Sunteți pe pagina 1din 10

CEGSCA – Chestionarul pentru evaluarea gândurilor şi senzaţiilor

corporale în agorafobie

Acest instrument a fost elaborat de Chambless, Caputo, Bright şi Gallagher în


1984.
Chestionarul pentru evaluarea gândurilor în agorafobie – CEGA – este format din
14 itemi ce se pot autoadministra.
Chestionarul pentru evaluarea senzaţiilor corporale în agorafobie – CESCA – are
17 itemi.
Itemii care compun cele 2 instrumente au fost construiţi pornind de la descrierile
formulate de clienţii agorafobici.
CEGA include 2 subscale: una care urmăreşte anxietatea de pierdere a controlului
şi a doua care evaluează preocuparea faţă de simptomele somatice.

Administrare şi scorare

Subiecţii răspund la chestionarul CEGA folosind o scală de la 1 – 5, având drept


criteriu de apreciere frecvenţa apariţiei gândurilor fobice.
La CESCA se răspunde tot pe o scală de la 1 – 5 în funcţie de intensitatea cu care
apar senzaţiile corporale.

CEGA
1. Subscala de teamă faţă de pierderea controlului conţine 7 itemi: 6, 8, 9,
11, 12, 13, 14.
2. Subscala de preocupare faţă de simptomele somatice cuprinde 7 itemi:
1, 2, 3, 4, 5, 7, 10.
Pentru ambele subscale punctajul poate varia între 7 – 35 puncte.
17 – 26 pct. – scor mediu
Peste 27 pct – scor ridicat
Scorul global poate varia între 14 – 70 puncte
33 – 51pct – scor mediu
Peste 52 pct – scor ridicat

CESCA
Se calculează un singur indicator global de evaluare a senzaţiilor corporale –
conţine 17 itemi. Punctajul poate varia între 17 – 85 puncte.
40 – 62pct – scor mediu
Peste 63 pct – scor ridicat

Fidelitatea
Chambless şi alţii (1984) au calculat un indice de fidelitate de 0,80 pentru CEGA
şi 0,87 pentru CESCA.
Craske şi alţii au calculat un coeficient de fidelitate test-retest de 0,85 pentru
CEGA.
Tot prin metoda test-retest, autorii au găsit un coeficient de fidelitate de 0,86
pentru CEGA şi 0,67 pentru CESCA.
Validitatea
Ost (1990) şi Arrindell (1993) au găsit corelaţii semnificative între valorile
ambelor chestionare şi alte instrumente de evaluare a agorafobiei.
Arrindell (1993) şi Chambless (1984) au găsit corelaţii ridicate între valorile la
acest chestionar şi tendinţa de evitare, panică, anxietate, depresie şi furie asociate fobiilor.
IMA – Inventarul de mobilitate pentru agorafobie

Acest instrument evaluează comportamentul de evitare al atacurilor de panică


generate de agorafobie. Este elaborat de Chambless, Caputo şi Jasin în 1985.
Instrumentul conţine 26 de itemi elaboraţi pe baza informaţiilor obţinute de la
pacienţii agorafobici. Aceştia sunt grupaţi în doi factori care pot fi descişi ca: evitarea
situaţiilor publice şi evitarea spaţiilor închise.

Administrare şi scorare
Se utilizează o scală gradată în 5 puncte pentru fiecare pentru fiecare din cele 26
de situaţii, aprecierea facându-se în funcţie de cât de mult evită situaţia pacienţii atunci
când sunt singuri şi când sunt însoţiţi de cineva de încredere.
Fiecare răspuns se notează de la 1 – 5, valorile ridicate indicând un grad ridicat de
evitare.
Pentru fiecare din cele 2 situaţii, punctajul poate varia între 26 şi 130 de puncte.
61 – 95 pct – scor mediu
Peste 96 pct – scor ridicat
Subiecţii notează câte atacuri de panică au avut în ultimele 7 zile. Acest număr se
constituie ca un indicator separat.

Fidelitatea
Autorii au găsit o consistenţă internă a evitării când sunt singuri de 0,96 şi 0,94
(pe două loturi separate), iar când sunt însoţiţi de 0,97 şi 0,91.
Fidelitatea test-retest la interval de o lună între aplicări a fost de 0,89 pentru
evitarea când sunt singuri şi 0,75 pentru evitarea când sunt însoţiţi şi 0,62 pentru atacurile
de panică.

Validitatea
Autorii, în 1985, au găsit că scorurile înalte la IMA sunt semnificativ asociate cu
scorurile înalte la alte teste de agorafobie.
S-a observat o scădere a scorurilor la persoanele agorafobice aflate sub tratament.
CCB – Chestionarul pentru comportamentul bolnavului

Acest instrument de autoevaluare a fost dezvoltat de Pilowsky şi Spence în 1983.


El conţine 62 itemi şi evaluează 7 aspecte ale comportamentului anormal în boală:
ipohondrie, convingerea bolii, acuze psihologice vs. acuze somatice, inhibiţie afectivă,
tulburare afectivă, negare şi iritabilitate.
Lloyd (1990) recomandă utilizarea chestionarului CCB la evaluarea pacienţilor la
care se observă o discrepanţă între afecţiunea medicală şi răspunsurile comportamentale
ale pacientului.

Administrare şi scorare
Subiecţii apreciază prin DA sau Nu situaţia care-i caracterizează la cei 62 de
itemi.
Itemii: 4, 7, 8, 16, 22, 27, 31, 35, 43, 46, 58, 60 se cotează invers (1 punct pentru
NU), ceilalţi cotându-se cu 1 punct pentru DA.
1. Scala ipohondriei constă în suma itemilor: 9, 20, 21, 24, 29, 30, 32, 37, 38.
3, 4 puncte – scor mediu
Peste 5 puncte – scor ridicat
2. Scala de convingerea bolii conţine itemii: 2, 3, 7, 10, 35, 41. Scorurile ridicate
indică o afirmare a existenţei bolii şi preocuparea pentru simptomele ei.
3. Scala acuze psihologice vs. somatice cuprinde itemii: 11, 16, 44, 46, 57.
Scorurile ridicate indică faptul că individul se simte responsabil pentru
sănătatea sa şi simte nevoia de tratament pentru boală.
4. Scala inhibiţiei afective cuprinde itemii: 22, 36, 53, 58, 62. scorurile înalte
indică dificultăţi de exteriorizare a trăirilor personale.
5. Scala tulburărilor afective cuprinde itemii: 12, 18, 47, 54, 59. Scorurile
ridicate indică sentimente de anxietate sau tristeţe ca urmare a bolii.
6. Scala negării curpinde itemii: 27, 31, 43, 55, 60. Scorurile ridicate arată
tendinaţ de negare a problemelor vieţii şi tendinţa de a da vina pe toate
problemele care au generat boala sa.
7. Scala iritabilităţii cuprinde itemii: 4, 17, 51, 56, 61. Se adaugă din oficiu un
punct pentru persoanele sub 40 de ani. Valorile crescute implică sentimente de
furie şi neînţelegeri interpersonale.
Pentru toate aceste scale, cu excepţia primeia, un scor de 2 puncte este considerat
mediu, iar peste 3 puncte ridicat.

Fidelitatea
Autorii au calculat prin metoda test-retest, un coeficient de fidelitate de 0,87
pentru scala 1, 0,76 pentru scala 2, 0,76 pentru scala 3, 0,67 pentru scala 4, 0,87 pentru
scala 5, 0,86 pentru scala 6, şi 0,84 pentru scala 7.

Validitatea
Autorii au găsit corelaţii semnificative între aprecierile pacienţilor şi aprecierile
soţilor sau soţiilor acestora.
S-au găsit de asemenea scoruri scăzute la scalele de negare şi ridicate la toate
celelalte scale, la subiecţii nevrotici şi depresivi.
CEF – Chestionarul de evaluare a fobiei (Marks – Mathews)

Acest instrument a fost construit în 1979 pentru autoevaluarea comportamentelor


de evitare a reacţiilor fobice. Rezultatele cercetării clinice şi a analizelor factoriale au
condus la acest chestionar cu 22 itemi, dintre care itemul 1 se referă la reacţia fobică
principală, itemul 17 la simptomatologia fobică generală, alţi 15 itemi (2 – 16) se referă
la cele mai întâlnite fobii, iar ultimii 3 itemi (18 – 23) se focalizează pe simptome
depresive şi de anxietate, simptome adesea asociate reacţiilor fobice.

Administrare şi scorare
Pentru început, pacienţii trebuie să facă o descriere a fobiei principale. Urmează
etapa de autoevaluare a simptomelor fizice prin prisma celor 15 situaţii care presupun
reacţii fobice pe o scală cu 9 trepte. Urmează evaluarea severităţii simptomelor depresiei
şi anxietăţii asociate fobiei, tot pe o scală cu 9 trepte. În final, pacientul evaluează pe acea
scală, fobia sa.
Se calculează valorile pe 3 subscale şi un indicator global de fobie.
1. Subscala de agorafobie cuprinde 5 itemi: 5, 6, 8, 12, 15.
Scorul poate varia între 0 – 40 puncte.
10 – 27 pct – scor mediu
Peste 28 pct – scor ridicat
2. subscala fobiei de sânge sau rănire, cuprinde itemii: 2, 4, 10, 13, 16. scorul
poate varia între 0 – 40 puncte.
10 – 27 pct – scor mediu
Peste 28 – scor ridicat
3. Subscala de fobie socială cuprinde itemii: 3, 7, 9, 11, 14. scorul poate varia
între 0 – 40 puncte.
10 – 27 pct – scor mediu
Peste 28 pct – scor ridicat
Indicele global de evaluare a fobiei se calculează din punctajul itemilor de la 2 –
16, sau prin sumarea punctelor celor 3 subscale. Punctajul poate varia între 0 – 120
puncte.
30 – 81 pct – scor mediu
Peste 82 pct – scor ridicat
Se calculează un indicator de anxietate şi depresie asociate fobiei prin sumarea
punctajelor la itemii: 18 – 22. punctajul poate varia între 0 – 40 puncte.
10 – 27 pct – scor mediu
Peste 28 pct – scor ridicat

Fidelitatea
Arrindell şi Emmelkamp (1984) au găsit atât pentru indicele global de fobie cât şi
pentru subscale, indici de consistenţă internă între 0,66 şi 0,85.
Autorii scalei (1979) au găsit o fidelitate test-retest de 0,82 pentru indicele global;
0,89 pentru subscala 1; 0,96 pentru subscala 2; 0,82 pentru subscala 3.
Validitatea
Studii efectuate de Ost (1990) şi Arrindell (1993) pe subscala 1 au găsit corelaţii
ridicate cu alte măsurători ale agorafobiei.
Autorii (1979) găsesc o descreştere semnificativă la toţi indicatorii fobiei în urma
tratamentului.
La rezultate asemănătaore a ajuns şi Mavi Ssakalian în 1986.
IMD – Inventarul multidimensional pentru durere (West – Haven – Yale)

IMD evaluează variabilele psihosociale legate de perceperea durerii cronice. Este


un instrument de măsură prin autoevaluare, alcătuit din 52 itemi şi 12 subscale. A fost
dezvoltat de Kerns, Turk şi Rudy în 1985. Are 3 părţi.
Partea I îşi propune să evalueze cum este percepută interferenţa durerii în
aspectele importante ale vieţii. Susţinerea emoţională a celor din jur, interesul pe care
aceştia îl manifestă faţă de durerea persoanei aflate în suferinţă, severitatea durerii,
capacitatea de control asupra vieţii cotidiene şi tulburările afective.
Partea II evaluează modalitatea în care cei din jurul persoanei aflate în suferinţă
răspund la plângerile acesteia, legate de durere.
Partea III evaluează gradul de implicare în diverse activităţi zilnice.

Administrare şi scorare
Respondenţii trebuie să aprecieze toţi itemii cu ajutorul unei scale de frecvenţă şi
severitate în 7 puncte.

1. Scala efectul durerii conţine următoarele subscale:


a. Subscala interferenţei cuprinde itemii: 2, 3, 4, 8, 9, 13, 14, 17, 19.
b. Subscala susţinere cuprinde itemii: 5, 10, 15.
c. Subscala severitatea durerii cuprinde itemii: 1, 7, 12.
d. Subscala controlul asupra vieţii cuprinde itemii: 11, 16.
e. Subscala tulburărilor afective cuprinde itemii: 6, 8, 20.
Punctajul total poate varia între 0 – 30 puncte.
10 – 20 pct – scor mediu
Peste 21 pct – scor ridicat
Rezultatele subscalelor se calculează astfel: se adună punctajul obţinut la fiecare
item în parte, iar suma se împarte la numărul de itemi. Itemul 6 se calculează invers.
Rezultatul scalei se obţine prin sumarea rezultatelor subscalelor.

2. Scala reacţiilor celorlalţi cuprinde:


a. Subscala răspunsuri negative cuprinde itemii: 1, 4, 7, 10.
b. Subscala răspunsuri de îngrijorare cuprinde itemi: 2, 5, 8, 11, 13, 14.
c. Subscala de abatere a atenţiei de la durere cuprinde itemii: 3, 6, 9, 12.
Punctajul total poate varia între 0 – 18 puncte.
6 – 12 pct – scor mediu
Peste 13 pct – scor ridicat

3. Scala angajare în activităţi cuprinde:


a. Subscala treburi casnice cuprinde itemii: 1, 5, 9, 13, 17.
b. Subscala munca în aer liber cuprinde itemii: 2, 6, 10, 14, 18.
c. Subscala activităţi în afara casei cuprinde itemii: 3, 7, 11, 15.
d. Subscala activităţi sociale cuprinde itemii: 4, 8, 12, 16.
Punctajul total poate varia între 0 – 24 puncte.
8 – 16 pct – scor mediu
Peste 17 pct – scor ridicat

La acest instrument punctajul scăzut are o semnificaţie negativă iar cel ridicat una
pozitivă.

Fidelitatea scalei
Autorii au gasit indicatori de consistenta intensa intre 0.72 si 0.90 la partea 1, 0,74
si 0,84 la partea a 2-a si 0,70 si 0,86 la partea a 3-a.

Validitatea
Pe un esantion de pacienti cu dureri cronice, autorii au gasit corelatii crescute ale
subscalelor Tulburari afective si Control asupra vietii cu anxietatea si depresia. Scorurile
pentru Severitatea durerii si Interferenta au fost asociate cu alte instrumente pentru
Intensitatea durerii.
Pe un lot de subiecti cu dureri cronice aflati in program de refacere care erau
invatati sa-si insuseasca abilitati de a face fata durerii s-au gasit in scaderi semnificative
in Severitatea durerii, Raspunsuri de abatere si Interferenta.
CD – Chestionarul durerii / Chestionarul McGill

Are 2 forme:
1. CD – L – forma lunga
2. CD – S– forma scurta

CD urmareste perceperea subiectiva a durerii. Este utilizat pe o scara larga si a


devenit un standard in evluarea durerii.

CD – S contine o selectie de 15 dintre cei mai frecventi descriptivi ai durerii.

Aplicare si cotare
Interviatorul roaga pacientii sa indice unde e localizata durerea folosind un desen
anatomic. I se cere sa prezinte, sa descrie patternul durerii si sa indice intensitatea
acesteia. Se calculeaza un index de masurare al durerii prin sumarea valorilor durerii la
cuvintele selectate. Primul cuvant din grupa are valoarea 1, al 2-lea 2, etc.
Itemii de la 0-10 permit masurarea durerii senzoriale. Punctajul poate varia
intensitatea de la 0-114 puncte:
- un scor cuprins intre 30-76 puncte – scor mediu
- peste 77 – scor ridicat
Itemii de la 11-15 permit masurarea durerii afecticve. Punctajul poate varia intre
0-30 puncte:
- 10-20 puncte – scor mediu
- peste 21 – scor ridicat
Itemul 16 permite masurarea durerii evaluative. Punctajul poate varia intre 0-15
puncte:
- 5-10 puncte – scor mediu
- peste 11 – scor ridicat
Itemii de la 17-20 perrmit masurarea a diverse forme de durere. Punctajul poate
varia intre 0-46 puncte:
- 15-30 – scor mediu
- peste 31 – scor ridicat
Indexul total de masurare al durerii se realizeaza prin sumarea celorlalte
masuratori. Punctajul poate varia intre 0-205 puncte:
- 68-136 – scor mediu
- peste 137 – scor ridicat
Se mai calculeaza un indicator suplimentar – nr de cuvinte alese. Pot avea valori
intre 0-78 puncte:
- 26-52 – scor mediu
- Peste 53 – scor ridicat
Intensitatea durerii actuale poate lua valori intre 0-5 puncte:
- 2-3 puncte – scor mediu
- peste 4 – scor ridica
Pt CD – S, itemii de la 1-11 acopera durerea senzoriala si poate lua valori intre 0-
33 puncte:
- 11-22 puncte – scor mediu
- peste 23 – scor ridicat
Itemii de la 12-15 acopera dimensiunea afectiva a durerii. Valorile pot fi intre 0-
12 puncte:
- 4-8 puncte – scor mediu
- peste 9 – scor ridicat
intensitatea durerii prezinta indicator de 0-5 puncte:
- 2-3 puncte – scor mediu
- peste 4 puncte – scor ridica
Indexul vizual analog al durerii poate lua valori de la 0-100 %:
- 33-66 % - scor mediu
- Peste 67 – scor ridicat