Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. din texte literare şi nonliterare.COMPETENŢE GENERALE. responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 . SOCIALE ŞI CIVICE 1. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. Receptarea mesajului scris. a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. în diferite contexte de realizare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2.

noscute în fluxul vorbirii. hiatul.pronunţie corectă şi intonaţie. active în manifestarea unui . dialoguri etc.). reclame transmise la radio şi televiziune. scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu. în dialogului. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 . dialog. . idee secundară. .vocabularul limbii române.3 1. identificarea secvenţelor de . schiţe. context în diverse situaţii de comunicare.cuvântul – unitate de bază a vocabularului.organizarea dialogului simplu. .corespondenţa dintre sunet şi literă. aplicarea principiilor ascultării .5 2.dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral. enunţ şi/ sau a formelor lexicale .mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător. de flexiune. formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral.idee principală. de naraţiune şi de .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. semivocalele. adecvat 1.. comportament comunicativ . ale dintr-un mesaj oral.cuvânt de bază. .mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme. acestuia monologuri. .silaba. canal. a triftongului şi a hiatului.CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. . receptor.greşeli de pronunţie. sufixe şi prefixe. în scopul . .articolul de dicţionar.. pronunţarea diftongului. incorectitudinii gramaticale a unui . . forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor.indici de iniţiere de către partener a unui dialog.4 1. sinonime şi antonime.grupurile de sunete (diftongul. cod. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.*organizarea propoziţiei şi a frazei. sesizarea corectitudinii/ .vocalele.*constituenţii textului oral. mesaj. consoanele. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. triftongul). rădăcină. cuvinte derivate/serii derivative.structura secvenţelor descriptive. narative şi dialogate. în diverse situaţii de comunicare.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi. în . de acord.2 1.

de mod). a achiziţiilor lexicale noi. subiectul (exprimat şi neexprimat).sensul unor cuvinte în diferite contexte.utilizarea. adjectivul (adjective variabile şi invariabile.stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală. pornind de la cuvinte-cheie. cazurile substantivului). sufixe şi prefixe. articolul hotărât şi articolul nehotărât.*organizarea propoziţiei şi a frazei. selectarea elementelor de lexic . acordul cu substantivul.3 înlănţuirea clară a ideilor într-un .propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. . câmpuri lexicosemantice. substantivul (gen. pornind de la o temă dată.părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp. . sinonime şi antonime. adverbul (de loc. 2. . .formele limbii literare. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară.). propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană.2 2. .*selectarea cuvintelor. mesaj oral . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 . acordul în gen etc. număr. relaţii şi funcţii sintactice.propoziţii simple şi dezvoltate. moduri personale şi nepersonale). . atributul. . topica adjectivului).rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. forme accentuate şi neaccentuate).părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă.1. de timp. fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare. gen. rădăcină. acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr.dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului.povestire orală. persoană.formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . interjecţia. idee secundară). numeralul (cardinal şi ordinal). . .formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate. . . complementul. număr. număr. fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare. .dezvoltarea unei propoziţii simple.cuvânt de bază. în contexte diferite.*constituenţii textului oral. cuvinte derivate/serii derivative. .expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. .2. .

nere utilizate într-un text narativ . identificarea expresiilor şi a .raportul dintre realitate şi literatură. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. relaţii şi funcţii sintactice. pronumele personal de politeţe). articolul hotărât şi articolul nehotărât. la situaţia de comunicare/ situaţii .pronunţie corectă şi fluentă în limba română. rima în poeziile studiate .dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. număr. 3. după citirea globală a unui text .figuri de stil (personificare.4 identificarea ideilor principale .2.*acte de vorbire. a avea a vrea.opera literară. . de comunicare diverse .4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . . enumeraţie. acordul cu substantivul. organizarea dialogului comunicare simplu. recunoaşterea modurilor de expu. dialog).5 participarea la diferite situaţii de . cuvintelor noi într-un text literar . adjective variabile şi invariabile. .întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă. interjecţia. „cine” ia parte la acţiune (personajele. .1 Conţinuturi asociate 3. pronumele (pronumele personal: persoană.rolul de emiţător şi rolul de receptor. care este acţiunea relatată). număr. gen. . moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale). adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu.situaţia de comunicare dialogată. în scopuri diverse Competenţe specifice 3. din texte literare şi nonliterare. persoană. epitet). trăsături fizice şi morale ale personajelor).idei principale. reclama). 2. .sinonime şi antonime. idei secundare.verbul (timp. verbele auxiliare a fi.moduri de expunere (naraţiune. de timp. cazurile substantivului). de mod. sau nonliterar repetiţie. descriere. formule elementare de menţinere a dialogului. texte literare (populare şi culte).conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri).2 3. forme accentuate şi neaccentuate. topica adjectivului). texte nonliterare (articolul de dicţionar. Receptarea mesajului scris. substantivul (substantive comune şi proprii.exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context.prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 .. adverbe provenite din adjective). sesizarea corectitudinii utilizării . adverbul (de loc. gen.*acte de vorbire. „cine“ povesteşte (naratorul). comparaţie.3 3.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. numeralul (cardinal şi ordinal). număr. .specii literare: schiţa şi basmul.

utilizarea. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. volumul. antonime şi derivate . schimbarea finalului. linia de dialog. .plan de idei pentru un text propriu.dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. cu scopuri diverse Competenţe specifice 4.dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. redactarea unor texte imaginative .biblioteca. a perspectivei din care se povesteşte etc. sinonime. . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. semnul întrebării. . punctuaţie .cartea – obiect cultural: titlul. autorul.compuneri după un suport vizual.2 4. semnul exclamării.sinonime. adecvate temei date .autoevaluare a propriilor texte redactare. folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse).propoziţii simple şi dezvoltate. elemente auxiliare (sublinieri.scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări. elementele componente ale paginii de carte.ortografierea grupurilor de litere. . două puncte. . semnele de punctuaţie (punctul. paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare.aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere.câmpuri lexico-semantice. .3 4. şi reflexive în scopuri şi în contexte variate . cratima).5 Folosirea unor tehnici/ strategii . virgula. a unor . dezvoltarea unei propoziţii simple. fraza. în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. anumită temă. alcătuirea unor propoziţii şi fraze .3.note de lectură. în diferite contexte de realizare. despărţirea cuvintelor în silabe. . elemente de relaţie în frază gramatical. prefixe). . . . scrierea pe marginea textelor citite). în redactare. antonime. de lucru cu textul/ cartea .4 redactarea unor lucrări scurte pe o .povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.cuvinte derivate (cuvânt de bază.părţile componente ale unei compuneri. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 .scriere imaginativă (continuarea unor texte.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers. . propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară. rădăcină. tabla de materii. 4. valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate.).aşezarea corectă a textului în pagină. urmărind un plan . ghilimele. . figuri de stil) sau la personaje. sufixe.articolul de dicţionar.1 Conţinuturi asociate 4.structurarea notiţelor la diferite discipline.transformarea textului dialogat în text narativ.

Textul în proză. a unui obiect. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii.). Structurarea textului oral Ideea principală.identificarea unei persoane. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului).1 – 1.3.4. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. 1.1.1. Biblioteca. Volumul. 1. descrierea. calitatea socială a unei persoane. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 . două pagini. 1.2.2. Aşezarea în pagină. 2. a gusturilor. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. canal. Opera literară.2. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. . . *Selectarea cuvintelor.1. un itinerar. de regulă. mesaj. Epitetul. Organizarea dialogului simplu. Aşezarea corectă a textului în pagină. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. ocupaţia. Rezumatul oral. un orar. *Constituenţii textului oral. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător. receptor. dialogul. salutul.2. ideea secundară.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte. Situaţia de comunicare. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. 1.5 şi 1. Ce se povesteşte: naraţiunea. paranteze etc. Raportul dintre realitate şi literatură. adecvare la vârsta elevilor. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană. .3.5. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri.3. *Se recomandă ca elevii. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. inclusiv contemporane).2.obiect cultural. destinate studiului aprofundat. Textul în versuri. Comunicarea scrisă 2. starea.2. . calitatea.1. 2.3. Autorul. Cartea . 1. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. context. Situaţia de comunicare dialogată.2. 1.CONŢINUTURI 1. Personificarea. Modurile de expunere: naraţiunea. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. formativ. Figurile de stil.1. cod.exprimarea acordului sau a dezacordului. a unui grup de persoane sau de obiecte.2. desfăşurarea unei acţiuni. Textul 1. . Teoria literară 1.adresarea către o persoană.2. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. Enumeraţia.2. Rima.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal. mediul social al unei persoane. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. forma. Lectura 1. mediul familial. Tabla de materii.2. .2. Repetiţia.1 – 1.3.Versificaţia. 2.2.2.3. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . .1.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. Titlul. Textul şi opera. 1. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Comunicarea orală 2.1. Formule elementare de menţinere a dialogului. Versul şi strofa. reclama.cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea.1. Comparaţia. cine povesteşte: naratorul. . Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Structura operei literare.formularea de întrebări. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. utilitatea unor obiecte.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice.

1. Numărul. Cazurile substantivului Nominativul.Semnele de punctuaţie: punctul. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Articolul hotărât. Consoanele. Se sugerează ca. Acuzativul. mai-mult-ca-perfectul. linia de dialog. 3. Genitivul. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. de la o situaţie concretă de comunicare. Predicatul verbal. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Morfosintaxa 3. 3. a vrea. Articolul nehotărât.). Sufixele. Hiatul. figuri de stil. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). numărul (actualizare). imperfect.4. Vocalele. Genul. ediţia a II-a.4. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. în predarea problemelor noi. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). Noţiuni de fonetică. Sinonimele. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. de motivare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Substantivele comune şi substantivele proprii.3. Semivocalele. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. 2. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Rădăcina. Notiţele. perfect simplu.2. viitorul I. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. două puncte. de completare. Prepoziţia. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. iar nu „limba ca sistem abstract”. moduri de expunere etc. Dativul. de punctuaţie şi de ortoepie. Fraza. de construcţie). de ordonare. perfect compus. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. 3. în variantele ei orală şi scrisă. triftongul). Lexicul Vocabularul limbii române.2. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).2. Prepoziţia simplă şi compusă. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . şi nu de la noţiunile teoretice. în şcoală. 3. 3. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Cuvântul de bază. Silaba. în toate cazurile. exigenţă absolut necesară. se recomandă. Timpul. ghilimelele.4. În acest sens. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.2. mai ales în cazul elementelor de lexic. Articolul genitival (posesiv). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Grupurile de sunete (diftongul. semnul exclamării. Forma şi conţinutul. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Cuvântul derivat. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). persoana. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Verbul. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. de descriere. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. Substantivul. de grupare. Verbele auxiliare: a fi. Timpurile modului indicativ: prezent. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că.1. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. a avea. 3. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. cratima. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. pornind de la un text. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. de exemplificare. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Lucrarea semestrială. normată şi literară. Prefixele. semnul întrebării. Antonimele. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. (actualizare) Articolul. virgula.

Numeralul ordinal.2. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile.5.5. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.4. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare. Predicatul.1. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. 3. Funcţia sintactică: complement.1. 3.4. Propoziţia principală. atribut.Vocativul. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 .3.2. Pronumele Pronumele personal: persoana. 3.6. pronume. Propoziţia secundară.5. 3. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).3. Sintaxa propoziţiei 3. Funcţii sintactice: subiect. Numele predicativ simplu şi multiplu. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere.4. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Atributul Elementele regente ale atributului. 3. Funcţiile sintactice: subiect.1.4. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).5. Subordonarea. 3.5. Pronumele personal de politeţe. Interjecţia. 3.4.4. complement. Adverbul Adverbele de loc. atribut.4. 3. Topica adjectivului. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi).3. 3. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). de mod. complement.2. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.5.3. Numeralul Numeralul cardinal. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).5. 3. numeral). Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.4. Adverbele provenite din adjective. de timp. numărul. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. număr şi caz. Acordul cu substantivul în gen. Sintaxa frazei. genul (actualizare).5. Părţile de vorbire neflexibile 3.4. Substituţi ai substantivului 3.

structura textului oral de tip narativ.2 Limba şi literatura română . câmpuri lexico-semantice. descriptive şi informative. descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ.rezumarea orală a unui text dat (actualizare). cale noi în funcţie de context .*acte de vorbire.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi. în contexte diverse.cuvinte compuse prin alăturare. .familia lexicală. a achiziţiilor lexicale noi. . sesizarea abaterilor de la normele . în contexte diverse. sensul omonimelor în context. . stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context. aplicarea principiilor ascultării . antonime.organizarea textului dialogat.arhaisme şi regionalisme. sesizarea sensului unităţilor lexi.abateri de la normele gramaticale (acord. . Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.structura fonematică a cuvântului. serii sinonimice şi antonimice. active în manifestarea unui .Clasa a VI-a 12 .mesaje orale diverse. zarea mesajului oral . subordonare şi abreviere. .CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.4 2. 1. receptate din surse diverse .forme lexicale corecte/ incorecte. a unor sinonime. 2. orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv.utilizarea adecvată. alcătuirea unor texte orale narative..structurarea textului oral (actualizare).receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare. .*acte de vorbire.familii lexicale.utilizarea.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative. comportament comunicativ adecvat .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj . informativ) adăugarea ideilor secundare. de omonimie în organicontexte. . oral. flexiune) întrun mesaj oral.ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ..2 1.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2. omonime.corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale. de .sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. rolul lor în textele literare studiate. . utilizarea relaţiilor de sinonimie.3 1. . stabilind legături sau .

învăţate.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. .2.*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri.monologul oral (texte narative. complementele necircumstanţiale. acordul predicatului cu subiectul. .). complementul direct şi complementul indirect).folosirea corectă. conjuncţia. de timp. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. informative). poziţii . substantival. a intonaţiei.organizarea replicilor într-un dialog complex. . de mod. elementul regent. . surpriză.5 utilizarea categoriilor gramaticale . adjectivul. atitudine favorabilă progresiei comunicării . reglarea tonului.textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup.comunicare orală cu scop declarat de informare. . a unei persoane sau a unui loc etc. care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . . Limba şi literatura română . în funcţie de starea de spirit (bucurie. prezentarea unor impresii. adaptarea la interlocutor. menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare. într-un context dat. atributul (atributul adjectival. supărare). . relaţii şi funcţii sintactice. de opinie.organizarea replicilor într-un dialog complex. în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare. manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi. de luare de atitudine. prepoziţia. .exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. verbal).Clasa a VI-a 13 . . numeralul.pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral. substantivul. descrierea unui obiect. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. în situaţii concrete.*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. pronominal. pronumele. posibilităţile expresive ale limbii vorbite. iniţierea. utilizând corect limba literară. complementul (complementele circumstanţiale de loc.3 2. interjecţia.*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. subiectul (exprimat şi neexprimat). modalităţi de adaptare la interlocutor. descriptive. adaptarea vorbirii la situaţia .4 2. .alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate.propoziţia regentă.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). adverbul.

al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. ştirea. rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune.trăsături ale speciilor literare: pastelul. rima încrucişată.explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. în context sau cu ajutorul dicţionarelor.diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora). schimbarea valorii gramaticale).subiectul operei literare. . timpul şi spaţiul liric în naraţiune. tabloul).*structura cărţii: rolul cuprinsului.3. momentele subiectului. . fabula şi doina populară. rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor . din texte literare şi nonliterare.mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. . personaj. . texte nonliterare: anunţul. repetiţie. postfeţei şi al notelor. descrierea (portretul literar. timpul şi spaţiul în naraţiune . dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor. într-o naraţiune: acţiunea. timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele. antiteza). autor. narator.rolul sinonimiei. populare şi culte (personificare.texte literare epice şi lirice.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an.câmpuri lexico-semantice 3. expresivitatea formelor arhaice şi regionale. în scopuri diverse 3. participanţii la acţiune.texte nonliterare: anunţul.rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare. modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a . Receptarea mesajului scris.Clasa a VI-a 14 .3 Limba şi literatura română . al prefeţei. ştirea identificarea modurilor de expunere .caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I. tipuri de rimă (monorima.2 3. . rima împerecheată. . subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare. .. enumeraţie. compunerea. sensurile cuvintelor în contexte diferite. momentele subiectului. comparaţie. .identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise. epitet.

. interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor. cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului.structurarea detaliilor în jurul ideii principale. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.Clasa a VI-a 15 . adverbul (gradele de comparaţie. subordonare şi abreviere. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.4 sesizarea organizării morfologice şi .descrierea de tip tablou şi de tip portret. pornind de la diverse teme discutate în clasă. funcţii sintactice).familia lexicală (derivate.utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal).3. compuse. curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de .motivarea unei opinii. . cu scopuri diverse 4. propoziţia regentă.2 Limba şi literatura română .1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di.relatarea unor fapte/ întâmplări. substantivele colective.utilizarea sinonimelor. cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului). pentru prin schimbarea valorii gramaticale). re. . . acordul predicatului cu subiectul.redactarea unor scrisori şi anunţuri.. numeralul cardinal şi numeralul ordinal. prepoziţia (regimul cazual). . coordonarea şi subordonarea. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ). . funcţii sintactice). în diferite contexte de realizare. elementul regent. verse . câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice. articolul demonstrativ. subiectul (exprimat şi neexprimat). adjectivul (forme flexionare. 4. atributul. compunere – prin alăturare.. schimbarea valorii gramaticale). pronumele (pronumele personal. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. gradele de comparaţie. moduri personale şi nepersonale). conjuncţia. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate. complementul 4. povestirea unor texte narative/filme văzute etc. funcţii sintactice).rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). fraza. a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date.categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. utilizarea unui lexic diversificat. aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

Textul 1. doina populară. ştirea.3. povestirea unui film. alcătuirea planului de idei. Tipuri de rimă (monorima.1. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. prefaţă. redactare. a triftongilor şi a vocalelor în hiat.3. în vederea rezumării acestuia. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. Opera epică.rezumarea textelor narative (pregătire. transformarea textului dialogat în text narativ. Teoria literară 1.3. tabloul). 1.4. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. postfaţă. 1. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.4. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii.2.utilizarea corectă. Specii literare obligatorii: pastelul.1. fabula. *Structura cărţii: cuprins. destinate studiului aprofundat.1 – 1.2. note. rima încrucişată.1. Descrierea (portretul literar. . Versificaţia (actualizare). Antiteza.rezumarea unui text nonliterar. în propoziţie şi în frază. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima.2. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. 1. virgula. ortografierea diftongilor.Clasa a VI-a 16 . verificare) . narator. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. 1. textul redactat. alcătuirea rezumatului unui text . 1. Opera lirică. punctul). înlănţuirea corectă a frazelor în . subiectul operei literare. de regulă. Structura operei literare. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. Lectura 1.obiect cultural.2. punctul şi virgula.3 4. Modurile de expunere.2. Texte nonliterare: anunţul. a unei piese de teatru etc. Cartea .1 – 1. formativ.2. utilizând corect . rima împerecheată.coordonarea şi subordonarea. adecvare la vârsta elevilor. Limba şi literatura română . Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. două pagini.3.identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. linia punctuaţie de dialog. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Măsura. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul.3 şi 1. personaj. momentele subiectului. Figurile de stil (actualizare).2.3.3. inclusiv contemporane). . 1.2. Naraţiunea (autor. timpul şi spaţiul în naraţiune).aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază.2. rima îmbrăţişată). Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.

expunerea unor opinii despre ceva sau cineva.2. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.formularea unei propuneri. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. . exprimarea unei impresii personale.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta.exprimarea gusturilor. de tip portret. Semnele ortografice: cratima. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. exigenţă absolut necesară.susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup.1. a unei comparaţii.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. . de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. mai ales în cazul elementelor de lexic. Povestirea. a. de grupare. de construcţie).2. Contextele de realizare Relatarea. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.2. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. 3. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea. 2. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. ediţia a II-a. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. de completare. Derivarea (actualizare). Prefixarea. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. de exemplificare. . Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare).1. în prezentarea problemelor noi. de ordonare.2. normată şi literară.Clasa a VI-a 17 . 2.1.1. se recomandă. anunţul). Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. în variantele ei orală şi scrisă. linia de dialog şi linia de pauză. în toate cazurile. Comunicarea orală 2. Sufixarea. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Limba şi literatura română . *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Rezumatul oral (actualizare). Comunicarea scrisă 2. punctul ca semn ortografic.1. de punctuaţie şi de ortoepie. Descrierea de tip tablou. în şcoală. de descriere. . Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de motivare. Rezumatul. text informativ. Textul dialogat şi cel monologat.2. Adaptarea la interlocutor. 3. Organizarea replicilor într-un dialog complex. pornind de la un text. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. stabilirea unei analogii.2. iar nu „limba ca sistem abstract”. 2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice.prezentarea unei acţiuni complexe. Se sugerează ca. de la o situaţie concretă de comunicare. text descriptiv. . Monologul: text narativ. acceptarea ori refuzul unei propuneri. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. şi nu de la noţiunile teoretice.1. În acest sens. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului.

Compunerea.. Conjuncţia (actualizare). Modurile nepersonale: infinitiv. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). gura-leului. 2. pierde-vară. Părţile de vorbire neflexionare 3. Funcţii sintactice. Formele flexionare. Sinonimele (actualizare).2.3. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Regimul cazual. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Timpuri.4.4.2. Adverbul (actualizare). a deveni) şi auxiliare. bună-cuviinţă. Numeralul (actualizare). Substituţi ai substantivului 3. Familia lexicală (derivate. 24 etc. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui.4. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. de timp.. Delta Dunării ş. Felul propoziţiilor. art.3. participiu. 3.4. imperativ. clar-văzător. ducă-se pe pustii. floare-de-colţ.5. rea-credinţă. 3.Clasa a VI-a 18 1 . Almaşul-Mare ş. 3. Substantivele defective de singular sau de plural. Editura Nemira. de mod. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Exerciţii de folosire corectă a adverbului. coate-goale. compuse. Noţiuni de sintaxă (actualizare). 4. 3. Pronumele Pronumele personal.4. conjunctiv. Roşiori de Vede. Forme. 2001. Prepoziţia (actualizare). bou de baltă. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. ciuboţica cucului. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. (cf. vorbă-lungă. Morfosintaxa. bunăvoinţă. 3.4. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. gerunziu. Verbul – (actualizare). 3. rea-voinţă etc.). Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Limba şi literatura română . Compunere. 3. Omonimele (omofone şi omografe).4. Gura Ocniţei. Substantivul (actualizare). p. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. 3. Baia de Aramă etc. atribut adverbial. Antonimele (actualizare). 4 sunt atributele lui zece (22.a..1. Gradele de comparaţie.2.2. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. cazuri şi funcţii sintactice. 23. Elementul regent. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. 124-125). închis: roşu închis/deschis.4. botgros. Propoziţia regentă. Arhaismele şi regionalismele.3.a. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc.3. c.4. acid clorhidric.4. Coordonarea şi subordonarea. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu.5. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). floarea-soarelui. a prepoziţiei şi a conjuncţiei. Modurile personale: indicativ.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). unde numerele ca 2. zgâriebrânză. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului). subordonare1 şi abreviere. Compunerea prin alăturare.4. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).1. Forme. ochiul-boului.1. Substantivele colective. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. 3. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi. 3. bine-venit. Articolul demonstrativ (adjectival). Funcţii sintactice. 3. cazuri şi funcţii sintactice. Adjective provenite din verbe la participiu. subordonarea atributivă de la 20 la 90. 3. supin. Neagra Şarului […]. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.4. Fraza. galben-verzui. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv.5. condiţional-optativ. Gradele de comparaţie.b. încurcă-lume.5. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Subordonare faţă de un adjectiv. 3.

Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Atributul (actualizare).Clasa a VI-a 19 . Complementul direct. Interjecţia (actualizare).3.3.5. 3. 3.4. Complementele necircumstanţiale. Sintaxa propoziţiei (actualizare). 3. Interjecţii predicative. Complementul (actualizare).5.4.2. Atributul pronominal. de mod.5.5. Atributul adverbial. Complementul indirect. Complementele circumstanţiale. 3.5. Limba şi literatura română . Acordul predicatului cu subiectul.5. de timp. 3. Atributul substantival.4.1. Predicatul. Complementele circumstanţiale de loc. Atributul adjectival.

3 - - 1. construirea unor naraţiuni simple. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. în contexte diferite - 2. omonimie într-o comunicare orală. descriptiv şi informativ. situaţie de comunicare). rezumarea unui text. sesizarea relaţiilor de sinonimie. folosirea corectă a accentului. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. dezacorduri gramaticale. sensul cuvântului în context. descrierea unor obiecte. *nume proprii greşit accentuate. *unităţi frazeologice. antonimie.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1. discuţii de confruntare a opiniilor. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. parteneri. paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. corectarea unor construcţii pleonastice.CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. împrumuturile. nedublarea complementului direct şi indirect. construirea unui monolog sau a unui dialog. sinonime. omonime. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. 1. utilizarea paronimelor. antonime. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. utilizarea expresivă a limbii. *dialog formal şi dialog informal.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat. a unor tablouri din natură.Clasa a VII-a 20 . 2. modalităţi specifice de iniţiere. text dialogat).5 2.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română . menţinere şi încheiere a dialogului. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. sensurile unor cuvinte în contexte diferite.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate. cuvintele polisemantice. ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare. construirea unor texte orale de tip narativ.2 - 1. a unor fenomene. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale.

- - 2. 3. 21 Limba şi literatura română . formularea unei opinii. stabilirea de comparaţii sau de analogii).obiect cultural: *editura. hiperbolă.Clasa a VII-a .5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. asteriscul*. *dialogul formal şi informal. trăsături ale speciilor literare: nuvela.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.Competenţe specifice 2. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. tipuri de ritm). antiteză) în textul liric. epitet. enumeraţie. spaţiu. repetiţie. *programul de spectacol. structuri în textele epice (timp. metaforă. *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. texte nonliterare: mersul trenurilor. trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. Receptarea mesajului scris. continuarea unui dialog cu început dat. din texte literare şi nonliterare. structuri în textele epice şi lirice. ritmul. piciorul metric. colecţia*. confruntarea opiniilor. cartea . dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. subsolul de pagină*. modalităţi de caracterizare a personajelor. comparaţie. versificaţia (tipuri de rimă. *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. în scopuri diverse 3. imnul. aparţinând diverselor genuri şi specii). *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă).

pronumele. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. prepoziţia. conjuncţia. adjectivul. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română . caracterizare de personaj. substantivul. cu scopuri diverse 4. utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. ∗prezentarea unor evenimente culturale. interjecţia. numeralul. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. relaţii şi funcţii sintactice. scrierea unor compuneri narative. în diferite contexte de realizare. *unităţi frazeologice.1 Competenţe specifice exprimarea. serii derivative. dispunerea în pagină a diverselor texte. numeralul. adjectivul) şi neflexibile (adverbul.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4.3 - - 4. relaţii de sinonimie. lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. în scris. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. 4. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. cuvinte polisemantice. construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. scrierea îngrijită. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte.Clasa a VII-a 22 .3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. adverbul. interjecţia). într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. omonimie şi polisemie într-un text dat.3. compunerea. prepoziţia. descriptive. substantivul. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. relaţii şi funcţii sintactice. informative. antonime. redactarea unei cereri în diverse scopuri. conjuncţia. texte destinate prezentării unui auditoriu.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. 4. împrumuturile). pronumele. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. fişe de lectură. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. antonimie.

.1. construirea unor scurte povestiri. Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor. 1. Repetiţia fonetică (aliteraţia).2. Texte literare .2. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Comunicarea orală 2. 1.3.2. Rezumatul oral (actualizare). Lectura 1. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.3. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. Tipuri de rimă.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. imnul.3. destinate studiului aprofundat. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.2. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.1. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic). Ritmul. .2.2. timp. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări. spaţiu. Piciorul metric (bisilabic).stabilirea de comparaţii sau de analogii. Versificaţia. Metafora.1. *programul de spectacol. Colecţia*. 1.3. Textul dialogat şi cel monologat. inserarea dialogului în compuneri.1. Editura*.4. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor.1.Clasa a VII-a .3. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. . Texte nonliterare: mersul trenurilor. 1. Structurarea textului oral. Genuri şi specii. compuneri narative.susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic). Practica raţională şi funcţională a limbii 2. formativ. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).formularea unei opinii.2.2.4. 2. 1. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate. Cartea . Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.2. inclusiv contemporane).5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. ∗Dialogul formal şi dialogul informal. Figurile de stil. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj.populare şi culte .2 – 1. Genurile epic şi liric. .1. şi 1. 1.2. 1. Subsolul de pagină*. Asteriscul*. adecvare la vârstă. Situaţia de comunicare. Textul 1. descriptive şi dialogate.1.obiect cultural. Specii literare obligatorii: nuvela.2. 23 Limba şi literatura română . Hiperbola.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă.5 şi 1.1.3. Structura operei literare. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. Teoria literară 1. 2.aparţinând diverselor genuri şi specii.

1. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. premiera unui spectacol de teatru. Paronimele. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie.(actualizare) Derivarea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Procesul scrierii. Compunerea (actualizare). exerciţii de tip analitic (de recunoaştere.2. şi nu de la noţiunile teoretice. Verbele personale şi verbele impersonale. de descriere. Pleonasmul. 3. în şcoală. a rămâne. Împrumuturile. Limba şi literatura română . inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. de la o situaţie concretă de comunicare.Clasa a VII-a 24 . În toate clasele gimnaziului.2. de construcţie). ∗Nume proprii greşit accentuate. Alte verbe copulative: a ajunge. Morfosintaxa 3. În acest sens. 3. ediţia a II-a. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Verbul (actualizare). predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. mai ales în cazul elementelor de lexic. Noţiuni de fonetică (actualizare). în prezentarea problemelor noi. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Cuvintele polisemantice. în toate cazurile. Comentarea unor secvenţe din textele studiate. pornind de la un text.).2. vernisaj al unei expoziţii. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. rezumatul scris (actualizare).4. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. de exemplificare. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. Lexicul Sensul cuvintelor în context. 3.2. caracterizare de personaj. Elemente de construcţie a comunicării 3. Scrierea 2. comentarea semnificaţiilor titlului. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. de ordonare. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. a se face. Sinonime. *Unităţi frazeologice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. Modurile.3. exigenţă absolut necesară. iar nu „limba ca sistem abstract”. 2. de completare. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Persoana. Categorii semantice (actualizare).1. Omonime. de motivare. Diatezele: activă. Se sugerează ca. a părea. de grupare.2. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. Cererea. reflexivă (pronumele reflexiv). pasivă (complementul de agent). 3.1. a însemna. Locuţiunea verbală. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Compuneri narative. Folosirea corectă a accentului în limba română. festivităţi de premiere etc.2. Numărul (actualizare). descriptive şi informative. normată şi literară. Serii derivative (aplicativ). de punctuaţie şi de ortoepie. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. în variantele ei orală şi scrisă. inserarea dialogului în compuneri. se recomandă. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Antonime. Propoziţia fără subiect. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. a ieşi. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.4. Timpurile.

Locuţiunea substantivală. de mod. 3.2. relative. 3.4. predicat nominal). 3. complement direct. demonstrativ. 3.3. nume predicativ. complement direct. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare).4. *nehotărâte. complement direct. 3. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală. Prepoziţia (actualizare). Pronumele (actualizare) Pronumele personal.2. Acordul pronumelui relativ. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.1. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Adverbele interogative. Regimul cazual.Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal. complemente circumstanţiale. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect.4. atribut substantival genitival. Adverbul (actualizare).4.3.1. cazuri şi funcţii sintactice. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română . Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Forme. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod.4.3. nume predicativ).4. Locuţiunea prepoziţională. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. complemente circumstanţiale de de loc. Locuţiunea adverbială. de timp. complement indirect.5.Clasa a VII-a 25 .4.4. predicat verbal. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord). atribut adverbial. de loc.4. cazuri şi funcţii sintactice. complement indirect.5.4. cazuri şi funcţii sintactice. prepoziţional. Forme. complement circumstanţial de loc. 3. ∗Alte tipuri de numerale. 3. atribut verbal). cazuri şi funcţii sintactice. 3.3.5. Forme. apoziţional) 3. Substituţi ai substantivului. Locuţiunea adjectivală. Pronumele relativ compus ceea ce. nume predicativ. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). 3.4. Conjuncţia (actualizare). Forme şi cazuri. nume predicativ). la moduri nepersonale (subiect. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât.4.2.5. Adverbe fără funcţie sintactică. complement indirect.5. de timp şi de mod. posesiv. Părţile de vorbire neflexibile. de timp. Funcţiile sintactice ale numeralului. Forme. Numeralul (actualizare). Substantivul (actualizare).

4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. propoziţiile circumstanţiale de loc. de timp. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. 1. cuvinte polisemantice. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. omonimele. sinonimele. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. condiţională. concesivă. de idei.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. *sufixoidele abateri de la normele limbii literare. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog.2 1. - 1. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. mimică etc. informative. de scop. complementele circumstanţiale de loc. particularităţile vorbirii regionale. greşeli lexicale în comunicare. de scop. cuvântul şi contextul. de mod. consecutivă). Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. de cauză. identificarea categoriilor gramaticale învăţate. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. antonimele. argumentative. dialoguri pe diverse teme. sesizarea inventarului de probleme. de cauză. familia de cuvinte. descriptive. 1. împrumuturi lexicale.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. de mod. monologul: texte narative.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului. *acte de vorbire. ierarhizarea ideilor receptate.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . de timp. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. sensul propriu şi sensul figurat. de cuvinte într-un dialog. în funcţie de intenţionalitatea comunicării.

text informativ. structurarea unui dialog pe o temă dată. cuvinte polisemantice. *acte de vorbire. rolul elementelor de legătură în frază. prezentarea orală pe o temă dată. argumentarea orală a unor puncte de vedere. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse. text argumentativ. omonime. *acte de vorbire. text descriptiv. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. enunţul.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. sensul propriu de bază şi sensurile secundare. fraza. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. în funcţie de situaţia de comunicare. rezumarea. *îmbinarea elementelor verbale. 2.4 2. formularea ideilor pornind de la o temă dată.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). sinonime. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. prezentarea orală. caracterizarea unui personaj. antonime.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare.2. sens propriu şi sens figurat. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. situaţia de comunicare monologată şi dialogată. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. corectarea construcţiilor pleonastice. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt.

corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. eul liric. rima. 3. texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). timpul. - - - 3. liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. hiperbolă. *articolul de ziar/ de revistă). structura textelor lirice. versificaţia (măsura. moduri de expunere. versul liber*). metaforă. antiteză). din texte literare şi nonliterare. categorii semantice studiate. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. comentarea rolului arhaismelor. *scrieri SF. elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele.3. versul. spaţiul naraţiunii). comparaţie. Receptarea mesajului scris. familia de cuvinte. enumeraţie. sufixoidele*. prefixoidele*. relaţiile dintre personaje. versificaţia.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice. ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. cuvinte derivate. romanul (fragment). compuse sau obţinute prin conversiune.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. epitet. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. opera dramatică: trăsături generale. specii literare obligatorii: balada populară. strofa. în scopuri diverse 3. repetiţie. cuvinte şi construcţii incidente. texte nonliterare (texte publicitare. figurile de stil. cartea-obiect cultural (actualizare).3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. elemente de limbă şi de stil în textul literar. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . piciorul metric. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. repetiţia fonetică/ aliteraţia. rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. al regionalismelor şi al neologismelor. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. ritmul. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii.

. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. 4. .exprimarea în scris a propriilor sentimente. de cauză. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate . caracterizarea unui personaj. subordonare. dezvoltarea argumentelor. versificaţia etc. de mod.structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. rezumare.enunţul. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. *conspectul. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare. de timp. de scop. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. de scop. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. social sau cultural. propoziţiile circumstanţiale de loc. incidenţă). subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 .4. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. fraza. în diferite contexte de realizare. concluzia). persoană).organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. elemente de limbă şi de stil. redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. cu ocazia unui eveniment personal.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă.aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. de cauză. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.). propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă). cu scopuri diverse 4. aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă.1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. . complementele circumstanţiale de loc. părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. figurile de stil. operă de artă. . de mod. motivarea preferinţelor şi a opiniilor). pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. de timp.

destinate studiului aprofundat. ∗Versul liber. Genuri şi specii. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. romanul (fragment). Opera dramatică: trăsături generale. adecvare la vârstă. Actualizarea .prin investigarea unor texte literare .obiect cultural (actualizare). să poată realiza următoarele acte de vorbire: . *articolul de ziar/ de revistă.3.5 şi 1.1 Texte literare . Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . Eul liric. lectură de text şi vizionare de spectacol. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală.2 – 1. . 1.a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii. *Conspectul.2. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct. Teoria literară 1.2. inclusiv contemporane). text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). versul. 1.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. Măsura.populare şi culte . a structurii textelor lirice. ritmul. rima.2. formativ.3. Lectura 1. Structurarea operei literare. strofa (actualizare).2. 2. 1. Rezumatul oral (actualizare).5.2. Figurile de stil (actualizare). şi 1. 1. Versificaţia. Caracterizarea personajelor. timpul. pe baza unor cerinţe date.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii.3. 1. text descriptiv. *Scrieri SF.3. Cartea .1. Actualizarea.1. Alegoria. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. 1.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. Monologul: text narativ. 1.1. Relaţiile dintre personaje.3. Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).2. 2. piciorul metric. .aparţinând diverselor genuri şi specii. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare).4. *Se recomandă ca elevii.3 Textul 1. . Specii literare obligatorii: balada populară. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. Genurile epic. text informativ.1. prin investigarea unor texte literare.2.CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a. liric şi dramatic. spaţiul naraţiunii).2 Texte nonliterare: texte publicitare. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite.2.

de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Categoriile semantice. p. în prezentarea problemelor noi. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Propoziţia subordonată predicativă. Antonimele.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. 401. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. Se sugerează ca. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. de motivare. Prefixoidele*. Dinamica vocabularului. Atributul (actualizare). Noţiuni de sintaxă. Cuvântul şi contextul. în variantele ei orală şi scrisă. Paronimele. de ordonare. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. art. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală. normată şi literară. 2001. 3. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora.În toate clasele gimnaziului. Sinonimele.4. 3. Împrumuturile lexicale. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.4. exigenţă absolut necesară. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. Subiectul (actualizare).4. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). de construcţie). în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. 3. 3.3. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii.3.2. se recomandă. Cuvintele şi construcţiile incidente. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . mai ales în cazul elementelor de lexic. 3. Noţiuni de fonetică (actualizare). Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. modalitatea tradiţională sau de altă natură.2. 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. Fraza. Probleme ale acordului (acordul după înţeles. Punctuaţia lor. Neologismele. care. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. în şcoală. de punctuaţie şi de ortoepie. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. În acest sens. în toate cazurile. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. de completare. 3. Omonimele. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf.1. Editura Nemira. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Enunţul. de grupare. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. Predicatul nominal incomplet. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Prefixoid şi Sufixoid. dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. ediţia a IIa. iar nu „limba ca sistem abstract”. Propoziţia subordonată atributivă. Pleonasmul. de descriere. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. de exemplificare. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului.4. Familia de cuvinte (actualizare). 3. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2. Cuvintele polisemantice (actualizare). Propoziţia subordonată subiectivă. acordul prin atracţie). 519). 3. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.1.4. Elemente de construcţie a comunicării 3.

de timp.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. Propoziţiile circumstanţiale de loc.4. Propoziţia subordonată completivă indirectă. 3. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. de precizare a elementelor introductive. 3.6. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.2.4.4. În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune. 3.6. Complementele circumstanţiale de loc. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.5. de cauză.6. 3. 3. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. Complementul indirect (actualizare). de scop.4. de mod.3.1. 3.4. Propoziţia subordonată completivă directă.4. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 .6. de mod (actualizare). de scop. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. de timp.Complementul direct (actualizare). de cauză.4.

cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. voice-mail etc. rezumare. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative. în acest context. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. radio. texte literare citite/ interpretate de profesor.) şi în contexte diverse. Pentru fiecare clasă. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. dar şi spirit critic. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor.aparţinând diverselor genuri şi specii. comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 . Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. aer. caracterizare de personaj. comentare. al comunicării şi al textului literar. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. toleranţă faţă de opiniile. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. argumentare etc. caracterizare. voice-chat. familii lexicale. televizor.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. pentru formarea unui comportament de ascultător activ. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. în context. dirijat deprofesor. folosirea corectă într-un context dat.şi transdisciplinare. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. actori. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. dar şi texte nonliterare). Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. dialoguri formale şi informale etc. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. conţinuturile apar.). la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. dintre textele literare şi cele nonliterare etc. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe..populare şi culte . ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului.. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. monologuri. reclame transmise la radio şi televiziune. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. coerenţă şi abordări inter. cât şi a metodelor activ-participative. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc.principalul document care ghidează activitatea la clasă . Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice. câmpuri lexicosemantice. colegi. povestire. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. reacţii pe marginea ideilor textului. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc.. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. schiţe etc. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. utilizarea corectă. a părţilor de propoziţie. lirice şi dramatice. basme etc. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. de recitare a unor poezii. la dicţionar. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei.

prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 . precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. portofoliul. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială.recunoaşterea. la nivelul evaluării. formative. referatul. . descriptive. . a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe. autoevaluarea etc. exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. . se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. evaluare continuă.corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. cerere etc. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. povestire. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. Procesul de evaluare va pune accent pe: .secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. argumentative. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare.utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată.). descriere. în care să valorifice categoriile semantice învăţate. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. informative. evaluare sumativă. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). scrierea unor compuneri narative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful