P. 1
Suport Curs Sociologie

Suport Curs Sociologie

5.0

|Views: 924|Likes:
Published by Onica Florin

More info:

Published by: Onica Florin on Feb 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/25/2013

pdf

text

original

Competente speciJice

:

WI Identificarea metodelor, tehnicilor, procedeelor ~i instrumentelor de investigare sociologica, aplicabile in diferite contexte

WI Elaborarea unor instrumente de lucru (chestionare, fi~e de observatfe, ghid de interviu)

WI Explicarea fen,omenelor ~i proceselor sociale pe baza analizei ~i interpretarii datelor obtfnute prin investigatia sociologica

WI Proiectarea ~i interpretarea rezultatelor unei cercetaei sociologice

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

CE ESTE SOCIOLOGIA?

Sociologie - ~tiinta despre societate (lat. socius - sot, asociat, ortac, tovara~ + gr. logos - ~tiinta).

Sociologia este ~tiinta unitatilor sociale, de la cele mai simple (cercuri de prieteni, familie, echipe de munca], pana la cele mai complexe (popoare, nathml, tari, organizatii Internationale].

Sociologia este ~tiinta care se ocupa cu studiul vietii sociale ~i cu studiul comparativ al socletattlo», (Mihai Ralea)

Sociologia este studiul integrativ structural ~i dinamic al societatii, abordata in unitatea ~i diversitatea componentelor sale unitare. (Petre Andrei)

Viata sociala este un complex de raporturi ~i situatii: prietenie sau dusmanie, subordonare sau putere, bunastare sau saracie, dezvoltare sau decadere, ordine ~i siguranta sau insecuritate ~i criminalitate, practicarea bunelor moravuri sau imoralitate etc.

Traim zi de zi intr-o anurnita societate; provenim sau intram in grupuri sociale, in colectivitati; cooperam sau suntem in conflict; interactionarn cu numeroase insritutii sociale; intram in contact cu alte culturi; inregistram succese sau esuam; devenim mari personalitati sau raman em anonimi; traim din plin viata sociala sau suntem aruncati la marginea ei. Viata sociala, societatea sunt precum aerul; ne invaluiesc mereu, ne patrund in cele mai intime unghere ale vietii noastre. Orice am face nu putem trai in afara societatii, Daca viata sociala este un dat, 0 "fatalitate", atunci este firesc si util sa stim cat mai mult despre ea, sa fim cat mai bine pregatiti pentru a interactiona in societate. 0 asemenea pregatire pentru viata sociala 0 of era si sociologia. Din perspectiva strict individuala, sociologia ne ajuta sa intelegem mai bine ce se intarnpla in jurul nostru, sa reusim mai bine, sa evitam necazurile si dificultatile, sa fim mai buni, mai cooperanti si mai toleranti, dar si mai competitivi si mai eficienti, Din punct de vedere social, sociologia poate ajuta ca societatile si comunitatile sa fie mai bine organizate, mai drepte, mai democratice.

Viata sociala insearnna 0 perrnanenta competitie pentru resurse, fie ca acestea sunt materiale, financiare, de putere, simbolice sau afective. in aceasta cornpetitie se pot folosi mijloace de asociere, de concurenta, de conflict sau manipulare. Sociologia ne ajuta sa cunoastem aceste mijloace, sa intelegem de ce este preferabila cooperarea si nu conflictul, cum sa evitam sa fim manipulati,

Sociologia ne ajuta sa intelegern, sa explicam aceste raporturi si situatii si, ceea ce este foarte important, sa actionam asupra lor. Sociologia este un ghid pentru a fi si pentru a actiona ca fiinte sociale.

SOCIOLOGIA SPONTANA vs. SOCIOLOGIA STIINTIFICA

Oamenii nu au asteptat aparitia sociologiei pentru a pune intrebari si a da raspunsu ri cu privire la grupul sau societatea in care au trait. Treptat, s-a acumulat un mare volum de cunostinte referitoare la viata sociala, constituindu-se o veritabila "sociologie spontana", Sursa acestei cunoasteri este "simtul comun" sau "bunul simt". Consideram ca apartinand simtului comun toate ideile despre care nu stim de unde vin si pe ce se bazeaza, care nu pot fi demonstrate in mod sistematico

Sociologia sporitana, bazata pe simtul comun, are un caracter enciclopedic si este foarte larg raspandita. Chiar si persoanele cu un nivel intelectual modest sunt capabile sa vorbeasca ore intregi despre ce este bine si ce este rau in grupul in care traiesc, cum ar trebui organizata viata acestui grup, cum trebuie sa fie relatiile de familie, de vecinatate, relatiile economice sau politice etc.

Desi este atat de raspandita si inradacinata in mentalitatile indivizilor si grupurilor, sociologia spontana a simtului comun sufera de cateva mari neajunsuri care 0 fac inacceptabila din punct de vedere stiintific.

In ultimii trei sute de ani, cunoasterea spontana, bazata pe bunul sirnt, a fost tot mai mult inlocuita de cunoasterea stiintifica. in domeniul socialului, aceasta inlocuire s-a prod us mai tarziu, mai ales din a doua jurnatate a secolului al XIX-lea. Intre cunoasterea spontana si cea stiintifica exista deosebiri esentiale. ;ltiinta se fundarnenteaza pe evidente verificabile, pe observarea riguroasa a faptelor. Observatia stiintifica nu inseamna doar a privi lucrurile, a te uita la ceea ce se intarnpla in jur. Intreaga lor viata, oamenii privesc si vad ceea ce este sau se intampla in mediul in care traiesc, Aceasta nu insearnna insa ca ei realizeaza 0 observatie stiintifica.

N eajunsurile cunoasterii spontane

Cunoasterea spontand are un caracter pasional. Fiecare om are anumite interese, conceptii, prejudecdti, atractii sau fobii. Oamenii nu se multumesc numai sa constate ce se intdmpla fn jurul lor, ci adoptii atitudini, interpreteaza :ji judecd realitatea, uneori rdstiilmdcind-o sau falsificdndO. Fdrd 0 pregatire speciald :ji fara un permanent exam en critic, oamenii nu-si pot forma 0 imagine obiectivii a realitdtii.

Cunoasterea spontand are adesea un caracter iluzoriu. In activitatea exercitatii asupra naturii, oamenii au tot interesul sa posede cunostinte corecte, pentru sa orice inselare este imediat penalizatii. In viata sociald, oamenii se iluzioneazii adesea, se amagesc; autoinselarea putdnd fndeplini un rol pozitiv pentru individ, fn sensul ca fl ajuta sa depdseascd anumite obstacole, fl mobilizeazii sa actioneze, fl ajutd sa nu se lase dobordt de esecuri.

Cunoasterea spontand este contradictorie. Oamenii oscileazii permanent fntre sentimentul fatalitdtii :ji eel al liberului arbitru. Atunci cdnd f:ji analizeazii succesele sau cdnd f:ji fac planuri pentru vii tor, ei considerii cd totul depinde de ei, cd succesele sunt datorate priceperii :ji calitiitilor lor, cd f:ji pot decide destinul. Dacd sunt confruntati cu esecuri, ei invocd imprejurdrile neprielnice, ostilitiitile :ji comploturile puse la cale de dusmani sau pur :ji simplu vitregia soartei. Acest mecanism psiho-social de oscilare permanentd - fatalism sau liber arbitru - poate avea 0 functie pozitivd, de protectie individuald, dar nu este acceptabil intr-un demers stiintific.

Cunoasterea spontand este limitatd. Individul are experiente de viatd circumscrise la mediul social fn care trdieste. Despre ceea ce se intdmpla fn alte grupuri sau fn alte societati, individul nu aflii decdt ocazional sau nu stie nimic. Ceea ce nu ne este familiar este considerat ca anormal sau scandalos. De exemplu, unul dintre personajele create de scriitorul Marin Freda, vdzdnd pentru prima oard fn viata 0 girafa, dupii ce se uitd la ea ore fntregi, conchide cd asa ceva nu existd.

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

Axiomele observatiei stiintifice

Prima axiomii constd fn recunoasterea de catre oamenii de stiinti: cd exista 0 lume reald, independentii de subiectul observator, cd Japtele observate sunt reale :ji nu un produs al mintii observatorului.

A doua axiomd constd fn acceptarea principiului cd raporturile dintre lucruri nu sunt intdmpldtoare, ci au un sens. Mai exact exprimat, aceasta axiomd impune principiul determinismului :ji stabileste raporturile fn termeni de cauzd :ji eject. Determinismul social este mult mai dificil de probat :ji analizat comparativ cu determinismul fizic, dar cu toate acestea el nu este mai putin real.

A treia axiomd constd fn Japtul ca lumea exterioard poate fi cunoscutd prin observalie obiectivd. Adevdrurile stiintifice pot fi probate cu mijloace riguroase :ji verificate de catre, alii oameni de stiinta.

Agim Meta Pe planeta porumbului se oorbeete mult despre Piimii.nt

Amanda Sage Chicago

PERSPECTIVE iN SOCIOLOGIE

Perspectiva socioloqica este 0 cale de a privi societatea, de a studia viata sociala si de a 0 explica; este 0 constructie rnentala care ne ajuta sa vizualizam si sa explicam ceea ce se intampla in societate. Prin definitie, perspectiva sociologica este 0 analiza a societatii dintr-un anumit punct de vedere.

Dintre perspectivele mai frecvent utilizate in sociologie, cele mai importante sunt evolutionisrnul, conflictualismul, functionalisrnul si interactionisrnul.

Perspectiva eooiutionista. a fost prima forrnulata in sociologie, fiind fundarnentata in special in lucrarile lui Auguste Comte si Herbert Spencer. Aceasta perspectiva explica in mod satisfacator originea societatilor si cresterea lor. Evolutionisrnul a avut 0 larga raspandire in a doua jurnatate a secolului al XIX-lea, dupa care a intrat intr-o lunga perioada de ignorare, pentru a fi reactualizat in ultimii ani.

Perspectiua functionalista este forrnulata in lucrarile lui Auguste Comte si Herbert Spencer si indeosebi in cele ale lui Emile Durkheim. In anii 1950-1960 ea a fost perspectiva dominanta in sociologie, mai ales prin Talcott Parsons si Robert King Merton. Functionalistii privesc societatea ca pe un sistem, ca pe un intreg compus din mai multe parti aflate in interactiune, fiecare parte indeplinind 0 anurnita functie. Din perspectiva functionalista, societatile tind spre echilibru, spre mentinerea ordinii. Realizarea echilibrului este dependenta de indeplinirea functiei specifice de catre fiecare parte a sistemului. Daca functiile nu sunt realizate, sistemul se dezechilibreaza si poate sa moara,

Perspectiva conflictualista concepe conflictul ca 0 sursa a schimbarii social, si i~i concentreaza analiza asupra instabilitatii si dezechilibrelor. Spre deosebire de functionalism, aceasta perspectiva considera consensul social mai curand ca 0 iluzie, drept ceva ce nu poate fi obtinut decat prin constrangere.Principalul initiator al acestei perspective a fost Karl Marx, care si-a concentrat analiza sociologica asupra conflictelor dintre c1ase, demersul sau avand 0 finalitate politica declarata, In conceptia lui Karl Marx, fiecare mod de productie se caracterizeaza printr-un anumit tip de conflicte intergrupale, dintre care cele mai importante sunt conflictele intre c1asele sociale. Clasele oprimate (sc1avii in modul de productie sc1avagist, burghezia in modul de productie feudal, proletariatul in modul de productie capitalist) se organizeaza si schirnba prin revolutie sistemul relatiilor de putere, instaurand un nou mod de productie. 0 anumita perioada se instaureaza echilibrul social, dar aceasta este precar pentru ca societatea este foarte dinamica si in societate apar noi conflicte care se solutioneaza prin noi revolutii, Karl Marx afirrna ca, 0 data cu instaurarea modului de productie comunist, cic1ul stabilitate-conflicte-revolu tie pare sa se incheie intrucat comunismul ar suprima toate conflictele sociale pentru ca ar inlatura exploatarea, care este sursa principala a conflictelor care conduc la schimbarea modurilor de productie. ;li pentru alti sociologi conflictele sunt inerente vietii sociale, dar ei nu au dedus de aici conc1uzii pentru actiunea politica, Adeptii contemporani ai perspectivei conflictualiste extind aria de cuprindere a analizei la conflictele dintre grupe de varsta, grupuri etnice sau religioase, dintre profesii, comunitatile locale si puterea centrala etc. Ideea de baza a acestei perspective consta in afirrnatia ca fiecare societate este fermata din forte sociale intre care conflictul este inevitabil. Grupurile sociale au scopuri si interese diferite pe care nu si le pot satisface intrun mediu cu resurse limitate. Apare, astfel, 0 cornpetitie perrnanenta pentru bunuri, putere, bunastare.

Perspectiva interactionista. sau interactionismul simbolic i~i concentreaza analiza asupra raporturilor dintre individ si societate. Fondatorul acestei perspective este considerat a fi George Herbert Mead, iar principalii exponenti sunt H. Manford, Kahn si Herbert G. Blumer. Aceasta perspectiva i~i intemeiaza afirmatiile pe considerentul ca fiinta umaria este singura capabila sa produca si sa utilizeze simboluri. Simbolurile iau diferite forme: sunete, semne grafice, gesturi sau obiecte. Societatea este in perrnanenta creata prin interactiunea indivizilor. Societatea este preexistenta indivizilor; acestia se modeleaza in cadrul societatii care se schirnba si ea sub actiunea lor. Individul si societatea se presupun reciproc si nici 0 parte nu poate exista fara cealalta. Interactionistii afirrna ca oamenii sunt fiintele care dau un sens lumii, incat se poate afirma ca lumea sociala este 0 realitate construita, Pentru a se intelege viata sociala, trebuie sa se inteleaga ce spun oamenii si sa se plece de la punctele de vedere ale acestora. Interactionismul simbolic are meritul de a atrage atentia asupra rolului individului in viata sociala, rol pe care insa il exagereaza,

Functionalismul, conflictualismul si interactionisrnul simbolic of era imagini partiale asupra uneia si aceleiasi realitati. Nu se poate retine una ca fiind mai acceptabila decat celelalte. Fiecare are avantaje si dezavantaje. Aspectele pe care insista una dintre ele sunt ignorate de catre alta si invers. Fiecare dintre ele imbogateste cunoasterea sociologica,

4 Specificul cunoasterfl sociologice

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

ROLUL METODOLOGIEI iN SOCIOLOGIE

Metodologia cercetarii sociologice se refera la modalitatile prin care se realizeaza cunoasterea stiintifica a vietii sociale. Denumirea de "metodologie" provine de la cuvintele grecesti "methodos" - cale, drum - si "logos" - stiinta.

Tipurile de cercetare se definesc in functie de obiectivele urrnarite. Din acest punct de vedere, se disting trei tipuri de cercetare: fundameniala (orientata spre obtinerea de cunostinte noi si dezvoltarea teoriei); aplicatiua (in care se urrnareste analiza problemelor sociale si identificarea de solutii pentru actiunea sociala de rezolvare a problemelor respective); eoaluatioa (de apreciere a starilor de fapt existente la un moment dat si de determinare a efectelor unei actiuni).

In sociologie, prin termenul de metoda de cercetare (lb. greaca methodos - cale, mijloc, mod de expunere) se intelege sistemul de reguli si principii de cunoastere a realitatii sociale. Termenul de tehnica de cercetare (lb. greaca tekne - mod de a proceda, viclesug] desemneaza ansamblul de prescriptii pentru ca activitatea de cunoastere stiintifica a realitatii sociale sa-si atinga scopul.

Principalele metode in sociologie sunt: ancheta sociologica, obseruatia sociologica, experimentul sociologic ~i studiul documentelor sociale (analiza documentarci).

ANCHETA SOCIOLOGIC."\

Ancheta sociologica reprezinta 0 metoda de cercetare a realitatii sociale bazata, in principal, pe tehnici de producere a date lor cu ajutorul intrebarilor puse de investigator si al raspurisur ilor formulate de subiecti (de persoanele cuprinse in ancheta],

Alaturi de interviu si de chestionar, in anchetele sociologice se utilizeaza, de cele mai multe ori, si observatia si studiul documentelor sociale, dar modalitatile interogative de obtinere a datelor ocupa locul central in design-ul cercetarii empirice, concrete, de teren. Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt foarte variate, incepand cu fenomenele subiective (credinte, aspiratii, opinii, atitudini, interese, stari de spirit) si terrninand cu fenomenele obiective precum saracia, conditiile de locuit, dotarea gospodariilor, ocuparea fortei de rnunca, privatizarea s.a.m.d. Cand se urrnareste cunoasterea opiniei publice (a se vedea capitolul despre comportamentul colectiv), avem de-a face cu sondajele de opinie publica.

Sondajul de opinie publica este un tip de cercetare sociologica de teren, care are scopul de a cunoaste orientarea, centralitatea si intensitatea opiniilor impartasite in comun de diferitele straturi si categorii de populatie. Sondajele de opinie publica se bazeaza pe tehnicile interogative si de esantionare.

E~antionarea este operatia de construire a unui "model redus", adica a unui esantion, care reprezinta 0 parte dintr-un intreg ce reproduce la scara redusa structura intregului. In anchetele sociologice, ca si in sondajele de opinie publica nu sunt investigate toate unitatile sociale (comunitati urbane sau ruraIe, familii sau persoane). Este posibil ca sa studiem doar 0 parte dintre aces tea, iar conc1uziile sa le extindem asupra tuturor unitatilor sociale avute in vedere (universul anchetei), cu alte cuvinte, pentru a economisi timp, efort uman si resurse financiare, apelam la esantionare.

Interviul sociologic este 0 tehnica de obtinere in scop stiintific a inforrnatiilor prin intermediul intrebarilor si raspurisu rilor verbale. In functie de numarul persoanelor participante la schimbul de informatii, vom face distinctie intre interviul individual si interviul de grup. In functie de libertatea cercetatorului de a introduce in discutie teme noi si de a schimba ordinea intrebarilor, avem de-a face cu interviuri structurate (in care intrebarile si temele se succed intr-o ordine dinainte stabilita] si interviuri nestructurate. In cadrul interviurilor nestructurate un loc important il ocupa interviul clinic, folosit atat in psihoterapie, cat si pentru producerea datelor de in teres sociologic. In fine, dupa modul de desfasurare, exista interviuri directe (face-to-face) si interviuri telefonice, video, sau prin internet.

Chestionarul de cercetare sociologica reprezinta un ansamblu de intrebari si, eventual, de imagini grafice, ordonate logic si psihologic, care deterrnina raspunsuri ce urrneaza a fi inregistrate in scris, in vederea rezolvarii unei probleme de interes stiintific.

Chestionarul de cercetare are 0 structura loqica (intrebarile se succed de la cele cu continut generalla cele particulare, de exemplu), dar si 0 ordonare psiholoqica a lor (se incepe cu intrebari "de spart gheata'', menite sa "incalzeasca atmosfera", sa-i faca pe subiecti sa raspunda si la intrebarile importante pentru tema cercetarii.] La inceputul chestionarului este preferabila 0 fntrebare inchisa (cu raspunsu ri preformulate) fata de 0 fntrebare deschisa (la care subiectii trebuie sa elaboreze ei insisi un raspuris], Pe parcursul chestionarului se alterneaza simetric intrebarile inchise cu cele deschise.

Schema pentru chestionarele de cercetare a opiniei pub lice (George Gallup)

./ Se fncepe cu 0 serie de intrebiiri fnchise pentru determinarea gradului de cunoastere de catre subiecti a problemei puse fn discutie;

./ Urm~aza una sau mai multe intrebari deschise privind atitudinea fara de respectiva problema;

./ Intervine un set de intrebiiri fnchise referitoare la aceeasi problema;

./ Se introduc mai multe intrebiiri deschise despre motivatia opiniilor ex primate;

./ In fine, chestionarul se fncheie cu cdteva intrebiiri fnchise pentru mdsurarea intensitdtii atitudinilor :ji opiniilor subiectilor din esantion.

Pentru a se face accept at de populatie, operatorul de interviu trebuie:

~ sa explice scopul :ji obiectivele cercetarii ~ sa arate metoda prin care au fost selecta-

te persoanele din esantion

~ sa declare institutia care gireazd cercetarea

~ sa-i asigure pe interlocutori de anonimatul :ji de caracterul confidential al rdspunsurilor

Exemplu de esantionare

Dorim sa afldm ce pdrere are populatia dintr-un oras oarecare (cu circa 250 000 de locuitori) des pre 0 problema importanta, cum ar fi transportul fn com un. Ar fi neeconomicos sa siam de vorbii cu toti locuitorii (tineri :ji adulti). Ne decidem sii construim un esantion pe cote. Ne gdndim: ce caracteristici sociale importante pentru problema pe care vreau sa 0 studiez prezintii populatia din respectivul oras? Vdrsta, apartenenta la gen (masculin / feminin), ocuparea fn activitdtile de muncd yot fi fn acest caz criterii de esantionare. In alt caz, pentru 0 alta problema, vor fi probabil semnificative alte criterii (de exemplu, nivelul de scolaritate pentru sondajele preelectorale). Dacd fn totalul populatiei procentul tinerilor (al persoanelor cu vdrsta cuprinsd fntre 16 :ji 25 de ani) este de 27 la suta, atunci :ji fn esantionul de 1100 de persoane proportia tinerilor trebuie sa fie tot de 27 la sutd. Dacd femeile din respectiva localitate reprezintii 53 la sutd, fn esantion vom avea grijd sa se regdseasca aceeasi proportie. La fel proceddm pentru fiecare criteriu fn parte.

Instrumentele folosite in ancheta sociala sunt:

1. planul de anchetd; un proiect de cercetare care sa rdspundd unor intrebiiri de tipul: ce vom cerceta, cum vom cerceta, cu cine?; 2. ghidul de interviu (indrumdtor de convorbire); listii de idei tematice;

3. chestionarul sociologic cuprinde un anumit numar de intrebiiri formulate :ji redactate dupii cerinte :ji reguli stiintifice.

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

Regulile observarii sociologice

e'/'In orice tip de observatie trebuie respectate regulile de pregatire a observdrii, procedura de notare a celor observate, continutul note lor de observatie §i prelucrarea datelor. Amintim cdteva dintre aceste reguli.

e'/iJJaca, de exemplu, cineva doreste sa studieze pe baza observatiei directe comportamentul "baielilor de cartier", trebuie mai intdi sa cunoosed teoria comportamentului deviant, sa se familiarizeze cu psihosociologia grupurilor §i a relatiilor interpersonale, s~ aiba suficiente cunostinte de teoria culturii. Inainte de a in cepe sa faca observatii pe teren, trebuie sa decida cum va proceda, ce unitati (secvente comportamentale) va inregistra, ce fapte de observatie va consemna.

e'/Pe teren, va trebui sa observe, pe edt posibil, toate faptele (comportamentele) pe care §i le-a fixat in foaia de observatie §i sa le inregistreze, daca nu concomitent cu desfasurarea lor, imediat ce situatia concreta 0 permite. Notele de observatie trebuie sa includa: data, ora, durata observatiei, locul desfasurarii evenimentelor, circumstantele observdrii, aparatele utilizate in observatie (camera de luat vederi, aparat de fotografiat, binoclu etc), factorii de mediu ce ar fi P1!tut influenta comportamentele observate. e'/'Infine, notele de observatie, revazute §i completate, trebuie clasificate §i ordonate astfel incdt sa asigure descrierea edt mai amanuntita §i edt mai fidela a faptelor sociale §i a comportamentelor individuale sau colective.

Tehnicile de observare se diferentiaza in

functie de: '

a. modul fn care se realizeazii inregistrarea Japtelor:

- fn procesul observdrii;

- prin Jolosirea un or aparate de tip audio,

video;

- post-festum (dupd ce s-a realizat observatia).

b. modul de implicare a observatorului:

- participant total (emotional :ji comportamen-tal) ~i fnregistrare post-festum;

- cercetator exterior situatiilor sociale, care culege date cu ajutorul un or instrumente speciale destinate inregistrarii;

- cercetiitor-participant care este numai partial implicat, fn a/ja Jel incdt sa poatii fnregistra date sau informatii.

EXPERIMENTUL

OBSERVATIA SOCIOLOGIC."\.

Observatfa reprezinta cea mai veche tehnica de cercetare utilizata in stiinta si consta in investigarea sistematica, in baza unui plan anterior elaborat, cu ajutorul unor instrumente adecvate, a proceselor sau fenomenelor care constituie obiectul de studiu.

Observatia !jtiintificd in sociologie reprezinta metoda de obtinere a informatiilor sociale prin intermediul simturilor (vaz, auz, miros s.a.], cu scopul de a verifica ipotezele cercetarii sau pentru a descrie sistematic si obiectiv mediul naturaj si social, persoanele si relatiile interpersonale, comportamentele individuale si colective, actiunile si activitatile oamenilor, comportamentullor verbal, produsele activitatii creatoare a indivizilor si grupurilor umane.

Cel mai frecvent utilizate tipuri de observatie in cercetarea sociologica sunt observatia structurata si observatia participativa,

Observatia structuratd presupune construirea unui sistem de categorii (c1ase de fenomene omogene) in care sa fie inc1use faptele de observatie. De exemplu, daca vrem sa observam comportamentul actionai si verbal al elevilor in afara scolii, mai intai construim un sistem de categorii cu trei clase: comportamente prosociale (de sustinere a valorilor sociale si de ajutorare a altora), comportamente de conformare la normele sociale si comportamente antisociale (in dezacord cu normele sociale, deviante). ii rugam apoi pe colegii nostri sa relateze in scris despre comportamentele lor pe 0 perioada de timp determinata (sa spunem, timp de 0 saptarnana]. Grupam aceste comportamente dupa cum au fost ele: prosociale, de conformare sau antisociale. Prin auioobseruaiie vom stabili daca au predominat comportamentele de ajutorare a altora, asa cum ar fi de dorit. Cand conditiile de desfasurare a interactiunii comportamentale a persoanelor ne permit, putem sa facem noi 0 obseruaiie directa: in cazul experimentelor de laborator, al activitatilor dintr-o clasa scolara intr-o ora de curs sau in grupul de discutii, Cercetarea interactiunilor in cadrul discutiilor de grup realizata de sociologul american Robert F. Bales (1951) constituie un model de utilizare a observatiei directe pe baza unui sistem de categorii exhaustiv. Cu ajutorul acestui sistem de categorii se poate alcatui profilul discutiilor de grup si se poate stabili rolul fiecarui participant. in final, se trag conc1uzii cu privire la eficacitatea grupului in luarea deciziilor.

Observatia participativd presupune integrarea cercetatorului in colectivitatea studiata, adica participarea lui la viata comunitatii, preluarea de catre acesta a normelor sociale, a credintelor, sentimentelor si intereselor celor pe care ii studiaza. Observatia participativa constituie metoda principala in studiile de antropologie sociala f?i culturala. Antropologul american de origine poloneza Bronislaw Malinowski (1884-1942) a aratat valoarea observatiei participative in studiul societatilor si culturilor izolate, a triburilor din Guineea si din nordul Melaneziei, la inceputul secolului.

Dar metoda observatiei participative a fost utilizata cu succes si in sociologie, in cercetarea societatilor actuale. Lucrarea Societatea de la coliul strazii (Street Comer Society, 1943) de William Foote Whyte este clasica: ea a demonstrat ca la periferia marilor erase americane exista 0 structura a relatiilor interpersonale si un model de organizare a vietii sociale de un tip deosebit de cele din centrul metropolei. Din punctul de vedere al metodologiei sociologice, lucrarea aduce contributii fundamentale, fixand regulile aplicarii observatiei participative.

./ Cercetaiorul trebuie sa ia leqaiura in primul rand cu liderul (cu personajul central) al grupului sau colectioitatii studiate.

./ Trebuie sa airaqa la colaborare cat mai multi membri ai colectioitatii studiate.

./ Trebuie sa se abtina sa dezaprobe sau sa aprobe, sa evalueze negativ sau pozitiv comportamentele observate .

./ Trebuie sa evite sa participe la eventualele confiicte din cadrul grupurilor sau colecti oitaiilor studiate.

Experimentul consta in analiza actiunii unor variabile independente asupra variabilelor dependente intr-o srtuatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cauzale.

Prin variabile independente intelegern factorii introdusi in experiment de catre cercetatori. Variabilele de pendente reprezinta factorii asupra carora se exercita influenta variabilelor independente. Daca intr-un experiment se urrnareste influenta proxirnitatii fizice asupra formarii diadelor (grupurile formate din doua persoane), distanta spatiala este variabila independenta, iar prietenia sau formarea diadelor maritale constituie variabila dependenta. Prin control intelegem eliminarea tuturor factorilor care ar putea interveni in relatia dintre variabilele independente si cele dependente si care ar putea conduce la conc1uzii gresite.

Pentru a verifica relatia cauzala dintre fenomene, se recurge atat la experimente de laborator (desfasurate in conditii artificiale, in spatii special destinate realizarii lor), cat si la experimente de teren, in mediul natural de existenta al oamenilor (in c1asa scolara,

pe strada, in insritutii etc). Fiecare modalitate de experimentare are valoare si limite de cunoastere, Va trebui sa decidem ce fel de experiment facem si, mai ales, ce conc1uzii tragem, sa nu procedam ca "savantul din poveste". Sunt recomandabile experimentele de teren in care comparam performanta grupului experimental (la care introducem variabila independenta] cu performanta grupului de control (la care nu introducem variabila independenta],

Dar, atentiel Cele doua grupuri trebuie sa fie foarte asernanatoare, daca nu identice in ceea ce priveste caracteristicile subiectilor de experiment: varsta, sex, nivel de scolaritate, domiciliu etc.

ANALIZA DOCUMENTELOR SOCIALE

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

Un document social este un obiect sau un text care of era informatii despre vlata sociala din prezent sau din trecut a colectivitatilor umane. Documentele sociale sunt urme ale faptelor sociale.

In cercetarea realitatii sociale facem adesea apella ceea ce numim documente sociale. Ele nu se limiteaza la actele oficiale, emise de autoritati. Dirnpotriva, cele mai pline de sernnificatie sociologica sunt obiectele, produsele activitatii de munca a oamenilor, inscrisurile neoficiale. Astfel de documente au fost utilizate cu precadere in cercetarile monografice realizate de Scoala socioloqica de la Bucuresti.

In limbaj comun, termenul de "document" are, in principal, intelesul de act oficial cu ajutorul caruia poate fi pro bat un fapt, poate fi recunoscut un drept sau stabilita 0 obligatie. In sociologie, termenul de "document" este utilizat cu precadere in acceptiunea originala: semnifica un obiect sau un text care of era 0 inforrnatie.

Diversitatea surselor de informare, a documen-telor utilizate de sociolog impune elaborarea unui sistem de c1asificare a lor care sa u sureze comunicarea intre specialisti si sa orienteze cercetatorul in activitatea de cautare a documentelor si de interpretare a lor.

Daca vrem sa cunoastem mentalitatile elevilor, nu este nevoie neaparat sa proiectam 0 ancheta sociologica, Este uneori suficient sa analizam inscrisurile de pe banci, desenele de pe zidurile scolii. Facem 0 obseroatie indirecta. Analiza documentelor este 0 observatie indirecta, Dar nu numai textele ne dau inforrnatii sociologice, ci si cladirile, uneltele de rnunca, spatiile construite etc. Geograful, etnograful si filosoful roman Simiori Mehedinii (1869-1962) a aratat in discursul sau de receptie la Academia Rornana cum poate fi caracterizat un popor prin uneltele sale.

Documentele sociale sunt, dupa natura lor, documente materiale si documente serise. La randul lor, documentele scrise por fi cifriee (exprimate in cifre) si necifriee.

Documentele necifriee oficiale sau neoficiale sunt de eel mai mare ajutor in cercetarile sociologice. in mod deosebit, Constitutia, Hotararile de Guvem, legile promulgate de Parlament si de Presedinte ne ajuta sa intelegern cum se desfasoara viata sociala, Va trebui sa le studiem inainte de a porni 0 cercetare sociologica de teren. Dar nu numai astfel de documente oficiale sunt utile. Pentru diferite teme de cercetare vom face ape 1 si la documente neoficiale, precum: scrisori, jurnale intime, biografii sociale, Iiteratura beletristica, fotografii, presa scrisa sau audiovizuala, Biografiile sociale, povestea vietii oamenilor, furnizeaza inforrnatii nu numai despre eel care relateaza, despre experienta lui de viata, dar si despre societatea in care a trait si s-a format ca personalitate. Va trebui sa irnbinarn informatiile din documentele scrise si nescrise, cifrice si necifrice, oficiale si neoficiale pentru a avea 0 cunoastere cat mai exacta si cat mai completa a realitatii sociale.

Analiza ~i prelucrarea datelor empirice

Dupd ce fntregul material documentar a fost strdns, el urmeazd sa fie analizat, prelucrat, iar datele interpretate, sunt cuprinse fntr-un raport de cercetare. Totul trebuie sa fie prezentat astfel incdt demersul metodologic al Iucriirii sa poatii fi urmdrit critic, iar argumentele aduse fn sustinerea un or concluzii sa poatii fi considerate convingatoare. 0 bunii prelucrare va usura munca de generalizare :ji teoretizare.

Informatiile se prelucreazii fn mod diferit, fn functie de sursa de la care au fost obtinute :ji de instrumentele cu care au fost recoltate. Informatiile obtinute sunt analizate apeldndu-se la metoda observatiei structural-calitative comparate :ji tehnica analizei de continut. Cele ce se regdsesc sub forma de cifre se grupeazd fn tabele cu douii sau mai multe intrari si/sau se reprezintd grafic.

Prelucrarea informatiilor solicitii urmdtoarele momente:

a) verificarea ~i validarea informatiilor - nu vor fi retinute decdt rdspunsurile complete din chestionare sau alte instrumente utilizate, doar cele care aduc un plus de cunostinte;

b) codificarea informatiilor se realizeazii fnainte de fnceperea cercetarii (fn instrumentele standardizate) sau dupii (mai ales la intrebdrile deschise sau mixte unde variantele se grupeazd ddndu-li-se un cod). Codificarea este definitd ca fiind operatia de reprezentare conventionald a unei informatii. Codul stabileste 0 corespondentd fntre natura calitativd sau cantitativa a informatiei :ji cifrele (codificare numericd) sau literele (codificare alfabeticd) corespunzatoare.

Prezentarea datelor obtinute din cercetare a sociologicd se redlizeaza prin: a) construirea tabelelor de centralizare a datelor, de corelatie, cu dublii sau tripld intrare, de preferinte, de proximitate, de dominantd, de incidentd;

b) reprezentare grafica prin histograme, diagrame etc.

Metoda de cercetare

1. Metoda nomologicii (generalizantd), al caret scop este formularea de legi, de relapi generale care nu depind de conditiile concrete. Aceastii metoda are limitdrile sale; iar aceasta, fn primul rand, datoritii dinamicii deosebite a realitdtii sociale, ceea ce 0 face greu de surprins la nivelul un or concepte cu un nivel fnalt de abstractizare.

2. Metoda geneticii sau istoricd (individualizantd), care constd fn studierea aspectelor sau evenimentelor singulare, fn conditii concrete, precise. Simplele evenimente nu permit insd construirea unei stiinte, asa incdt este necesara trecerea de la acestea la conceptualizare.

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

Operationalizarea conceptelor. Dimensiuni, variabile, indicatori, indici

Definitia operationald, formulatii pentru prima data fn cadrul operationalismului de fizicianul P. W Bridgman a Jost introdusd fn sociologie de G.A. Lundberg. Potrivit conceptiei sale, definirea unui concept se realizeazii numai fn termenii operatiilor de mdsurare.

Definitia operationald constii fn prescrierea operatiilor empirice necesare trecerii de la teorie la cercetarea concreta. Se asigurd astfel trecerea de la nivelul teoretic la eel empiric printr-o procedurd sistemica de indicare a operatiilor de mdsurare, ce urmeazd sa fie eJectuate asupra domeniului cercetat.

A operationaliza conceptul inseamnd a stabili dimensiunile, variabilele :ji indicatorii. P.F. LazarsJeld este eel care a elaborat paradigm a operationalizdrii conceptelor fn sociologie.

Prima etapa a operationalizdrii conceptelor este definirea riguroasii a conceptului (domeniul supus cercetdrii) :ji stabilirea dimensiunilor conceptului, prin ace asta intelegdndu-se un aspect principal al domeniului cercetat. De fapt, dimensiunile nu sunt altceva decdt concepte cu un grad mai redus de generalitate decdt conceptul analizat.

A doua etapd este cea a determindrii variabilelor. Termenul "variabila" exprimd Jenomene, procese sau relatii proprii realitdtii desemnate de dimensiunile conceptului operationalizat :ji care au proprietatea de a-si modifica continutul lor sau de a produce modificdri de continut asupra altor Jenomene :ji procese din campul realitdtii.

A treia etapd - constructia indicatorilor generali :ji a indicilor empirici. Prin indicator se desemneazd un semn observabil, cu reJerire la numite aspecte ale realitalii sociale. Prin acesta, analiza conceptuala se apropie eel mai mult de datul concret. Spre deosebire de indicii statistici care sunt mdrimi relative, exprimate printr-un raport fntre doud mdrimi ale aceluiasi indicator la momentul t: :ji to, indicii empirici reprezintd 0 unitate a determindrilor calitative :ji a celor cantitative prin care se studiazii un anumit domeniu al vietii sociale.

Faptele sociologice

in lucrarea Le Metier de sociologue (1973), P. Bourdieu, .i-c. Chamboredon si J-c. Passeron, sociologi Jrancezi contemporani, insistd asupra diferentei dintre obiectele reale ~i Japtele ~iin(ijice. Acestea din urmd sunt construite :ji nu simplu date fn experienta cotidiand: "Masurarea :ji instrumentele de mdsurd si, mai general, toate operatiile practicii sociologice, de la elaborarea chestionarelor :ji codificare pdnd la analila statisticd, sunt tot atdtea teorii fn actiune, cu titlu de proceduri de construire, constiente sau inconstiente, a faptelor si relatiilor fntre Japte. " (p. 59)

Problema ipotezelor in sociologie e'iiEtimologic, termenul de .Jpotezii" derivd din gr. .Jtuppothesis" desemndnd actiunea de punere (thesis) :ji dedesubt (huppo).

e'iilpoteza fn sociologie este un enunt stiintific cu valoare probabild, care urmeazd sa devinii adeviiratii sau falsd fn urma cercetdrilor de teren. Aceasta reprezintii 0 legdturii de interconditionare, determinare sau cauzalitate fntre Japte, Jenomene, procese :ji relatii sociale. Se deosebeste de principiu care se fondeazd pe trecut, dar si de biinuialii care este un enunt hazardat ce nu se bazeazii pe un numar suficient de mare de fapte observate.

e'iijpoteza, ca judecatii de posibilitate, cuprinde fn sine 0 fntrebare :ji un rdspuns. 0 fntrebare, pentru cd se imagineazd 0 corelatie fntre doud variabile :ji un rdspuns pentru cd se intuieste legdtura ce urmea-zd sa fie confirmatii sau nu fn urma cercetdrii.

Exemplu de ipoteze:

1. Dacd doud colectivitdti sunt fn conflict, atunci coeziunea m~mbrilor fn interiorul colectivitdtii creste.

2. Cu cat pozitia fn ierarhia organizationalii este mai mare, cu atdt satisfactia profesionald este mai mare.

1j:tapele investigatiei sociologice

In literatura de specialitate exista modalitdti diferite de a ordona etapele unei cercetari sociologice. Respectdnd logica desfiisuriirii demersului cunoasterii stiintifice pot fi evidentiate urmdtoarele etape:

1) stabilirea temei, precizarea scopului :ji a obiectivelor urmdrite;

2) documentarea - studierea literaturii de specialitate pentru a afla ce s-a fntreprins :ji concluziile la care s-a ajuns fn respectiva problema de investigat;

3) construirea ipotezelor- a legdturilor fntre variabile de tipul "daca ... atunci "" sau "cu cat ... cu atdt";

4) esantionarea - determinarea populatiei supuse investigatiei sociologice;

5) stabilirea metodologiei cercetdrii:

- alegerea metodelor :ji a tehnicilor de cercetare;

- operationalizarea conceptelor;

- elaborarea instrumentelor necesare recol-

tarii informatiilor;

- stabilirea procedeelor de aplicare a instrumentelor de lucru;

- testarea instrumentelor (pre-ancheta).

6) recoltarea informatiilor (cercetarea de teren propriu-zisd);

7) prelucrarea informatiilor;

8) analiza cantitativii ~i calitativd a inJormatiilor;

9) , verijicarea ipotezelor - confirmarea sau infirmarea lor fn cercetare;

10) intocmirea raportului de cercetare :ji prezentarea acestuia beneficiarului.

STATISTICA, in calitate de §tiinla care trateaza infomuuiile numerice obtinute la nivelul unor multimi de entitati, se aseamana cu matematica prin caracterul abstract, ideal al obiectului sau. La fel, statistica nu are un referential empiric bine definit, in sensu I ca nu decupeaza 0 anumita zona a realului pe care sa 0 cerceteze dintr-un anumit punct de vedere. Fe de alta parte insa, statistica nu este 0 §tiinla ipotetico-deductiva, in sensul ca nu opereaza cu demonstratii, oricare ar fi genul acestora.

e'iiJJefinita ca disciplina preocupatii de culegerea, verificarea, prelucrarea # interpretarea infornuuiilor numerice referitoare la fenomenele sociale, statistica are 0 relevantd deosebita pentru cercetarea sociologica, atdt in ceea ce priveste conceptele pe care aceasta le foloseste, preluate in context sociologic, dar §i in ceea ce priveste metodele specifice §i datele statistice obtinute in urma utilizarii acestor metode.

e'iWoliunile statistice elementare sunt cele de individ (statistic) §i popukuie (statistica). Indivizii sunt entitati elementare purtatoare de insusiri, dintre aceste insusiri una fiind comuna §i exprimdnd natura insasi a entitatilor respective, iar celelalte insusiri variabile (spre exemplu, oamenii - insusire com una a unui tip de entitati, acestia deosebindu-se unii de ceilalti printr-o multime de insusiri -insusiri variabile).

e'iiMullimea indivizilor de aceeasi natura constituie populatia statisticii, in principiu, tehnicile statistice lucreaza, de preferinta, cu populatii mari. insa, studierea practice a populatiilor mari ridica probleme practice, de culegere §i prelucrare a informatiei deosebit de dificile. Din aceasta cauza sunt utilizate proceduri de selectie care permit delimitarea §i culegerea informatiei doar de la 0 submultime a populatiei, anume esantionul, concluziile fiind generalizabile la nivelul intregii populaiii.

Proceduri de esantionare

1. Esantionarea simplii aleatoare, in cazul careia indivizii sunt aiesi in mod uniform §i cu 0 probabilitate identica pentru fiecare de a ji ales. Procedura tipicd in acest caz este cea a .Jragerii la sorti" sau, in masura in care tehnica moderna ne pune la dispozitie mai multe yosibilitati, utilizarea unor programe de caLculator care extrag aleator mdivizi dintr-o anumita lista.

2. Esantionarea prin stratificare, in cazul careia, intr-o prima etapa, se divizeaza populatia in mai multe clase, (spre exemplu, esantionarea elevilor de liceu pomind de la anul ae studiu in care sunt, jiecare an de studiu reprezentdnd 0 clasa); se foloseste 0 stratificare multi pia, dupa

mai multe criterii (spre exemplu, impartirea populatiei in categorii de se~ vdrstd, ocupatie, nivel de scolantate, stare civila etc.).

3. Esaniionarea multistadialii, utilizata atunci cdnd ariile geografice ce trebuie acoperite sunt mari asa incdt 0 simpla esantionare aleatoare ar obliga ca cercetarea practica sa se realizeze cu un consum toarte mare de resurse. De aceea, procedurile de esantionare se aplicd in mai multe stadii, astfel incdt sa fie reduse §i ariile geografice fspre exemplu, yopulalia unei lari este grupata pe judete, asa incdt un prim esantion ar putea ji constituit 'din judete; 'dupa aceea, la nivelul fiecarui judet un numdr de localiiati,

in cadrul acestora 'anumite strazi etc.). '

8 I Me~todologia cercetarfl sociologice

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

LECTURA

A. Metodologia cercetarii sociologice, analiza a metodelor si tehnicilor aplicate in realizarea si finalizarea cercetarii sociale, are un caracter predominant normativ. Pe baza reflectiei asupra experientelor trecute de cercetare, forrnuleaza strategii de investigare, indica atat eventualele dificultati si neajunsuri, cat si cai de obtinere a unor rezultate valide din punct de vedere stiintific, Metodologia cercetarii este astfel expresia constiintei critice, autoreflexive si constructive a unei discipline. (00') Clasele de elemente componente ale metodologiei cercetarii sociologice sunt: a) enuniurile teoretice fundamentale admise ca referinte pentru structura paradigmatica a unei teorii si convertite in principii metodologice de orientare a abordarii realitatii sociale; b) metodele $i tehnicile de culegere a datelor empirice (observatia, experimentul, ancheta etc.); c) tehnicile f?i procedeele de prelucrare a datelor f?i informatiilor empirice, de ordonare, sistematizare si corelare a acestora pentru fundamentarea deciziilor privitoare la sernnificatiile lor teoretice; d) procedeele de analiza, interpretare f?i constructie sau reconstructie teoretica pe baza datelor empirice in vederea elaborarii de descrieri, tipologii, explicatii si predictii teoretice. (Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coord.), Dictionar de sociologie, Editura Babei, Bucuresti, 1993, p. 353)

B. Desigur, informatia faptica despre 0 societate nu ne va spune intotdeauna daca ne confruntam cu un caz neobisnuit sau cu un complex general de influente. Deseori sociologii vor sa adreseze intrebari comparative, care leaga un context social dintr-o societate de un altul, sau care pun in contrast exemple luate din societati diferite. Exista diferente semnificative, de exemplu, intre sistemele sociale si legale din Marea Britanie si cele din Statele Unite. (00') in sociologie trebuie sa avem in vedere nu doar societatile existente, in relatie una cu cealalta, ci totodata sa le cornparam prezentul si trecutul, intrebarile pe care le pun sociologii aici sunt intrebari evolutive. Pentru a intelege natura lumii modeme, trebuie sa avem in vedere formele anterioare de societate si sa analizam principala directie a proceselor de schimbare. (00') intotdeauna e nevoie sa interpretam ce anume insearnna faptele, iar pentru a face aceasta trebuie sa invatam sa punem intrebari teoretice. (Anthony Giddens, Sociologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001, p. 578-579)

c. Toate cercetarile pornesc de la 0 problema de cercetare. Aceasta reprezinta uneori un domeniu de ignoranta faptica: putem pur si simplu sa ne imbunatatim cunoasterea despre anumite institutii, procese sociale sau culturi. (00') insa cea mai buna cercetare sociologica incepe cu probleme care reprezinta totodata si enigme. 0 enigma nu inseamna doar 0 lipsa de in formatie, ci si un spatiu gol in intelegerea noastra, 0 mare parte din capacitate a de a produce 0 cercetare sociologica valabila consta in identificarea corecta a enigmelor, in loc sa raspundem, pur si simplu, la intrebarea "Ce se intampla aici?", cercetarea - care dezleaga enigmele - incearca sa ne faca sa intelegem motivul, pentru care se intarnpla evenimentele in modul respectiv. (Anthony Giddens, Sociologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001, p. 579)

APLICATII

PROIECT

Realizati 0 ancheta sociologica in liceul vostru prin care sa evaluati atitudinea elevilor de liceu fat a de scoala si cauzele acestei atitudini.

Organizarea anchetei:

- organizati grupe de 7-10 elevi, fiecare grupa urmand sa realizeze 0 ancheta proprie;

- informati-va, la conducerea scolii sau la secretariat, asupra numarului total de elevi si structura acestei populatii:

determinati esantionul reprezentativ pentru populatia scolara existent a;

- definiti tema (problema) anchetei si precizati obiectivele ce vor fi evaluate;

formulati ipoteze de lucru, iar in baza acestora intrebari prin care sa se obtina informatii referitoare la aceste ipoteze;

- decideti asupra modalitatii de realizare a anchetei: interviu sau chestionar;

elaborati chestionarul sau protocolul de interviu si realizati 0 pretestare prin aplicarea acestora voua insiva: daca este cazul, reveniti asupra acelor intrebari neclare, incomplete, tendentioase etc. sau incercati sa precizati mai bine modul aplicarii:

- realizati 0 fi§a de instruire pentru modul in care se aplica chestionarul sau se realizeaza interviul;

- aplicati chestionarul sau realizati interviul potrivit esantionului stabilit;

- stabiliti modurile de sintetizare si sintetizati datele obtinute sub forma tabelelor de date si a reprezentarilor grafice;

- analizati datele obtinute relativ la ipotezele formulate si la obiectivele proiectate;

formulati concluzii in baza informatiilor puse in evidenta in

DICTIONARW

tehnica analizei de continut = metoda de cercetare pentru descrierea obiectiva, sistematica si cantitativa a continutului manifest al unor comunicari, avand drept scop interpretarea lor; de exemplu, un text va fi impartit in unitati de sens (cuvant, fraza, paragraf), clasate in categorii lexicale, semantice sau sintactice strict defmite.

Amanda Sage Herbst

urma analizei datelor;

- redactati raportul de cercetare, care va cuprinde, minimum, urmatoarele capitole: 1. Informatii generale despre ancheta: locul realizarii, data realizarii, membrii echipei, profesor coordonator etc.); 2. Definirea temei (problemei); 3. Obiectivele urmarite si ipotezele formulate; 4. Date privind populatia si structura populatiei: 5. Determinarea esantionului si esantionul obtinut; 6. Chestionarul: elaborare si continut (sau dupa caz, interviul); 7. Pretest area: desfasurare si rezultate; 8. Fisa de instruire; 9. Date obtinute: 10. Analiza datelor; 11. Concluzii.

Analiza anchetelor realizate: Prezentati succint, la nivelul clasei, fiecare ancheta realizata si incercati sa puneti in evidenta asemanarile si deosebirile existente, in cazul acestora din urma, decideti asupra celei mai bune modalitati in care problema analizata a fost abordata si rezolvata.

TEME DE ANCHETE:

1. Modalitati de petre cere a timpului liber la elevii de liceu.

2. Atitudinea fata de lectura in cazul elevilor de liceu.

3. Influenta ma~s-media asupra comportamentului moral-civic al elevilor.

4. Comunicarea dintre parinti si copii.

5. Comunicarea dintre profesori si elevi.

6. Factori determinanti pentru delicventa juvenila.

7. Atitudinea elevilor fat a de educatia furnizata de scoala

(sistemul educativ). ' ,

8. Rolul scolii in comunitatea locala.

9. Participarea locuitorilor la viata comunitatii locale.

10. Atitudinea elevilor fata de valorile democratiei si ale Uniunii Europene.

PERSPECTIVA SOCIOLOGICA ASUPRA SOCIETATII. METODOLOGIA CERCETARII SOCIOLOGICE

PROIECT: OBSERVATIA!?I INTERVIUL

Realizati 0 fi§a de observatie care sa descrie modul in care se realizeaza socializarea in familie si in grupul de prieteni.

Realizati un ghid de interviu care sa ilustreze rolul a doi agenti ai socializarii in procesul de socializare.

PROIECT: OPERATIONALIZAREA UNUI CONCEPT

Pormati grupe sau lucrati pe perechi. Plecand de la dimensiunile pe care loan Marginean le consider a necesare pentru Operationalizarea conceptului de participare poiitica" (dimensiuni: cognitiva, actionala, atitudinala, evaluativa, de satisfactie), elaborati indicatorii pentru fiecare dimensiune implicata de acest concept. Se va avea in vedere ca participarea politica este, la randul ei, 0 dimensiune a unui domeniu mai larg (regimul politic, iar puterea de discriminare poate fi ilustrata prin doi indicatori: "participarea la vot" si "simpatia pentru un partid").

EXERCqII

1. Lucrand pe grupe, proiectati etapele unei cercetari sociologice referitoare la petrecerea timpului liber de catre elevi.

2. Cititi cu atentie cel de-al doilea text allui A. Giddens, insistand asupra ideii de enigma. Analizati, dupa aceea organizati pe grupe situatia comunitatii locale din care faceti parte ~i incercati sa formulati cateva enigme relativ la procesele ~i fenomenele sociale aduse in discutie.

Jose Roosevelt Biblioteca eseniiala.

Jim Warren Joacii de copii

Citirea unui tabel

Sociologia, fn activitatea practicd, dar, de asemenea, fn lucriirile de sociologie, utilizeazd frecvent tabele. Avem tendinta, adesea, de a evita tabelele, atunci cdnd le intdlnim, desi ele contin informatii importante, intr-o forma concentrata, ce pot fi citite mult mai rapid :ji mai relevant decdt dacii acelasi material ar fi prezentat sub forma unui text. Chiar dacd uneori tabelele par foarte complexe, ele sunt usor de descifrat, mai ales fn mdsura fn care parcurgem etapele urmdtoare:

1. cititi, fn primul rand, titlul tabelului, oricdt de lung este acel titlu, :ji incercati sa intelegeti semnificatia integrald a titlului;

2. cautati :ji cititi, dacd exista, comentariile explicative, noteie, sursa etc., toate acestea putdnd oferi informatii des pre natura informatiilor, modul de constructie, destinatia informatiilor etc.

3. cititi cu atentie titlul coloanelor si/sau randurilor pentru a retine tipul informatiilor, natura seriilor de date, unitdtile de mdsurd etc.

4. cititi cu atentie seriile de cifre :ji incercati sa observati corelatiile ce se pot stabili fn interiorul unei serii sau fntre serii distincte;

5. majoritatea tabelelor sunt discutate :ji de catre autor, fn textul care le insoteste putdndu-se identifica scopul constructiei acelui tabel, concluziile desprinse de autor fn baza informatiilor, analiza informatiilor din anumite puncte de vedere etc.

Metodologia cercetarfl sociologice

Competenie speciJice:

WI Identificarea rolului sociologiei in analiza faptelor, fenomenelor ~i a proceselor sociale

WI UtUizarea unor instrumente specifice sociologiei

pentru analiza vietii sociale

WI Analizarea procesului socializarii ~i a rolului unor agerrtf de socializare - familia, mass-media, institutii educatfonale, grupuri - in realizarea socializarii Caracterizarea individului in multiplele lui ipostaze: membru al unei familii, al unui grup social (de prieteni, colegi ~.a.)

Utilizarea instrumentelor de cercetare seciologica in rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare cu ceUalti

WI Argumentarea necesitatii ordinii ~i controlului social pentru funotdonarea normala a unei societati

WI Analizarea unor comportamente prin raportare la valori dezirabUe

WI Analizarea unor comportamente antisociale: coruptia, Infractfonalttatea ~.a.

WI Determinarea unor rendfnte de evolutfe a unor pro-

bleme sociale din comunitate (discriminarea, infractfonalrtatea, conflicte sociale)

Proiectarea unui comportament prosocial impus de relatfa status-rol

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

I. CONCEPTUL DE COMUNITATE SI STRUCTURA SOCIAL.\

Structura sociala, dependenta de modul de alcatuire a societatii, la modul in care elementele sistemului social se ordcneaza si se ierarhizeaza, poate fi de fin ita ca un ansamblu de relatii cuprtnzand 0 multfme de elemente (pozitii sociale, grupuri, paturi ~i clase sociale, institutii sociale) ce poseda insu~irile de totalitate, transformare ~i autoreglaj. Cu alte cuvinte, structura sociala este constituita din ansamblul grupurilor (gruparilor), aces tea ordonandu-se si functionand in moduri specifice, dar corelate, in cadrul societatii (spatiul social).

Comunitatea este privita ca un ansamblu de relatii sociale complexe. Comunitarismul reprezinta sentimentul de apartenenta la 0 comunitate. Comunitatile multiculturale se caracterizeaza prin:

coexistenta in acelasi spatiu a unor grupuri culturale, etnice, religioase, sexuale diferite;

- acceptarea (toleranta] diferentelor existente, fara a interpreta sau trai aceste diferente ca motive de discriminare;

existenta unei intercunoasteri intre diferitele grupuri ca baza pentru actiuni comune;

- existenta unor actiuni comune sau, pur si simplu, coexistenta grupurilor fara sa existe presiuni in sensul diminuarii diferentelor etc.

Desigur, coexlstenta 1a nivelul unei socletat! interculturale poate fi un proces dificil de realizat la nivel de ansamblu, conditioriarile imprimate in cadrul procesului de invatare sociala putand fi deosebit de puternice, in acest sens, se discuta de cateva decenii in societatile occidentale des pre necesitatea unei educatii interculturale, dupa 1989 0 astfel de educatie devenind 0 terna de discutie si in societatea rornaneasca.

II. STATUS SI ROL

a. Definirea conceptelor de status ~i rol

Fiecare dintre voi faceti parte din diferite grupuri sociale: familie, colectivul c1asei, grup de prieteni, in cadrul acestora, fiecare membru al grupului are 0 anurnita pozitie. intr-o familie, tatal este capul familiei, mama este cea care da nastere copiilor, copilul este eel care are nevoi speciale de ingrijire s.a.m.d. Fiecare este diferit, desi la fel: fiinte umane, egale in drepturi si demnitate. intr-o clasa de elevi, exista un sef al c1asei, altul are 0 alta pozitie in raport cu rezultatele la invatatura, disciplina etc. Fiecare are 0 identitate aparte conferita de pozitia pe care 0 are in grupul din care face parte. in calitatea pe care 0 aveti (prieten, copil, elev s.a.] aveti anumite asteptari de la cei din jur; la randul lor, ceilalti doresc din partea voastra sa va cornportati intr-un anum it fel, in functie de normele sociale, de reglernentarile legislative, de regulile stabilite de regulamente de ordine interioara etc.

Statusul reprezinta pozitia unui individ sau a unui grup in cadrul unui sistem social.

Constatati ca aceasta pozitie pe care 0 aveti: de copil al parintilor vostri, de elev intr-o clasa, de prieten intr-un grup de prieteni este determinata de anumite criterii: de varsta, de sex, de pregatire, interese, de optiuni etc. Faceti parte din colectivul unei c1ase in functie de nota de la capacitate, de optiunea voastra pentru un anumit liceu, de nurnarul de locuri existente la acelliceu etc. Aceasta pozitie in grupul respectiv, data si de totalitatea asteptarilor voastre de la ceilalti, presupune anumite drepturi dar si responsabilitati. Nu exista drept fara obligatie. Apartenenta la un grup va confera si un anum it status. Cum fiecare apartine mai multor grupuri e firesc sa aiba mai multe statusuri. Corespunzator aces tor pozitionari, exista roluri multiple.

Rolul reprezinta aspectul dinamic al statusului, adesea fiind considerat sinonim cu statusul. EI este dat de ansamblul asteptartlo» pe care Ie au ceilalti de la voi.

Fiecarui status ii corespund mai multe roluri. De exemplu: profesorul (status) joaca mai multe roluri, fata de elevi, fata de director (subordonat sau colaborator intr-o scoala), fata de colegi etc.

Fiecare persoana indeplineste mai multe roluri, totalitatea rolurilor asociate unui status constituind un set de roluri, in cadrul acestuia unele roluri fiind performate mai bine, in timp ce altele cu rezultate mai putin satisfacatoare. Rolurile exercitate de 0 persoana se pot combina intr-un ansamblu omogen, persoanele in cauza exercitand fara probleme intregul set de roluri, dar 0 astfel de perforrnanta este relativ rara,

Adesea, cauza pentru 0 astfel de perforrnanta diferita este reprezentata de pregatfrea inadecvata pentru rol. Daca in societatile tradition ale pregatirea pentru un rol era anterioara indeplinirii rolului si intr-un fel continua, in societatile moderne aceasta pregatire inregistreaza discontinuitati (copilul unui agricultor invata de la tatal sau tot ceea ce este de facut in gospodarie, in timp ce astazi

Perspective de abordare a conceptelor de status ~i rol

Conceptele de status :ji rol se utilizeazii fn sociologie, psihologie sociald, antropologie. De aici :ji diferitele tipuri de aborddri ale acestor concepte:

Sociologicii - Talcott Parsons accentueazd caracterul complementar al statusurilor, analizdnd cupluri de statusuri (de exemplu, medic-pacient, profesor-elev, tatd-fiu, sef-subaltem etc). Max Weber asociazd termenul de status celui de prestigiu, ar GiHerbert Mead vede fn rol capacitatea de a comunica, de a prelua "rolul celuilalt". Psihologia socialii - Jean Stoetzel definind statusul ca .umsamblul comportamentelor la care se poate astepta legitim din partea altora" considerii rolul .umsamblu de comportamente pe care altii le asteapta legitim din parte a individului". Antropologia culturald - Ralph Linton defineste statusul ca .Joc al individului fn societate", ca 0 colectie de drepturi :ji datorii, iar rolul ar fi tocmai punerea fn practicd a acestora, exprimdnd un comportament efectiv :ji prescriptiile rolului.

Depasirea conflictelor de rol se poate realiza prin:

- rasionalizare, respectiv procesul de redefinire a unei situatii dificile fn termeni acceptabili din punct de vedere social :ji personal (din punct de vedere religios :ji moral uciderea unui seaman este inacceptabild, dar fn numele religiei :ji moralitdtii sunt ucisi multi oameni, fn aceste cazuri compensarea realizdndu-se prin diferente care privesc "cauzele juste", "cauzele sfinte" etc.);

- compartimentare, respectiv procesul de separare a setului de roluri fn categorii distincte :ji de conformare la un moment dat exigentelor unei singure categorii de roluri (un politist poate fi foarte brutal fn timpul serviciului, dar se poate dovedi un sol tandru :ji un pdrinte foarte tolerant :ji iubitor);

adjudecare, respectiv procesul formal, constient :ji intentionat de atribuire a responsabilitdtii pentru 0 decizie dificild, individul disculpdndu-se astfel de vinovdtia posibil asociatd exercitarii un or comportamente prescrise de rol (de exemplu, scdderea notei la purtare unui elev pentru absentele nemotivate va fi realizatii fn pofida unui sentiment de compasiune pentru situalia elevului fn cauza, compensarea fiind realizatii prin invocarea regulamentului).

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

un copil din mediul rural va folosi foarte putin din ceea ce invata pentru meseria de avocat dupa ce va urma studii universitare specifice).

De asemenea, dificultatile realizarii rolurilor specifice pot fi datorate numeroaselor tranzitii de rol pe care societatile moderne le presupun fara a mai asigura 0 pregatire sau contexte adecvate (de exemplu, un tanar de astazi nu stie decat aproximativ ceea ce va avea de facut ca adult).

b. Clasificarea statusurilor

Statusurile se pot c1asifica in functie de mai multe crite-

r11:

1. momentul punerii in eoidenia:

a. actual - statusul este pus in evidenta la un moment dat. De exemplu, eel de profesor, atunci cand este in scoala, si nu cand i~i plateste taxele si impozitele sau cand navigheaza pe internet;

b. latent - cand se manifesta alte statusuri, iar unul dintre ele este in stare latenta. In exemplul de mai sus, statusul de profesor rarnane latent cand profesorul realizeaza alte activitati, de exemplu in familie, in vacanta la mare sau la munte etc.

2. felul in care s-a dobandii, statusurile pot fi.

a. atribuite - individul il are de la nastere (de exemplu, statusul de baiat sau fata, de copil al parintilor, de nepot al bunicilor etc);

Sociometria

Semnificdnd fn general" mdsurarea socialului", termenul este utilizat adesea pentru a desemna tehnicile elaborate de J.L. Moreno pentru mdsurarea relatiilor inter personale dintr-un grup. Ansamblul relatiilor :ji configuratiilor existente la nivelul unui grup, care pot fi puse fn evidentd prin intermediul unor teste, poate fi reprezentat prin intermediul unei sociograme care permite vizualizarea structurii relatiilor afective fn interiorul grupului :ji formarea unei opinii des pre coeziunea sa. Ancheta sociometricd, conceputii pornind de la aceste idei, este un instrument utilizat pentru punerea fn evidentd a perceperii de catre fie care membru al unui grup a alegerilor :ji respingerilor operate de ceilalti membri.

DICTIONARW

eomunicarea sociala = 0 structura de eoduri si mijloaee de eomunieare transindividuale ee fae posibile si previzibile interactiunile dintre membrii aceleasi societati

eoeziune sociala= se refera la totalitatea relatiilor, lega-turilor si dependentelor care ii leaga pe oameni in colectivitati durabile, printre elementele sale fiind de amintit: contactul spatial, contactul psihic, interactiunea sociala, institutiile si fonnele de control social, organizatiile si organizarea sociala etc., intensitatea sa depinzand de natura si in-tensitatea relatiilor sociale

grup social = ansamblu de indivizi, constituit in timp, intre care exista diferite tipuri de interactiune si relatii determinate si care actioneaza in context social

marginalizare = proces prin care unui grup sau unui individ ii este interzis accesul la pozitii importante si simboluri ale puterii economice, politice, religioase etc. in cadrul unei societati

b. achizitionaie - individul a depus eforturi pentru dobandirea lor (status profesional: medic, profesor, inginer, avocat etc), status familial (sot/sotie, parinte etc), status politic (membru al unui partid politic).

3. locul in care se manifesto:

a. in familie

b. extrafamilial

c. Conflicte la nivel de status ~i rol

o persoana are un set de statusuri si un set de roluri corespunzatoare acestora care pot da nastere la conflicte. Incornpatibilitatile intre statusuri pot conduce la confiicte inter-statusuri. De exemplu, in societatile traditionale se manifesta opozitia intre originea sociala diferita a partenerilor si achizitioriarea statusului de sot/ sotie. Tot in conflict pot sa fie statusurile provenite dintr-o apartenenta la 0 religie cu eel dobandit intr-un domeniu de activitate (militar, politist, functionar public s.a.] sau cu eel dat de apartenenta la un partid politic.

Se pot manifesta si confiicte intra-status. La nivelul rolurilor se pot manifesta de asemenea conflicte: inter-rol (intre rolurile impuse si cele dobandite] si intra-rol (intre personalitatea individului si prescriptiile rolului).

Aceste conflicte pot fi evitate daca se au in vedere incompatibilitatile stipulate de lege sau prin educatie si autocunoastereo

III RELATIILE SOCIALE. INTERACTIUNEA CAPROCESDE COMUNICARE

Comunicare - proces social prin care se transmite un mesaj intr-o maniera codificata unui destinatar in vederea receptarii.

Influenta sociala - actiune exercitata de 0 entitate sociala (persoana, grup s.a.] orientata spre modificarea optiunilor si a manifestarilor alteia.

Interacthme sociala - actiune reciproca prin care se influenteaza conditiile de manifestare si performantele obtinute de persoane, grupuri sau colectivitati.

Relatie sociala - legatura, conexiune, raport intre unitati sociale, indiferent de structura acestora.

Relatia sociala reprezinta astfel un sistem de Interacthml sociale dintre doua parti (indivizi sau grupuri) des~urate in virtutea unor elemente investite cu valoare (atitudini, interese, situatii etc.) ~i orientate de un sistem de indatoriri ~i obligatii pe care partenerii trebuie sa Ie realizeze.

Relatiile interpersonale reprezinta legaturi psihologice, constlente ~i directe intre oameni, putandu-se aprecia, intr-un sens, ca personalitatea fiecaruia dintre noi este oglinda si expresia relatiilor interpersonale. Prin aceasta, se subliniaza, simultan, importanta pe care mediul social 0 are in devenirea fiecaruia dintre noi si faptul ca relatiile interpersonale sunt cele prin intermediul carora se poate vorbi de grupuri umane si astfel de societate, in aceasta rnasura, relatiile sociale, pe care le pu tern defini ca Interacthmi intre indivizi stabilite pe baza unor scopuri ~i interese individuale ~i sociale, se dovedesc, in esenta, relatii interpersonale proiectate la nivel social.

Continutul relatiilor sociale si modul in care ele se realizeaza potrivit cu dimensiunea grupurilor arata stransa dependenta existenta intre natura relatiilor sociale si grupurile sociale, dar, de asemenea, intre coeziunea si durabilitatea grupurilor si relatiile sociale implicate. Aceasta insearnna ca se poate vorbi de 0 interdependenta exlstenta intre relatiile sociale ~i grupurile sociale, relatiile sociale avand ca suport existenta grupurilor sociale, iar grupurile sociale, in ceea ce priveste tipurile specifice, se delimiteaza in functie de tipurile de relatii sociale implicate, de modele le de norme si reglernentari pe care aces tea le irnplica.

Contactele sociale imbraca numeroase forme care. in general, pot fi grupate dupa cum urrneaza:

in functie de durata de timp pe care se realizeaza, contactele sociale pot fi

trecatoare (discutia cu vanzatoarea dintr-un magazin) sau durabile

(contactele cu colegii de clasa);

in functie de gradul de implicare al celorlalt! ~i de determinarea celor implicati, contactele sociale pot fi private (a merge la un spectacol de teatru cu un coleg sau colega de clasa] sau publice (discutia profesorului diriginte cu elevii in cadrul unei ore de dirigentie);

in functie de obiectivele urmartte, contactele sociale pot fi personale (contactele dintre doua persoane in cadrul unei relatii de prietenie) sau materiale (curnpararea unui obiect dintr-un magazin):

in functie de gradul de apropiere dintre cei Impllcat! in contact, contactele sociale pot fi directe (fata in fatal sau indirecte (contactul este mijlocit de diferite produse sau simboluri) etc.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Tipologia relatiilor sociale

1. Dupa tipul partenerilor Impllcatf:

a. relatii interindividuale, stabilite intre doi indivizi si care pot fi: relatii de prietenie, de colaborare, de conflict etc.

b. relatii intre individ si grup, in cadrul carora grupul apare ca un intreg cu valorile, normele si interesele sale (la nivelul grupurilor mici, principalele relatii sociale care apar sunt cele de comunicare, relatiile afective, relatiile de conducere etc.);

c. intergrupale, care se stabilesc intre grupuri ca totalitati si care depind de marirnea, natura si interesele grupului.

2. Dupa modul in care afecteaza [asigura] coeziunea sociala:

a. relatii de cooperare, care se pot realiza in maniera directa sau indirecta, personala sau materiala, deliberata sau simbolica etc., decurgand, la nivelul grupurilor sociale, mai ales din diviziunea sociala a activitatilor;

b. relatii de subordonarejsupraordonare (numite, in anumite contexte, si relatii ierarhice), care irnplica dominarea de catre un individ sau grup a unui alt individ sau grup;

c. relatii de toleranta, manifestate atunci cand indivizi sau grupuri diferite au scopuri si interese diferite, dar nu au posibilitati de impunere reciproca sau este dezirabil social sa

IV. GRUPURILE SOCIALE

se accepte reciproc;

d. relatii de cornpetitie, care apar atunci cand resursele (materiale sau simbolice) sunt limitate sau sunt percepute astfel, asa incat obtinerea acestora se realizeaza pe seama celorlalti indivizi sau celorlalte grupuri implicati/ implicate in relatie;

e. relatii de marginalitate, manifestate atunci cand se participa la grupuri diferite fara a exista 0 identificare propriuzisa cu nici unul dintre grupuri;

f. relatii conflictuale, care se instaleaza in rnasura in care nu au devenit efective relatiile de toleranta si compromis, rezolvarea distributiei resurselor fiind vazuta doar sub modul elirninarii partii adverse etc.

3. Dupa gradul de reglementare:

a. relatii informale, care sunt directe, personale, putin reglemen tate (prin norme sociale difuze) si controlate intr-o mica rnasura, la acestea indivizii participand cu intregul set de statusuri si roluri;

b. relatii formale, care decurg din diviziunea sociala a activitatilor si sunt reglementate prin norme si cod uri, presupunand implicarea partiala a setului de roluri si statusuri detinut de fiecare participant.

Din punct de vedere sociologic, termenul de grup desernneaza 0 formathme structurata relativ durabtla, cu 0 anumlta coeziune, care consta dintr-o multfme de posesori de roluri, respectiv dintr-o multtme de roluri, in baza acestei definitii nu trebuie inc1use in aceasta categorie 0 serie de fenomene sociale care nu forrneaza grupuri: categoriile sociale (functionari, femei, membri de sindicat, ingineri etc.), agregatele sociale (0 multime de persoane care se gasesc in acelasi loc: cumparatorii intr-un magazin, cei ce se plirnba printr-un pare etc.), straturile sociale, clasele sociale, starile sociale, castele sociale etc.

Elementele ce caracterizeaza grupurile sunt:

1. intercunoasterea membrilor - cei ce alcatuiesc grupul se cunosc intre ei;

2. inieractiunea - desfasurarea deliberata a unor actiuni, Aceasta presupune existenta unor scopuri, interese comune cum ar fi: realizarea unor sarcini in echipa, participarea la un concurs, vizitarea unui muzeu etc.

Tipologia grupurilor a) dupa marime:

- grupuri mici (familia, un grup de prieteni,

colegi de scoala - ele sunt alcatuite, de regula, din 2-10 membri); - grupuri medii (c1asa de elevi, grupa de studenti - 25-30-40);

- grupuri mari (ajungand pana la sute de membri - partidele politice);

b) dupa modalitatea de constituire:

- spontane (constituite pentru 0 perioada scurta, deterrninata, pentru atingerea unui scop imediat);

- institutionale;

c) dupa tipul de relaiii ce se instituie intre membrii grupului:

- formale (in care relatiile sunt oficiale - in cazul grupurilor institutionale);

- informale (caracterizate de relatii neoficiale ca in cazul grupurilor de prieteni).

d) dupa gradul de organizare:

- organizate (avand 0 structura bine definita si mecanisme de decizie colectiva), de exemplu: sindicatul;

- semi-organizate (reprezentate de 0 colectivitate care exprima interesele altora, de exemplu: un grup de profesori care reprezinta interesele elevilor intr-o srtuatie data, un grup de parinti ce i~i reprezinta propriii copii).

e) dupa gradul de integralitate f?i stabilitate temporala a intereselor:

- grupuri naturale (cu interese si scopuri comune pe intervale temporale mari)

- grupuri ocazionale (interesele si scopurile comune exista, dar ele sunt urrnarite pe

durate relativ scurte, realizarea intereselor si scopurilor proiectate ccnducand la dispersia grupului)

Coeziunea este 0 caracteristica a grupurilor sociale. Elementul ce defineste coeziunea intr-un grup este consensul membrilor in raport cu problemele esentiale ale grupului. Aceasta difera in functie de marirnea grupurilor, dar si de influenta factorilor externi. Ipoteze:

1) Cu cat nurnarul membrilor unui grup este mai mare cu atat coeziunea este mai mica j se apreciaza ca mai mare este coeziunea intr-o clasa de elevi decat intr-un oras sau sat.

2) Daca pericolul extern creste, atunci coeziunea grupului creste.

Coeziunea grupului este un element definitoriu al c1imatului psihosocial intr-un grup. Problema consensului, a protestului sunt strategii ce tin de actiunea colectiva si se intalnesc in situatii in care se iau decizii ce influenteaza 0 colectivitate.

Parametri ai caracterizarii grupului:

mdrimea grupului, care se referd la numdrul de membri ce alciituiesc un grup;

compozitia grupului, respectiv totalitatea elementelor care formeazii un grup :ji repartitia lor fn functie de anumite trasaturi;

procesele de interactiune implicate, respectiv un spectru larg de relatii intergrupale: raporturi ierarhice, raporturi de conducere, procese de comunicare verbald :ji nonverbald, atractii :ji respingeri socio-afective etc.

structura grupului, respectiv configuratia de raporturi fntre membri, diferentierea acestora fn functie de status-rol;

constiinta colectiva, respectiv intensitatea cu care se constituie sentimentul de .moi", de identitate de grup;

eficienta grupului, respectiv performantele realizate fn cadrul sarcinii; coeziunea grupului, un parametru fundamental, chiar dacii il amintim fn ultimul rand fn aceastd enumerare, care reprezintii rezultanta globala a relatiilor interne :ji a succesului com un, efectul cunoasterii reciproce, al insusirii telurilor grupului :ji a normelor sale, al climatului de fncredere mutuald, efectul contrar fiind acela al disocierii grupului.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Societatea este formatii din numeroase tipuri de grupuri. Astfel, grupurile interne sunt grupurile din care noi facem parte (familia, grupul de prieteni, clasa de elevi etc.), iar grupurile externe sunt grupurile din care noi nu facem parte la un moment dat. Membrii grupurilor interne manifestii un puternic sentiment de loialitate fara de valorile :ji normele grupului, fn societiitile contemporane un rol important fl au grupurile de varstii (care se raporteazd diferit la valorile :ji normele sociale fn functie de factorul biologic al imbdtrdnirii, de exemplu) :ji grupurile de presiune (formate pentru realizarea unor scopuri colective :ji pentru a influenta deciziile politice), ultimele depdsind, de regula, ceea ce numim microgrupuri sociale.

Grupurile-pereche sunt formate din persoane care au aproximativ aceeasi viirstii; relevanta acestora pentru membrii lor :ji procesul de sociali-

capital cultural = totalitatea mijloacelor de producere a bunurilor stiintifice, intelectuale si artistice si mijloacelor de circulatie a acestora aflate la dispozitia, dupa caz, unui individ, unui grup, unei societati

casta = termenul desemneaza organizarea specifica Indiei, respectiv regimul in care persoaneIe sunt ierarhizate ereditar in cateva categorii definite in mod legal, consacrate politic si specializate functional

diviziunea muncii = specializarea fiecarui individ pe un anumit domeniu de activitate pozitie sociala = se constituie prin includerea urmatorilor indicatori care vizeaza individul sau grupul social: ocupatia, pregatirea scolara, veniturile, puterea politica, modelele de consum si stilul de viata, statusul social etc.; totalitatea pozitiilor sociale existente la un moment dat in societate formeaza spatiul social al societatii autarhie = independents, in sensul ca exista posibilitatea asigurarii tuturor resurselor necesare existentei

devalmasie = structura de organizare comunitara a unor sate libere stapanind in comun pamanturi, paduri, izlazuri etc.

ocurenta = relativ la utilizarea unui termen, un context lingvistic in care termenul apare, semnificatia sa fiind influentata de acesta

DICTIONARW

zare fiind de sublimat mai ales fn perioada copildriei :ji fn cea a adolescentei. Este un fapt usor de constatat cd, desi copiii mici stdpdnesc intr-o mai mica mdsurd simbolurile :ji mijloacele de com un icare, comparativ cu adultii, ei comunicd mult mai usor ca acestia, chiar de la 0 vdrstd foarte mica. Chiar :ji atunci cdnd copiii vorbesc limbi diferite :ji au fost socializati fn culturi diferite, ei stabilesc relativ usor raporturi, reusind sa interactioneze, spre deosebire de adulti, care adesea se dovedesc incapabili de interactiune fn situatii asemanatoareo

climat psiho-social - starea de spirit a unui grup social ce desemneaza 0 rezultanta a interactiunilor cu caracter preferential. coeziune - situatie a unui grup caracterizat printr-un grad ridicat de consens, de adeziune la obiectivele comune si prin relatii de cooperare.

consens - concordanta (acord) al punctelor de vedere ale membrilor unui grup sau ale unei colectivitati asupra normelor si valorilor ce orienteaza activitatea.

Notiunea de "grup de referintd" a fost introdusd de H Hyman, fn 1942, pentru a explica aspectul subiectiv al statusului social: acesta nu se poate deduce doar din factorii obiectivi (venit, educatie), ci este perceput :ji estimat fn raport cu entitdti sau persoane cu care subiectul se identified sau se compard.

v. STRATIFICAREA SOCIAL.\.

Stratificarea sociala reprezinta procesul de diviziune a societatii in grupuri sociale ierarhizate, fiecare dintre acestea caractertsandu-se prin omogenitate relativ 1a anumite criterii (venit, mod de viata, valori, statut juridic etc.).

Stratificarea sociala poate fi conceputa in doua moduri, in sens general, prin stratificare sociala se desernneaza diferitele modalitati de ordonare a indivizilor intr-o societate in functie de pozitiile sociale pe care le detin (divizarea unei societati in caste, ordine sau c1ase sociale antagonice - proletari si capitalisti, de exemplu -trimite la tot atatea forme de stratificare), in sens restrans, prin acest concept se descrie caracterul ierarhic al unei societati divizate in "straturi", altfel spus grupuri (grupari) sociale lara ierarhie oficiala ~i juridica, ai carer membri sunt definiti ~i clasat! in funotde de unul sau mai multe criterii (venit, rezidenta, prestigiu etc.], intre aceste straturi ale societatii exista continuitate si nu constituie grupuri sociale antagoniste. Un bun exemplu pentru a ilustra conceptul de stratificare sociala este eel determinat de structura sociala care are la baza meritocratia.

Criteriile care pot determina stratificarea sociala sunt numeroase, in general fiind analizate urrnatoarele categorii: sursa de venituri (muncitorii - salariul, detinatorii de capital - profitul, proprietarii funciari - rental, puterea economica, puterea detmuta, statusul ocupattonal, capitalul cultural (simbolic) etc.

Criterii de stratificare

Societatile traditionale sunt in general caracterizate prin forme de diferentiere rigide, in caste si ordine. Acestea sunt grupuri inchise si separate, caracterizate prin aceea ca toate evenimentele importante ale vietii (nasterea, casatoria, moartea) se petrec in interiorul castei. Un astfel de exemplu este societatea indiana traditionala care se compunea din patru mari caste: preotii, razboinicii, producatorii si negustorii.

Diviziunea in ordine a caracterizat societatile Europei medievale prin existenta celor trei stari: nobilimea, c1erul si a treia stare. in societatea bazata pe ordine, transmiterea status-urilor sociale era ereditara, mobilitatea fiind redusa, Spre deosebire de castele si ordinele constituite ca ierarhii religioase consacrate de drept, c1asele sociale din societatile moderne sunt ierarhii de fapt. Ele se statueaza in principal pe urrnatoarele criterii economice:

1) sursa de venituri (proprietatea)

Pentru Adam Smith, ca si pentru David Ricardo, societatea cuprinde trei c1a-

se sociale ce cores-pund principalelor surse de venituri: - proprietarii funciari - renta;

- capitalistii - profitul;

- muncitorii - salariul.

2) dimensiunea economica a straiificarii (dar nu redusa la proprietate), cea politica si status-ul social au stat la baza constituirii unei viziuni mai complexe si moderne asupra stratificarii sociale, al carei reprezentant a fost Max Weber.

Acesta dis tinge trei tipuri de grupuri sociale: - c1asele sociale - ierarhie economica;

- grupurile de status - ierarhie sociala;

- partidele politice - ierarhia puterii.

3) diferentierea dintre clasele /categoriile sociale aflate in raporturi de dominatie unele fata de altele se face pe baza capitalului cultural sau simbolic. Pierre

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Bourdieu construieste 0 teorie a reproductiei culturale prin care societatea impune propria ideologie des pre stratificarea sociala, astfel incat ea este acceptata ca fireasca, ;lcoala, al carei rol este sa irnpuna un model cultural, este chemata sa justifice si sa reproduca inegalitatile sociale arbitrare, pre tinse necesare si neutre.

Stratificarea ocupatfonala

Cum si pe ce criterii se poate aprecia ca 0 ocupatie este mai importanta dedit alta? La aceasta intrebare s-au incercat raspunsuri de genul: calitatea unei pozitii de a fi unica sau dependenta unei pozitii (ocupatii) de existenta altora.

Renumitul sociolog american Talcott Parsons sustinea ca importanta pozitiei sociale ocupate de un individ deriva din sistemul valorilor supreme ale fiecarei societati. De exemplu, intr-o societate poate fi apreciat foarte bine un preot, deoarece prin contributia sa conserva modelele culturale traditionale, in alta se bucura de prestigiu sociologul, fara de care orice decizie risca sa nu fie adecvata realitatii sociale respective.

LECTURA

A. Goffman formuleaza "paradoxul cautarii'': "cu cat uri indiuid este mai preocupat de realitatea care nu e accesibila perceptiei sale, cu atat trebuie sa-si concentreze mai mult atentia asupra aparenielor". Simbolurile de status, gesturile expresive, indiciile sunt constituite in acest univers al aparentelor, iar din analiza lor interpretativa se poate deduce predictiv cursul spectacolului.

Roluri discrepante. Printre comportamentele regionale, Goffman aduce in discutie rolurile discrepante pe care le are eel ce detine secretul. EI face urrnatoarea distinctie la nivelul secretului:

• Secrete" iniunecate" sunt cele care sunt de doua ori secrete: 0 data pentru sunt tainuite fata de exterior, apoi pentru ca n-au fost marturisite in interiorul echipei.

• Secrete" strategice ", adica in ten tiile si capacitatile unei echipe ascunse publicului pentru a irnpiedica adaptarea eficienta a acestuia la starea de lucruri pe care echipa urrnareste sa 0 produca, De ele se folosesc: armata, lumea afacerilor.

• Secrete" inteme"ar fi acelea care il marcheaza pe posesorul lor. Membrii grupului carora nu li se irnpartasesc secretul se vor simti exclusi. Cu cat numarul de persoane care cunoaste secretul este mai mare, cu atat probabilitatea dezvaluirii lui, intentionat sau nu, va creste.

(Goffman Erving - Viata cotidianci ca spectacol, Comunicare.ro, Bucuresti, 2003)

B. .Rolu! f?i statusul sunt inseparabile si a le desparti nu prezinta decat un interes teoretic. Nu exista rol lara status si nici status fara rol. Ca si termenul de status, eel de rol este utilizat cu 0 dubla acceptiune. Fiecare individ poseda 0 serie de roluri ce decurg din modelele de care depinde; in acelasi timp, el are uri rol in general, care reprezinta totalitatea rolurilor sale si care deterrnina ceea ce face in favoarea societatii sale si ceea ce poate astepta din partea acestei societati. (00') Statusul si rolul traduc modelele ideale care guverneaza viata sociala in termeni individuali."

(Ralph Linton, "Statusul si rolul: definitii culturaliste" in: De l' homme, Editura de Minuit, 1968, p. 137-138)

Stratificarea ocupationala, adica ceea ce rezulta in urma clasarii pozitiilor sociale prin intermediul profesiilor sau a ocupatiilor, este rezultatul diviziunii sociale a muncii. Pentru a stabili insa 0 ierarhie sunt necesare si alte criterii valorizatoare (prestigiul, venitul etc), atasate celor profesionale.

Categoriile ocupationale redate mai jos, reprezinta un instrument de lucru in cercetarea sociologica de teren si regrupeaza profesiile si ocupatiile intr-un numar restrans, astfel incat sa permita analize cantitative si calitative in timp si spatiu.

Clasificarea ocupatiilor: - muncitori necalificati;

- muncitori calificati; - maistri, tehnicieni;

- subingineri, institutori, functioriari;

- personal cu studii superioare (lunga durata); -

cercetatori;

- patroni, manageri; - alte categorii.

Aceasta c1asificare are in vedere atat nivelul instructiei, cat si marimea venitului.

D. Prin societate simpla trebuie deci sa intelegem orice societate care nu coritine altele mai simple decat ea; care nu numai ca este redusa la un segment unic in acest moment, dar, mai mult, nu prezinta nici 0 urrna de segmen tare anterioara, Hoarda, asa cum am definit-o in alta parte, corespunde exact acestei definitii, Este un agregat social care nu contine si nici n-a continu t vreodata in sanul sau nici un alt agregat mai elementar, ci se descompune imediat in indivizi. Acestia nu forrneaza, inauntrul grupului total, grupuri speciale si diferite de eel precedent; ele sunt juxtapuse in mod atomar. Se intelege ca nu ar putea contine 0 societate mai simpla; este protoplasma regnului si, prin urmare, baza naturala a oricarei clasificari. Este adevarat ca nu poate exista 0 societate istorica care sa aiba exact aceste semnalmente; dar, asa cum am aratat in cartea deja citata, cunoastem 0 multitudine de societati care sunt formate, imediat si lara de alt intermediar, printr-o reunire de hoarde. Cand hoarda devine astfel un segment social in loc sa fie societate intreaga, ea i~i schirnba numele: se cheama clan, dar pastreaza aceleasi trasatu ri constitutive. Clanul este, intr-adevar, un agregat social care nu se descompune in nici un altul mai restrans.

(Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iasi, p. 122)

E. Termenul de minoritate nationala s-a impus relativ tarziu , fiind acreditat odata cu lucrarile Conferintei de Pace de la Paris din anii 1919-1920. EI desernneaza 0 anurnita parte a unei natiuni care traieste in granitele unui alt stat national, avand constiinta identitatii nationale si un mod de fiintare propriu. Minoritatea etnica ar desemna 0 parte a unei etnii, a unui popor lipsit de un statut propriu, constituit si recunoscut de celelalte state, care traieste in granitele unuia sau mai multor state nationale, in intreaga lume exista astazi sute de etnii si doar injur de 170 de state independente. Dintre a~estea putine sunt state-natiune, locuite in exc1usivitate de 0 singura etrue.

(Adrian Neculau si Gilles Ferreol (coord.), Minoriiari, marginali, exlcusi, Editura Polirom, Iasi, 1966, p. 56-57)

F. Studiul genului de catre copii este aproape cu certitudine 0 practica inconstienta, inainte ca acestia sa se caracterizeze pe ei insisi cu c1aritate ca fiind baiat sau fata, ei primesc un set de semne preverbale. De exemplu, adultii barbati si femei rnanevreaza de regula copiii in mod diferit. Cosmeticele pe care le folosesc femeile contin parfumuri diferite de cele pe care bebelusul le poate asocia cu masculinitatea. Diferentele sistematice in imbracaminte, coafura etc., of era semnele vizuale pentru copilul mic in procesul invatarii, La varsta de doi ani, copiii au deja 0 intelegere partiala a ceea ce este genul. Ei stiu daca sunt baieti sau fete si pot in general sa-i catalogheze cu precizie pe ceilalti, Totusi, copilul nu stie, inainte de a irnplini sase ani, ca genul cuiva nu se poate schimba, ca fiecare are un gen si ca diferentele de sex dintre fete si baieti sunt determinate anatomic. .Jucariile, cartile cu poze si programele de televiziune pe care le urrnaresc cop iii tind sa accentueze diferentele dintre atributele rnasculinitatii si cele ale ferninitatii. Magazinele de jucarii si cataloagele de produse livrabile prin posta i~i categorisesc de obicei produsele in functie de gen. Chiar si unele jucarii, care par a fi neutre din punctul de vedere al genului, in realitate nu sunt asa. De exemplu, pisicutele si iepurasii sunt recomandate pentru fete, in timp ce leii si tigrii sunt considerati ca fiind mai potriviti pentru baieti,

(Anthony Giddens, Sociologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001, p. 105-106)

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

G. Un status in abstract este 0 pozitie particulara intrun model particular; este de aceea foarte corect sa spunem ca fiecare individ depinde de mai multe modele. Totusi, daca nu se face alta precizare, statusul unui individ desemneaza totalitatea statusurilor pe care le ocupa si reprezinta pozitia sa in raport cu societatea globala, ( ... ) Un status, in masura in care este distinct de individul care il ocupa, este doar 0 culegere de drepturi si indatoriri, ( ... ) Un rol reprezinta aspectul dinamic al statusului. Individului i se atribuie socialmente un status, el insusi legat de alte statusuri. Cand pune in aplicare drepturile si indatoririle care constituie statusul, el indeplineste un rol. Rolul si statusul sunt inseparabile si a le desparti nu prezinta decat un interes teoretic.

(Ralph Linton, "Statusul si rolul: definitii culturaliste", in De l' homme, Editura de Minuit, Paris, 1968, p. 137)

H. Comunicarea in viata sociala are loc ca urmare a anumitor nevoi si irnprejurari si intre niste limite anume... Comunicarea ia 0 forma caracteristic diferita in contextul grupului primar, al organizatiei formale de rnunca, al asociatiei bazate pe loialitate, clasa, interese, sau al unei activitati irrstitutionalizate, ca politica sau religia. in general, contextele mentioriate irnplica 0 ordine ascenden ta a scarii sau dispersiei. ( ... ) Prin tre factorii care faciliteaza sau genereza comunicarea vom include: apropierea spaiiala, apropierea sociala sau similaritatea, asocierea inserrinand forma de contact care apare prin implicarea irnpreuria cu altii in aceleasi activitati cotidiene, asa cum sunt calatoria, cumparaturile, munca; cooperarea si colaborarea; confiictul, in sensul ca relatiile dintre partile aflate in conflict fac necesara 0 forma de comunicare, dupa cum se poate vedea in conflictele industriale, razboaie, actiuni politienesti, ca si in disputele dintre indivizi. Toti acesti factori vor avea consecinte asupra structurii cornunicarii, dar pentru ca aceste consecinte depind de nivelul si tipul de organizare sociala a contextului specific in care actioneaza, contextul va deveni cadrul prim pentru discutarea si exemplificarea forme lor structurii comunicationale.

(Denis Me, Quail, Comunicarea, Institutul European, lasi, 1999, pg. 104)

I. Retelele sociale sunt structuri de interactiune relativ durabile intre actori aflati in relatie de schimb, in baza unor seturi de asteptari si resurse specifice. Tipul de retea este dat de natura sau suportul interactiunii (rudenie, vecinatate, colegialitate, prietenie), ori de functionalitatea interactiunii (interese, intrajutorare, solidaritate, traficanti etc.). Functie de gradul de formalizare a asteptarilor se face diferenta intre retelele formale si cele informale. Retelele sociale de natura informala sunt relatii de tip fata in fata intre un nurnar limitat de indivizi care se stiu unul pe altul si sunt legati intre ei prin rudenie, prietenie sau apropiere. Relatiile informale sunt "institutii" in sensul sociologic de interactiune sistematica, recurenta,

(Dumitru Sandu, Sociabilitatea in spaiiul dezooliarii, Editura Polirom, Iasi, 2003, p. 33)

J. In multe situatii sociale, ne irnplicam in ( ... ) Interactlune nefocalizata cu ceilalti, Aceasta are loc atunci cand indivizii dovedesc constientizarea, reciproca, a prezentei celuilalt. De obicei multimi de oameni sunt adunate la un loc, pe 0 strada aglomerata, intr-un teatru sau la 0 petrecere. Atunci cand oamenii se afla in prezenta altora, chiar daca vorbesc in mod direct cu ei, se irnplica in comunicarea non-verbala prin postura lor si prin gestica fizica, Interacthmea focalizata are loc atunci cand indivizii iau parte la ceea ce spun sau fac ceilalti, Cu exceptia cuiva care sta izolat, sa zicem, la 0 petrecere, interactiunea irnplica atat schimburi focalizate, cat si nefocalizate.

(Anthony Giddens, Sociologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001, p.89)

K. Marginalizarea este in principal urmarea comportamentelor neconforme cu regulile de organizare a vietii cotidiene si cu obiceiurile unei colectivitati (incalcari ale normelor etice si juridice, nerespectarea modelelor de comportament si a sistemelor de valori admise). A te gasi "la marginea societatii" insernna tocmai a fi alungat in afara spatiului social comunitar (exemple: izgonitii din erase si sate, "zonele de infamie" si cartierele-ghetouri din orase).

(B. Geremek, "Marginalul", in Jacques Le Goff (coord.), Omul medieval, Editura Polirom, Iasi, 1999, p. 324)

L. Omul este un luptator al vietii sociale. EI nu poate fi conceput stand retras permanent in "turnul sau de fildes'' pentru a contempla de acolo, cu seninatate, felul cum se desfasoara drama omenirii, ci, dimpotriva, el coboara intre oameni, intra in valmasagul vietii, cauta sa-si asigure pozitiile pe care le socoteste mai prielnice. Mai mult decat atat, se asociaza sau se trezeste gata asociat cu alte grupe de oameni a carer soarta 0 impartaseste,

Solidar cu clasa si grupul sau, in lupta cu clasele si grupele rivale, urrnarind pe deasupra si salvarea interesului sau personal, societatea nu i se poate infatisa decat ca un necontenit sistern de relatii ce trebuiesc stabilite cu 0 serie de alti oameni care pot fi modificate prin efortul vointei sale ... Omul nu poate sa lupte decat daca este intotdeauna incalzit de flacara entuziasmului, de lumina nadejdii, de inversunarea urii. Ceea ce ii trebuie in aceasta lupta nu este catusi de putin "adevarul", ci, "stimulentul" .

In mare le iures al faptei sociale are sanse de izbanda acela care este in stare sa nu slabeasca inclestarea.

(H.H. Stahl, Teoria $i practica inuestiqatiilor sociale, vol. I, Bucuresti, Editura ;ltiintifica, 1974, pg. 78)

M. Posibila varietate de legaturi familiale cu diferite moduri de organizare ( ... ) este foarte raspandita. Sa ne inchipuirn, de exemplu, ca un sot si 0 sotie cu doi copii divorteaza, apoi fiecare se recasatoreste, in noua familie a sotiei pot exista propriii ei doi copii, plus probabil unul sau mai multi copii ai noului sot. Fostul sot se casatoreste de asemenea, cu 0 femeie cu copii, care vin sa locuiasca cu ei. Fiecare dintre soti pot continua sa-si vada copiii cu regularitate, cat si copiii-vitregi, indiferent cine cu cine locuieste. Asemenea legaturi pot aduce cu ele alte inrudiri, cu parintii fostului sot, de exemplu, in plus, fiecare dintre casatoriile noi pot produce alti copii. Poate ca cea mai potrivita concluzie care poate fi trasa este aceea ca, in timp ce casatoriile sunt destramate prin divert, familiile in intregul lor nu sunt.

Anthony Giddens, Sociologie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001, p. 173)

N. Pentru a descrie inegalitatile, sociologii vorbesc despre stratificarea sociala. Stratificarea poate fi definita drept ineqaliiaii structurale inire diverse grupuri de oameni. Este necesar sa ne gandim la stratificare ca la straturile geologice de roc a de la suprafata pamantului. Se poate considera ca societatile sunt alcatuite din mai multe «straturi. intr-o ierarhie, cele mai favorizate aflanduse in varf, iar cele mai putin privilegiate in partea de jos. Se pot dis tinge patru sisteme de stratificare de baza: sclavia, casta, starea f?i clasa.

(Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 2000, p. 264)

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

o. 0 examinare, fie si fugara, a statisticii profesionale a unei tari mixte din punct de vedere confesional pune prea adesea in evidenta un fenomen viu dezbatut in presa si literatura catolica si la reuniunile catolice din Germania: caracterul predominant protestant al posesiunii de capital si al patronatului, ca si al muncitorimii de inalta calificare si mai cu seama al personalului cu pregatire superioara tehnica si cornerciala din intreprinderile moderne. Nu gasim reflectarea acestui fenomen in cifrele statisticii confesionale numai in cazurile in care deosebirea de confesiune coincide cu 0 deosebire de nationalitate si, ca atare, cu 0 deosebire in privinta gradului de dezvoltare culturala, cum este cazul in estul Germaniei intre germani si polonezi, ci aproape pretutindeni unde dezvoltarea capitalista in general a avut libertatea in timpul infloririi sale de a restratifica social populatia dupa nevoile sale, de a 0 structura pe profesii - si cu cat acest lucru era mai accentuat, cu atat era mai clar. Pe de alta parte insa este adevarat ca participarea relativ mare, adica mai mare in raport cu totalul populatiei, a protestantilor la proprietatea asupra capitalului, la conducere si la treptele superioare ale muncii in marile intreprinderi industriale si comerciale moderne se datoreaza in mare parte unor cauze istorice situate intr-un trecut indepartat si la care apartenenta confesionala apare nu drept cauea a fenomenelor economice, ci, pana la un anumit grad, drept urmare a aces tora. (00') Tocmai un mare nurnar de regiuni dintre cele mai bogate, favorizate de natura sau de pozitia fata de caile de cornunicatie si dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, in special majoritatea oraselor bogate, trecusera in secolul al XVI-lea la protestantism, iar efectele derivate din acest fapt actioneaza si astazi in beneficiul protestantilor, in lupta lor econornica pentru existenta. Atunci se naste insa urrnatoarea intrebare istorica: ce temei a avut aceasta predispozitie deosebit de pronuntata a regiunilor dezvoltate economic pentru 0 revolutie bisericeasca?

(Max Weber, "Confesiune si stratificare sociala'' in Etica protestania f?i spiritul capitalismului, Editura Humanitas, Bucuresti, 1993, p. 23-24)

P. Nu exista rase de saraci si rase de bogati. intre cele doua extrernitati ale societatii democratice se gaseste 0 multitudine de oameni, aproape asernanatori, care, fara a fi in mod sigur bogati, nici saraci, poseda bunuri pentru a-si dori ordinea. (Alex de Tocqueville, Democratia in America, pag. 259)

Q. Sociologii gasesc in natura omului doua tendinte fundamentale, pe care ei i~i bazeaza 0 explicare plauzibila despre formarea diferitelor clase ale societatii, 0 tendinta este aceea a irnitatiei, A doua tendinta este insa opusa irnitatiei: este 0 tendinta spre individualizare. Fiecare om vrea sa se faca mai distins decat pare, sa nu fie in randul tuturor. Irnitatie de 0 parte, distinctie de alta parte; din aceste doua tendinte se alcatuieste dinamica elernentara a vietii sociale.

Din lupta acestor doua tendinte rezulta, la fiecare popor, forma pe care 0 capata ierarhia claselor sociale. Imitatia constrange la fuziunea indivi-dualitatilor, si daca ar fi fost numai ea, societatea ar fi ajuns demult la 0 uniformitate autonoma, dar tendinta opusa sparge uniformitatea, ii separa pe oameni in caste, in clase, in grupe, in persoane. Binecuvantata fie aceasta de-a doua tendinta, caci fara ea n-am fi cunoscut diferentierea sociala si nu ne-am fi regasit fiecare pe sine insusi ca persoana, inlauntrul societatii,

(Constantin Radulescu-Motru , Psihologia poporului roman, Editura Paideia, Bucuresti, pag. 95-96)

APLICATII

I & II. EXERCITII

l.In ce rol va simtiti cel mai bine?

2.Ce rol (dramatic) v-ar placea sa jucati? De ce?

3.Aveti un model in viata? Daca nu, ganditi-va la personalitati istorice, personaje literare, persoane din viata voastra. Pe cine ati ales?

4.Ce rol credeti ca joaca modelul in viata voastra? De ce? Identificati calitatile ce v-au condus la aceasta alegere!

R. Intotdeauna au existat deosebiri intre oameni. Chiar in forme le cele mai primitive de organizare sociala, in clanurile nedifereniiaie, sunt unii indivizi mai inteligenti, mai bine inzestrati de la natura, cu vigoare fizica mai mare, care devin sefi in timp de razboi sau conducatori si judecatori in timp de pace. in astfel de organizari nu avem insa de-a face cu clase sociale, deoarece nu exista acolo inca mase compacte de oameni diferentiati, cu interese si drepturi deosebite, ci numai indivizi izolati, care se ridica deasupra celorlalti si li se impun. De indata ce apare insa proprietatea individuala si viata economica se dezvolta, constatam inceputul formarii claselor sociale. Cu cat societatea a evoluat si s-a complicat, cu atat si clasele au dobandit un rol din ce in ce mai mare, devenind chiar una dintre cele mai imp ortante forte in procesul social.

(Petre Andrei, Sociologie qenerala; Editura Polirom, Iasi, 1997, p. 349)

s. [Stratificarea - ca sistem de raporturi sociale - prezinta patru mari caracteristici: 1

a) Ea impune 0 luare in posesie totala; punand sub seninul intrebarii modurile de productie si de "distribuire" a bogatiilor, procedurile de repartitie a puterii, a simbolurilor sociale si a prestigiului, formele de drept si ideologiile, accesulla valorile culturale. (00') Ea permite calificarea unei societati globale: societati cu caste, ordine sau stari, cu clase antagoniste. Ca sistem, ea nu poate fi studiata in mod partial, fara un rise stiintific: de exemplu, doar sub aspectul diferentei dintre venituri sau al treptelor prestigiului.

b) Stratificarea se percepe intotdeauna sub forma unui sistem complex de raporturi de inegalitate si de relatii ierarhice; ea este foridata pe toate diferentele care permit stabilirea acestora. Din acest punct de vedere, diferentele "biologice" pot sa-i serveasca drept fundament: sunt cele care se manifesta sub forma varstei, sexului, rudeniei, rasei. Ele nu-si asurna aceasta functie decat in rnasura in care sunt "tratate" social, si nu 0 au doar de la conditiile naturii. (00')

c) in cea mai mare parte a formatiunilor sociale, stratificarea este perceputa sub un aspect eterogen. Ea asigura coexistenta actiunii varstelor diferite: elemente care provin din stratificari vechi persista si sub formele cele mai recenteo (00')

d) Stratificarea este perceputa ca sistem esentialrnente dinamic; el apare ca 0 corelatie verificabila intre amplitudinea inegalitatilor pe care le coritine si intensitatea dinamismelor interne ale societatii a carei armatura este. Aceasta constatare se explica pe baza unor caracteristici care par contradictorii, dar pe care le are orice stratificare. Ea este un sistem de coeziune sociala, instaurand ierarhii, o ordine, referindu-se la valori fundamentale si la "ideile" care le justifica. Dar ea se defineste, in egala rnasura, prin separatiile pe care le stabileste intre indivizi si grupuri sociale inegale.

(G. Balandier, Anthropologiques, Le Livre de poche, Paris, 1985, p.147-150, citat in Marie-Odille Geraud, O. Leservoisier si R. Pottier, Notiunile-cheie ale etnologiei, Editura Polirom, Iasi, 2001, p. 242-243)

Rob Gonsalves Portretul comunituudi

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

5.Uniforma (medicului, militarului, elevului) reprezinta un simbol prin care poate fi recunoscut statusul persoanei. Exemplificati prin alte simboluri elemente din diferite statusuri.

6. Statusul de medic, in viziunea lui Tacott Parsons se defines-

te prin urmatoarele: competenta tehnica; specificitate profesionala: neutralitate afectiva; dezinteres;

altruism.

Statusul de bolnav, grupeaza urmatoarele elemente: scutirea de responsabilitate;

dreptul neconditionat de ajutor:

obligatia de a cooper a la insanatosire.

Pornind de la acest exemplu, stabiliti elementele definitorii ale perechii de statusuri: profesor-elev.

7.Formati grupe sau lucrati pe perechi pentru a analiza si pune in evidenta caracteristicile propriei comunitati din punct de vedere social-teritorial.

8.Sunteti de acord cu existenta comunitatilor multiculturale? inai~te de a raspunde la aceasta intrebare, incercati sa puneti in evidenta sensurile pe care termenul "acord" le poate avea in cadrul intrebarii.

9.0rganizati 0 dezbatere in care sa ple dati pro sau contra ideii de "comunitate multiculturala".

Ifl.Elaborati un eseu cu titlul "Conflictele de rol si status". LlAnalizati comparativ, eventual recurgand la exemple concrete, deosebirea dintre 0 cultura majoritara si 0 cultura minoritara.

12.Analizati modul distinct in care, in cadrul copilariei, fetele si baietii sunt socializati diferit, potrivit cu statusul de sex. 13.Pe baza observatiei sistematice, analizati rolul fiecarui

membru al famili~i voastre. '

PROIECT

Pormati grupe sau lucrati pe perechi. Alegeti un grup social: familia, clasa de elevi, grupul de prieteni etc. Cu ajutorul studiului de caz, imaginati posibile conflicte de rol si de status, indicand totodata si posibile modalitati de evitare sau de solutionare a acestora.

CERCETARE SOCIOLOGIC.\.

Interculturalitate. Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice; Institutul de Etnologie, Fribourg; Institutui Intercultural, Timisoara, au realizat cercetari in domeniul interculturalitatii. Pentru mai multe detalii: http://www.intercultural.ro/carti/interculturalitate.html

III. EXERCITII

I.Dati exemple de lipsa de comunicare si intelegere:

a) intre oamenii dintr-un colectiv (scolar, de munca) sau dintr-un grup (de prieteni, colegi);

b) intre comunitati:

c) intre tari.

2.Credeti ca probleme precum: razboiul, soma-jul. poluarea, calitatea vietii ar putea fi solutionate prin dialog? Argumentati raspunsul vostru.

3. Numeroase ziare si reviste ce apar la noi in tara se de clara independente de autoritati si de diferite forte sociale si politice. Enumerati trei exemple de ziare centrale si locale care se autodefinesc ca independente. Argumentati daca autointitularea lor (ca independente) corespunde realitatii.

4.cititi cu atentie textul dat spre lectura. Identificati factorii care faciliteaza sau genereaza comunicarea. Pormulati ipoteze sociologice pornind de la acesti factori.

5. Identificati surse de obstacole in calea comunicarii, pe baza experientei voastre proprii.

6.Care considerati ca sunt ziarele (revistele) care au pierdut din interes in opinia publica romaneasca in acest an? 7.Care considerati ca sunt ziarele (revistele) care au castigat increderea publicului romanesc in acest an?

8 .. Plecand de la statusul vostru, identificati tipurile de relatii sociale in care sunteti implicati.

9 .. Pormati grupe sau lucrati pe perechi. Alegeti un grup si identificati tipurile de contacte sociale care se pot stabili intre membrii acestuia.

Ifl.Analizati comportamentul vostru de-a lungul unei zile obisnuite si incercati sa identificati tipurile de relatii sociale puse in evidenta.

LlScrieti un eseu in care sa argumentati existenta unei relatii de interdependenta intre relatiile sociale si grupurile sociale.

STUDIU DE CAZ

La un meci de fotballa care i§i disputa lupta doua echipe din campionat, un jucator al unei echipe este sanctionat de arbitru care ii arata cartonasul rosu. Ceilalti coechipieri comenteaza intre ei decizia arbitrului. [ucatorul sanctionat ridica mainile la cap in semn de neputinta la nedreptatea care i se face. Se intoarce si iese din teren. Identificati si descrieti trei forme de comunicare in cazul prezentat.

DEZBATERI

3 mai - Ziua presei. Libertatea de exprimare intr-o societate dernocratica Comunicarea in scoala - exercitiu democratic

Dialogul intercultural - 0 cale de autocunoastere prin cunoasterea celuilalt

IV. EXERCITII

1. Ce deosebiri exist a intre grupul clasei voastre si un grup de prieteni? Dar intre un coleg de clasa si un prieten?

2. Identificati problemele scolare pe care le are de rezolvat colectivul clasei voastre.

3. Care sunt asemanarile si deosebirile intre colectivul clasei voastre si cel al clasei a XI-a de la 0 alta specializare?

4. Scrieti un eseu cu tema: "Grupul de pe strada mea".

5. Grupurile sociale se diferentiaza dupa mai multe criterii dintre care mentionam:

- criteriile socio-economice (averea, prestigiul, nivelul de instructie):

- criterii socio-demografice (varsta, sexul).

Descoperiti in colectivitatea in care traiti grupuri sociale diferentiate in functie de criteriile mai sus mentionate. Gasiti si alte criterii si realizati clasificari in functie de acestea.

V. EXERCITII

I.Pormati grupe sau lucrati pe perechi. Comparati societatile de vanatori si culegatori cu societatile de agricultori din punct de vedere al structurii sociale.

2.Ce clase, grupuri, organizatii sau ce categorii sociale sunt des crise in fragmentul prezentat din Etica proiesiantii?

3.Cititi in intregime capitolul "Confesiune si stratificare sociala'' in Etica proiesianid fji spiritul capitalismului, de Max Weber si raspundeti la urrnatoarea intrebare: De ce capitalismul modern a luat nastere in secolul al XVI-lea in tarile si mediile de origine protestanta?

4.Scrieti un eseu cu titlul "Stratificarea sociala, fenomen universal". 5.Elab~rati un proiect care sa cuprinda criteriile de stratificare care sunt relevante pentru intelegerea structurii societatii romanesti de astazi si care sa precizeze stratul caruia ii apartine familia voastra.

6.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Analizati diferentele care se manifesta in societatea romaneasca, in ceea ce priveste sexul in calitate de criteriu de stratificare sociala, intre situatia inregistrata astazi si situatia inregistrata in urma cu 30-40 de ani.

7.Ce face ca 0 pozitie sociala sa fie superioara alteia? 8.Cum este posibila functionarea unui sistem inegalitar?

9.Carei clase/categorii sociale aveti senti-mentul ca apartineti? Ce criterii aveti in vedere atunci cand faceti aceasta apreciere?

10.Alegeti un grup social: de prieteni, de intelectuali (profesori, medici de diferite specialitati), de munca. Crupati in doua parti argumentele: cele care sunt in sensul omogeniiiiiii grupului si cele care introduc dijerentierile in grup.

LlOrdonati, in functie de prestigiul ocupatiei, categoriile de personal red ate mai jos, acordand numere de la 1 la 20, in ordinea descrescato are a aprecierii voastre:

sorer medic ziarist
ospater taran informatician
I profesor jurist primar
muncitor fotbalist miner
tractorist arhitect politician
vanzator de ziare economist lider de sindicat
portar ooutist
- SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

INTRODUCERE

Insritutiile si organizatiile sociale sunt studiate de catre sociologie, deoarece constituie elemente fundamentale ale societatii, Institutiile sunt organizate in jurul unor structuri complexe de roluri sociale presupuse de activitati fundamentale sau de nevoi ~i interese sociale. Herbert Spencer si Talcott Parsons considerau ca 0 institutie sociala este alcatuita din toate elementele structurale ale unei societati prin intermediul carora sunt organizate principalele interese si activitati si prin care sunt satisfacute nevoile sociale, precum cele de ordine, eredinta sau reproducere.

Institutiile sociale sunt diferite de la 0 societate la alta si irnbraca 0 varietate de forme. Ele pot fi grupate, in functie de obiectivul, de scopul activitatii, in urrnatoarele categorii:

- institutii politice care au ca obiect exercitarea puterii si utilizarea legitim a a fortei;

- institutii economice care au ca obiect productia si distributia bunurilor;

- institutii cultural-educative care cuprind toate modalitatile de coordonare

a activitatilor din domeniul invatarnantului, artei, stiintei, religiei etc.; - institutia familiei care are ca obiect problemele vietii de familie.

I. FAMILIA

Familia este un grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarte comuna, sunt legat! prin anumite relatii natural-biologice, psihologice, morale ~i juridice ~i care raspund una pentru alta in fata societatii.

Functiile familiei. Familia indeplineste urrnatoarele functii:

- functia bioloqica de sexualitate f?i reproducere are ca finalitate procrearea si cresterea copiilor;

- functia economica consta in crearea conditiilor materiale necesare vietii si dezvoltarii membrilor familiei;

- functia psihoafectioa consta in oferirea unui cadru favorabil pentru recreere, adaptare si integrare sociala, un cadru care satisface nevoile emotionale ale omului si ii asigura echilibru, familia fiind locul de manifestare a bucuriilor si a necazurilor;

- functia educatioa sau de socializare care asigura transmiterea limb ii, obiceiurilor, a modelelor comportamentale, a valorilor sociale.

In viata de familie exista etape care sunt marcate de caracteristici definitorii:

uiaia cuplului dinainiea aparitiei copilului este ccnsiderata adesea mai frurnoasa, usoara, fara griji; aceasta tinde in prezent sa se prelungeasca si ca urmare a conditiilor socio-economice dificile, a mijloacelor de contraceptie existente, a dorintei tinerilor de a fi independenti, de a-si asigura 0 baza materiala proprie.

• primul copil afecteaza relatia partenerilor. Rolurile de mama, tata irnplica anumite resporisabilitati care vor fi asumate si in functie de socializarea din familia de provenienta. Prezenta copilului inseamna 0 situatie noua, partenerii avand de rezolvat sarcini mai putin placute decat cele din perioadele precedente .

• in familia cu mai multi copii apar probleme suplimentare, generate si de relatiile intre copii, de controlul si sanctiunile diferite date de parinti in functie de afectiunea discriminatorie (real sau fals perceputa), dar si satisfactii mai multe.

Ca institutie sociala, familia are relatii cu scoala, biserica si statul, care la randul lor i~i aduc contributia la socializarea si invatarea sociala, Este vorba de educatia rnorala prim ita prin practicile de cult religios, de cea intelectuala si profesionala prin educatia din scoala. Statul i~i afirrna autoritatea asupra institutiei familiei prin reglernentarile juridice cu privire la casatorie si politicile sociale promovate (alocatii, sprijin material, burse, concedii de maternitate s.a.],

Familia in societatile traditionale ~i in cele moderne:

Hr. Criterii da dlfarent1ar. Socl.tali traditional. ~",p...,.
crt.
1_ Numerur cte unul (monogamie) unul (monogamie)
parteneri conjugali mai mulli (poligamie)
2_ Cine face parinlii eeu rudele pentru alegeraa este facuta in
alegerea partenerului a intari puterea familiei mod deliberat de parteneri
3_ Rela\iile de putere diferite pertoade tendtnte de egalizare
de dornlriatle a a puterii barbat-rernete
baroatului (patriarhale)
4_ Retene parin~-copii autoritate :?i dominantc3 democratizarea rela1iei
partnteasca parinti-copii.
mai multa toleranta
5_ Structura extinsa nudeara Institutii ~i organizatii

DICTIONARW

complementaritate - principiu ce afirma ca un fenomen poate fi descris cu ajutorul a doua sau mai muIte teorii care sunt reciproc independente si exclusive, dar se completeaza reciproc, monogamie - forma de casatorie in care un barbat are 0 singura sotie, iar femeia un singur barbat,

poligamie - forma de casatorie aparuta 0 data cu sclavia patriarhala, intalnita si astazi la unele popoare de religie mahomedana, in care un barbat are dreptul sa se casatoreasca in acelasi timp cu mai muIte femei,

similaritate - relatie care uneste doua persoane asemanatoare sub aspectul comportamentului si al atitudinilor fata de valori,

.... Fernando Graziano Remittiecent.a

Rob Gonsalves Catedrala comertului T

W DICTIONAR

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

II. SCOALA

capital cultural - ansamblul bunurilor culturaIe, inclusiv a mijloacelor de producere a bunurilor stiintifice, intelectuale §i artistice §i a mijloacelor de circulatie a acestora;

- un sistem de legitimare culturala;

- un sistem de conservare si punere in valoare a

bunurilor culturale.

capital simbolic - termen folosit de P. Bourdieu pentru a desenma prestigiul si sursele de prestigiu de care dispune 0 persoana,

ethos - (lat. ethos) - ansamblu de trasaturi specifice (morale) unui grup social sau unei epoci; specific cultural al unei colectivitati,

habitus - mod personal sau generic de a fi, de a gandi, a actiona sau a reactiona in conformitate cu valorile, normele sau principiile reprezentative sau dominante intr-o cultura ori intr-un sistern social.

DICTIONARW

auto cons urn = presupune utilizarea de catre producator a bunurilor produse pentru satisfacerea propriilor nevoi (sau ale familiei); se diferentiaza in autoconsum final (pentru nevoile de trai) si autoconsum intermediar (pentru nevoile producerii altor produse)

laicizare = procesul de desacralizare si diferentiere, care presupune ca institutiile care apar si se dezvolta, de la stat la stiinta sunt diferite prin continuturi si scopuri de cele anterioare

pattern = model

secularizare = procesul inceput in Europa, in Evul Mediu, prin care se restrang con-tinuu influenta si autoritatea sociala si spirituala a religiei si a institutiilor religioase; iesirea din proprietatea bisericii a unor bunuri, domenii de activitate sau a unor valori culturale

Religia este un sistem unitar de eredlnte ~i praetiei eu privire la luerurile saere ee reunese in aceeasi eomunitate morala, numlta biserica, pe toti eei ee adera la ele.

Primele forme de credinta care pot fi asociate cu religia sunt:

- animismul (considera ca lucrurile si fiintele sunt

insufletite] si totemismul (considerat de catre E. Durkheim cea mai elernentara forma de viata religioasa);

- feti~ismul respectiv credinta in obiecte carora religiile primitive le asociau puteri magice si erau venerate ca atare;

- eultul morttlor, al stramosilor, asociat

respectului fata de familie, fata de strarnosi; - eultul zeilor asociat respectului popoarelor sau natiunilor pentru zeitati.

Popoarele primitive credeau in mai multe divinitati sau zeitati care, in ultima instanta, erau subordonate unui zeu supremo Aceste religii sunt politeiste, Unele popoare aveau 0 religie dualista (de exemplu, egiptenii venerau pe Osiris si Isis), trireista (indienii aveau ca zeitati pe Brahma, creatorul lumii f?i izvorul ordinii, Visnu, pastraiorul lumii f?i protectorul oamenilor si Shiva, distruqaiorul] sau monotelsta (iudaismul - revelat prin Moise; mahomedanismul - revelat prin Mahomed, profetullui Dumnezeu; crestinismul - revelat prin Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos.).

Relatia invatamant-societate a constituit reper nu numai pentru teorii economice, ci si psihologice, de pedagogie, de sociologie a educatiei, Aceasta relatie se inscrie intr-un context mai larg, acela al raporturilor dintre educatie si societate.

Ca proces social, educatia se realizeaza prin mai multi factori, printre care si

sistemul de invatamant, El indeplineste mai multe funetii:

1. interna: de instructie si educatie;

2. exierna: de selectie si reproducere sociala a culturii.

Aceste functii ale sistemului de invatamant pun in dependenta, prin finalitatile lor, sistemul de invatamant, ca producator de potential uman ocupat in economie, cu sistemul economic, care of era locuri de rnunca.

Intre cele doua sisteme exista 0 legatura, in sensu 1 ca dezvoltarea sistemului de invatarnant este influentata de evolutia sistemului social, in special economic. La randul sau, sistemul economic se dezvolta prin rezultatele procesului de invatarnant, intre cele doua subsisteme ale sistemului social se rnanifesta 0 relatioa autonomie. Sistemul de invatamant i~i larqeste autonomia prin faptul ca detine monopolul in formarea cadre lor didactic. Sistemul economic i~i restranqe autonomia relativa prin dependenta de sistemul de invatamant, prin pregatirea potentialului uman de rnunca.

Ocuparea unui loc de rnunca ca finalitate a procesului de cautare necesita parcurgerea mai multor etape:

l.Autoeuno~terea presupune: cunoasterea calitatilor (a aptitudinilor, a priceperilor si a deprinderilor); competentele profesionale atestate de certificate, diplome, experienta.

2.Informarea cu privire la: ofertele de locuri de rnunca - structura pe domenii, meserii; capacitati necesare exercitarii meseriei si cerintele ocuparii postului; conditiile de lucru, promovare, salarizare; avantajele si dezavantajele ocuparii postului.

3.Controlul referitor la evaluarea competentelor, a ofertelor de locuri de rnunca, a proiectului profesional prin consultarea specialistilor.

4.Deeizia privind alegerea dupa confruntarea ofertelor cu proiectul profesional. 5.Realizarea, adica completarea fiselor-tip de prezentare, a cererii de angajare sau inscriere la concurs, intocrnirea documentelor necesare ocuparii (C.V., scrisoare de intentie inc1use in asa-numitul Dosar de candidaiura], interviul, sustinerea probe lor de concurs.

III. RELIGIA

Teorii soeiologiee referitoare la religie

A. Teoria lui A. Comte sus tine ca trecerea de la forma inferioara - fetisisrnul si zoolatria - (adorarea si inchinarea la animale), la forma superioara -monoteismul crestin s-a facut in mod evolutiv. Explicatia sociologica a evolutiei societatilor este enuntata de A. Comte in legea celor trei stari: teologica, rnetafizica si pozitiva,

In faza teoloqica; cand realitatea si adevarul se confunda cu Dumnezeu, omul avea iluzia ca poate cunoaste realitatea prin credinia.

In faza metafizica; speculatiei religioase i se opune speculatia metafizica, descoperind esenta si principiile lumii prin ratiune. in faza pozitiua lumea poate fi cunoscuta prin experienia si obseruaiie.

B. Teoria lui Emil Durkheim sus tine ca toate religiile deriva, in mod necesar, din triteism, fiind forma, comuna tuturor popoarelor primitive. El observa ca si magia este facuta din credinte si rituri. Ea are miturile, dogmele, ceremoniile si rugaciunile ei. De exemplu, cultul mortilor este obiect atat al riturilor religioase, cat si al celor magice. Deosebirea consta in aceea ca uneori se profaneaza lucrurile sacre. in magie se face apella Dumnezeu, dar magicianul realizeaza rituri invers decat in slujba religioasa (cu fata intoarsa la altar). Magicianul nu are credinciosi si nici biserica, are 0 c1ientela. Magia este tot 0 actiune sociala, dar ea se desfasoara in ascuns, magicianul fiind un izolat. Religia este a unei comunitati, este deschisa si publica, credinciosii intalnindu-se la biserica,

C. Teoria evohrtlonlsmulul natural -desi nu explica, prezice urrnatoarea evolu tie a religiei:

• progres in cadrele religiei (cult in trib, in natiune, in umanitate);

• progres in reprezentarea Divinitatii (animism, antropomorfism, politeism, monoteism moral);

• progres in cult (descantec, magie, rugaciune, incredere rnorala si speranta).

Religia apare in toate teoriile ca 0 forma nece-sara a vietii sociale care i~i are originea in nece-sitatea psihica a colectivitatii. Ea a evoluat de la forme simple, inferioare, spre cele superioare, culrninand in conceptia moralei crestine.

Institutii ~i orgarrlzatfl sociale

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Operattonallzarea conceptului de persoana foarte religioasa (S. Chelcea).

Dimensiunea Indlcatorll t, ."" _;.'~'f~~~~b~<. ,~~',..
I. Cornportarnental-actionala 1. Merge foarte des la blserica.
2. Tine foarte des posturile religioase.
3. Face foarte des rugaciuni.
4. Cite~te foarte des carti religioase, fiind de acord cu contlnutul lor,
5. Cere foarte des sfatul preotului in probleme deosebite.
6. Ii lndeamna foarte des ~i pe a~ii la credinta religioasa.
II. Atitudinal-valorica 1. Apreciaza ca rellgia reprezinta singura interpretare adevarata despre lume ~i viata.
2. Considera ca religia va continua sa existe totdeauna.
3. Apreciaza ca Biblia (Coranul) este 0 carte sfAnta de inspiratie divina.
4. Consldera clerul (preotul) ca reprezentand "voinla divina"o
50 Manifesta convingerea ca oamenii nu pot fi morali fara a fi religio~i.
6. Crede ca biserica este .casa sau temolul lui Dumnezeu".
III. "ldeoloqlc-doctnnara 1. Considera adevarate enunturile:
I - Lumea a fost creata de 0 fiinta divina.
- Tot ceea ee se petreee pe parnant este urmare a vointel divine.
- Omul a fost creat de Dumnezeu dupa chlpul Si asemanarea sa. II in sens sociologic, obiceiul presupune un fntreg sistem de reguli care se respectii fntr-o actiune care are caracter repetabil.

Datina este repetarea regulatii a unei vointe sociale particulare, iar obiceiul este repetarea regulatii a unei vointe sociale generale.

Obiceiurile fn comunitdtile rurale tin atdt de activitatea specified satului (cresterea animalelor, cultivarea pdmdntului), cat :ji de manifestarea colectivitdtii fn sdrbdtoare. lndiferent ca sunt laice sau religioase, sdrbiitorile fn comunitiitile rurale, fn special, se caracterizeazd prin urmdtoarele aspecte:

- participarea fntregii colectivitdti ca actori sau spectatori la eveniment;

- pregatirea :ji intdmpinarea evenimentului cu gospoddria pregatita pentru oaspeti;

- respectarea unui ritual mostenit :ji care devine norma de comportare fn colectivitate. De exemplu, fn sdrbiitoarea Crdciunului, totul graviteazd fn jurul ideii nasterii Mdntuitorului. lmaginea miticd de semizeu a Bdtrdnului Crdciun oscileazii fntre aceea a unei semidivinitdti arhaice :ji semidivinitdti crestinizate.

IV.ORGANIZATIILE

Organlzatta este un sistem structurat de Interacttune umana realizat in vederea atingerii unor scopuri. Organizatia nu este un dat natural, ci un sistem de actiune colectiva, individul nefiind 0 simpla rotita a unui mecanism ci, intr-o oarecare rnasura, fiind liber de a actiona, de a avea initiativa, oricat de bine ar fi controlat sistemul. Individul care participa la functionarea organizatiei i~i aduce propria contributie in conditiile in care comportamentul sau, niciodata totalmente determinat, se schirnba si in functie de rezultatele care se obtin.

Tipuri de organizatii. Clasificarea organizatiilor se face in functie de 0 serie de criterii:

1. scopurile f?i obiectivele specifice:

a. organizatii economice (productie, cornert, servicii);

b. organizatii religioase (biserici, secte);

c. organizatii culturale (c1uburi, asociatii, fundatii);

d. organizatii politice.

2. modul de structurare:

a. organizatii formale - cele cu structuri c1ar definite, cu anumite caracteristici birocratice care se conduc dupa reguli, regulamente ce contin norme, status-uri si roluri pentru fiecare membru;

b. organizatii informate ce se caracterizeaza prin spontaneitate si flexibilitate, relatii "face- to- face". Desi au lideri si relatii ierarhice unanim acceptate, nu se conduc dupa regulamente.

3. modul de implicare a indiuidului:

a. organizatii alienate- bazate pe frica si supunere;

b. organizatii calculate -bazate pe respectarea regulilor avand la baza interesul personal;

c. organizatii morale - caracterizate prin participarea liber consimtita la scopuri si obiective.

4. mijloacele folosite pentru exercitarea auioritatii:

a. organizatii coercitive - bazate pe forta;

b. organizatii remunerative -bazate pe schimb;

c. organizatii normative - bazate pe convingeri. 5.apartenentd

a. guvemamentale;

b. nonguvemamentale.

Institutii ~i organizatii

m DICTIONAR

birocratia - gestiunea organizatiei este considerata ca 0 eficacitate ingrijita, rigoare; "sc1eroza", incompetenta,

birocratul - functionar intransigent, incoruptibil, garant al echitatii; agent al administratiei docile la ordinele unei ierarhii insesizabile, supus la 0 putere a unei c1ase invizibile. birocratizarea - 0 conditie de acces la societatea modema; 0 forma saracita, degenerata, a societatii modeme.

nivel ierarhic - totalitatea subdiviziunilor organizatorice aflate la aceeasi "distanta" fata de organismul de conducere eel mai malt al organizatiei,

Componentele unei organizatii

Structura unei organizatii (de exemplu, economice) se prezintii piramidal, fiecare nivel fiind ierarhic functional, distribuit dupii cum urmeazd:

a.centrul operational= cuprinde top angajatii care produc bunurile :ji serviciile de bazii ale organizatiei sau care sustin direct productia;

b.elementul median - cuprinde intermediarii fntre varf si bazii :ji este format din ingineri, contabili, membrii serviciului planificare :ji personalul functional care cuprinde serviciile ce sustin indirect activitatea organizatiei (serviciul juridic, publicitatea etc);

c. viirful strategic este compus din personalui de conducere :ji consilierii lor.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Organizatiile non-guvernamentale sunt organizatii independente de putere ~i nonprofit (veniturile obtinute sunt folosite conform scopurilor dec1arate in statutul organizatiei).

ONG-urile sunt formate din voluntari care actioneaza pentru realizarea intereselor unor categorii sociale, fiind formate din oameni care doresc sa se ajute unii pe altii. Denumirea vine de la Charla ~NU, care admite si recunoaste existenta unor organisme cu caracter neguvernamental, a unor initiative private in vederea solutionarii unor probleme sociale.

Dupa domeniul de activitate, ONG-urile se clasifica in:

ONG-uri care apara drepturile si promoveaza interesele cetatenesti;

ONG-uri care reprezinta interesele de afaceri si profesionale;

ONG-uri al carer obiect de activitate este cultura, recreerea, sanatatea si serviciile sociale.

In functie de nivelulla care i~i desfasoara activitatea, ONGurile pot fi:

locale (la nivelul unei Iocalitati);

provinciale sau regionale (la nivelul unei provincii, regiuni);

nationale (la nivelul unei tari);

internationale (cuprind ONG-uri din mai multe tari],

DICTIONARW

autoritate = folosirea legitima a puterii de catre guvern; charisma, dominatie, legitimitate, putere grupuri de presiune = grupuri organizate in scopul apararii unor obiective colective, exercitand in mod direct sau indirect presiuni asupra sistemului politic (partide, autoritati politice)

ideologie = totalitatea ideilor si conceptiilor care reflecta intr-o forma mai mult sau mai putin sistematizata, interesele si aspiratiile unei c1ase sociale si care serveste la justificarea, consolidarea sau schimbarea relatiilor sociale. Ca notiune specific sociologies, tennenul i~i are originea in opera lui Karl Marx. Exista ideologii politice revolutionare (preconizeaza schimbarea radicala a ordinii sociale existente), ideologii politice reformiste (vizeaza restructurarea ordinii existente in limitele sistemului respectiv) si ideologii politice extremiste (militeaza pentru schimbarea totala a ordinii existente prin mijloace ilicite)

putere concreta = capacitatea unui actor social de a detennina producerea unor rezultate

putere sociala = capacitatea unui actor social de a schimba in mod intentionat structura motivationala (exprimata prin costurile si beneficiile unui anumit comportament) a altui sau a altor actori sau de a determina producerea unor rezultate

Glen Tarnowski Centrul universului

Conducerea organizatiilor

De regula grupurile sociale sau organizatiile au un condu -cator, un lider. Conducatorul este 0 persoana care focalizeaza eforturile grupului in realizarea obiectivelor sale si care are 0 contributie individuala considerabila la realizarea acestora. Renis Likert identifica patru stiluri de conducere in functie de modul de luare a deciziilor in organizatii:

- stilul autoritar subiectiv (toate deciziile sunt luate de catre sefi, fara consultarea membrilor organizatiei, descurajand orice incercare a acestora de a oferi solutii);

- stilul autoritar obiectiv (toate deciziile sunt luate de catre sefi, dar prin luarea, uneori, in considerare a opiniilor membrilor organizatiei, daca acestia si le exprirna si daca acestea suntjustificate);

- stilul democrat consultativ (seful ia decizii pe baza consultarii permanente cu membrii grupului, stirn uland exprimarea opiniilor acestora);

- stilul democrat participativ (deciziile sunt luate de grup, seful fiind doar coordonatorul grupului) of era posibilitatea maximizarii productivitatii muncii, dar si a satisfactiei membrilor unei organizatii,

Alteori se vorbeste numai despre trei stiluri de conducere: autoritar, democratic ~i laisser-faire (conducatorul grupului este pasiv, ingaduitor si prietenos, nu stabileste precis scopul organizatiei si este incapabil sa ia decizii care sa ajute organizatia sau pe membrii grupului).

v. STATUL

Principiile de functfonare a statului modern

Ca orice organism care reprezinta 0 forma de organizare a unei comunitati, statul functioneaza si se bazeaza pe urrnatoarele principii:

1. principiul suueranitatii naiionale (unica, perpetua, inalienabila), care exprima calitatea puterii de a fi suprema pe teritoriul national. EI confera statului dreptul de a-si fixa propriile reguli, fara nici un amestec din afara. Suveranitatea reprezinta unitatea puterilor statu lui, iar izvorul ei este ooinia qenerala.

2. principiul separarii f?i echilibrului dintre puteri. Cel care are meritul de a fi elaborat 0 teorie despre separarea puterilor in stat a fost Montesquieu. EI distinge: puterea Iegislativa (emite legile), puterea executiva (aplica legile), pu terea judecatoreasca (judeca diferendele, restabilind legalitatea).

3. principiul quoemarii reprezentative care constituie modalitatea de afirmare a suveranitatii nationale. Poporul delega puterilor, legislativa, executiva si judecatoreasca, dreptul de comanda.

4. principiul suprematiei constitutionale care prevede ca activitatile statului sa fie supuse valorii juridice. Constitutia fixeaza activitatea organelor de stat in limite le legii.

5. principiul consacrarii drepturilor f?i libertatilor fundamentale ale omului care exprirna asigurarea dreptului la viata si integritate fizica si psihica, la libertate si aparare, la rnunca.

Statui social ~i societatea civila

Conceptul de "stat social" reprezinta recunoasterea si concretizarea furictiei sociale a statului.

Analiza evolutiei dezvoltarii statului evidentiaza rolul de arbitru al intereselor economice sociale si de garant al drepturilor si al libertatilor. Dupa eel de-al doilea razboi mondial 0 constanta cornuna a statelor democratice a fost implementarea unor programe de protectie sociala prin actiuni de acordare de: pensii, ajutor de somaj, alocatii de sprijin si de boala, pentru cei aflati in dificultate.

Statul social, cu toate ca foloseste tehnici de asigurare sociala, se deosebeste de asistenta sociala,

Statul social urrnareste sa orienteze piata (economica] in mai multe directii, dintre care amintim:

1) garantarea unui venit minim indivizilor si familiilor pentru a asigura 0 supravietuire decenta;

2) diminuarea riscurilor sociale pentru suportarea greutatilor de catre indivizii si familiile lor confruntate cu somaj, boala, batranete;

3) asigurarea accesului tuturor cetaienilor la standarde mai bune de oiata prin servicii sociale.

Intre stat si societatea civila se instituie relatia de putere care se difuzeaza la diferite nivele ale societatii civile. Autonomia societatii civile si restrangerea importantei statului in societatile contemporane genereaza noi intrebari referitoare la natura puterii si la exercitarea.

24 Institutii ~i orgarrlzatfl sociale

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Statui ~i relatia de putere

In antichitate, grecii si romanii desemnau statul prin termenii: - polis (cetate) - civitas;

- politeia (forma de organizare);

- respublica (republica);

- imperium (realitate istorica].

Termenul de stat apare pentru prima data in lucrarea "Principele" a lui Niccolo Machiavelli (1513).

Nevoia de coordonare a eforturilor pentru asigurarea ordinii in interior si de aparare impotriva atacurilor externe a generat dezvoltarea si evolutia statului. 0 intelegere a formelor pe care le-a cunoscut statul in istorie - ca institutie ce asigura unitatea si coeziunea corriunitatii - nu poate exista fara a cunoaste raportul stat-societate.

Pentru ca statul sa instituie aceasta relatie de putere trebuie

sa existe:

- grupuri sociale care au 0 existenta indelungata;

- 0 structura ierarhica cornplexa si durabila;

- 0 organizare bazata pe legi scrise sau culturale;

- diviziunea sociala in conducatori-condusi.

La intrebarea "Cine detine puterea?" nu exista un raspuns comun. Sociologii marxisti ccnsidera ca diviziunea principala este intre c1asa dominanta si c1asele dominate.

Pentru Karl Marx puterea dominanta in societate apartine c1asei care poseda proprietatea asupra mijloacelor de productie. In aceste conditii, detinatorii puterii politice nu apara interesul general, ci pe eel particular al unei c1ase: burghezia. Guvernul este eel care adrninistreaza afacerile c1asei dominante. K. Marx constata posibila confiscare a puterii din mainile unei minoritati.

La aceeasi intrebare, teoreticienii elitisti spun elita.

In teoria elitelor, V. Pareto dis tinge doua categorii la nivelul puterii:

l.cei care guverneaza prin forta si violenta ("leii");

2.cei care guverneaza prin vic1enie (siretenie] si abilitate ("vulpile") .

Daca elitele se constituie intr-un grup prea inchis, ele se expun la contestarea puterii de catre elitele urcate din straturile inferioare ale societatii. W.Mills dis tinge trei domenii controlate de elite:

• economic - administratorii marilor firme;

• politic - conducatorii marii adrninistratii de stat;

• militar - ofiterii din esaloanele superioare.

Problema statului, ca instituire a raporturilor de putere in societate cunoaste 0 diversitate prin contributiile aduse de scolile antropologice franceze (Michel Foucault, Gilles Deleuze, Felix Guattari).

Thor Lindeneg Echilibru 2 ~

Tiffany Bozic

T Cele mai bune intentii

CONSTITUTIA ROMAN lEI BUCURE;lTI, 2002

ARTICOLUL 30 Libertatea de exprimare

(l)Libenatea de exprimare a qandurilor, a opiniilor sau a credinielor f?i libertaiea creaiiilor de orice fel, priri viu grai, priri scris, priri imagini, priri sunete sau priri alte mijloace de comunicare in pub-lic, sunt inviolabile. (2)Cenzura de oricefel este inierzisa.

(3)Libenatea presei implica f?i libertaiea de a infiinia publicaiii.

(4) Nicio publicaiie nu poate fi suprimaia.

(5)Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obliqatia de a face publica sursa finaniarii. (6)Libenatea de exprimare nu poate pre judicia demnitatea, onoarea, uiaia particulara a persoanei f?i nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii f?i a naiiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura naiionala, rasiala, de clasa sau reliqioasa; incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la uiolenia publica, precum f?i manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri. (8)Raspunderea ciuila pentru informatia sau pentru creaiia adusa la cunostinia publica revine editorului, realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc priri lege.

ARTICOLUL 32 Dreptulla invatatura

(1 ) Dreptul la inuatatura este asigurat priri inuatamantul general obligatoriu, priri inuaiamantul liceal f?i priri eel profesional, priri inuatamaniul superior, precum f?i priri alte forme de instructie f?i de perfectionare. (2)invatamantul de to ate gradele se desfasoara in limba romana. in conditiile legii, inuaiamantul se poate desfasura f?i intr-o limba de circulatie iniemationala. (3)Dreptul persoanelor apartinand minoritaiilor naiionale de a inuata limba lor materna f?i dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc priri lege. (4)invatamantul de stat este gratuit, potrivi legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor f?i tinerilor proveniti din familii defavorizate f?i celor institutionalizati, in conditiile legii.

(5)invatamantul de to ate gradele se desfasoara in unitati de stat, particulare f?i confesionale, in conditiile legii.

(6)Autonomia unioersitara este qarantata.

(7) Statul asiqura libertatea inuaiamaniului religios, potrivit cerinielor specifice fiecarui cult. In scolile de stat inuatamantul religios este organizat f?i garantat prin. lege.

ARTICOLUL 49

Protectla copiilor ~i a tinerilor

(1) Copiii f?i tinerii se bucura de uri regim special de protectie f?i de asistenia in realizarea drepturilor lor. (2)Statul acorda alocatii pentru copii f?i ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de proteciie sociala a copiilor f?i a tinerilor se stabilesc priri lege.

(3)Exploatarea minorilor, folosirea lor in actiuitaii care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie oiaia ori dezvoltarea normala sunt interzise. (4)Minorii sub uarsta de 15 ani nu pot fi anqajaii ca salariati.

(5)Autoritdtile publice au obliqatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la oiaia politico, sociala, economica; cuiturala f?i sportiua a tarii.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

DICTIONARW

ideologie - conceptie si program de actiune ce exprima interesele grupurilor si claselor sociale; modul in care 0 colectivitate devine constienta de ea insa~i, de conditiile sale de existenta si de directiile in care trebuie sa-si desfasoare activitatea; concept introdus in gandirea moderna de K. Marx si Fr. Engels.

politica - procesul prin care un grup uman, cu opinii si interese diferite ajung la decizii si optiuni colective care se impun intregului grup. politica sociala - atitudinile, programele si actiunile indreptate spre rezolvarea diferitelor probleme sociale.

Pluralismul politic

bipartidismul (SUA, Marea Britanic), adicd sistemele cu douii partide politice dominante tind sa genereze 0 concentrare .La centru II unde se gdsesc majoritatea voturilor, excluzdnd vederile radicale, astfel incdt partidele ajung sa semene fntre ele, fie care partid cultivdnd 0 imagine modernd;

- multipartidismul cu un partid dominant (lvfexic, Japonia) :ji multipartidismul pur (Tdrile Scandinave). Sistemele multipartide prezintii avantajul cd permit exprimarea unor interese divergente, chiar radicale, insd exista dezavantajul ca nici un partid sa nu obtinii majoritatea absolutd, fapt ce contribuie la fncheierea de aliante, de coalitii.

Max Weber considerii ca politicienii pot fi:

- profesionisti; care nu sunt nevoiti sa obtinii 0 remuneratie pentru activitatea lor politicd, care nu traiesc "din II politicd, adicd nu cautd sa-:ji foloseascd dominatia fn propriul in teres;

- politicienii fara avere, lipsiti de mijloace, care sunt preocupap exclusiv pentru obtinerea un or venituri personale prin politicd;

- politicienii de ocazie - care suntem top atunci cdnd punem buletinul de vot fn urnd sau cdnd ne manifestdm vointa politicd prin participarea la 0 adunare politicd, tin and un discurs politic.

VI. PARTIDELE POLITICE

Sistemul politic este un ansamblu coerent de elemente aflate in relatii de Interdependenta, integrat in viata socia- 130 ~i aflat in raporturi de Intercondlttonare cu societatea in ansamblul ei.

Partidul politic este 0 organlaatfe al c30rei obiectiv final este cucerirea sau Influentarea puterii guvernamentale.

Partidul exprirna si prornoveaza interese politice, economice, ideologice, culturale etc. ale unor grupuri, c1ase sau comunitati locale, etnice, religioase.

o abordare diferentiata a partidelor politice este realizata de catre Alexis de Tocqueville, astfel:

- partide mari dedicate unor idei revolutionare care bulverseaza societatea in epocile de profunde schirnbari sociale;

- partide mici, care apar in perioada de relativa stagnare, caracterizate prin intrigi si actiuni egoiste.

Functiile partidelor politice pot fi grupate astfel:

- promovarea unor interese nationale, regionale, de grup;

- medierea intre societatea civila si stat, intre categorii de inte-

rese, precum si rezolvarea conflictelor dintre acestia;

- rnentinerea puterii pentru a beneficia si distribui avantaje materiale si simbolice membrilor sai (M. Weber);

- propulsare sociala pentru indivizii carora le sunt refuzate 0 serie de cariere sociale ravnite (R.K. Merton).

Liderii politici

o problema sociologica in intelegerea partidelor politice 0 constituie studierea elite lor din cadrul acestora. Este yorba de aspecte referitoare la recrutarea, funciionarea, dinamica, cultura si valorile promovate.

Politicienii sunt selectaii din organizatiile de partid si alesi prin vot. Ei reprezinta circurnscriptiile lor electorale. Problema este de a afla cat de reprezentativi sunt acestia pentru populatia pe care 0 reprezinta. Politicienii se deosebesc de simplii membri de partid care alcatuiesc majoritatea si care sunt mai putin activi decat minoritatea. Ei sunt cei care, datorita interesului si irnplicarii lor in viata politica, au un rol hotarator in luarea deciziilor.

LECTURA

lE'

I . I

~

A. Pornind de la ideea de baza ca sociologia este 0 disciplina de sinteza a unor stiinte sociale particulare, sociologul trebuie sa fie la curent cu aceste discipline. A nu da informatii profesionale necesare unui sociolog insearnna a nu-l forma. Un sociolog care nu cunoaste stiintele juridice, ce poate el sa inteleaga din viata sociala? Un om care nu este intemeiat pe 0 foarte solida baza de economie politica, acela nu poate fi sociolog.

Un om, care habar nu are ce este psihologia sociala, nu poate sa fie sociolog. Un sociolog poate sa fie format intr-o scoala, intr-o universitate de stiinte sociale, sa stie de existenta lor si sa se poata acomoda cu ele si rnacar intr-una din ele sa fie specialist.

Evident, ca el trebuie sa stie mai mult, el trebuie sa stie si filosofie si istorie generala; el trebuie, totusi, sa posede 0 stiinta enciclopedica care nu e data la indernana oricui si care nu se invata numai in patru ani de zile la universitate. Acolo inveti numai "rudimentele" si tehnicile de invatat, iar invatatura se face de-a lungul unei vieti intregi, de rnunca de zi si noapte. Ceea ce nu se poate pretinde de la sute de oameni. Sa fii bun, bucuros daca ai gasit trei, patru cinci care sunt in stare sa-si jertfeasca viata ca sa faca asa ceva. Mai e de adaugat ceva: cunostintele acestea de stiinte sociale, indeosebi acelea care se refera la tara in care traim trebuie sa fie si cunostintele de cultura generala, Nu rna gandesc la tehnicienii de inginerie sociala, Nici la specialistii in sociologie, ci la cetatenii de rand. Ca sa fii un bun cetatean trebuie sa stii pe ce lume traiesti, adica sa cunosti care sunt problemele natiunii tale din toate punctele de vedere. Care sunt problemele economice ale tarii, cele demografice, cele juridice, de invatamant, de sanatate etc. ( ... ) Deci cunoasterea aceasta, as spune cunostintele cetatenesti, in aceasta forma, sociologica daca vreti sa-i spunem, dar in general de stiinte sociale ar trebui sa fie date in invatamantul preuniversitar, inca din liceu.

(Fragment din interviul cu prof. H.H. Stahl realizat de Septimiu Chelcea si lancu Filipescu. Convorbirea a fost prilejuita de implinirea varstei de 80 de ani a prof. H.H. Stahl (1981) si publicata in Sociologia romaneasca, nr.5j1992, pp. 533-543)

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

B. Am ajuns astfel la definitia urrnatoare: 0 religie este un sistem unitar de credinte si practici relative la lucruri sacre, adica separate, interzise, credinte si practici care unesc intr-o aceeasi comunitate morala, nurnita Biserica pe toti cei care adera la ea. Cel de-al doilea element al definitiei nu este mai putin important dedit primul; caci aratand ca ideea de religie este inseparabila de cea de biserica, rezulta si faptul ca religia trebuie sa fie un lucru eminamente colectiv.

(E. Durkheim, Les formes elementaires de la vie religieuse, Paris, PUF, 1985, p. 50-51 si 63)

C. Biserica nu numai indeamria la a face binele, ci, prin doctrina ei sociala, se ingrijeste sa-i lumineze pe oameni pentru a-i orienta in drumul pe care trebuie sa-l urmeze in legitima lor cautare a fericirii si pentru a-i calauzi la descoperirea adevarului in mijlocul neincetatelor oferte ale ideologiilor dominante. Prop un ere a crestina este caracterizata de optimism si de speranta, pentru ca se bazeaza pe om si, dintr-un umanism sanatos, vrea sa-si faca au zit glasul in institutiile sociale, politice si economice. Se inspira din om si il considera protagonist in construirea societati i (00') Prezentarea si difuzarea doctrinei sociale fac parte din misiunea de evanghelizare proprie bisericii. ;li, fiind vorba de 0 doctrina care are drept scop sa calauzeasca modul de comportare al persoanelor, din ea deriva "angajarea pentru dreptate" in functie de rolul, chemarea si conditia fiecaruia,

(loan Paul al Ll-Iea, Planullui Dumnezeu. Decalog pentru mileniul III, Editura Encic1opedica, Bucuresti, 1999, p. 142-143)

D. Functii manifeste - functii latente. Vom vedea imediat ca eu am adoptat, adaptandu-i, termenii de "evident" si "latent" (ascuns) foloaiti de Freud intr-un alt context. In primul rand, distinctia ne ajuta la interpretarea practicilor sociale care se perpetueaza, chiar daca scopullor vadit nu este sigur atins. In aceste cazuri, observatorii profani recurg la procedeul banal care se margineste sa taxeze aceste practici drept "superstitii", "irationalitati" sau "simpla insertie a traditiei'' etc. in alti termeni, cand comportamentul colectiv nu-si atinge scopul (ceea ce se intampla adesea), se tinde sa atribuie acest fapt lipsei de inteligenta, ignorantei pure, supravietuirilor (ramasitelor] sau a ceea ce se numeste insertie. Astfel, ceremoniile Hoppis destinate sa obtina 0 ploaie abundenta sunt taxate drept practica superstitioasa a unui popor primitiv. Sa notam ca asta nu explica deloc comportamentul colectiv. Este 0 simpla eticheta: se inlocuieste analiza rolului afectiv al acestui comportament in viata grupului prin epitetul "superstitie". Conceptul de functie latenta, 0 data admis, ne sugereaza ca acest comportament poate indeplini functii pentru grup, este adevarat destul de indepartate de scopul marturisit al comportamentului.

Conceptul de functie latenta incita observatorul sa depaseasca chestiunea de a sti, daca comportamentul atinge scopul sau marturisit, Ignorand temporar acest scop explicit, el i~i indreapta atentia spre 0 alta serie de consecinte: de exemplu, ace lea despre personalitatea "Hoppis" care participa la ceremonie si despre persistenta si continuitatea grupului. Daca s-ar limita la problema de a sti daca functia evidenta este realizata, am judeca precum un meteorolog si nu ca un sociolog. Este foarte evident ca, pentru meteorologii nostri, ceremonia ploii nu produce ploaia, dar problema nu este aceasta. Este de spus simplu ca ceremonia nu este un act tehnic si ca scopul ei nu coincide cu consecintele sale reale. Dar conceptul de functie latenta (ascunsa), ne inc ita sa continuam ancheta noastra examinand consecintele ceremoniei, nu asupra dumnezeilor (zeilor) ploii sau asupra fenomenelor meteorologice, ci asupra grupurilor care celebreaza ceremonia. ;li atunci ne dam seama, asa cum nurnerosi observatori au notat, ca ceremonia a facut alte functii - dar functii care nu au fost dorite, functii latente. Ceremoniile pot indeplini functia latenta de a intari coeziunea grupului, oferind 0 ocazie periodic a membrilor sai imprastiati de a se reuni pentru a participa la 0 activitate comuna, Cum Durkheim, printre altii, a aratat-o, acum mult timp in urrna, astfel de ceremonii sunt mijloace de exprimare colectiva a sentimentelor pe care 0 analiza mai amanuntita le gaseste la originea unitatii grupului. Gratie aplicarii sistematice a conceptului de functie latenta, un comportament aparent irational poate in anumite cazuri sa apara ca avand 0 functie pozitiva pentru grup.

(Robert K. Merton, Elements de methode sociologique, PIon, 1953, pp. 135-140)

Vladimir Kush Insula comorilor ....

Vladimir Kush

Sosirea coriibiei:floare ....

E. Se poate afirma ca exista trei calitati deosebit de importante pentru un politician: pasiunea, simtul resporisabilitatii si intuitia.

Pasiunea, in sensul devotamentului pentru 0 "cauza", al supunerii fata de zeul sau demonul ce 0 patroneaza.i. irnpatirnirea pura si simpla nu te poate face politician, daca nu transformi, punandu-te in serviciul unei "cauze", responsabilitatea pentru ace a cauza, Vladimir Kush

in principala stea calauzitoare a activitatii tale. Iar pentru asta e nevoie - si aceasta este Mar oerde s; TTintii ciitre stele principala calitate psihologica a politicianului - de intuitie, de capacitatea de a las a realitatile sa lucreze asupra ta, pastrandu-ti linistea interioara si concentrarea, asadar pastrand distanta fata de lucruri si oameni.i. "Forta" unei personalitati politice deriva in primul rand din aceste calitati. De aceea, politicianul are de infruntat zi de zi si ceas de ceas un dusrnan banal, ce tine de firea umaria: van ita tea cea mai cornuna, dusmanul de moarte al oricarui devotament pentru 0 cauza si al oricarei detasari, in special, al detasarii fata de tine insuti.

00 . Politic a inseamna, alaturi de pasiune si intuitie si 0 tenace si lenta lupta cu imposibilul. Este foarte adevarat, si toate experientele istoriei 0 dovedesc, ca nu s-ar fi obtinut posibilul, daca nu s-ar fi incercat mereu, in lume, imposibilul.

(Max Weber, Politica, 0 uocaiie f?i 0 profesie, Editura Anima, 1992, pp. 42-54)

Institutii ~i organizatii

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

F. Exista doua rnodalitati de a face politica, Se poate trai "pentru" politica sau "din" politica, Aceasta opozitie nu coritine nimic exclusiv. Ba chiar, in general, se practica ambele rnodalitati in acelasi timp, la modul ideal, desigur, dar si, in cea mai mare parte a timpului, la modul efectiv. Cel care traieste "pentru" politica i~i face din aceasta "telul vietii'', in sensul eel mai profund al termenului, fie prin faptul ca descopera satisfactie in detinerea puterii, fie pentru ca aceasta activitate ii permite sa-si gaseasca echilibrul interior si sa dea rnasura valorii personale pu nandu-se in slujba unei "cauze" care da sens vietii lui. in acest sens profund orice om serios care traieste pentru 0 cauza traieste, de asemenea, din ea. Distinctia noastra are deci la baza un aspect extrem de important al coriditiei omului politic, si anume aspectul economic. Vom afirma asadar ca acela care are in vedere in politica 0 sursa perrnanenta de venituri "traie~te din politica'' si ca, in cazul opus, traieste "pentru" politica,

(Max Weber, Conferinta din 1918 in Le savant et lepolitique, Editura PIon, Paris, 1959, p. 111-112)

G. Dupa parerea mea, nimic nu rnerita mai mult atentia noastra deceit asociaiiile intelectuale f?i morale ale Americii.i. in tarile democratice, stiinta asocierii este stiinta mama; progresul tuturor celorlalte depinde de progresul acesteia. Dintre legile dupa care se condue societatile umane, una pare sa fie mai precisa si mai clara decat celelalte. Pentru ca oamenii sa ramana sau sa devina civilizati, este nevoie ca arta asocierii sa se dezvolte si sa se perfectiorieze in raport cu propasirea egalitatii conditiilor.

(Alexis de Tocqueville, De la democratic en Amerique, Editura Gallimard,Paris, 1961,II,p. 159-160)

H. Statul este propriu-zis ansamblul corpurilor sociale care au in exclusivitate calitatea de a vorbi si de a actiona in numele societatii, Cand parlamentul a votat 0 lege, cand guvernul a luat 0 decizie de cornpetenta sa, intreaga activitate este unita prin acesta, in ce priveste adrninistratiile, ele sunt organe secundare, aflate sub comanda statului, dar care nu il compun. Functia lor este de a infaptui rezolutiile hotarate de stat. (00') Utilitatea unui organism de acest gen se manifesta prin introducerea reflectiei in viata sociala, unde are un rol cu atat mai considerabil cu cat statul este mai dezvoltat. Cu siguranta statul nu creeaza viata colectiva la fel cum creierul nu creeaza viata corpului, si nu este cauza principala a solidaritatii care uneste diversele functii, in stat pot exista si exista societati politice.

(E. Durkheim, Textes III, Editura Minuit, 1975, p. 173-174)

~

~ .. .:

I. EXERCITII

Llixplicati ce intelegeti, din punct de vedere sociologic, prin expresia: "cei sapte ani de acasa"?

2.Realizati arborele genealogic al familiei voastre sub forma unei spite de neam cu cel putin trei nivele, pe filiera materna si raportati fiecare generatie la epoca istorica in care a trait (muzica, dansul, moda vremii).

3. Treceti in tabelul urmator literele care corespund activitatilor ce se desfasoara in familia voastra si exprima distribuirea sarcinilor in gospodarie:

a) decizii de achizitionare a unor bunuri de folosinta indelungata (locuinta, autoturism, mobila, televizor);

b) aprovizionarea in gospodarie;

c) amenajarea locuintei:

d) prepararea hranei;

e) educatia copiilor;

f) plata taxelor pentru: incalzire, telefon etc.

g) ingrijirea florilor, a gradinii:

h) curatenia locuintei (spalat rufe, vase);

i) activitati cotidiene (cumpararea unor produse aliment are de consum zilnic si a altor tipuri de produse);

j) gestionarea bugetului familiei.

APLICATII

I Actlvltltl ACtlYJti11 ActlVliiti Actlvltitl
preponderent preponderent specffice comune
feminine masculine c.oplllor
Ce concluzii desprindeti din aceasta grupare de activitati?

DEZBATERI

• Familia si casatoria. Prezent si perspective

• Dragostea la prima vedere si cea pentru 0 viata

• Va exista intotdeauna un conflict intre generatii?

• Organizati 0 dezbatere pornind de la ideea potrivit careia "familia este pe cale de disparitie"

• Realizati 0 dezbatere (pe doua grupe) cu tema: "Casatoria - un avantaj sau 0 piedica in calea realizarii profesionale?"

CERCETARE SOCIOLOGICA

Casatoria §i divortul in Romania. Analiza statistica din datele prevazute in Anuarul statistic al Romaniei poate sa releve evolutia fenomenelor de casatorie si divortialitate in ceea ce priveste varsta medie la casatorie, motivele casatoriei, numarul divorturilor dupa numar de copii minori ramasi dupa desfacerea casatoriei etc.

Pentru mai multe informatii, consultati pagina de Internet: www.insse.ro/anuar_2004/asr2004.htm

II. EXERCITII

I.Studiati-va cu atentie profesorii. Faceti 0 list a in care sa scrieti sase calitati pe care le au si pe care le considerati importante pentru activitatea didactica. Motivati fiecare cali tate descoperita.

2.Care sunt asernanarile dintre parintii vostri si profesorii de la clasa voastra? Dar deosebirile?

3.Care sunt etapele necesare pentru ocuparea unui loc de munca?

-l.Credeti ca exist a 0 legatura intre disciplina predata si felul de a fi (comportamentul) profesorului? Daca da, cum explicati acest lucru?

5.Puteti da exemple de meserii care sunt "mo§tenite" din tata in fiu?

e.Canditi-va la relatia profesor-elev. Ce credeti ca semnifica expresia: "Nu se stie cine da si cine primeste"?

7.Imaginati-va ca traiti in urma cu 300 de ani. Aveti 17 ani si sunteti fiica sau fiul unei familii tarane§ti romanesti. Nu §titi sa scrieti si sa cititi, dar acest lucru nu este ceva neobisnuit, deoarece si ceilalti frati ai vostri sau locuitori ai satului nu stiu sa scrie si sa citeasca. Cea mai mare parte a timpului ati petrecut-o ajutandu-va familia la treburile gospodaresti si la ingrijirea fratilor mai mici. Conform sensului modern al educatiei, dumneavoastra sunteti complet needucatra), dar nu puteti fi ignorant/a). Identificati motivele pentru care nu puteti fi ignoranti si comparati situatia din text cu situatia voastra reala. Ce concluzii se pot desprinde cu privire la educatie?

28 I 'Institu_tii ~i orgarrlzatfl sociale

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

IV-V-VI. EXERCITII

1. Dupa leetura tex'tului din Max Weber:

a. identificati cele trei calitati ale unui politician;

b. credeti ca aceste calitati sunt specifice doar politicienilor? Daca nu, exemplificati cu alte ocupatii care solicita aceste calitati.

2.Cu ajutorul observatiei, realizati portretul politicianului roman.

Confruntati portretele obtinute si incercati sa ajungeti, prin cons ens, la un portret care sa fie reprezentativ pentru intreaga clasa.

3.Imaginati-va ca sunteti membrii unui partid de opozitie. Ce strategie ati adopt a pentru a influent a puterea, pentru a 0 cuceri si exercita in perspectiva?

4.Realizati 0 microancheta in care sa identificati criteriile care stau

la baza alegerii liderilor politici locali sau nationali. Departe de copac ...

5.Ce ONG-uri actioneaza in judetul vostru? Clasificati-le dupa

domeniul de activitate. Cautati informatii in presa sau pe inter-

net si alcatuiti un portofoliu cu activitatea acestora.

6.Scrieti un eseu plecand de la textul urmator: "Grupurile de pres iune cauta sa influenteze reprezentantii puterii, dar nu pentru a pune la putere oamenii lor." (M. Duverger)

7.Ce caraeteristici sunt tipice liderilor de partide? Prin ce credeti ca se deosebesc liderii locali de cei nationali?

8. Scrieti un eseu cu tema: "Structuri'sociale in partidele politice din Romania."

9. Comentati ideile din urmatorul text: "Politic a reglementeaza numai conditiile externe ale vietii sociale, samanta faptelor sociale sta in sufletul fiecarui cetatean. Fara calitatea acestei seminte, nici un progres nu este cu pUtinta, oricate legi politice s-ar face." (Constantin Radulescu-Motru, Psihologia poporului roman)

Ifl.Analizati cu atentie tabelul de mai jos, cuprinzand "tipurile ideale" de putere. Raspundeti, in scris.caror tipuri de societati (arhaice, primitive, totalitare, democratice) apartin formele de putere prezentate.

Tipuri ideale (Max Weber)

." Form..t· put ....

PROIECTE

I.Elaborati un chestionar cu to ate tipurile de intrebari cunoscute, cu tema: "Motivatia invatarii''.

2.0rganizati, la nivel~l clasei, trei grupuri de lucru, in cadrul fiecarui grup de lucru concepeti cate un chestionar prin care sa surprindeti atitudinea fat a de scoala dupa cum urmeaza: grupul 1 - un chestionar pentru colegii de scoala: grupul 2 - un chestionar aplicat celor in varsta de peste 40 de ani despre modul in care era perceputa scoala atunci cand ci insisi 0 frecventau; grupul 3 - un chestionar pentru ceilalti membri ai societatii. Aplicati chestionarele elaborate si analizati in cadrul fiecarui grup concluziile ce se pot desprinde, incercati, dupa aceea, la nivelul clasei, sa puneti in evidenta transformarile pe care le-a cunoscut institutia scolara la nivelul perceptiilor sociale.III. EXERCITIIl.Observati, in timpul vacantei, un obicei, un ritual religios din comunitatea (rurala, urbana) in care locuiti. Prezentati etapele parcurse.Z.Desprindeti din textul dat spre lectura, valorile pe care le propune doetrina sociala a bisericii.3.Sunteti de acord sau nu cu procesele de secularizare prezente in comunitatea voastra? Identificati astfel de procese si scrieti un eseu in care sa argumentati pro sau contra consecintelor care decurg din aceste procese.d.Observati un ritual religios din comunitatea in care traiti si prezentati etapele acestuia.5.Alcatuiti un inventar al valorilor pe care trebuie sa le respeete un bun credincios (crestin, musulman, mozaic, budist etc.).

Corp de func~onari ierarhizati

Cerp de demnitari §i consilieri personali

Perioadele de schimbare revolutionara

Aparatul puterii

Insuslrea privata a func~ilor puterii (patrimonialismul)

Tipul eel mai caracteristic

Birocratia centralizata

DEZBATERI

• Probleme etice in colectivitatea scolara

• Drepturile elevilor sunt responsabilitatile profesorilor

• Statul are obligatia sa se ingrijeasca de saraci

CERCETARE SOCIOLOGICA

Cunoasterea drepturilor omului. Institutul Roman pentru Drepturile Omului (IRDO) impreuna cu DATA MEDIA si in colaborare cu Ministerul Educatiei Nationale a realizat, in perioada martieiunie 2000, un studiu la nivel national privind stadiul de insusire a cunostintelor cu privire la drepturile omului de catre elevii de liceu. Studiul a urmarit evaluarea activitatii instructiveducative in domeniul drepturilor omului at at prin intermediul disciplinelor de specialitate, cat si prin intermediul celorlalte discipline predate in ciclurile gimnazial si liceal. Evaluarea s-a facut pe trei niveluri: cunostinte, opinii, atitudini. Cunostintele s-au referit la: istoria drepturilor omului, aria geopolitica de recunoastere a drepturilor omului, drepturile copilului, drepturile si obligatiile elevilor, precum si sursele de informare a elevilor cu privire la drepturile omului. Pentru mai multe informatii, consultati pagina institutului: www.irdo.ro

Samy Charnine

T Deconectat

Corp de discipoli §i de militan~

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

DICTIONARW

axiologie = teorie generala a valorii

identificare = proces in doua etape care este implicat in invatarea bazata pe observatie; se realizeaza intr-o perioada mai mare de timp dedit imitarea si are rol in invatarea rolurilor sociale si, de aceea, prezenta modelelor de rol este foarte importanta in dezvoltare

imitare = "scurtatura de invatare''; copierea unei actiuni sau a unui set de actiuni care permit copilului sa dobandeasca 0 serie de deprinderi fizice foarte rapid si eficient

in cuba tie = proces de formare si dezvoltare a unei idei, proces, fenomen etc.

esafod = sustinerea activitatii de invatare a copilului prin administrarea unor structuri de ghidare, sub forma invatiirii planificate si prin fumizarea unor secvente de experiente adecvate de invatare

identificare = sentimentul ca esti la fel sau asemanator cu 0 persoana considerata model si ca acest fapt iti confera un element comun cu acea persoana interiorizare = conformarea fata de ceilalti datorita unei convingeri personale asupra corectitudinii comporta-mentului conformist

invatare sociala = invatare care provine in urma interactiunii directe sau indirecte cu ceilalti semeni sau cu societatea in ansamblu

personalitate de baza = termenul se situeaza la intersectia dintre cultura si personalitate, cu 0 constelatie psihica proprie si comuns membrilor unei societati in concordanta cu care indivizii i~i organizeaza un anumit stil de viata; ea este rezultanta a socializarii copilului cu ajutorul institutiilor primare (reguli de alimentatie, moravuri, interdictii sexuale), dar si cu ajutorul "institutiilor secundare" (religie, folclor); termen sinonim cu eel de personalitate modala

A Tipologia socializarii In functie de realizarea asteptarilor grupului se poate vorbi despre:

fI!~socializare pozitivd (normald sau concordantd) atunci cdnd este fn acord cu modelele oferite de societate;

fI!~socializare negativii (discordantd) atunci cdnd este fn conflict cu normele :ji valorile oferite de catre societate; aici se incadreazd comportamentele deviante care sunt sanctionate de catre societate :ji care implied resocializarea

fI!~resocializarea presupune reinvatarea normelor :ji valorilor la refntoarcerea fn sistemul social de catre persoanele care au pdrdsit acest sistem fn mod voluntar sau involuntar (detinutii care se reintegreaza fn societate dupii eliberarea din fnchisoare sau expatriatii care se fntorc fn lara de origine) pentru a fi acceptate fn cadrul acelui sistem; ea este determinatii de socializarea negativa, deoarece are la bazii 0 discordania fala de modelele comportamentale acceptate din punct de vedere social (comportamente deviante) :ji urmareste, fn urma socializdrii pozitive, sa formeze comportamente concordante cu cele impuse de catre societate.

CE ESTE SOCIOLOGIA?

Socializarea reprezinta un proces psihosocial de transmitereasimilare a cunostmtelor, a deprinderilor, a atitudinilor, a normelor, a valorilor, a conceptltlor sau a modelelor de comportare in vederea formarfl, adaptarii ~i integrarii sociale a unei persoane.

Drumul socializarii, de la nastere pana la moarte, parcurge mai multe etape corespunzatoare evolutiei biologice, dezvoltarii psihologice si integrarii sociale. Printre psihologii si sociologii care au studiat comportamentul indivizilor in diferite etape de viata, explicand cum fiinta biologica devine sociala prin mecanisme ale procesului de socializare, pot fi mentioriati urrnatorii:

Sigmund Freud, George Herbert Mead, Jean Piaget.

Copilciria. Conform teoriei lui Freud, rezultata din studiul comportamentului uman in urma psihanalizei, bebelusul trebuie sa invete ca nu toate dorintele ii pot fi satisfacute imediat. Aceasta 0 face prin reprirnari repetate, proces dureros care ii va influenta comportamentul toata viata, Desprinderea de sub tutela mamei si autoritatea tatalui, corespunzatoare perioadei dezvoltarii sinelui autonom, ar corespunde reprirnarii complexului Oedip si antagonismul fata de tata - ambele procese petrecute la nivel inconstient. Acceptate de unii, critic ate de altii, ideile lui Freud si-au dovedit, in mare parte, valabilitatea. Un alt punct de vedere cu privire la achizitiile din perioada copilariei il aduce G.H. Mead care pune in centrul atentiei ideea ca dezvoltarea copilului, ca fiinta sociala, se face in primul rand prin imitatie (teorie dezvoltata si de G.Tarde), aceasta facandu-se prin joe. La varsta de 4-5 ani, copilul preia rolul celuilalt, indeosebi adult. Distinctia dintre "Eu" - bebelus nesocializat si "pe mine" - sinele social, inseamna 0 trecere la constiinta care il face pe copil sa discerna cum il vad altii pe el. Varsta de 8- 9 ani ar fi rnarcata de jocul organizat in care sunt intelese regulile, chiar valorile de intrecere, onestitate, cornpetitie, corectitudine, dreptate, cinste. Exista diferente de socializare nu numai in functie de varsta corespunzatoare dezvoltarii biologice si psihice, ci si in functie de tipurile de societate (traditionale, moderne), sistemele de scolarizare, politicile sociale si educationale etc.

Adolescenxa. Schimbarile biologice pe care le aduce pubertatea sunt fundamentale pentru viata de adult de mai tarziu. Ritmul schimbarilor sociale provoaca adesea deruta, adolescenta fiind 0 perioada de tranzitie intre copilarie si maturitate. 0 varsta a intrebarilor, la care incearca sa raspunda parintii, profesorii, colegii, prietenii din anturajul adolescentului, intrebariIe, mai ales cu privire la viata sexuala, la prietenii si dragoste, provoaca neliniste, factorii irnplicati in educatie negasind intotdeauna mijloacele cele mai adecvate pentru prezentarea aces tor probleme. Adaptarea la acest stadiu necesita mult tact din partea educatorilor, dar si sinceritate si incredere in adulti din partea copiilor.

Tineretea ~i uarsta adultci maturci. Aceasta perioada, corespunzatoare vietii active presupune invatarea normelor si valorilor din cultura organizatiei unde individul munceste si 0 continua adaptare la viata profesionala, de familie. Noile roluri de angajat, de sot /sotie, mama/rata se invata si necesita permanente achizitii de curiostinte, cornpetente, atitudini. 0 permanenta adaptare la contexte de viata marcate de evenimente inedite (ocuparea/ schimbarea unui loc de rnunca, casatoria, nasterea primului copil in familie s.a).

Bcitriinetea. Batranetea este 0 stare de spirit asociata uneori cu pierderea starii de sanatate, dobandirea sentimentului inutilitatii, prin plecarea copiilor de acasa, care coincide cu pensionarea si reducerea veniturilor, cu neputinta satisfacerii unor nevoi elementare. Chiar si cu ideea mortii trebuie sa ne impacarn, iminenia mortii fiind, conform teoriei lui Elisabeth Kubler-Ross, un proces comprimat de socializare care irnplica un model stadial, cu 5 faze: negarea, mania, tocmeala, depresia, acceptarea. Desi nu este specifica numai varstei a treia, ea este mai frecventa la aceasta categone.

Traseul insertiei individului in viata sociala nu este unullinear si nici uniform. Corespunzator fiecarei etape din viata, individul are de facut fata unor provocari, trebuie sa raspunda unor intrebari vitale. Aceste raspunsu ri sunt oferite de "lumea sociala de baza'' pe care 0 asirnileaza intr-un proces de socializare primarci, adica socializarea care are loc in copilarie, prin care eel nascut doar cu potentialitati devine 0 fiinta, Socializarea secundarci este legata de diviziunea sociala a muncii, de distribuirea sociala a curiostintelor specifice fiecarui rol pe care il are de indeplinit individul. Ea este 0 continuare a celei primare, fie printr-o reproducere de roluri, mentalitate, context habitual, fie prin disocieri intre cele doua etape ale socializarii,

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

II. AGENTI DE SOCIALIZARE

Familia. Familia clasica indeplineste doua functii educative care influenteaza calitatea sistemelor de invatamant: fndrumarea copilului la nioel de baza ("cei 7 ani de acasa" in educatia morala si in formarea si dezvoltarea limbajului) si la nioel psiho-social (cultivarea motivatiei pentru invatare si pentru anumite domenii de activitate) si responsabilizarea cioica a pariniilor (stilul de viata, relatiile de autoritate - permisivitate -colaborare democratica, roluri socio-afective, posibilitati de autoeducatie etc.). Trebuie subliniat faptul ca exista aspecte diferite in ceea ce priveste practicile de crestere a copiilor. Astfel, in societatea Shona (populatie din Zimbabwe), copilul sta tot timpul cu mama sa care il ingrijeste pana incepe sa mearga, apoi responsabilitatea educarii revine bunicilor care il invata disciplina sociala si comportamentul corect pana la sfarsitul copilariei, iar in societatea occidentala educarea copiilor, pana la varsta de 5 ani, revine in intregirne doar la doua sau unei singure persoane, copilul fiind tinu t departe de societate pana la 0 varsta inaintata,

~coala. Socializarea prin educatie presupune transmiterea, insu-sirea, interiorizarea si aplicarea unor valori si norme stiintifice, tehnologice, artistice, etice, religioase, politice, economice, filosofice etc. Aceste norme si valori sunt inc1use in programele studiate in cadrul scolii.

Grupul. Cu totii suntem influentati de grupurile sociale din care facem parte, de rolurile si statusurile pe care le indeplinim si de convingerile sociale pe care le adoptam, astfel putandu-se vorbi despre grupurile sociale ca despre agenti ai socializarii,

Mass-media. Mass-media reprezinta ansamblul mijloacelor audiovizuale de informare a maselor; comunicarea fiind realizata prin presa, radio, TV, cinematografe etc. Termenul de mass-media s-a format pe teren anglofon, prin sinteza dintre un cuvant englezesc, "mass", care trimite la masa de consumatori ai aces tor forme culturale si un cuvant latin "media", in forma sa de plural, care se referea la suportul pe care sunt fixate aceste mesaje.

Daca vrem sa vorbim des pre influenta mass-media, atunci trebuie sa abordam si problema functiilor pe care aceasta le indeplineste. Astfel, functia de divertisment se exprirna prin oferirea consumatorilor a diferite modalitati de petrece a timpului liber (emisiuni muzicale, filme, stiri etc.). Ea raspunde dorintei de relaxare a omului stresat de solicitarile profesionale, dar si setei de evadare intr-un univers imaginar a neadaptatului. Mass-media indeplineste 0 functie de socializare care face posibila participarea grupurilor la viata publica, la luarea deciziilor. Schimbul de inforrnatii favorizeaza interactiunea sociala si permite unui nurnar mai mare de oameni sa ia parte la solutionarea problemelor care ii privesc. Functia de informare a massmedia asigura colectarea si preluarea inforrnatiilor, difuzarea cunostintelor si a opiniilor faciliteaza transparenta relatiilor sociale. Ea garanteaza libertatea de expresie, fiind strans legata de procesul democratic. Prin inforrnatiile transmise, mass-media ii ajuta pe cetateni sa-si formeze opiniile. Functia de persuasiune, motiuatie, interpretare se refera la activitatile colective, la efortul de convingere si conducere in vederea realizarii unor obiective comune, dar nu se poate sa se cunoasca intru totul sernnificatia termenului "comun". Se spune ca aceasta functie se afla in stransa conexiune cu eforturile pentru dezvoltarea economica si sociala, Institutiile mass-media sunt, la urma urmei, firme, care, daca doresc sa supravietuiasca, trebuie sa faca bani. Posturile comerciale obtin profit din publicitate si de multe ori insa, se fac compromisuri. ;li aceasta pentru ca uneori valorile celor ce au control asupra ziarelor, posturilor de televiziune sunt cu totul diferite de cele ale jurnalistilor. Functia educatioa sau instructiv-culturalizatoare, care se refera atat la furnizarea explicita de cunostinte cultural-atiintifice, ca si in cazul unor filme documentare sau pagini de popularizare a stiintei din publicatiile periodice, cat si la promovarea, intr-o forma mai putin evidenta, dar cu atat mai persuasiva, a valorilor, normelor, modelelor de comportament ce tin de paradigma culturala a societatii, la a carei stabilitate contribuie astfel, intro rnasura deloc neglijabila, Este discutabila functia educativa a massmediei in ceea ce priveste copiii, deoarece majoritatea evenimentelor prezentate se refera la fapte de violenta fizica, verbala care sunt luate de multe ori drept exemple.

Noile forme ale mass-media ~i socializarea. Societatea conternporana cunoaste dezvoltarea tot mai accentuata si a altor agenti de socializare, in acest sens fiind de amintit Intemetul, reteaua World Wide Web, telefonia mobila etc. Deosebit de accesibile si in mare rnasura in afara constrangerilor sociale, relevanta lor, cu precadere pentru tineri, este deosebita, Spre exemplu, intr-un timp destul de scurt, s-a nascut 0 adevarata subcultura on-line din jurnalele de navigare auto-publicate cunoscute sub numele de blog- uri, prescurtare de la weblog-uri.

Desigur, prezenta insti-gatorilor, rasistilor, sarlatanilor, semidoctilor, nebunilor etc. constituie un pericol pentru comunitatile on-line, dar s-a constat, de asemenea, ca exista 0 mare capacitate defensiva, in pofida absentei regulilor.

Socializarea

1. Socializarea primarii; care are ca rezultat formarea personalitdtii de bazd, omul putdnd sa-:ji asume anumite roluri :ji statusuri sociale. Este vorba des pre procesul de socializare realizat prin intermediul familiei, iar socializarea copilului presupune fntreaga perioadd pe care acesta 0 petrece fn familia sa, pdnd la atingerea vdrstei adulte.

2. Socializarea secundarii; determinatii de faptul cd fn anumite conditii, omul f:ji poate modifica comportamentul :ji poate asimila noi modele :ji roluri sociale fn cadrul procesului de adaptare la cerintele sociale.

Baron ~i Byrne (1991) au evidentiat procesele care ex plica modul fn care violenta expusd de mass-media stimuleazii cresterea agresivitdtii, astfel:

~~simpla expunere la violentd reduce inhibitiile spectatorului vizavi de angajarea personala fn asemenea comportamente (se aplicii rationamentul: "daca aceste persoane pot sa facd, atunci pot :ji eu'');

~~expunerea continua la violentd prin massmedia poate reduce sensibilitatea emotionald la violentd :ji la consecintele sale;

~~expunerea la violentd of era privitorilor noi tehnici de a-i ataca :ji vatama pe altii :ji aceste comportamente odatii achizitionate pot fi utilizate fn contexte adecvate etc.

A. T. PofJenberg, enumera in lucrarea Rolul psihologiei in publicitate 44 de tipuri de .forte de captare a atentiei", in fruntea listei apar: foamea, iubirea pentru odrasla §i sanatatea. La celalalt capat al listei, psihologul situeaza: amuzamentul, precautia §i sdcdiala.

Paul Bond Lectia. de zbor ....

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

A. Chiar daca ipoteza ca agresivitatea ar fi un raspuns la frustrare poate explica 0 multitudine de comportamente uma-ne agresive, nu explica insa de ce unii oameni reactioneaza agresiv in anumite circurnstante, in timp ce alti oameni nu 0 fac, desi se afla in aceeasi situatie. 0 explicatie ar fi faptul ca invatarn prin imitatie, ceea ce presupune 0 probabilitate mare de a ne comporta asa cum i-am vazut pe altii ca se comporta, Desi este probabil ca indivizii care au fost expusi in trecut la un comportament agresiv sa reactioneze agresiv intr-o situatie de frustrare. ( ... ) Alte motive pentru care unii oameni reactioneaza agresiv, iar altii nu, sunt legate de gradul de alerta, Alerta este un termen fiziologic utilizat pentru a descrie ce se petrece in organismul unui individ care se gaseste intr-o stare de excitabilitate sau de stres. (Nicky Hayes si Sue Orrell, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 2003,p. 38-39)

B. Fara indoiala ca sunteti nerabdatori sa aflati in ce consta acest teribil complex al lui Oedip. Fie ~i' numai numele sau va ingaduie s-o anticipati de acum. Cunoasteti cu totii mitul grec al regelui Oedip sortit de destin sa-si ucida tatal si sa se casatoreasca cu mama sa si care face tot ce-i sta in putinta sa scape de prezicerea oracolului si, nereusind, se pedepseste luandu-si vederea de indata ce afla ca, fara a sti, savarseste cele doua nelegiuri ce-i fusesera prezise. Presupun ca multi dintre dumneavoastra au fost zguduiti de 0 violenta ernotie la citirea tragediei in care Sofoc1e a tratat acest subiect ...

... Nu fata de aceasta rnorala (supunerea fata de vointa zeilor, chiar si atunci cand ei te imping la crirna n.n.) reactioneaza spectatorul, ci fata de sensul si continutul misterios al mitului. EI reactioneaza ca si cum ar regasi in el, cu ajutorul autoanalizei, complexullui Oedip, ca si cum ar identifica, in vointa zeilor si in oracol, travestirile idealizate ale propriului sau inconstient, ca si cum si-ar aminti cu groaza ca el insusi a trait dorinta de a-si indeparta tatal si a se recasatori cu mama sa. Vocea poetului pare sa-i spuna: "Te inversunezi zadarnic irnpotriva responsabilitatii tale si zadarnic invoci ce ai facut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Greseala ta nu e mai mica, deoarece n-ai stiut sa inabusi aceste intentii: ele raman intacte in inconstientul tau". Este vorba aici de un adevar psihologic. Chiar si atunci cand, refulandu-si in inconstient tendintele malefice, omul crede ca poate ~firma ca nu este responsabil, el nu traieste mai putin mtens aceasta responsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale carui motive le ignora.

(Sigmund Freud, Introducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia oietii cotidiene, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992, pp. 278-279)

c. Evenimentele ce au loc intr-un joe, pot fi intalnite, aproape mereu, si in viata copilului. Preia mereu atitudinile celor din jurul sau, in special ale celor care, intr-un fel, il controleaza sau depind de el. Percepe functia acestui proces intr-un mod abstract la inceput, Se trece de la joaca la realitate prin intermediul jocului. Trebuie sa joace jocul. Morala jocului acapareaza interesul copilului intr-o mai mare rnasura decat morala generala a intregii comunitati. Copilul intra in joe, iar acesta ii of era 0 situatie sociala in care el se poate afla; morala sa poate avea o mai mare putere asupra lui decat cea a familiei din care face parte sau a cornunitatii in care locuieste. Exista tot felul de organizatii sociale, unele cu 0 vechime considerabila, altele temporare, la care copilul poate adera si joaca un fel de joe social in cadrul lor. Este 0 perioada in care ii place "sa faca parte'tsi intra in organizatii ce iau nastere sau dispar. Devine ceva ce poate functiona intr-un intreg organizat si astfel tinde sa se defineasca in functie de relatiile sale cu grupul din care face parte. Acest proces reprezinta 0 etapa deterrninanta in dezvoltarea moralei copilului. ii of era status-ul de membru cu constiinta proprie al comunitatii de care apartine.

(H. Mead - Mind, Self and Society, p. 160).

LECTURA

D. Pentru ca mediile culturale in care ne nastem si ajungem la maturitate influenteaza in acest fel comportamentul nostru, ar putea parea ca suntem lipsiti de orice individualitate sau vointa li?era. Ar putea parea ca suntem doar turnati in tip are le preexistente pe care le-a pregatit pentru noi societatea. Unii sociologi manifesta intr-adevar tendinta de a scrie des pre socializare - si chiar despre sociologie la modul general! - ca si cum acesta ar fi obiectul discu tiei, dar 0 atare opinie este complet eronata, Faptul ca d~ la nastere si pana la moarte suntem irnplicati in procesul de interactiune cu ceilalti ne conditioneaza cu certitudine formarea personalitatilor, valorile pe care le sustinern si comportamentul pe care ni-1 asurnam. Totusi socializarea se afla de asemenea la originea insasi a individualitatii si libertatii noastre, in cursu I socializarii fiecare dintre noi dezvolta un sentiment de identitate si capacitatea de gandire si actiune independenta.

Aceasta chestiune este ilustrata de exemplul invatarii limb ajului. Nici unul dintre noi nu inventeaza limbajul. Nici unul dintre noi nu inventeaza limbajul pe care il invatam copii fiind si cu totii suntem constransi de regulile fixe ale folosirii metodei lingvistice, insa, in acelasi timp, intelegerea unui limbaj reprezinta unul dintre factorii mentali care fac posibila creativitatea si constiinta noastra de sine. Fara limbaj noi nu am fi niste fiinte constiente de sine, si am trai mai mult sau mai putin aici si acum". Stapanirea limbajului este necesara pentru ~on~tientizarea caracteristicilor noastre individuale distinctive si pentru a stapani practic mediul.

(Anthony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 2000, p. 52)

E. Dupa cum au aratat multi cercetatori, in special Schaffer (1971), copilul are 0 tendinta mult mai puternica de a reactiona la oameni decat la alti stimuli din mediul sau, cum ar fi licaririle de lumina sau zgomotele (desi reactioneaza totusi si la acestea, dupa cum stie orice parinte). La copil pare sa existe 0 tendinta de sociabilitate foarte puternica si foarte bine conturata, (N icky Hayes si Sue Orrell, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 2003, p. 385)

F. Atunci cand analizam fenomenul de durata al dezvoltarii copilului, putem observa ca acesta presupune un proces de socializare, in care copilul invata sa se conformeze normelor societatii si sa actioneze adecvat, Desi acest proces poate imp lica expectante diferite de la 0 societate la alta, se pare ca natura foarte sociabila a copiilor presupune 0 disponibilitate foarte ma~e de a invata si de a raspunde la influentele sociale.

In principiu, exista trei rnodalitati principale de incurajare a socializarii la copil, prin procesul de imitare si identificare, prin educatia directa, irnplicand pedepse si recompense, si prin transmiterea expectantelor sociale. Multi teoreticieni ai invatarii sociale ccnsidera ca procesul de imita;e si identificare est~ eel mai important dintre cele trei.

(N icky Hayes si Sue Orrell, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 2003, p. 391-392)

Carlo Mirabasso FUca lunii

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

G. Bruner a sugerat ca indrurnarea si predarea, furnizate de catre adulti si fratii sau surorile mai mari, actioneaza ca un fel de esafod, care ii confera sprijin copilului, atunci cand acesta i~i testeaza noile cunostinte si ii furnizeaza un context sigur pentru a-si pune in aplicare fragmentele noi de cunoastere, Deoarece acest tip de invatare este structurat si ghidat de persoane mai in varsta, copilul este capabil sa rnearga mult mai departe decat ar fi fost in stare singur. Totusi, furnizarea acestui esafod nu este intotdeauna 0 actiune constienta din partea persoanelor mai in varsta. Deseori nu ne dam seama ce anume sau chiar cat invata cop iii mici de la noi atunci cand vorbim cu ei.

(Nicky Hayes si Sue Orrell, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 2003, p. 448)

H. Atunci cand exista un sistem de scolarizare pe varste, de exemplu, cuplat cu rituri distincte care semnaleaza tranzitia unei persoane la viata de adult, procesul de dezvoltare psihosexuala in general, pare mai u sor de parcurs, in societatile traditionale adolescentii au mai putin de "dezvatat" decat omologii lor din societatile moderne, pentru ca ritmul schimbarii la ei e mai lent. Exista un moment in care copiilor li se cere sa nu mai fie copii: sasi lase deoparte jucariile si sa termine cu distractiile copilaresti, in culturile traditioriale, unde cop iii deja Iucreaza alaturi de adulti, acest proces de "dezvoltare" este in mod normal mai putin strict. (00') Adolescentii deseori incearca sa urmeze caile adulte, dar in justitie ei sunt corisiderati toti copii. Adolescentii se afla "intre" copilarie si maturitate crescand intr-o societate supusa unei continue schimbari,

(Antony Giddens, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 2000, p.48-50)

I. "Cand oamenii considera anumite situatii reale, acestea sunt reale in corisecintele lor", scria profesorul Thomas. Ideea pe care el 0 atinge aici intr-un punct capital se impune din ce in ce mai mult cand observam ca in esenta aceasta teorie a fost adrnisa de spirite patrunzatoare si riguroase cu mult inaintea lui Thomas (00')' Prima parte a teoremei ne aminteste in mod categoric ca oamenii reactioneaza nu numai la caracteristicile obiective ale unei situatii ci, uneori, in primul rand, si la semnificatia pe care o acorda ace lei situatii. Iar aceasta semnificatie, cand a fost acordata, deterrnina comportamentul rezultat cu consecintele sale (00')' Predictia creatoare incepe cu 0 definitie falsa a situatiei, provocand un comportament nou care face in asa fel incat conceptia, falsa initial, sa devina adevarata,

(R. Merton, Elements de theorie et de methode sociologique, PIon, Paris, 1965, p. 140-142)

APLICATII

I. EXERCITII

l.Elaborah un eseu cu tema: "Socializarea, factor al dezvoltarh personalitatii".

2.Formati grupe sau lucrati pe perechi, in familiile voastre, cu ajutorul fisei de observatie, identificati rolul socializarii la diferite niveluri de varsta.

3.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Identificati rolul procesului de socializare si, apoi, prezentati concluziile voastre intregii clase.

-l.Formati grupe. Prezentati avantajele si dezavantajele socializarii.

5.Realizati 0 microancheta in care sa identificati valorifica-

rea capacitatilor general umane. '

e.Imagineaza-ti ca 0 persoana ar incalca normele si valorile grupului de prieteni. Ce sfaturi consideri ca ar trebui sa primeasca acesta pentru a fi accept at de catre grup?

7.Elaborati un eseu cu tema: "Socializare si resocializare". 8.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Pornind de la exemple concrete, prezentati rolul resocializarii. 9.Exemplificati ideea ca prin cultura (arta, literatura,

J. Dintre toate marile universuri socializatoare, universul scolar este acela in care se opereaza la modul eel mai sistema tic si eel mai durabil ruptura cu sensulysimtul practic lingvistic. (00') Toata lumea stie ca scoala este locul de predarey invatare a limbii. Aceasta expresie de "predarejinvatare a limbii" care ar trebui sa su rprinda este astazi un loc comun, 0 evidenta, Or, "a preda/jnvata 0 limba" nu inseamna "a invata sa vorbeasca''. ;lcoala desernneaza prin aceasta expresie 0 activitate specifica ce consta in a-i face pe copii sa intre intr-un univers lingvistic structurat: cu litere, cuvinte, fraze, texte, reguli de compunere a cuvintelor, reguli gramaticale, reguli ortografice, constrangeri textuale. (Bernard Lahire, Omul plural. Caire 0 sociologie psiholoqica, Editura Polirom, Iasi, 2000, p.113)

K. Irnaginati-va 0 lume in care exista doua feluri de putere media: una dintre ele vine din concentrarea media, unde orice mesaj capata autoritate pur si simplu prin faptul ca este transmis prin reteaua de televiziune; cealalta vine prin intermediari de baza, unde un mesaj capata expunere numai daca este considerat relevant de catre 0 retea libera de public variat. Transmiterea in rnasa va pune anumite subiecte pe agenda nationala si va defini valorile fundamentale; cei care folosesc blog-urile vor reincadra ace le subiecte pentru diferite segmente de public si se vor asigura ca fiecare are sansa de a se face au zit. (Henry Jenkins, "Digital Renaissance", in Technology Review, martie 2002, www.technologyreview.com)

pictura, obiceiuri, sarbatori si ceremonii religioase) devenim umani.

Ifl.Desprindeti idee a din urmatorul text si exprimati-o in contextul celor invatate in aceasta lectie. "Comportamentul nostru este injlueniu: din punct de vedere genetic, dar inzesirarea noastrii genetica probabil, condiiioneazd doar potentialitatile comportamentului nostru, nu fji continutul efectiv al aciioiidiilor noasire" (Anthony Giddens - Sociologie, Editura ALL, 2001, p. 53).

PROIECTE

I.Elaborati un portofoliu care sa cuprinda teorii ale dezvoltarii personale in cadrul procesului de socializare la diferite varste.

2.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Pentru a surprinde rolul socializarii primare (in familie), realizati 0 microancheta sociologica. Pentru acesta aveti nevoie de fise de observatie, ceas, reportofon. Hotarati timpul de observatie si notati tot ce se intampla in acest interval in familia analizatao Prezentati concluziile obtinute la nivelul clasei.

DEZBATERI

• Tineretea e 0 stare de spirit?

• Cei sapte ani de acasal

• "Omul moare cand inceteaza sa mai fie copil." (Constantin Brancusi)

• Importanta socializarii

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

CERCETARE SOCIOLOGIC.\

Cum se invata cetatenia activa in Romania? Rezultate de cercetare §i reco~andiiri de politici. Proiect finantat de Uniunea Europeana Programul cadru 5, Editura Universitatii din Oradea, 2004

http:t!www.socsci.kun.nl/re-etgace/Romanian_booklet.pdf

II. EXERCITII

I.Alcatuiti un chestionar cu to ate tipurile de intrebari cunoscute pentru a determina rolul scolii in procesul de socializare. 2. Elaborati un eseu cu tema: "Mass-media, agent al socializarii'' .

3. Cu ajutorul fisei de observatie, identificati rolul socializator al clasei de elevi sau al grupului de prieteni.

socializator .

4.Sunteti de acord cu afirmatia urmatoare: divortul nu are urmari asupra copiilor, d~oarece familia si-a incetat rolul socializator? Argumentati raspunsul vostru.

5.se vorbeste in prezent in societatea noastra - atat de puterile constitutionale recunoscute (legislativa, executiva si judecatoreasca), cat si de a patra putere in stat - mass-media (presa, radio, TV). Care credeti ca sunt argumentele in favoarea sustinerii acestor idei? Mentionati cel putin doua.

.... Nicu Dara~tean in ciiutarea realitiitii

PROIECTE

I.Pormati grupe. Realizati un proiect in care sa prezentati avantajele si dezavantajele socializarii in diferite grupuri sociale.

2.Realizati 0 microancheta in care sa identificati criteriile care stau l~ baza alegerii prietenilor sau a diferitelor programe de radio si televiziune.

3.Realizati 0 ancheta sociologica pe baza de chestionar care sa permita identificarea rolului familiei ca agent socializator.

DEZBATERE

• Realizati 0 dezbatere despre modul in care familia devine un agent al socializarii.

Paul Bond .... Fericire in eternitate

.... Paul Bond

Gindire misticii liberii cu fruct accesibil

.... Vangelis Fitsios Schimbiind prioeitetea

Vangelis Fitsios Pinocchio Iji iluzia lui asupra realitiitii

<III

34 Socializarea

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

STAREA DE ANOMIE. FENOMENE ANOMICE

Sensul originar al termenului provine din limb a greaca (a "fara", nemos "norme"), avand 0 sernnificatie negativa, Termenul anomie desem?eaza ,,~ stare de dezordine criza absenta a regulii", fiind utilizat pentru pnma data de sociologul fran~ez E.' Durkh~im in Iucrarile: "La division du travail social" (1893) si "Le suicide" (1897). Lipsa reglernentarilor sociale, scaderea puterii de actiune a societatii asupra indivizilor se manifesta printr-o perturbare a ordinii c~lective datorita diminuarii puterii morale sau crizei unei autoritati capabile sa irnpuna reguli pe care indivizii sa le accepte si sa le respecte.

Starea de anomie rezulta atunci cand scopurile propuse nu sunt concordante cu idealurile sociale.

Infractionalitatea. Totalitatea comportamentelor si con-duitelor cu un grad ridicat de periculozitate defineste starea de infractionalitate. Caracteristicile unui fapt infractional sunt: a)prezintd uri pericol social prin incalcarea normelor de convietuire sociala care apara drepturile omului, ordinea publica' b)este savarf?itd' cu vinouatie adica deliberat, fiind faptuitorul constient si re~ponsabil (se exc1ud perso~n'ele fara discernamant, iresponsabile); c)este preuazut de legea penala.

Saracia. Saracia este mai greu de de fin it, desi in cunoasterea cornuna ea este u sor de recunoscut. Conceptul a fost preluat in sociologie si constituie terna de cercetare nu doar problema sociala care necesita rezolvare pentru 0 multime de guverne din statele lumii. Conform statisticilor ONU din 1992, din 'cele 5.3 miliarde populatia globului, 1.4 miliarde sunt corisiderati a fi saraci, Saracia este definita ca 0 lipsa de resurse necesare asiqurarii unui trai decent. in stiinta se incearca a se stabili praguri ale saraciei, Se vorbeste de 0 saracie absoluta, sub care daca se coboara este afectata subzistenta, si de 0 saracie relativa caracterizata in contextul socio-cultural al conditiilor minim acceptabile. Pragul relativ de saracie are la baza ideea unor nevoi relative in raport cu conditiile naturale si socio-culturale.

Coruptfa. Un fenomen anomie, 0 problema sociala complexa ce caracterizeaza societatea, in general, si societatea rornaneasca, in special, in aceasta perioada de tranzitie, este Jenomenul co ruptiei. Termenul coruptie provin: din latinescul "corruptio, -onis" si sernnifica 0 stare de abatere de la moralitate, datorie, lege.

Fenomenului de coruptie nu i se poate da totusi 0 definitie universal valabila. Cu toate aces tea, el se defineste ca: aete sau Japte iliciie de utilizare frauduloasa a puterii (politice, administrative, judecatoresti); obtinerea unor avantaje personale de catre functionarii publici (manageri, administratori, judecatori, directori, alte persoane cu functii publice); modalitati de obtinere a unor Joloase personale (imorale, ilegale, ilicite) ca: furturi din avutul ~:mbli~, evaziune fiscala, abuz in serviciu, falsificarea de monede sau alte valon, traficul de stupefiante, spionaj.

Delmcventa juvenila. In general, termenul de delincoenta juuenila desernneaza conduitele morale inadecvate ale tinerilor care nu au irnplinit inca varsta majoratului. In sens restrans, in categoria minorilor sau adolescentilor care sunt delincventi sunt vinovati, dar si victime. Adesea cauzele comportamentale anti-sociale pot fi independente de individul in cauza, Ele apar in absenta sprijinului moral oferit de adulti, pr~cum si ~atorita lips:i d~ protectie in familie, esecului in educatia din scoala. In aceasta categone mtra persoanele care manifesta tulburari de comportament ca urmare a: abandonarii de catre parinti sau educatori cu riscul intrarii in diverse anturaje nefaste; abandonului scolar sau fuga de acasa in urma aplicarii unor sanctiuni.

Copiii strazii. Fenomenul "copiii strazii'' cuprinde persoane si comportamente deviante cu un grad de pericol social scazut - minorii care au abandonat familia sau institutiile de ocrotire si care i~i due existenta pe strazi, in gari, la subsolul blocurilor, sub poduri, in canale si alte spatii i~proprii 1~)C.uirii. De obicei, acestia provin din familii dezorganizate, cu un nivel subrninim de existenta sau sunt abandonati in casele de copii. Cop iii strazii i~i castiga existenta fie prin efectuarea un~r munci sporadice "platite" .din. mila ~eta~ tenilor (stergerea parbrizelor, vanzarea ziarelor la semafoare), fie din cersit. Ei traiesc in grupuri si due 0 viata lips ita de conditii igienice de trai, fiind cei

mai expusi bolilor si faptelor antisociale. . ..

Acest fenomen, aparut la noi indeosebi dupa 1989, are explicatii economice, morale, sociale. Incercarile de stopare a fenomenului, mai ales in marile erase (indeosebi capitala), de asigurare a unor coriditii decente de trai, organizat, sub supraveghere in internate speciale, ~u fost. sor~ite e~ec~lui. Acest lucru conduce la ideea ca sunt necesare analize sociologice, studii de caz care sa evidentieze cauzele si formele de manifestare fenomenului, amploarea lui si identificarea motivelor care-i deterrnina pe minori sa recurga la viata de strada. Numai in acest fel pot fi stabilite strategii de eradicare a feno~enului si de limitare a cauzelor generatoare.

DICTIONARW

discriminare pozitiva = politici si practici care favorizeaza grupurile (grupurile etnice si femeile, in primul rand) defavorizate de-a lungul istoriei; discriminare inversa

etichetare = teorie care dezvolta distinctia realizata de catre Edwin Lemert intre devianta primara si cea secundara, adica comportamentul initial si reorganizarea simbolica a rolurilor sociale si a Sinelui, ce se poate datora reactiei societatii fata de devianta, exprimata prin intennediul nonnelor. Howard Becker sustine ca devianta este creata de societate, in sensul ca '"grupurile so~iale creeaza devianta prin intermediul regulilor a carer incalcare reprezinta comportament deviant, ca si prin aplicarea lor asupra anumitor persoane pe care le eticheteaza ca fiind deviante"

etiologic = detenninarea cauzelor; demersul specific prin care se identifica lantul de cauze care conduc la un eveniment, comportament etc,

in conceptia lui R.K. Merton exista mai multe tipuri de adaptare a comportamentului, fn funclie de scopurile valorizate social :ji mijloacele institutionalizate, astfel:

l.conformitatea reprezintii modul ideal de adaptare a conduitei, caracterizat prin acceptare a scopurilor propuse de societate :ji a mijloacelor institutionalizate care asigurd ordinea

sociald; ,

Z.inovasia este caracterizatii prin atitudinea de acceptare a scopurilor, dar incapacitatea de a utiliza mijloacele legale;

3.ritualismul constituie un tip de conduitii care, constientizdnd imposibilitatea atingerii scopurilor acceptate de societate, le respinge, concentrdndu-le asupra realizdrii mijloacelor institutionalizate. Categoria de persoane care adoptii acest comportament respectii normele sociale ca un ritual fora a-si propune efectiv sa atinga anumite scopuri culturale;

-t.evaziunea este acel tip de comportament care respinge atdt scopurile culturale, cat :ji mijloacele pentru atingerea lor;

5.riizvriitirea este un mod de comportare care neaga, prin respingere, atdt scopurile oferite de societate, cat :ji mijloacele institutionalizate.

in mice Japt de coruptie exista doua tipuri de relatii de complicitate:

e'i'persoana sau grupul care corupe - care are rol de a influenta alt individ sau grup in scopul obtinerii un or avantaje materiale sau morale. in acest scop sunt utilizate diverse mijloace imorale, ilegale, ilicite ca: darea de mita, abuzul, santajul, foria etc; e'i'persoana sau grupul care se lasa corupta (corupt) care incalca normele morale, ale deontologiei proJesionale, juridice in scopul obtinerii de Joloase necuvenite.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

Teorii despre cauzele deviantei

a) teorii care sustin cd etiologia comportamentului deviant depinde de personalitatea individului

- orientarea clasicii (Cesare Beccaria, R. Saleilles si altii) considerii cd adevdrata cauzd a deviantei poate fi identificatii la nivelul libertdtii de vointd a individului care poate sa decidii liber fntre "placerea" ce decurge din incdlcarea legii :ji sanctiune; . .. - orientarea antrologicii (C Lombroso, Eleanor :ji Sheldon Gluecks :jl altii) considerii cd jactorii biologici ereditari (anomalii :ji deficiente anatomice :ji jizi~ ologice ale organismului) reprezintii adevdrata cauzd fn aparitia crime lor :jl a altor comportamente deviante;

- orientarea psihiatricd considerii cd la originea actelor deviante se aflii dezechilibre :ji debilitdti psiho-fiziologice care apar :ji se transmit, de cele mai multe ori, ereditar.

b) teorii care considerii cd actul deviant are la bazii inadecvarea sociald generatii de conflictul existent fntre idealurile individului :ji posibilitdtile de satisjacere ojerite de catre societate pe jondul scdderii controlului social.

Formele principale ale prejudecdtilor jara de semeni sunt:

lI'~rasismul (dispretul sau ura jata de alte rase) violent, obisnuit, mascat (ascuns) :ji meschin (micul apartheid);

lI'~na{ionalismul sovin (ostilitatea jata de alte natiuni: ajirmarea superioritdtii unei natiuni as~pra' alteia); " lI'ixenojobia (teama sau ura fatd de strdini); lI'~antisemitismul (ostilitatea jata de evrei); lI'~sexismul (sustine cd un sex este superior celuilalt);

lI'igerontojobia (ostilitatea jata de batrani); lI'Juventojobia (ostilitatea jata de tineri).

LECTURA

A. Nu e 0 rnetafora cand spunem ca societatea urnana are 0 anurnita aptitudine pentru sinucidere: expresia este bazata pe fapte. Fiecare grup social are intr-adevar 0 inclinatie colectiva proprie din care deriva inclinatiile individuale, si care este constituita din curente de egoism, altruism sau anomie. Din acestea provin tendintele spre melancolie deceptionata, spre renu ntarea activa sau oboseala disperata, in ceea ce priveste evenimentele particulare, considerate a fi cauzele imediate ale sinuciderii, ele nu sunt decat actiunea indusa de dispozitia morala a victimei, ecou al starii morale a societatii, Pentru a-si explica detasarea de existenta, subiectul se leaga de circurnstantele inconjuratoare; considera ca viata este trista, pentru ca el este trist. Tristetea vine intr-adevar din exteriorul sau, dar nu dintr-un incident nefericit, ci de la grupul social caruia ii apartine. lata de ce orice lucru poate servi drept cauza ocazionala a sinuciderii. Totul depinde de integritatea cu care au actioriat asupra individului cauzele suicidogene.

(E. Durkheim, Despre sinucidere, Institutul European, lasi, 1993, pg. 243)

B. Sociologii folosesc termenul (devianta - n.n.) pentru a desemna un ansamblu disparat de transgresari de conduite dezaprobate si de indivizi marginali. Pentru ada cititorului 0 idee concreta asupra semnificatiei deoianiei in sociologie, vom incepe cu 0 prima c1asificare care cuprinde f? apte categorii: sJnfractiuniie f?i delictele, inca din secolul al XIX-lea sociologii au analizat statisticile crirninalitatii, ( ... ) 2.Sinuciderea este, dupa aparitia celebrului studiu al lui Durkheim, 0 tema importanta a sociologiei deviantei,

3. Consumul de droguri f?i lumea toxicomanilor ii in tereseaza pe sociologi care au studiat aspectele sociale ale consumului de marijuana, hasis, opiacee, cocaina, alcool etc.

4. Transgresiunile sexuale. Prostitutia, hornosexualitatea si pornografia au facut obiectul a numeroase lucrari. Exista sociologi americani care inc1ud adulterul si celelalte forme de sexualitate extraconjugale in capitolul deviantelor sexuale.

5.Devianf;e religioase. Sociologii, ca si istoricii, i~i manifesta interesul pentru vrajitorie, erezii si sectarism religios.

6.Bolile mentale au fost si ele analizate din punct de vedere social. ( ... )

7.Handicapurilefizice. Unii sociologi au studiat relatiile tensionate care pot fi observate in momentul interactiunii persoanelor "normale" cu cele surde, nevazatoare, obeze, handicapate.

(Maurice Cusson, "Devianta" in Tratat de sociologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997, p. 43)

c. Potrivit cercetarilor realizate, indiferent de tara si de cultura, cu diferente nesemnificative oamenii apreciaza intr-un mod foarte asemanat~r periculozitatea'diferitelor acte infractionale. Totodata, se poate aprecia ca exista un "stereotip al delicventului", infractorul tipic aparand ca un outsider, tanar, din c1asele sociale care se confrunta cu dificultati neatractiv din punct de vedere fizic. De asemenea exista imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. De exemplu, in SUA functioneaza un stereotip privind apartenenta rasiala si infractiunile specifice ei: infractorii negri fu~~ automobile si talharesc; infractorii albi fura si rnolesteaza copu. Astfel de stereotipuri, dupa cum releva datele statistice, au insa putin de-a face cu datele obiective.

(cf.' Septimiu Chelcea, "Opinia publica despre criminalitate, justitie si politie'', in Sociologie Romaneasca, volumul III, nr. 2, vara 2005, p.57-77)

D. Ipoteza noastra principala este ca boala, intr-unul din aspectele sale esentiale, constituie 0 forma de devianta; ca rnotivatiile pentru devianta care se exprirna in rolul bolnavului se afla in continuitate cu cele care folosesc alte vehicule, inc1usiv unele tipuri de hiperconformism, (compulsive conformity), iar aces tea nu sunt definite din punct de vedere social ca deviante. Din cauza fluiditatii pe care 0 observam in atatea motivatii pentru devianta sau in atatea reactii la tensiune este posibil sa consideram boala ca apartinand unui sistem de alt~rnative prin care se "elibereaza" astfel de rnotivatii, pe scurt ca tinand de un sistem de echilibru dinamic intre motivatii, (Parsons Talcott, .Boala ca devianta'', in Elements pour une sociologie de l'action, introducere si traducere in limb a franceza de F. Bourricaud, Paris, Pion, 1955,p.251)

E. Saracii nu sunt doar privati de resurse, consumuri si relatii si legaturi sociale; ca 0 reactie la aceasta situatie si la forme le de respingere cu care se confrunta, ei rnanifesta un comportament de supravietuire, forme de cultura adaptativa si reaction.ara, .0 «socializare in exc1udere» si sisteme de valori care capata 0 dirnensiune colectiva.

(P. Stroebel, "De la saracie la exc1udere: societate salariata sau societate a drepturilor omului", in Adrian Neculau si Gilles Ferreol (coord.), Minoritari, marqinali, exdusi, Editura Polirom, Iasi, 1996, p. 269)

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

r-------,

l_ ... _j

APLICATII

EXERCITII

Lf'utetidefini "visul romanului'' in termenii utilizati de RK. Merton (scop cultural - mijloc institutionalizat)? Identificati cate un scop si un mijloc institutionalizat specific societatii de dinainte si dupa 1989. Cum apreciati si explicati decalajul dintre scop si mijloc dintre cele doua tipuri de societate?

2. Determinati posibilele explicatii ale starii de anomie specifica perioadei de tran-

zitie in Romania.

3. o'ati exemple de fapte antisociale comise de minori.

4. Care ar fi etapele intr-un program social de ajutorare a copiilor strazii? 5.Alcatuiti un chestionar cu to ate tipurile de intrebari cunoscute pentru a determi-

na formele prin care discriminarea/prejudecatile se manifesta la nivelul clasei voastre.

e.Elaborati un eseu cu tema: "Coruptia - 0 problema a societatii romanesti". 7.Formati grupe. Prezentati avantajele si dezavantajele diferitelor tipuri de conflicte sociale.

PROIECTE

1.Cu ajutorul fisei de observatie, identificati si descrieti conflictele formale si informale aparute, in perioada analizata, la nivelul clasei voastre.

2.Realizati 0 microancheta in care sa identificati cauzele saraciei la nivel individu-

al si comunitar. '

DEZBATERI

Societatea in tranzitie si comportamentul deviant. Cauze si implicatii sociale Lume far a razboaie?

Puterea corupe

Realizati 0 dezbatere despre modul in care delincventa juvenila ar putea fi redusa.

STUDIU DE CAZ

Sunteti martor la un eveniment rutier, in care 0 masina a unei banci ce transports bani are un accident, in urma acestuia, banii din masina se imprastie pe drum, iar trecatorii incep sa-i adune si sa si-i insuseasca. Ati dori sa faceti la fel, pentru ca va aflati intr-o situatie financiara dificila.

Continuati 'descrierea situatiei cu doua tipuri de atitudini posibile pe care le-ati putea avea si care prin argument are v-ar justifica comportamentul.

• Starea de anomie apare in situatii de transformari sociale profunde si in absenta unui control social.

• Sinuciderea, coruptia, delincventa juvenila sunt fenomene anomice care au cauze multiple: economice, psihologice, culturale, sociale.

• Pentru diminuarea efectelor sociale negative ale unor fenomene deviante sunt necesare politici sociale adecvate care sa fie fundamentate stiintific prin cercetari sociologice de teren.

CERCETARE SOCIOLOGIC.\.

Coruptia in societatea moderns. Indexul anual de perceptie a coruptiei (IPC) al organizatiei Transparency International (TI), aparut pentru prima data in 1995, este cel mai cunoscut din instrumentele organizatiei. A fost recunoscut la nivel mondial penru plasarea organizatiei TI si a problemei coruptiei in agenda politicii internationale. IPC catalogheaza peste 150 de tari in termenii coruptiei percepute pe nivele, determinata de parerile unor experti si sondaje de opinie. Pentru mai multe detalii:

http://www. transparency.orglpolicy _ rasearch/ surveysj ndices/ cpi

Ton Haring

<II Dincolo de stanci

.... Sergei Aparin Dezordine

.... Sarah Bradbury- Voodoo

Amanda Sage - Existentiifragilii T

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

DICTIONARW

antinomie = termen care exprima contradictia intre doua teze ce se exclud si care pot fi demonstrate logic in aceeasi masura

coeziune sociala = totalitatea relatiilor, legaturilor care ii uneste pe oameni in colectivitati durabile

sanctiune = modalitate de stimulare, impunere sau prevenire, descurajare a unor comportamente individuale sau de grup; exista sanctiuni pozitive (recompense) si sanctiuni negative (pedepse)

valoare = termenul are sensuri diferite in functie de domeniul de referinta, Din perspectiva sociologies, termenul desemneaza obiecte sau stari de lucruri, adica idealuri, idei sau institutii, obiecte reale sau imaginare fata de care indivizii adopta 0 atitudine de respect si ii atribuie un rol important in viata lor, deoarece asigura indivizilor sau grupurilor echilibru psihic, satisfactii, contribuie la mentinerea valorilor si a coeziunii interioare a grupului, a fortei si a importantei acestuia in randul altor grupuri

inginerie sociala = schimbare sociala si dezvoltare sociala planificata, deoarece se considera ca guvemul poate administra unele trasaturi ale societatii prin intermediul indicatorilor sociali (indicele preturilor, indicele inflatiei, rata somajului, rata criminalitatii etc.) si a rapoartelor referitoare la tendintele sociale, la fel cum economia poate fi administrata

Relativismul valoric

Potrivit lui Raymond Boudon, fn Le sens des valeurs (PUF, Paris, 1999, p. 300- 301) sursa majora a relativismului cultural :ji valoric contemporan este reprezentatii de egalitarism: "Societaple moderne sau, cum le numeste Tocqueville fn limbajul sau, «societdtile democratice» sunt locuite de ceea ce el numeste a fi «0 pasiune generald :ji dominantd», pe care noi am numi-o mai degrabd 0 «valoare fundamentald, aceea a egalitiitii». Trebuie vdzutd fn instalarea acestei valori mana Providentei, spune Tocqueville. Sa traducem: aceastd instalare este ireversibild. Valoarea respectivd indica faptul cd toate culturile sunt tratate ca egale. Dar, cum indivizii au pe probleme cele mai dijerite opinii :ji cu grupurile :ji culturile subscriu la valori variabile, nu se poate mentine fidelitatea fata de principiul egalitiitii decdt admitdnd cd nu exista nici adevdr, nici obiectivitate fn afara altor valori diferite de egalitate. Aceste alte valori trebuie considerate deci ca simple puncte de vedere. Altfel, ar trebui admis cd valorile un ora sunt superioare fata de cele ale altora. Or, aceasta ar fi fn contradictie cu principiul egalitdtii. II

I. ORDINE SI CONTROL SOCIAL

Ordinea socialci desernneaza ansamblul institutiilor ~i al relatiilor stabile dintre acestea, existente intr-o societate data.

Cele mai cunoscute teorii despre ordinea sociala se inscriu in doua mari orientari:

- ordinea sociala conceputa ca ernanatie a autoritatii ce exercita controlul social din afaraj

- ordinea sociala ca produs al acttunl! sociale in care prioritar este autocontrolul.

Reprezentantii primei orieniari considera ca in absenta legii si a pu~erii suveranului oamenii ar trai intr-un razboi continuu ("belum ornruum contra omnes''] sau omul se cornporta cu celalalt ca 0 fiara ("homo homini lupus est" - Thomas Hobbes 1588-1679). Posibilitatea ~epa~irii acest~i stari sociale este irnaginata de Th. Hobbes sub forma unur "contract SOC1- al" in care fiecare individ, renuntand la 0 parte din libertatea sa, primeste in schimb protectia. Paradigma rnarxista gaseste solutia in depa~~rea antinomiei individ-societate prin reuolutie, care inlatura ordinea sociala bazata pe constrangere si instaureaza 0 alta noua, care asigura egalitatea indivizilor.

Reprezentantii celei de-a doua orieniari asupra ord~nii sociale sustin :21. ordinea sociala este un efect al procesului de internalizare a normelor ~l a valorilor grupului social care nu semaiimpundinafara.prin constrangereo

Legea exprima 0 relatie necesara, stabila, repetabila, esentiala ~i generala, care se stabileste intre laturile acelulasl fenomen social, intre fenomene diferite sau intre stari succesive ale unui proces social. Legile sociale se manifesta intotdeauna prin intermediul actiunii subiective a oamenilor. Legile sociale au 0 existenta obiectiva, ele nu se confunda cu legile apartinand stiintei, legile sociologice, care s~nt niste enunturi despre regularitatile din viata sociala, fiind cunos~ut~ ~l aprob.ate de comunitatea stiintifica. Legile sociale nu se confunda met cu legile

juridice, legi scrise, care reglementeaza niste raporturi soci~le.. .

Spre deosebire de legile sociale care qenereaza un anurnit tip de ordm.e sociala (cea naturala, fireasca, normala), legile juridice impun un a?umlt comportament indivizilor tocmai pentru a 0 pastra sau a 0 restabili. Acceptarea f?i supunerea sunt atitudini care exprirna adeziunea la actiunea cornuna de elaborare a lor. La fel, sanctiunea aplicata (de organele de stat) celor care nu respe~t.a leg:a expri~~ con.stranger~a ceo se :x~r~ita pentru a se pastra (restabili] ordmea sociala, Once sanctiune irnplica fie 0 pedeapsa; fie 0 rasplaia. Scopul lor este acela de a crea comportamente concordante cu normele considerate legitime (dezirabile).

Control social - Proces prin care 0 persoaria, grup sau institutie influenteaza comportamentele sau actiunile altei instante in vederea asigurarii echilibrului sistemului. Sanctiune - modalitate de stimulare, impunere, descurajare sau prevenire a unor comportamente individuale sau .de_ ~~up in raport cu norme morale sau juridice. Reactie din partea societatii la anumite tipuri de comportament; sanctiune pozitiva (recompensa) la un comportament pozitiv; sanctiunea punitiva (pedeapsa) la comportamentele deviante si delincvente.

Valorile ~i normele sociale. Termenul valoare (lat. valens = valoar~) desern-neaza uri ansamblu de bunuri materiale f?i spirituale. Adesea prm valoare se intelege doar valoarea spirituala. Termenul de valoare are mai multe semniiicatii dintre care cea mai comuna are in vedere calitatile pe care le au perso~~ele, bunurile, activitatile. Valoarea se e?,p~ima. difer~t _i~ functie de purtatorul aces tor calitati. Persoanele se expnma prm calitati umane: gandirea, inteligenta, integritatea fizica, curaj~l, .?em?itate~,. modestia, onestitatea s.a. Bunurile econorrnce se expnma prm: utilitate,

pret, calitate, originalitate, mesaj etc.. . ._

Exista doua tipuri de abordari ale valonlor. Abordarea .0bIectwa, I?resupune considerarea acesteia in sine, independenta de su.ble~tul v~lonza~ tor. Valoarea este ideala si absoluta, are 0 esenta propne ~l 0 existenta ideala (Scheler, Hartmann), sau dupa altii (Marit~in, Ortega y Gasset) va.lorile nu pot fi independente de persoane sau obiecte. Abordarea subiectzua pune problema valorizarii considerand ca valorile sunt invent,:te ~e oameni. Ele depind de preferintele individuale si de contextele sociale m care individul este plasat. Ceea ce este valoros pentru cineva (de exemplu o carte pentru 0 persoana instruita), poate fi fara valoare pentru altcineva

(0 persoana analfabeta], . .. _ . .. _ .. .

Valoarea reprezinta 0 conceptte, expbclta sau lmpbclta, distfnctdva pentru un individ sau caracteristica pentru un grup, cu privire la ceea ce este dezirabil, care influenteaza selectla modurilor, a mijloacelor ~i a scopurilor disponibile ale actiunii.

38 I .Ordine]~i control social. Schimbarea sociala

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

lnstanta morald, denumitd de E.

Durkhei'm "con:jtiinla colectivd" sau "comuna", este cea care reglementeazii viata socialii a oamenilor.

Sociologul american Talcott Parsons defineste :ji ex plica actiunea socialii prin pdrtile ei componente: scopurile, situatia de actiune :ji integrarea individului fn societate prin trecerea de la intentionalitatea intrinsecd a actiunii umane la cea simbolicii a actelor care devin dependente de valori, norme, simboluri. Prin caracterul normativ :ji axiologic, individul accepta legile, normele :ji valorile sociale.

Dupd intensitatea reactiei sociale Ja(a de anumite tipuri de comportamente, sanctiunile potfi:

pozitive - moduri de aprobare a comportamentelor care respectd normele sociale (lauda, premiile, diplomele s.a.);

negative - concretizate fn relatii de dezaprobare a celor care incalcii normele, legile. Dupd autoritatea care da sanctiunea, acestea potfi:

Jormale (organizate) - autoritatea legald :ji legitimd;

neJormale (neorganizate) - rude, prieteni, vecini.

II. SCHIMBAREA SOCIAL.\.

Schimbarea sociala consta in trecerea unui sistem social sau a unei componente a acestuia de la 0 stare la 0 alta stare, diferita calitativ ~i/ sau cantitativ.

Schimbarea sociala se realizeaza la doua nivele:

1) microsocial - schimbarea unor subsisteme sau componente ale societatii, miscari si schirnbari de pozitie sociala intr-o ierarhie;

2) macrosocial- atunci cand au loc rniscari ample ce due la schimbarea puterii politice dintr-o societate - de exemplu: revolutiile.

A. Comte considera trecerea progresiva a cunoasterii prin stadiile: teologic, metafizic si pozitiv ca fiind 0 legitate aplicabila si popoarelor, care tree prin aceleasi stadii progresive. EI aprecia, ca de altfel si E. Durkheim, H. Spencer, ca schimbarea sociala este un proces natural, implacabil, urrnand 0 lege evolutiva, lenta, graduala si continua. Ei sunt adeptii caracterului determinant legic al succesiunii inexorabile a fazelor dezvoltarii unei societati.

Spre deosebire de acestia, K. Marx, un alt teoretician al schimbarii sociale, preocupandu-se de stadiile dezvoltarii sociale a teoretizat reoolutia, ca tip de miscare sociala generatoare de schimbare. Pornind de la modul de productie capitalist din vremea sa, el a analizat structura acestuia si a dis tins tipuri de forrnatiuni sociale carora le corespund forme distincte de proprietate, productie, si structura de clasa. La baza tuturor transformarilor sociale, Marx considera ca lupta de clasa sta la baza tuturor transformarilor sociale, fiind primul care a teoretizat revolutia in termeni sociologici. in locul uniforrnitatii schimbarii se prezinta variatiile si diferentele sincronice si diacronice, punandu-se accentul pe participarea aqeniilor istorici umani in modelarea procesualitatii schimbarii.

Mobilitatea socialci reprezinta fenomenul de deplasare a indivizilor in spatiul social. Definitia rnobilitatii pune accentul pe individ, pe pozitia sa intro structura ierarhica, iar "deplasarea" are in vedere schimbarea pozitiei sociale.

Se face distinctie intre:

a) mobilitatea ascendenta- schimbarea pozitiei inferioare cu 0 alta superioara (de exemplu, trece-rea de la status-ul de elev la eel de student, de la eel de student la eel de profesor s.a.m.d.].

b) mobilitate descendenta - in sens invers, de "coborare" in ierarhia sociala (de exemplu, abandonarea profesiei de inginer si ocuparea unui post inferior calificarii, de muncitor).

In principiu, un individ poate sa-si schimbe pozitia pe scara sociala in orice moment al vietii sale. Se admite ca, pan a in momentul intrarii in viata activa, pozitia sociala a unui individ este cea a familiei din care provine, iar dupa iesirea din viata activa au loc mutatii nesemnificative. Traiectoria individuala este rnarcata de originea sociala (statusul familial) si status-ul atins la fine le carierei profesionale, intre aceste momente exista alte evenimente biografice care rnarcheaza schirnbari: parasirea gospodariei familiale si intemeierea propriei gospodarii, casatoria, aparitia descendentilor.

Inegalitatea sanselor, Comparand societatile moderne cu cele care le-au precedat, se constata ca marea majoritate avea destinul prefigurat, in momentul nasterii, prin intermediul conditiei sociale a familiei de origine. Un fiu de taran iobag avea sansa sa ramana taran iobag, un fiu de nobil nu putea ajunge decat nobil. Cu toate ca poate se inregistrau unele exceptii, mobilitatea intergenerationala si interc1asej categorii sociale era extrem de mica. In societatile moderne, cu deosebire in ultimele decenii, fenomenul rnobilitatii sociale (profesionalej ocupatioriale] cunoaste 0 tendinta de modificare in sensu I atenuarii ineqalitatii sanselor. Un aspect particular al discrirninarilor sociale este legat de educatie.

Ordine ~i

Grupurile marginale

"Grupurile marginale" sunt grupuri de oameni care, dupd una sau mai multe caracteristici, sunt conotate negativ. Ele apar, mai mult sau mai putin, prin constrdngere, ca urmare a aparitiei unui "grup dominator" si/sau al unui sistem de norme :ji valori centrale dominante, anume prin evolutii intrasociale (socializare deficitard, propaganda, marginalizarea unei anumite subculturi etc.), prin procedee intersociale pasnice (de exemplu, migrare) sau prin acte intersociale violente (cucerire, spunere etc.)

DICTIONARW

miscari sociale - procese sociale ample care conduc la crearea unor noi valori si tipuri de relatii sociale, noi instituitii si societati,

miscari revolutionare - actiuni sociale care au ca scop schimbarea radicala a sistemului; mijloacele pot fi pasnice si/sau violente, folosesc tactica si strategie specifice, programate de un grup de avangarda (partid politic sau un grup social). miscari protestatare - actiuni sociale provocate de grupuri mari de oameni care se manifesta prin nemultumire si protest, dar nu sunt bazate pe 0 conceptie clara despre tipul de schimbare ce ar unna sa se produca,

revolutie - schimbare profunda (mai mult sau mai putin violenta) in modul de organizare a unei societati, de catre mase largi ale populatiei avand drept consecinta schimbarea sistemului puterii politice. inovatie = inventie, innoire, modemizare, noutate ideal social = model superior de realizare umana catre care aspira un grup sau 0 generatie; eel mai inalt grad de desavarsire pe plan profesional, material, spiritual care motiveaza actiunile oamenilor istoricism = credinta in existenta legilor istoriei, ale dezvoltarii sociale sau ale progresului; criticat de Karl Popper

reforma = transfonnare, schimbare, reorganizare in domeniul politic, economic, cultural cu caracter limitat, partial sau structural

Mihai Criste Toamnii. aritmeticii.

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

LECTURA

A. Legile echlvalentei cauzei ~i efectului. Intensitatea sociabilitatii sau coeziunii unei societati este direct proportionala cu forta si nurnarul mobilurilor socio-genetice care au determinat-o. Statul unitar si omogen, in care cetatenii sunt atrasi unii spre altii, in acela~i timp prin inrudirea rasiala, credinta comuna, limba cornuna, aceleasi traditii istorice, aceleasi obiceiuri, aspiratii, acelasi teritoriu care usureaza intercomunicatiile - acest stat este incomparabil mai rezistent dedit un altul bazat pe forta cuceritorului sau pe una singura din cauzele enumerate mai sus (00')'

Legea nivelarii (de adaptare, de echilibru). Fiecare echilibru social tinde spre acord. Din dezacordul intre realitate si ideal se naste reforma sociala, Inegalitatea si dis pro portia econornica, politica, rnorala etc. intre indivizi provoaca revolutiile. Astfel, revolutia este 0 reactie de nivelare interioara, pe cand razboiul este 0 reactie de nivelare exterioara

si internationala. .

Legea compensattel. Intensitatea sociabilitatii si coeziunea SOCletatii e in raport invers cu extensiunea, cu complexitatea, cu eterogenitatea si cu durata ei. (00') Avantajele oferite de societate sunt decompensate prin dezavantajele care decurg din ele, eel putin partial. Cu cat se castiga in securitate, cu atat se pierde in libertate. Cu cat sunt mai mari drepturile, cu atat cresc si indatoririle (00')' Cu cat ne perfectionam, cu atat ne deforrnam. Grijile si raspuriderea sunt in raport direct cu rangul social. Astfel, satisfactia prestigiului este destul de scump platita. Cu cat mai sus e situata 0 cariera, cu atat mai multe sacrificii cere (asteptare, invatatura] si cu atat e mai nesigura (00')

Legea Inertlet. Exista 0 inertie sociala care respinge automat o~i~e in ova tie si se opune cu inversunare celor mai bune reforme. Opinia publica obiceiul traditia sunt forme ale acestei inertii sociale.

Leg~a reversibilitiitii. (00') Exista reversibilitate' si reciprocitate de interese intre individ si societate. Puterea, sanatatea, munca, produsul, capitalul individului se repercuteaza avantajos asupra societ~tii~ ~i invers, organizarea, moralitatea, civilizatia unei societati of era individului conditii de viata mai sigure, mai usoare, mai placute (00')

Legea antrenamentului. Societatea traieste din traditie: cultura este prima lege a oricarei societati. Oamenii se antreneaza la razboi, se antreneaza in arte, se antreneaza in cornert, se antreneaza in industrie, se antreneaza in confort, se antreneaza in vic ii, se antreneaza sa comande.

Legea consonantel, Cine se aseamana se aduna, Asernanarea produce simpatia, atractia, apropierea. Filiatia, paternitatea, fraternitatea, consangvinitatea, rudenia, coriationalitatea, zoofilia reprezinta treptele succesive ale mobilurilor de atractie si de socializare (00')

Legea sumattel, Societatea actioneaza in-rnultind forte le individului, si anume - in raport direct cu numarul membrilor ce 0 c?mpun ". E~ sporeste fortele sale fizice ca si cele psihice; ea sporeste capitalul Iui ~l amplifica energiile sale; ea mareste memoria sa (transmiterea orala, educatia, cartile etc.) si amplifica gandirea sa (colaborarea).

(;lt~fan Odobleja, Psihologia consonaniista; Editura ;ltiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 1982, pp. 487-489)

B. Oamenii i~i fauresc ei insisi istoria, dar si-o fauresc nu dupa bunul lor plac si in irnprejurari alese de ei, ci in irnprejurari care exista independent de ei, imprejurari date si mostenite din trecut. (00') . .

;li tocmai atunci cand oamenii par preocupati sa trans forme pe el ~l lucrurile din jurullor, sa creeze ceva ce n-a mai fost, tocmai in aseme.nea epoci de criza revolutionara ei invoca cu teama ispitele trecutului, chernandu-Ie in ajutor, irnprurnuta de la ele numele, lozincile de lupta, costumele, pentru a juca in aceasta travestire venerabila si cu acest limbaj irnprumutat, 0 noua scena a istoriei universale. (00')

Revolu tiile burgheze, ca de pilda, cele din secolul al XVIII-lea, inainteaza vijelios din succes in succes, se intrec in efecte dramatice, oamenii si lucrurile parca ar fi inundate in lumina unor focuri bengale, fiecare zi aduce un nou val de extaz. Dar ele sunt efemere, i~i ating in scurt timp apogeul, dupa care societatea, inainte de a invata sa-si insuseasca cu luciditate rezultatele perioadei sale de avant tumultos, cade intr-o mahrnureala indelungata.

Dirnpotriva, revolutiile proletare, revolutiile secolului al XlX-Iea, se critica singure mereu, i~i intrerup intr-una propriul lor curs, revin asupra celor ce par gata infaptuite pentru a 0 lua de la inceput, ridiculizeaza necrutator si in amanunt jurnatatile de rnasura, slabiciunile si aspectele lamentabile ale primelor incercari.

(Karl Marx, "Optsprezece brumar allui Ludovic Bonaparte", in Opere alese, vol. I, Editura Politica, Bucuresti, 1966, p. 207-209)

c. Miscarea revolu tionara din 1989, care a dus la colapsul unor regimuri comuniste aparent bine fortificate, a fost unul din ace le evenimente epocale ce modeleaza lumea. Perceptiile si convingerile indelung incetatenite privind statele comuniste au fost brusc contrazise de exploziile sociale si politici din regiune. Spectaculoasa daramare a zidului Berlinului, unicul simbol mai batator la ochi al separatiei dintre Est si Vest, a contribuit la aceasta dramatica modificare in geografia politica a Europei. Sernnificatia revoltei nu trebuie exagerata: in urma aces tor evenimente, Europa arata altfel. Descatusarea energiilor sociale si politice din Europa de Rasarit si resurgenta presiunilor etnice rnulta vreme reprimate sunt lucruri ce nu pot fi trecute cu vederea de toti cei interesati in constituirea unei ordini internationale pasnice si prospere.

Daca aceste natiuni vor reusi sa rezolve tranzitia spre 0 economie de piata si 0 oranduire politica pluralista, lumea nu va avea decat de castigat dintr-o astfel de evolutie. Daca nu, vor izbucni noi conflicte in zona istoric spasmodica pe care 0 numim Europa de Rasarit, iar viitorul continent va fi marc at de rivalitati, tensiuni si dispute. Nu trebuie sa uitam ca in inima Europei au inceput doua razboaie mondiale.

(Vladimir Tisrnaneanu, Reinventarea politicului, Editura Polirom, lasi, 1997, pag. 29)

D. 0 distinctie Iamuritoare pentru natura acestui tip de influenta sociala este aceea dintre conformismul de conqruenia (in engleza congruence conformity) si conformismul de miecare (in engleza movement conformity). Avem de-a face, de fapt, cu doua rnodalitati de apreciere a conformismului. Prima expresie are in vedere similaritatea intre pozitia individului si a majoritatii, (00') Conformismul de congruenta este rezultatul unui demers de influenta trecut. EI reflecta 0 uniformitate de comportarnent deja irnpusa prin norma de grup si care se rnentine gratie aceleiasi norme. (00') Asa cum indica si denumirea (conformism de miscare, n.n.), acesta presupune miscarea sau schimbarea in comportamentele individului de la propria pozitie spre pozitia sursei de influenta. Schimbarea i~i are originea intr-o discrepanta si are drept rezultat congruenta, (00') "Conformismul este 0 schimbare comportarnentala ori atitudinala ce apare ca rezultat al unei presiuni de grup reale sau imaginare" (Kiesler, 1969, p. 235). (;ltefan Boncu, "Conformismul" in Psiholoqia infiueniei sociale, Editura Polirom.Iasi.Zuu'Z.p. 124- 125)

Octavian Florescu Muzica creaiiei

~i control social. Schimbarea socfala

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

E. Faptul ca individul se afla sub supraveghere intr-un targ de provincie nu insearnna ca individualitatea sa ar fi dizolvata, Faptul ca in cutare sat asiatic satenii iau deciziile in unanimitate nu irnplica necesarmente consensul. Poate fi, dirnpotriva, un semn de neincredere, neincrederea fiind 0 consecinta a interdependentei,

Pentru a vedea ca aceasta interpretare nu contine nici un paradox, este suficient sa reflectam la sernnificatia regulii unanirnitatii intr-adevar a cadea de acord sa se ia decizii colective in unariimitate inseamria: a cadea de acord sa pretinzi pentru tine insuti si sa recunosti in compensatie si altuia dreptul de veto. Or dreptul de veto mai curand maximizeaza decat minimizeaza ponderea fiecarui individ in decizia colectiva, de vreme ce el acorda fiecarui individ dreptul de a bloca 0 decizie dorita de ceilalti. Cerinta unanirnitatii nu dernonstreaza deci necesarment~ consen~ul asa cum 0' indica, de altfel, faptul ca unanimitatea nu este atinsa decat dupa discutii indelungate.

La randul ei, adeziunea riguroasa la valorile comune nu traduce nu stiu ce dizolvare a individualitatii, ci probeaza eficacitatea controlului social si al grupului inalt de interdependenta intre membrii grupului. La fel, traditionalisrnul si slaba capacitate de inovare a comuriitatilor satesti tradition ale nu este necesarmente semnul unei adeziuni silite la nivel colectiv. (00') intrun sistem puternic interdependent, orice inovatie are, intradevar sarisa sa comporte efecte extreme, eventual dauriatoare celuilalt.

(Raymond Boudon, .Asupra notiunii de individualism", in Texte sociologice alese, Editura Humanitas, Bucuresti, 1990, p.300-301)

F. Pentru ca noi consideram ca sistemul social serveste la integrarea sistemelor de actiune in general, noi trebuie sa acordam o atentie deosebita felului in care reuseste sau nu sa realizeze diferit~ tipuri si niveluri de integrare interna. Noi vom numi comunitate societala sistemul de integrare a unei societati. Functia cea mai generala a unei comunitati societale este probabil sa articuleze un sistem de norme cu 0 organizare colectiva care poseda unitate si coeziune. Ordinea societala cere 0 integrare clara si precisa in sensul coeziunii normative, pe de 0 parte, si a "armoniei" si "coordonarii" societale, de cealalta parte. (00') in optica noastra, functia principala a acestui subsistem de integrare este sa defineasca obligatiile de loialitate fata de colectivitatea societala, in acelasi timp, pe cele care decurg din apartenenta globala la societate si pe cele care privesc diferitele categorii de status-uri si roluri diferentiate in interiorul societatii,

APLICATII

Astfel, in cea mai mare parte a societatilor moderne, consimtirea de a executa serviciul militar este un test de loialitate pentru barbati, dar nu si pentru femei. Loialitatea este amabilitatea de a raspunde la chernari corect Justificate" in numele unui in teres sau unei nevoi colective (publice). Problema normativa consta in a defini cazurile in care un astfel de raspuns constituie 0 abnegatie. in principiu, orice comunitate cere loialitate, asadar aceasta imbraca 0 importanta aparte pentru comunitatea societala,

(Talcott Parsons, Le systeme des societes modemes, Dunod, 1973, pp.14, 15)

G. Dintre procesele de schimbare, tipul eel mai important dintr-o perspectivd evolutivd este cresterea capacitatii de adaptare, fie in cadrul unei societati care creeaza un nou tip de structura fie, prin difuziune culturala si implicarea altor factori cornbinati cu noul tip de structura, in alte societati si poate in perioade ulterioare. (00') Exista in primul rand procesul de difereniiere. 0 unitate, un subsistem sau 0 categorie de unitati ori de subsisteme avand un loc unic si relativ bine definit intr-o societate se irnparte in unitati sau in subsisteme (de obicei doua] care se diferentiaza din punct de vedere structural si totodata functional prin rolul lor in raport cu sistemul general. (00') Procesul de diferentiere pune noi probleme sistemului in ceea ce priveste integrarea. Operatiunile a doua sau mai multe categorii de unitati structurale trebuie sa fie coordonate acolo unde inainte exista 0 singura categorie. Astfel, ... capul de familie nu mai poate supraveghea productia in numele rolului sau familial. Rezulta de aici ca organizarea productiva trebuie sa creeze un sistem de autoritate care sa nu mai fie legat de sistemul de rudenie si ca colectivitatile familiale si productive trebuie sa fie coordonate in raport cu sistemul general (00')' Un ultim aspect al procesului de schimbare se refera la relatiile sale cu sistemul de valori al societdtii. Orice tip de sistem de valori este caracterizat de un model particular, astfel inc at, institutiorializat, stabileste 0 preferinta anume pentru un tip general de sistem social.

(T. Parsons, Societes. Essai sur leur evolution comparee, Dunod, 1973, p. 28-29)

H. T. Parsons distinge trei stadii principale in evolutia sociala: societatea prirnitiva, societatea interrnediara si societatea rnoderna. (00') Trecerea de la societatea primitiva la societatea interrnediara s-a realizat prin aparitia scrierii. (00') Trecerea de la societatea interrnediara la societatea rnoderna a fost rnarcata de aparitia dreptului, a instirutiilor juridice. (00') Evolutia sociala apare astfella Parsons ca afirmare progresiva a culturii in viata umaria si sociala; ea este legata de progresul unui sistem cultural mai diferentiat si in acelasi timp mai stabil (00')'

(Guy Rocher, Talcott Parsons et la sociologie americaine, editie electronica, p. 81)

I. EXERCITII

1. Dati exemple de sanctiuni in viata scolii.

2. .Realitatea sociala constituita si organizata este localizata in spatiu, nu e suspendata in timp, deci are continuitate cu trecutul sau, cu alte cuvinte, aceasta realitate are fiinta intr~ un cadru general. Astfel, realitatea sociala in alcatuirea si functionarea sa este dependenta de mediul jizico-cosmic, de trecutul istoric, de uiaia biologica chiar. Acest cadru, in care se dezvolta realitatea socials, va determina si el anumite valori: istorice, biologice, religioase." (P.Andrei, Opere sociologice, voLl, Editura Academiei RS.R., pag.247)

Pe baza textului de mai sus si a cunostintelor voastre, raspundeti la urmatoarele intrebari: a.Care sunt, in viziunea autorului si a Scolii gustiene, elementele (cadrele) constitutive ale vietii sociale in care se formeaza valorile?

b.C'are sunt deosebirile dintre ideal si scop din perspectiva sociologiei valorilor? 3.Elaborati un eseu in care sa argumentati ideea potrivit careia controlul social contribuie la mentinerea ordinii de drept.

-l.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Cu ajutorul chestionarului, realizati 0 list a de valori pe care le promoveaza familia, grupul de prieteni, precum si alte institutii din comunitatea in care traiti.

Ordine ~i

SOCIETATEA ~I VIATA SOCIALA

I. EXERCITII

1. Dati exemple de sanctiuni in viata scolii.

2. "Realitatea sociala constituita si organizata este localizata ill spatiu, nu e suspendata in timp, deci are continuitate cu trecutul sau, cu alte cuvinte, aceasta realitate are fiinta intr-un cadru general. Astfel, realitatea sociala in alcatuirea si functionarea sa este dependenta de mediul jizicocosmic, de trecutul istoric, de oiata biologica chiar. Acest cadru, in care se dezvolta realitatea sociala, va determina si el anumite valori: istorice, biologice, religioase." (P.Andrei, Opere sociologice, voLl, Editura Academiei RS.R, pag.247)

Pe baza textului de mai sus si a cunostintelor voastre, raspundeti la urmatoarele intrebari:

a.Care sunt, in viziunea autorului si a Scolii gustiene, elementele (cadrele) constitutive ale vietii sociale in care se formeaza valorile? b.Care sunt deosebirile dintre ideal si scop din perspectiva sociologiei valorilor?

3.Elaborati un eseu in care sa argumentati ideea potrivit careia controlul social contribuie la mentinerea ordinii de drept.

-l.Formati grupe sau lucrati pe perechi. Cu ajutorul chestionarului, realizati o lista de valori pe care le promoveaza familia, grupul de prieteni, precum si alte institutii din comunitatea in care traiti.

STUDII DE CAZ

Llmaginati-va ca va aflati intr-o sala de cinema-tograf si vizionati impreuna cu prietenul vostru un film foarte captivant. La un moment dat telefonul mobil al prietenului vostru suna si il anunta ca in propria locuinta de la bloc s-a produs 0 inundatie ce ameninta apartamentele aflate sub locuinta sa.

Ce atit'udine luati in aceastd situatie?

a) il atentionati sa inchida telefonul pentru a nu deranja spectatorii cu alte posibile apeluri;

b) intrerupeti vizionarea filmului si va oferiti sprijinul;

c) alte sugestii.

Argumeniaii riiepunsu! vostru. Identijicati in acest caz valorile fji normele morale.

2.Imaginati-va ca sunteti la ora de sociologie. La un moment dat unul dintre colegii vostri este anuntat telefonic ca locuinta i-a fost cuprinsa de un incendiu. Cum procedati in aceasta situatie? Identificati normele si valorile care determina comportamentele posibile propuse de voi.

DEZBATERI

Valori si norme in viata personala si viata de familie Atitudini si comportamente fata de mediu

Valori si atitudini in mediul scolar

CERCETARE SOCIOLOGICA

Studiul valorilor europene (European Values Study - EVS)

Cercetarea asernanarilor si a diferentelor orientarilor valorice ale populatiei a inceput in 1980 si a cuprins trei etape din doua perspective. Perspectiva transversala vizand comparatia intre tarile Europei si perspectiva longitudinal a, vizand comparatia in timp. Cercetarea s-a bazat pe metoda anchetei pe baza de chestionar care a cuprins itemi referitori la atitudini si comportamente.

Valorile vizau orientarea populatiei investigate (peste 18 ani) in domenii precum: munca, politica, viata de familie, religia, relatiile sociale, relatiile sexuale. Investigatia in Romania a fost realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.

Pentru mai multe 'infor~atii, accesati pagina de Internet a cercetarii: http://www.nvt.nl/evs

Sergei Aparin Moarit <III

Ruben Cukier Strigittul ~

II. EXERCITII

I.Porrund 'de la expresia: .Istoria tuturor eocieiatilor de pana acum este istoria luptelor de clasii", explicati care au fost cauzele si care sunt actorii schimbarii sociale.

2.Realizati un tabel in care sa puneti in evidenta tipurile de mobilitate invatate, dupa un criteriu dorit (studii, domiciliu, marimea veniturilor, numarul de cop ii, starea ci vila etc).

3.Scrieti un eseu cu tema: "Inegalitatea sau egalitatea sanselor profesionale ale elevilor din clasa noasirii", dupa urmatorul plan de idei:

- originea sociala si importanta ei in sansa scolara/ profesionala:

- performantele scolare si sansa dobandirii unui status social;

- masuri (politici) de diminuare a inegalitatii sanselor sociale.

DEZBATERI

Inegalitatea sanselor in educatie-o realitate romaneasca contemporana?

Schimbarea sociala - un proces natural implacabil sau un construct social?

Interconditionarea national-intemational in miscarile sociale de la sfarsitul secolului trecut

CERCETARE SOCIOLOGIC.\.

Dinamica sociala §i culturala. Componenta panel "Dinamica sociala §i culturala'', Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii http://www.strategie-cdi.ro/spice/admin/UserFiles/File/ Calendar/Componenta_Panel_4. pdf

Florentin Vesa Vis ~

Vangelis Fitsios ({iirit titlu) ...

~i control social. Schimbarea socfala

Info sociologi Lectura, intelegerea ~i analiza unui text de idei

SOCIOLOGI ~I AUTORI CARE AU INFLUENTAT DISCIPLINELE SOCIO-UMANE

Ralph Linton (1893 -1953)

Antropolog cultural american a carui preocupare initiala a eonstituit-o studierea poIinezieniior. A ineereat sa dezvolte 0 ~iinta culturala care pune accent pe personalitate ~i societate in Iucrarea Fundamentul cultural al personalitiuii (1954). Cea mai importanta lucrare este The Stutly of Man (1936) in care a imbinat premisele teoretice ale functionalismnlui eu abordarea istorica a culturii, A promovat conceptele deflol ~i status Care ar contribui la mtelegerea consistentei interne a sistemului social datorita ~mportantei pe care 0 au in relatia dintre individ ~i societate,

Emily Greene Balch (1894-1962)

Sociolog american, pionier al conceptului de rol ~i al utilizarii tehnicilor statistice in sociologic. A realizat numeroase analize comparative asupra vietii imigrantilor din Europa ~i America ~i a trasat Iegaturi intre feminism, pacifism ~i controlui pasnic, in 1892 este eofondatoare a unui asezamant social in Casa Boston-Dennison. Balch a participat la numeroase activitati ale sindicatelor organizate de femei, in 1946 primeste premiul Nobel pentru Pace, Cea mai cunoseuta lucrare ramane Our Slavic Fellow Citizens (1910).

J.L. Moreno (1892-1974)

Psiholog ~i sociolog american de origine romana, mai intai la Viena, iar dupa aceea in SUA, initiaza ~i dezvolta tehnicile psihodramei ~i socio-dramei, iar prin acestea pune bazele scoli] sociometrice, Considera eli din 'multimea relatiilor sod ate cele mai importante sunt cele interpersonale, punand la punct 0 serie de tehnici care sa permita analiza acestora,

G.H.Mead (1863-1931) Filosof ~i sociolog american, cu eontributii deosebite Ia sehitarea interactionismului simbolic ca direetie de cercetare in sociologie. Ocupa, ineepand cu 1893, 0 catedra de filosofie la U niversitatea de Chicago, aici defasurand 0 activit ate didactics in care va ineerea sa imbine diferite orientari conceptuale, Astfel, ll'lead raporteaza comportamentul individului la procesul ee comunicare, considerdnd eli relatiile dintre indivizi, relatiile de reciprocitate stau la baza constiintei de sine. Stipanirea proeesului de interactiune depinde de capacitatea individului de a intelege intentiile celorlalti, ceea ce inseamna a recunoaste rolul simbolului ca mediator al relatiilor soci-

.ale, .

Charles H. Cooley (1864-1929)

Reprezentant al sociologiei interactioniste americane, autor al lucrarilor Human nature and the social order (1902) ~i Social organization (1909), Cooley face distinctie intre grupurile primare ~i cele seeunda~e. Grupurile primare (familia) reunesc indivizi apropiati, Iegati intre ei prin valori comune ~i printr-o diviziune netil a rolurilor, in interiorul acestor grupuri se stabilesc cele mai stranse relatii intre individ ~i societate, Grupurile secundare (intreprinderile sau alta organizatie) se intemeiaza pe relatii mai

formale ~i mai mdepartate. .

Margaret Mead (1901-1978)

Antropolog american, este cunoscuta pentru participarea sa activa la promovarea dimen-siunii umaniste a antropologiei. Cea mai cunoscuta lucrare a sa, Moravuri ~i sexualitate in Oceania, reprezinta astfel ineer-earea de a arata eli trasaturile caracteristice barbatului ~i femeii sunt rezultatul conditionarii sociale, Natura, ..... _1IIIIii1iii aprecieaza ea, este maleabila, supunandu-se impulsurilor comunicate de corpul social. Membrii fiecaruia dintre popoarele melaneziene studiate au propria personalitate, modelata in functie de civilizatia in cadrul careia s-au format. Astfel, Mundugumor au u.n te~perament brutal ~i agresiv, Arapesh evita atitudinile agresive ~I sunt atenti la nevoile celorlalti, in timp ce la Chambuli femeia are un rol dominant, iar barbatul este 0 fiinta emotiva,

A fost unul dintre cei mai mari ganditori americani al secolului XX care a revolutionat modul de a gandi viata sociala, Studiul intalnirilor sociale, al eomportamentului in public, al constructiei ~i de-constructiei eului, al formelor comunicarii sunt temele predilecte de analiza. A fost intre 1981-1982 presedintele Asociatiei Americane de Sociologic, Traducerea in limb a romana a cartii ; Viata cotidiand ca spectacol"este un reper pentru noi analize ~i directii ~i in cerce-tarea antropologica, psihosociologica ~i socio-logica din tara noastra, Printre lucrarile sale, amintim: The Presentation of Self in Everdayl.ife (1959) - Prezentarea sinelui in viata cotidiana Asylums (1961)-Aziluri Behaviorin Public Places (1963) - Comportamentul in locuri publice Stigma (1963) - Stigma GenderAdvertisments (1979) - Avertismente de gen.

Personalitatea cea mai remarcabila, prin contributia teoretica ~i metodologica ~i prin ........ , ..... ,

pe care 0 are la nivel national ~i international, este cea a profesorului Henri H. Stahl, autor a numeroase lucrari (Tehnica monografiei socioIogice, Sociologia satului devalmas romanesc s.a.) ~i principalul formator a generatii intregi de sociologi. H.H. Stahl s-a remarcat mai ales prin analiza istorico-sociologica a orfinduirii tributale din teritoriile romanesti, ca parte a analizei tipurilor de societate, definind ~i caracterizand tipul de comunitate rurala ~i devalmasa (caracteristic modului de productie tributal din tara

noastra). . .

....-----..,Talcott Parsons (1902-1979)

Bronislaw Kasper Malinowski (1884-1942)

Sociolog american, recunoscut ca reprezentant al functionalismului normativ, in prima sa lucrare, publicata in anul 1937, The Structure oj Social Action considera eli aspectul central al mediului social il constituie normele ~i valorile pe baza carora facem alegerile, astfel, sistemul social presupune alte trei sisteme: sistemul personalitatii, sistemul cultural ~i mediul fizic. Ulterior funda-menteaza 0 teorie generala a actiunii care pune in evidenta existenta a patru functii primare la baza oricdrui sistem social Considera ca actiunea umana poate fi descompusa in patru subsisteme: organismul, personalitatea, sistemul social ~i sistemul cultural. Acestea constituie sistemul general al actiunii, in mod similar, sistemul social are patru subsisteme: sistemul socializarii (mentinerea patternurilor), comunitatea sociala sau institutiile de control social (integrare), sistemul politic (realizarea scopului) ~i sistemul economic (adaptarea). Fiecare sistem poate fi analizat in termenii unor subsisteme specializate.

Max Weber (1864-1920)

Sociolog german care prin opera sa a dominat sociologia germans de la srar~itul secolului al XIX-lea, influenta sa fiind considerabila ~i astazi, Printre preocuparile sale sociologice trebuie amintite analiza puterii ~i a tipurilor sale de legitimitate, analiza birocratiei cu structurile ~i functiile sale, elaborarea unei epistemologii a stiintelor sociale etc. Lucrarea cea mai cunoscuta este Etica protestantd ~i spiritul capitalismului (1920), in care demonstreaza cum comportamentele indivizilor nu devin inteligibile dedit daca sunt luate in considerare conceptiile asupra lumii pe care acestia Ie imparta~esc. Pentru Weber atomul social este individul, iar pornind de la actiunile acestuia pot fi deduse conceptele de "relatii sociale", de "comunitate", de "grupare" etc.

Luuis Althusser (1918-1990)

Filosof francez, de orientare marxista, cunoscut pentru res-pingerea lucrarilor de tine rete ale lui Marx, in favoarea lucrarilor in care acesta accentueaza ideea materialismului dialectic. Teza sa despre "antiumanismul teoretic" al marxismului (concepti a sa despre relatia dintre subiectii umani ~i societate) a provocat numeroase controverse in gandirea contemporana, Opere principale: Pentru Marx (1965,), Citind Capitalul (1965, doua volume, in colaborare), Citindu-l pe Marx (1970), Elemente de autocriticii (1974), Pozisii (1976).

ETAPE: 1. analiza contextualii WI contextul (social, politic, istoric, stiintific, religios, filosofic, spiritual etc.) in care a aparut textul;

2. analiza filologicii ~i etimologicii

WI notarea conceptelor importante din text;

m intelegerea termenilor care apar in text in sepsul in care au fost folositi de autor, etimologia lor (dacasste posibil), compararea si delimitarea de alte sensuri rue lor; analiza structurii argumentative a textului

WI identificarea temei textului (de ex.: stmctura sociala, siiriicia etc.)

identificarea problemei (de ex.: ce structura au societatile matriarhale; care sunt cauzele saraciei.)

identificarea ideii (ideilor) textului - ce anume sustine automl in text

Antropolog polonez, nascut la Cracovia, Malinowski este considerat reprezentant al functionalismului structural, intre 1915 ~i 1918 a condus 0 cercetare de teren in Trobriand, Noua Guinee ~i a subliniat importanta invatarii limbii bastinasilor ~i a dobfindirii punctului de vedere "nativ". Considera ca intreaga cultu'ril poate fi redusa, in cele din urma, la satisfacerea nevoilor de bazli. A publicat diteva monografii, precum:

Argonauts ofthe West Pacific (1922), Crime and Custom in Savage Society (1926) etc.

Psiholog american care a aplicat teoria invatarii sociale in studierea agresivitatii, ajungand la concluzia potrivit careia com-portamentul social nu este innascut, ci invatat de la mode adecvate. Experientele de invatare pot fi directe ~i indirecte. Astfel, in cadrul procesului de socializare copilul inva(a comportamentul agresiv, deoarece este recompensat direct (inva(are directii) sau observa ca ceilalti sunt recompensati pentru conduite agresive (inva(are indirecta).

Doctor in medicina, psihanalist vienez care a cercetat comportamentul uman introducand in practica psihoterapiei, tehnica psihanalizei. Aceasta consta in a-i face pe pacientii nevrotici sa se destainuie, eliberand tensiunea acumulata in experientele trliite. Una dintre ideile din teoria sa se refera la faptul ca ceea ce se Intampia in pruncie si copilarie calauzeste experienta noastra ulterioara, Teoria sa, care s-a resimtit in ~tii~tele socioumane, dar ~ in literatura ~i art a, i-a adus celebritatea, Freud fiind uaa dintre personalitatile cele mai conttoversate ale secolului al XX-lea. Lucrari: Introducete in psihanalizii. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia vietii cotidiene (trad. 1992), Viata mea ~i psihanaliza (tr~d. 1993), Dincolo de principiul placerii (trad. 1992) s,a.

WI identificarea si analiza argumentelor automlui (care construieste {U'!Wmente, se delimiteaza de alte conceptii, critica alti autori sau teorii, preia si com~ina diverse puncte de vedere, recurge la analogii etc.)

4. evaluarea

WI identificarea consecintelor explicite sau implicite (efectele generate) si relevarea corelatiilor semnificative dintre idei

WI asezarea idfilor intr-o schema care sa reflecte cat mai fidel textulj

WI identificarea unor teze ale altor autori fn legatura cu aceleasi teme sau probleme si compararea acestora

WI analiza importantei temei, a originalitatii, a semnificatiei textului din perspectiva istorica etc.; elaborarea unui punct de vedere personal si argumentarea acestuia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->