acesta se întocmeşte, menţinerea egalităţii între
sumele totale înscrise în activul şi pasivul său, constituie o regulă e bază care trebuie
respectată la întocmirea bilanţului, reprezentân , e fapt, principiul financiar fun amental
care susţine constituirea patrimoniului unei întreprin eri. Practica emonstrează că egalitatea
bilanţieră este necesară nu numai pentru raţiuni tehnice sau convenţionale, ar mai ales
pentru faptul că transpune o i entitate fun amentală între activ şi pasiv, care constituie, e
fapt, ouă reprezentări iferite ale aceleiaşi mărimi economice.
Foaia e calcul ilanţ este structurată în mai multe zone necesare pentru calculul posturilor
in bilanţ; o ³secvenţă´ e acest tip este prezentată în figura 2:
Astfel, în afara coloanei asociată fiecărui post in bilanţ (Rân
ilanţ), prin interme iul
rubricii iimbol
cont/
r.
Rân se oferă posibilitatea selecţiei conturilor sau rân urilor
necesare pentru calculul rân ului respectiv apelân la facilităţile e vali are oferite e Excel
prin interme iul meniului
ata

Valiation ( efinirea zonei sursă se realizează tot printr-un
nume e câmp - iimbol_ ont); e asemenea, coloana imn
natura
opraţii)
in ică sensul
operaţiei (cifra  corespun e conturilor care se a ună, respectiv  celor sare se sca ), iar
prin ipiol
se precizează natura sol ului asociat contului luat în calcul (
- sol ebitor, -
sol cre itor).
Determinarea sol ului aferent fiecărui exerciţiu se realizează printr-o expresie e forma

care poate fi interpretrată astfel:

Î  
   

  
  

    
(pe exemplul nostru
...I

) se va prelua in foaia e calcul alanţaVrificar
suma corespunzătoare
ebitului contului selectat pentru exerciţiul m
(un e m poate lua valori e la 1...3). În acest
context, pentru recuperarea sumei respective se apelează la funcţia V
folosin
sintaxa completă:
 LOOKUP(Camp_cheie, Tabelul in care se realizeaza cautarea, Nr. coloanei e
recuperat,...)
un e ce e-al patrulea argument poate lua una intre valorile R
sau i; s-a optat
pentru stabilirea argumentului i eoarece acesta permite efectuarea căutărilor în ca rul
unor tabele nesortate upă câmpul e regăsire (în cazul e faţă - iimbol
cont). În acelaşi timp,
pentru returnarea coloanei care conţine sumele corespunzătoare în balanţă, s-a impus
efinirea unui Äalgoritm general´ care să permită recuperarea valorilor asociate fiecărui
exerciţiu, avân în ve ere tipul sol ului contului, menţinân primele ouă coloane in
balanţă fixe (iimbol
cont şi
numir
ont); în plus, suma rezultată prin aplicarea funcţiei
V
va fi înmulţită cu valoarea celulei care in ică natura operaţiei (pe exemplul luat
 ).


Î formula se continuă cu 
   

  
    
   



(...I
 ),
recuperarea sumelor corespunzătoare fiin realizată prin acelaşi
proce eu ca şi în cazul sol urilor ebitoare.
Î ultima con iţie in structura formulei este valabilă în   


  
     
  
 
 


  
   

 
   


 ale acestuia. În acest caz, se verifică acă ipiol
nu conţine nimic
(...I 
), variantă în care expresia e calcul se construieşte prin concatenarea
cuvântului ³Rân, a numărului e rân luat în consi erare, a termenului 
şi a
numărului exerciţiului, rezultatul fiin returnat apelân o proce ură isual Basic. Dacă nu se
în eplineşte nici una in cele trei con iţii prezentate anterior, celula respectivă va fi
completată cu valoarea 0.
Pentru situaţiile în care reglementările legale în vigoare impun efectuarea unor mo ificări
referitoare la mo ul e calcul a posturilor in bilanţ, sistemul oferă ouă posibilităţi e
gestionare a formulelor, rezultatele fiin actualizate automat:
m prin activarea unui buton e coman ă care are ataşată o proce ură isual Basic,
utilizatorul avân la ispoziţie o mo alitate mult mai rapi ă e inserare a unui nou rân :
m prin apelarea unor formulare care oferă o variantă mai Äelegantă´ e gestionare a
posturilor in bilanţ, utilizatorul putân să-şi re efinească mo ele e calcul fără să se
Älovească´ e limitele unei forme stan ar izate.
În ceea ce priveşte mecanismul e generare a contului e profit şi pier ere, acesta are ataşată
o foaie e calcul auxiliară - ontrofitirr - care conţine un set e formule
asemănătoare ca structură şi logică e calcul cu cele care stau la baza generării bilanţului
contabil. Singura eosebire constă în faptul că, în Ämacheta´ e bază (figura 3 ), apare o
coloană suplimentară enumită p (care conţine semnele Ä>´ , respectiv Ä<´) necesară
pentru acele posturi care se etermină prin comparaţia intre iferite elemente.

G



    


     

   


 
Sol ul aferent fiecărui exerciţiu în parte se obţine printr-o formulă cu următoarea structură,
exemplificată pentru celula M:
 Î  

  

   
 


(primele ouă con iţii in
sintaxa expresiei, respectiv ...I

....sau ... I

....), se va prelua in
foaia e calcul alanţaVrificar
suma corespunzătoare ebitului sau cre itului contului
selectat pentru exerciţiul m
apelân la facilităţile oferite e funcţia V (i entificarea
celulelor se realizează prin etichete e forma ’ , un e n simbolizează linia pentru
care se efectueză calculul, iar m exerciţiul e referinţă);
I

ValM !"#i)! I
 V
alM !"#"i)! ........


Î   


  
 

 ( eci coloana ipiol nu este completată
....I 
$...) şi nu se impune efetuarea unei comparaţii între elementele luate în
calcul ( eci ...
I $), atunci se ia în consi erare rân ul specificat, fără alte
verificări suplimentare.


.....I
 
$) $))%aluazaini&
$
&
&
M )! $...


Î formula se continuă cu varianta în care obţinerea unui post in contul e profit şi
pier ere se realizează în urma comparării sumelor care provin in alte rân uri ale acestuia:
«I
 
"$) "$)>%aluazaini&
"$
&
&
M
&

"$
&
ini
&
"$
&

&
M )
Structura contului e profit şi pier ere permite egajarea unor sol uri e acumulări băneşti
potenţiale, estinate să în eplinească o anumită funcţie e remunerare a factorilor e
pro ucţie şi e finanţare a activităţii viitoare numite sol uri interme iare e gestiune; e fapt,
aceşti in icatori reprezintă palierele succesive în formarea rezultatului final. Construcţia
in icatorilor se realizează în casca ă, pornin e la cei mai cuprinzători (pro ucţia
exerciţiului şi marja comercială ) şi închein cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului).
Calculul in icatorilor se realizează printr-un algoritm care se bazează pe aceleaşi principii ca
şi în cazul bilanţului şi contului e profit şi pier ere, actualizarea formulelor e calcul în
raport cu noile preve eri legale fiin obţinută prin interme iul formularelor, a căror structură
este mo ificată în funcţie e exigenţele utilizatorului.
De asemenea, o importanţă eosebită se acor ă evaluării finaciare globale a întreprin erii
(figura 4), sistemul informatic permiţân aplicarea mtoi
'rillor

%aluar prin
acor area unor punctaje pentru fiecare criteriu luat în calcul (categoria e ţară, gra ul e
vizibilitate, tipul activităţii, calitatea managementului sau perspectivele pe care le oferă firma
analizată). Ulterior, organizaţia este punctată prin interme iul unui sistem e note cuprinse în
intervalul [1:10] şi, în funcţie e performanţele şi rezultatele obţinute, societatea pimeşte un
calificativ pe baza căruia banca urmează să eci ă acor area/neacor area cre itului solicitat.
 G
 
 

 


  !’G!!
În acelaţi timp, aplicaţia informatică rezolvă o problemă estul e elicată - elimină efectul
inflaţiei şi a cursului valutar nefavorabil prin generarea unor in icatori e echilibru,
solvabilitate şi rentabilitate, upă ce s-a efectuat o transformare valorică a principalelor
elemente e bilanţ şi S
in lei în EURO sau USD.
În cazul utilizatorilor cu experienţă bogată în omeniul contabilităţii şi analizei financiare,
pentru calculul in icatorilor se recoman ă o altă soluţie informatică; i eea e la care se
porneşte constă în efinirea unor mtamol

calcul care permit intro ucerea unui nou set
e in icatori economico-financiari sau actualizarea formulelor e calcul pentru cei eja
existenţi. În prima fază se impune eclararea unei noi categorii e in icatori (în varianta în
care utilizatorul oreşte să Älărgească´ spectrul analizei) sau selectarea unei valori in lista
pre efinită prin interme iul formularului omnclator
cat'orii
inicatori
(prezentat în
figura 5):

G
"G
 
# 
 

 

 
Ulterior, printr-un alt formular (figura 6) se eclară numele in icatorului, se intro uce un text
explicativ prin care se specifică rolul acestuia, se precizează categoria in care face parte şi se
escrie algoritmul e calcul pentru fiecare in icator ales (fapt care presupune cunoaşterea
reglementărilor legale şi a regulilor contabile fun amentale); în final se specifică limita
minimă şi cea maximă asociate in icatorului respectiv, se efectuează calculul şi se generează
un raport cu toate informaţiile solicitate e utilizator.

G
$%G
 
 


 



Analiza economico-financiară efectuată a evi enţiat rolul eosebit pe care îl au in icatorii
implicaţi în programul informatic, respectiv înalta calitate pe care o poate avea actul
ecizional prin explicarea meto ei prezentate.
n icatorii e iagnosticare a activităţii întreprin erii solicitante e cre ite sunt foarte
numeroşi şi relevanţi, astfel încât permit o apreciere pertinentă a realităţii agentului economic
sub toate aspectele sale: performanţe, rentabilitate, lichi itate, solvabilitate, eficacitate etc.
Avantajul acestui program informatic rezi ă în faptul că funcţiile scor eterminate
(punctajele calculate) scutesc instituţia cre itoare e efortul calculării, interpretării şi
înca rării in ivi uale a fiecărui in icator şi a fiecărei societăţi în limitele prevăzute e teoria
economică, pentru acoperirea împotriva riscului. Economiile e timp sunt foarte mari
eoarece intro ucerea atelor in balanţă constituie singurul efort uman; celelalte operaţii e
calcul a in icatorilor se efectuează automat şi sistematic e către program, în final obţinân u-
se un scor (notă pon erată) care permite înca rarea întreprin erii într-o anumită categorie
(A,B,C...etc) care evi enţiază gra ul e încre ere, respectiv e risc al agentului economic. În
aceste con iţii, societatea cre itoare ia ecizia e acor are/neacor are a împrumutului, fără
teama e nerambursare.
Ca o concluzie generală, se poate remarca faptul că actul ecizional are rolul esenţial în
funcţionarea normală a organizaţiei pe termen lung. Orice suspiciune apărută în prezent cu
privire la performanţele economico-financiare poate eveni ulterior o realitate ură, acă
managementul societăţii nu se sesizează şi nu întreprin e măsuri e re resare la timp. Aşa
cum preciza şi François Bacon Ä acă omul începe cu certitu inile va sfârşi prin a se în oi, ar
acă se va mulţumi a începe cu în oielile, va sfârşi prin a avea certitu ini´.
×

 2005-06-03