P. 1
limba_si_literatura_romana_5-8

limba_si_literatura_romana_5-8

|Views: 250|Likes:
Published by iovan eduard

More info:

Published by: iovan eduard on Feb 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/30/2014

pdf

text

original

Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

din texte literare şi nonliterare. a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. SOCIALE ŞI CIVICE 1. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2. responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 . reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă.COMPETENŢE GENERALE. în diferite contexte de realizare. în scopuri diverse 4. Receptarea mesajului scris. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3.

indici de iniţiere de către partener a unui dialog. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. triftongul). ale dintr-un mesaj oral. în dialogului.. dialoguri etc. adecvat 1. . hiatul. pronunţarea diftongului. noscute în fluxul vorbirii.organizarea dialogului simplu. schiţe. în scopul . incorectitudinii gramaticale a unui . mesaj. comportament comunicativ .silaba.corespondenţa dintre sunet şi literă. forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor. .vocabularul limbii române. active în manifestarea unui . în . rădăcină.vocalele. canal. cuvinte derivate/serii derivative. a triftongului şi a hiatului.4 1.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi.).idee principală.mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător. enunţ şi/ sau a formelor lexicale . consoanele.dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice.cuvânt de bază. idee secundară.greşeli de pronunţie.2 1.*constituenţii textului oral. dialog. sinonime şi antonime.pronunţie corectă şi intonaţie. aplicarea principiilor ascultării .CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. context în diverse situaţii de comunicare. reclame transmise la radio şi televiziune. de flexiune. în diverse situaţii de comunicare.articolul de dicţionar. semivocalele.*organizarea propoziţiei şi a frazei. receptor. de acord. . narative şi dialogate. cod.cuvântul – unitate de bază a vocabularului. scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu.structura secvenţelor descriptive. .grupurile de sunete (diftongul. formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral. sesizarea corectitudinii/ . identificarea secvenţelor de .3 1. . . acestuia monologuri. .. . de naraţiune şi de .mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme. sufixe şi prefixe.5 2.

expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. în contexte diferite. acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr.formele limbii literare.părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp.*selectarea cuvintelor. complementul. . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 .*constituenţii textului oral. propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. .2.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). idee secundară).1.cuvânt de bază.formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. acordul în gen etc. interjecţia. sinonime şi antonime. număr. relaţii şi funcţii sintactice. numeralul (cardinal şi ordinal). propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. articolul hotărât şi articolul nehotărât.povestire orală.propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. .dezvoltarea unei propoziţii simple. adverbul (de loc. pornind de la cuvinte-cheie. . selectarea elementelor de lexic . persoană. mesaj oral . . sufixe şi prefixe. . topica adjectivului). acordul cu substantivul. cuvinte derivate/serii derivative.sensul unor cuvinte în diferite contexte. . pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană. . subiectul (exprimat şi neexprimat). rădăcină.stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală. de timp. . moduri personale şi nepersonale).formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate. fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară. cazurile substantivului). . forme accentuate şi neaccentuate). gen. . . atributul.). câmpuri lexicosemantice.propoziţii simple şi dezvoltate. adjectivul (adjective variabile şi invariabile.*organizarea propoziţiei şi a frazei. număr. număr. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . pornind de la o temă dată.rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate.2 2. a achiziţiilor lexicale noi. de mod).utilizarea. .dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului. 2. substantivul (gen. . . fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare.3 înlănţuirea clară a ideilor într-un .

nere utilizate într-un text narativ .raportul dintre realitate şi literatură.opera literară.*acte de vorbire. pronumele (pronumele personal: persoană. număr. de comunicare diverse . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 . rima în poeziile studiate . număr.rolul de emiţător şi rolul de receptor.verbul (timp. descriere. reclama). sau nonliterar repetiţie. după citirea globală a unui text . relaţii şi funcţii sintactice. verbele auxiliare a fi. recunoaşterea modurilor de expu. „cine“ povesteşte (naratorul). Receptarea mesajului scris. cuvintelor noi într-un text literar . pronumele personal de politeţe). .moduri de expunere (naraţiune. adverbe provenite din adjective). gen. . sesizarea corectitudinii utilizării .2 3. a avea a vrea. numeralul (cardinal şi ordinal). de mod.3 3.idei principale. dialog).sinonime şi antonime. . adjective variabile şi invariabile. care este acţiunea relatată). adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu. moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale). trăsături fizice şi morale ale personajelor). cazurile substantivului). . 3. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. substantivul (substantive comune şi proprii.*acte de vorbire.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . gen. la situaţia de comunicare/ situaţii .conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri). 2. idei secundare. texte literare (populare şi culte).prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare. epitet). organizarea dialogului comunicare simplu. în scopuri diverse Competenţe specifice 3.4 identificarea ideilor principale .pronunţie corectă şi fluentă în limba română. formule elementare de menţinere a dialogului. interjecţia. forme accentuate şi neaccentuate. din texte literare şi nonliterare. „cine” ia parte la acţiune (personajele.situaţia de comunicare dialogată.1 Conţinuturi asociate 3. enumeraţie. de timp. identificarea expresiilor şi a .dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi.exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context. topica adjectivului). .. persoană. comparaţie. . număr.2.5 participarea la diferite situaţii de . articolul hotărât şi articolul nehotărât. texte nonliterare (articolul de dicţionar. acordul cu substantivul. adverbul (de loc.figuri de stil (personificare. .specii literare: schiţa şi basmul.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală.întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă.

2 4.câmpuri lexico-semantice. şi reflexive în scopuri şi în contexte variate .cuvinte derivate (cuvânt de bază. de lucru cu textul/ cartea . 4. .transformarea textului dialogat în text narativ. . adecvate temei date .scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări. autorul.sinonime.1 Conţinuturi asociate 4. anumită temă. elemente de relaţie în frază gramatical. . valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate. cu scopuri diverse Competenţe specifice 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. rădăcină. două puncte.părţile componente ale unei compuneri. antonime.5 Folosirea unor tehnici/ strategii .scriere imaginativă (continuarea unor texte. linia de dialog. punctuaţie . semnele de punctuaţie (punctul.propoziţii simple şi dezvoltate. . tabla de materii. a unor .compuneri după un suport vizual.cartea – obiect cultural: titlul.).aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere. elemente auxiliare (sublinieri.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . fraza. . redactarea unor texte imaginative .4 redactarea unor lucrări scurte pe o . volumul. schimbarea finalului.povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. sinonime.structurarea notiţelor la diferite discipline. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 .dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. virgula. prefixe). . a perspectivei din care se povesteşte etc. cratima).articolul de dicţionar. elementele componente ale paginii de carte.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers. . despărţirea cuvintelor în silabe. paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare. . în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. scrierea pe marginea textelor citite). în redactare.plan de idei pentru un text propriu. . propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară.3 4. semnul exclamării. în diferite contexte de realizare. dezvoltarea unei propoziţii simple. urmărind un plan . ghilimele. folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse). semnul întrebării. antonime şi derivate .aşezarea corectă a textului în pagină. utilizarea.ortografierea grupurilor de litere.dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. figuri de stil) sau la personaje.biblioteca. sufixe. .autoevaluare a propriilor texte redactare.note de lectură. . .

reclama. 1.1. Comunicarea orală 2. Situaţia de comunicare.4. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. Textul 1. două pagini. cine povesteşte: naratorul. 1. Organizarea dialogului simplu.2. Opera literară.5. 1.2. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească.adresarea către o persoană. Epitetul. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. . Aşezarea în pagină. a gusturilor.exprimarea acordului sau a dezacordului. canal. Structura operei literare. Rezumatul oral. să poată realiza următoarele acte de vorbire: .1 – 1. calitatea.1. *Selectarea cuvintelor. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Formule elementare de menţinere a dialogului. ideea secundară. un orar. .2. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice. descrierea. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Personificarea. Enumeraţia.3. Lectura 1. Tabla de materii.3.1. 2.2. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. Cartea .descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte.2. utilitatea unor obiecte. Repetiţia. adecvare la vârsta elevilor. . formativ. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 . mediul familial. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. 2. un itinerar. forma. 1. .1. receptor. 1. paranteze etc. cod. Textul în versuri.2. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană.2.1 – 1.3. Textul în proză. Comunicarea scrisă 2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. Rima. destinate studiului aprofundat. Structurarea textului oral Ideea principală.2. a unui grup de persoane sau de obiecte. Versul şi strofa.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal. *Se recomandă ca elevii. Biblioteca.2.5 şi 1. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.3. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător.CONŢINUTURI 1.1.Versificaţia. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei.formularea de întrebări. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. salutul. Autorul. 1.1. ocupaţia. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.3. Volumul. dialogul. inclusiv contemporane). a unui obiect.2. Teoria literară 1. Modurile de expunere: naraţiunea. cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Figurile de stil. . Textul şi opera.identificarea unei persoane. calitatea socială a unei persoane.2. Titlul. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. starea. mediul social al unei persoane.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. context. Comparaţia. 1.1.cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea. mesaj. . Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.obiect cultural.2.2. 2. de regulă. Situaţia de comunicare dialogată. *Constituenţii textului oral.3. desfăşurarea unei acţiuni. . Raportul dintre realitate şi literatură.). . Aşezarea corectă a textului în pagină.1. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Ce se povesteşte: naraţiunea.2.

Genitivul. Vocalele. Numărul. de construcţie).4. de completare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Rădăcina. în variantele ei orală şi scrisă. două puncte. 2. Cuvântul derivat. exigenţă absolut necesară. Notiţele. Hiatul. Antonimele. pornind de la un text. de motivare.1. virgula. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. viitorul I. a vrea.2. semnul exclamării. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Timpul.2. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. de grupare. în şcoală.1. Prepoziţia simplă şi compusă. Predicatul verbal. de la o situaţie concretă de comunicare. moduri de expunere etc. Transformarea textului dialogat în text narativ.4. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). perfect simplu. Dezvoltarea unei propoziţii simple. a avea. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. figuri de stil. (actualizare) Articolul. Articolul nehotărât. Noţiuni de fonetică. în predarea problemelor noi. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. Dativul. semnul întrebării.2. se recomandă. Sinonimele. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice.4. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Verbul. cratima. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). În acest sens. Substantivele comune şi substantivele proprii. Grupurile de sunete (diftongul. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Lucrarea semestrială. perfect compus. Silaba. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Articolul hotărât. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . în toate cazurile. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.3. Consoanele. 3. mai-mult-ca-perfectul. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Timpurile modului indicativ: prezent. ediţia a II-a. Sufixele. Morfosintaxa 3.2. 3. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Forma şi conţinutul. Lexicul Vocabularul limbii române. de exemplificare. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. triftongul). normată şi literară. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). de descriere. Substantivul. Genul.). Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Se sugerează ca. Articolul genitival (posesiv). Cazurile substantivului Nominativul. de punctuaţie şi de ortoepie. numărul (actualizare). linia de dialog. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Verbele auxiliare: a fi. de ordonare. iar nu „limba ca sistem abstract”. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Semivocalele. şi nu de la noţiunile teoretice. Prepoziţia. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. 3. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Cuvântul de bază. imperfect.Semnele de punctuaţie: punctul. mai ales în cazul elementelor de lexic. 3. Prefixele. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). ghilimelele. 3. persoana. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). 3. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Acuzativul. Fraza.

1. Propoziţia principală. Numeralul ordinal. Predicatul. Pronumele Pronumele personal: persoana. 3. Atributul Elementele regente ale atributului.4. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere.4. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi).2. atribut. complement. Funcţii sintactice: subiect. de timp. Adverbele provenite din adjective. numărul. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 .4. atribut.5. 3.5.4.6. Adverbul Adverbele de loc. Subordonarea.Vocativul. 3. Funcţiile sintactice: subiect. numeral). Propoziţia secundară. complement. Sintaxa propoziţiei 3. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. de mod. Acordul cu substantivul în gen. Topica adjectivului. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile.4.2. Funcţia sintactică: complement. 3. Numeralul Numeralul cardinal.3. 3. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare. 3. genul (actualizare).3. Părţile de vorbire neflexibile 3. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.4.1. 3. Sintaxa frazei. 3.5. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).3. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Numele predicativ simplu şi multiplu. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Interjecţia.2. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).4.4.3. 3.5. Substituţi ai substantivului 3.5. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal.4. 3.5. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare). Pronumele personal de politeţe. pronume.1.5.5. număr şi caz.

de .*acte de vorbire. stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context.rezumarea orală a unui text dat (actualizare).familii lexicale.sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. active în manifestarea unui . . Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.organizarea textului dialogat. rolul lor în textele literare studiate. subordonare şi abreviere.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. stabilind legături sau . în contexte diverse. utilizarea relaţiilor de sinonimie. serii sinonimice şi antonimice. 2.abateri de la normele gramaticale (acord. . sesizarea abaterilor de la normele .structura fonematică a cuvântului. ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj . . sensul omonimelor în context. informativ) adăugarea ideilor secundare. sesizarea sensului unităţilor lexi. descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ.utilizarea adecvată.ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ. orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv.mesaje orale diverse. comportament comunicativ adecvat . receptate din surse diverse . 1.cuvinte compuse prin alăturare.familia lexicală.2 Limba şi literatura română . a achiziţiilor lexicale noi. descriptive şi informative. omonime.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi. de omonimie în organicontexte.receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare. flexiune) întrun mesaj oral. aplicarea principiilor ascultării ..utilizarea. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2. . oral.forme lexicale corecte/ incorecte.2 1. antonime.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor .structurarea textului oral (actualizare). .. zarea mesajului oral .corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale. . cale noi în funcţie de context . a unor sinonime.structura textului oral de tip narativ.4 2.3 1.*acte de vorbire.Clasa a VI-a 12 . .arhaisme şi regionalisme. câmpuri lexico-semantice.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative. . în contexte diverse. . alcătuirea unor texte orale narative.CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.

conjuncţia. subiectul (exprimat şi neexprimat). prezentarea unor impresii. exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. . . elementul regent.comunicare orală cu scop declarat de informare. complementul direct şi complementul indirect). surpriză. interjecţia. într-un context dat. substantival. de mod. relaţii şi funcţii sintactice. care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . utilizând corect limba literară.organizarea replicilor într-un dialog complex. poziţii . a intonaţiei. iniţierea.4 2. adaptarea vorbirii la situaţia . . .). . descriptive. substantivul. informative). modalităţi de adaptare la interlocutor. în funcţie de starea de spirit (bucurie.5 utilizarea categoriilor gramaticale .pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral.monologul oral (texte narative. adjectivul. numeralul. în situaţii concrete.exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. posibilităţile expresive ale limbii vorbite. învăţate. . pronumele.alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate.Clasa a VI-a 13 .*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. pronominal. supărare). menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare. .*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. atitudine favorabilă progresiei comunicării . . acordul predicatului cu subiectul.folosirea corectă. de timp.3 2.2. de luare de atitudine. verbal). complementul (complementele circumstanţiale de loc. de opinie. prepoziţia. Limba şi literatura română . .părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. adaptarea la interlocutor. atributul (atributul adjectival.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. adverbul. reglarea tonului. descrierea unui obiect. a unei persoane sau a unui loc etc. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul.organizarea replicilor într-un dialog complex. . în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare.*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri.propoziţia regentă. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. complementele necircumstanţiale. manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi.textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi.

sensurile cuvintelor în contexte diferite. timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele. timpul şi spaţiul liric în naraţiune. Receptarea mesajului scris. postfeţei şi al notelor.texte nonliterare: anunţul.trăsături ale speciilor literare: pastelul. momentele subiectului. participanţii la acţiune.. expresivitatea formelor arhaice şi regionale. ştirea. momentele subiectului. descrierea (portretul literar.*structura cărţii: rolul cuprinsului.subiectul operei literare. texte nonliterare: anunţul. ştirea identificarea modurilor de expunere .texte literare epice şi lirice. tipuri de rimă (monorima. . repetiţie. narator.identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise.3 Limba şi literatura română . . tabloul).Clasa a VI-a 14 . .câmpuri lexico-semantice 3. subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare.explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. .diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică.rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare.caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I. al prefeţei. rima încrucişată. al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. în scopuri diverse 3. populare şi culte (personificare. personaj. compunerea.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an. . din texte literare şi nonliterare. autor.mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. timpul şi spaţiul în naraţiune . rima împerecheată. . fabula şi doina populară. în context sau cu ajutorul dicţionarelor. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor.rolul sinonimiei. comparaţie. . schimbarea valorii gramaticale). epitet.3. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora). . rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor .2 3. enumeraţie. într-o naraţiune: acţiunea. modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a . antiteza). rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune.

aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. funcţii sintactice). compunere – prin alăturare. în diferite contexte de realizare.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di. .rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). pornind de la diverse teme discutate în clasă. substantivele colective. . acordul predicatului cu subiectul.utilizarea sinonimelor.. curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de .. .4 sesizarea organizării morfologice şi . gradele de comparaţie. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ).categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. pentru prin schimbarea valorii gramaticale). cu scopuri diverse 4. complementul 4. coordonarea şi subordonarea. numeralul cardinal şi numeralul ordinal. funcţii sintactice). . schimbarea valorii gramaticale). articolul demonstrativ.Clasa a VI-a 15 . părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). propoziţia regentă. cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului. povestirea unor texte narative/filme văzute etc. adverbul (gradele de comparaţie. conjuncţia.motivarea unei opinii.structurarea detaliilor în jurul ideii principale.utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. . moduri personale şi nepersonale). funcţii sintactice). pronumele (pronumele personal. numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. elementul regent.redactarea unor scrisori şi anunţuri.descrierea de tip tablou şi de tip portret. subordonare şi abreviere. prepoziţia (regimul cazual).3. subiectul (exprimat şi neexprimat). re. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. utilizarea unui lexic diversificat. cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului).. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date.relatarea unor fapte/ întâmplări. adjectivul (forme flexionare. atributul. interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor.familia lexicală (derivate. 4. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.2 Limba şi literatura română . compuse. fraza. verse . de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate.

linia punctuaţie de dialog. ştirea.3 4.coordonarea şi subordonarea. Tipuri de rimă (monorima. două pagini. 1. Specii literare obligatorii: pastelul. adecvare la vârsta elevilor. de regulă. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I.2. Texte nonliterare: anunţul. Opera epică. punctul).2. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. redactare.4.aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima.1 – 1. Textul 1. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. alcătuirea planului de idei. Teoria literară 1. Versificaţia (actualizare).1. rima îmbrăţişată). Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.3. 1. a triftongilor şi a vocalelor în hiat.2. înlănţuirea corectă a frazelor în . subiectul operei literare. prefaţă. Modurile de expunere.3. 1. Antiteza. rima împerecheată. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul. doina populară. inclusiv contemporane). destinate studiului aprofundat. *Structura cărţii: cuprins. Limba şi literatura română . punctul şi virgula.rezumarea textelor narative (pregătire.2. transformarea textului dialogat în text narativ.3 şi 1. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. Cartea .2. 1. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor.1.Clasa a VI-a 16 . alcătuirea rezumatului unui text . 1. personaj. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.3. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. Naraţiunea (autor.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic.3. timpul şi spaţiul în naraţiune). Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. momentele subiectului.utilizarea corectă. note. utilizând corect .rezumarea unui text nonliterar. virgula.3. Structura operei literare. 1. a unei piese de teatru etc.2. textul redactat. Opera lirică. fabula. .2. Măsura. în vederea rezumării acestuia. rima încrucişată. ortografierea diftongilor. în propoziţie şi în frază.2. . formativ.3. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. narator. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. Lectura 1. verificare) . povestirea unui film.1.1 – 1. postfaţă.obiect cultural. Figurile de stil (actualizare).4. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). tabloul).identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. Descrierea (portretul literar.

Contextele de realizare Relatarea. se recomandă. în variantele ei orală şi scrisă. Sufixarea.1. Semnele ortografice: cratima.2. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. .2. normată şi literară. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative.1.formularea unei propuneri. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Prefixarea. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. Comunicarea scrisă 2. . de exemplificare. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. text informativ.1. text descriptiv. linia de dialog şi linia de pauză.2. 2. iar nu „limba ca sistem abstract”. anunţul). Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Textul dialogat şi cel monologat. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). şi nu de la noţiunile teoretice. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM.2. . Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. de completare. stabilirea unei analogii. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea. punctul ca semn ortografic. . În acest sens. în toate cazurile. . 3.Clasa a VI-a 17 . de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se sugerează ca. Comunicarea orală 2. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. 2. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. Povestirea. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. mai ales în cazul elementelor de lexic.exprimarea gusturilor. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. în şcoală. în prezentarea problemelor noi. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . pornind de la un text. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”.1.susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. de ordonare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. exprimarea unei impresii personale.1. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. de tip portret.1. a. acceptarea ori refuzul unei propuneri. de construcţie).2. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Descrierea de tip tablou. de grupare. Limba şi literatura română .2.prezentarea unei acţiuni complexe. 3. de la o situaţie concretă de comunicare.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Derivarea (actualizare). 2. exigenţă absolut necesară. Rezumatul. a unei comparaţii. ediţia a II-a. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Rezumatul oral (actualizare). Monologul: text narativ. de punctuaţie şi de ortoepie. de descriere. de motivare. Adaptarea la interlocutor.

Clasa a VI-a 18 1 . Fraza. 3. Modurile nepersonale: infinitiv. a prepoziţiei şi a conjuncţiei. bine-venit. 24 etc. Roşiori de Vede. 3. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. participiu. galben-verzui.1. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). Gradele de comparaţie. 2001. de timp. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. imperativ. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Baia de Aramă etc.2. bunăvoinţă. Substantivul (actualizare).4. vorbă-lungă. Modurile personale: indicativ. a deveni) şi auxiliare. Regimul cazual. Funcţii sintactice. Compunerea prin alăturare. Arhaismele şi regionalismele. 3. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. gerunziu. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Formele flexionare. Adjective provenite din verbe la participiu. Substantivele defective de singular sau de plural. 4. Pronumele Pronumele personal. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. Funcţii sintactice. Sinonimele (actualizare). ciuboţica cucului. compuse. 3. 4 sunt atributele lui zece (22. (cf. Substantivele colective. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. subordonare1 şi abreviere. Gradele de comparaţie. condiţional-optativ. 124-125). Conjuncţia (actualizare).. conjunctiv. Antonimele (actualizare). 3. c.2.5. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc.4. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. închis: roşu închis/deschis.a.4. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. 3.3. Coordonarea şi subordonarea. rea-voinţă etc.4. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. Numeralul (actualizare). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Compunere. 3. Verbul – (actualizare). 3. Gura Ocniţei. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu. Părţile de vorbire neflexionare 3.5.3. Timpuri. 2. 3. Almaşul-Mare ş.2.4. bună-cuviinţă. de mod. ducă-se pe pustii. Felul propoziţiilor.4. Adverbul (actualizare). art.a. botgros. p. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ.5. încurcă-lume. Omonimele (omofone şi omografe). Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. Forme. 3. coate-goale. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv.. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. bou de baltă. rea-credinţă. Articolul demonstrativ (adjectival). Substantive provenite din alte părţi de vorbire. subordonarea atributivă de la 20 la 90. atribut adverbial.2.1. zgâriebrânză. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Familia lexicală (derivate.3. floare-de-colţ. cazuri şi funcţii sintactice. Propoziţia regentă.1. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). Noţiuni de fonetică (actualizare). 3. 3. Elementul regent. Prepoziţia (actualizare). gura-leului. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi.b.4.3. Compunerea.4.4. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Delta Dunării ş.4. ochiul-boului. 23. supin.5.4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). acid clorhidric. clar-văzător. 3. Morfosintaxa. Limba şi literatura română . pierde-vară. floarea-soarelui. Editura Nemira. Substituţi ai substantivului 3. Subordonare faţă de un adjectiv. Neagra Şarului […].4. Forme. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. cazuri şi funcţii sintactice. unde numerele ca 2. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului). Numeralul cardinal şi numeralul ordinal.3.)..

Atributul adjectival. Complementele necircumstanţiale.4.5. Complementul indirect. 3.3. Acordul predicatului cu subiectul.3. 3. Atributul (actualizare). de timp.5.4. Predicatul.1. Atributul pronominal. Limba şi literatura română . Complementele circumstanţiale.Clasa a VI-a 19 .5.4.5.2. de mod. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Interjecţia (actualizare). Sintaxa propoziţiei (actualizare).5. Interjecţii predicative. 3.5. 3. 3. Atributul substantival. Complementele circumstanţiale de loc. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Complementul (actualizare). Atributul adverbial. Complementul direct.

2 - 1.Clasa a VII-a 20 . dezacorduri gramaticale. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. nedublarea complementului direct şi indirect.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale.CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. *unităţi frazeologice.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate. construirea unor naraţiuni simple. ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare. construirea unui monolog sau a unui dialog. utilizarea paronimelor. omonimie într-o comunicare orală. sensurile unor cuvinte în contexte diferite. *nume proprii greşit accentuate. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. modalităţi specifice de iniţiere. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. antonime.5 2. 2. a unor fenomene. construirea unor texte orale de tip narativ. 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. sensul cuvântului în context. omonime. text dialogat).3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română . situaţie de comunicare). mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. *dialog formal şi dialog informal. împrumuturile. a unor tablouri din natură. corectarea unor construcţii pleonastice. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. în contexte diferite - 2. utilizarea expresivă a limbii. paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. descrierea unor obiecte. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. parteneri. sinonime. discuţii de confruntare a opiniilor. menţinere şi încheiere a dialogului. rezumarea unui text. descriptiv şi informativ. cuvintele polisemantice. sesizarea relaţiilor de sinonimie. antonimie. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. folosirea corectă a accentului.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1.3 - - 1.

structuri în textele epice şi lirice. 3.5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3. formularea unei opinii. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie.Clasa a VII-a . *dialogul formal şi informal. *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. antiteză) în textul liric. trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. repetiţie. metaforă. *programul de spectacol. utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. comparaţie. asteriscul*.obiect cultural: *editura. dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. versificaţia (tipuri de rimă. - - 2. confruntarea opiniilor. din texte literare şi nonliterare. epitet. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice. 21 Limba şi literatura română . tipuri de ritm). imnul.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. continuarea unui dialog cu început dat. Receptarea mesajului scris. enumeraţie. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. cartea . ritmul. *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă). structuri în textele epice (timp. hiperbolă.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită. texte nonliterare: mersul trenurilor.Competenţe specifice 2. modalităţi de caracterizare a personajelor. stabilirea de comparaţii sau de analogii). subsolul de pagină*. spaţiu. aparţinând diverselor genuri şi specii). trăsături ale speciilor literare: nuvela. semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. piciorul metric. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. colecţia*. *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. în scopuri diverse 3.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. în diferite contexte de realizare. numeralul. interjecţia. ∗prezentarea unor evenimente culturale. conjuncţia. *unităţi frazeologice. într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. relaţii şi funcţii sintactice. construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei. pronumele. în scris.3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. prepoziţia. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. omonimie şi polisemie într-un text dat. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română . prepoziţia. împrumuturile). utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. scrierea îngrijită. 4. lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. caracterizare de personaj. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. compunerea. adverbul. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text.3 - - 4. scrierea unor compuneri narative. numeralul. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. informative. relaţii de sinonimie. conjuncţia.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. adjectivul) şi neflexibile (adverbul. dispunerea în pagină a diverselor texte.Clasa a VII-a 22 . redactarea unei cereri în diverse scopuri. descriptive. pronumele. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. serii derivative.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4. antonimie. antonime. cu scopuri diverse 4. substantivul.1 Competenţe specifice exprimarea. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. relaţii şi funcţii sintactice. 4. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. fişe de lectură. substantivul.3. adjectivul. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. interjecţia). schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. texte destinate prezentării unui auditoriu. cuvinte polisemantice.

inclusiv contemporane).2. spaţiu. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic).3. Rezumatul oral (actualizare).1. destinate studiului aprofundat. Subsolul de pagină*. *programul de spectacol. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1.3.1.populare şi culte . Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Piciorul metric (bisilabic). redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări. 2. Cartea . inserarea dialogului în compuneri.1.3. 2. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj.3. imnul.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă.2.2. Ritmul. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.2.2.4. 1.2. timp. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). 23 Limba şi literatura română . descriptive şi dialogate. Editura*. Genuri şi specii. Tipuri de rimă. Specii literare obligatorii: nuvela. Repetiţia fonetică (aliteraţia). compuneri narative. Metafora. construirea unor scurte povestiri. Versificaţia.4. Lectura 1. Textul dialogat şi cel monologat.2. 1.1. .2.2. 1. Structura operei literare. 1. Texte nonliterare: mersul trenurilor. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . 1. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.1.2. ∗Dialogul formal şi dialogul informal. Genurile epic şi liric. Asteriscul*. Teoria literară 1.Clasa a VII-a .obiect cultural. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.formularea unei opinii.5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. 1. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. Structurarea textului oral. formativ.2 – 1.1.stabilirea de comparaţii sau de analogii. . Situaţia de comunicare. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. Textul 1. Hiperbola. Texte literare .1. Comunicarea orală 2.3. adecvare la vârstă. . Colecţia*.3.susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic).aparţinând diverselor genuri şi specii. Figurile de stil. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. şi 1. . 1. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.2.5 şi 1. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).

şi nu de la noţiunile teoretice. de grupare. în şcoală.2. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. Împrumuturile. modalitatea tradiţională sau de altă natură. iar nu „limba ca sistem abstract”. 3. normată şi literară. Serii derivative (aplicativ).(actualizare) Derivarea (actualizare).). mai ales în cazul elementelor de lexic. a ieşi. 2.2. Locuţiunea verbală. de completare. în prezentarea problemelor noi. Numărul (actualizare). *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. Cererea.3. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Verbele personale şi verbele impersonale. Limba şi literatura română . în variantele ei orală şi scrisă. a rămâne. a se face. exigenţă absolut necesară. inserarea dialogului în compuneri.2. vernisaj al unei expoziţii. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. Cuvintele polisemantice. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. rezumatul scris (actualizare). nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Elemente de construcţie a comunicării 3. de exemplificare. festivităţi de premiere etc. 3.1. Persoana. Compunerea (actualizare). Categorii semantice (actualizare). în toate cazurile. a însemna. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. *Unităţi frazeologice. a părea. Se sugerează ca. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Pleonasmul. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. se recomandă. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. Timpurile. ∗Nume proprii greşit accentuate. În toate clasele gimnaziului. Lexicul Sensul cuvintelor în context. Omonime. premiera unui spectacol de teatru. Compuneri narative. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Sinonime. Scrierea 2.4. Comentarea unor secvenţe din textele studiate. Modurile.4. de motivare. 3. Morfosintaxa 3. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. Procesul scrierii. caracterizare de personaj.1. Diatezele: activă. Propoziţia fără subiect. 3. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. de ordonare. Folosirea corectă a accentului în limba română. Noţiuni de fonetică (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Paronimele. descriptive şi informative. pornind de la un text. de descriere. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu.2. În acest sens. de punctuaţie şi de ortoepie. pasivă (complementul de agent). de la o situaţie concretă de comunicare. comentarea semnificaţiilor titlului. ediţia a II-a. de construcţie). Verbul (actualizare).Clasa a VII-a 24 .2. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.2. Antonime. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată.1. reflexivă (pronumele reflexiv).

Forme şi cazuri. atribut adverbial. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română . de timp. complement indirect.5. Numeralul (actualizare). Acordul pronumelui relativ. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală. complement direct.4. atribut substantival genitival. complement direct. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). Regimul cazual. demonstrativ. complement direct. Prepoziţia (actualizare).4. 3. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect. complement circumstanţial de loc. cazuri şi funcţii sintactice. posesiv. Forme. Locuţiunea adjectivală. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.2. Conjuncţia (actualizare). Adverbe fără funcţie sintactică. complement indirect.5. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival.4. Funcţiile sintactice ale numeralului. complemente circumstanţiale de de loc. relative. ∗Alte tipuri de numerale. cazuri şi funcţii sintactice. Forme. atribut verbal). 3. apoziţional) 3. de loc. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. nume predicativ. Substituţi ai substantivului.4. prepoziţional. predicat nominal).4.3. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. predicat verbal.4. complement indirect. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative. de timp.4. 3. *nehotărâte. Forme.2.4. Adverbul (actualizare). Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect. cazuri şi funcţii sintactice. Forme. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord). 3.3. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod. 3. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. complemente circumstanţiale. Substantivul (actualizare).1. Locuţiunea adverbială. 3.Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal.3. nume predicativ.3. cazuri şi funcţii sintactice. de timp şi de mod. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Locuţiunea prepoziţională. 3.2.4.5. Locuţiunea substantivală. 3.5. nume predicativ).1. Pronumele relativ compus ceea ce.4. la moduri nepersonale (subiect.5. Adverbele interogative.4. Părţile de vorbire neflexibile.Clasa a VII-a 25 .4. de mod. nume predicativ). Pronumele (actualizare) Pronumele personal. 3.

*sufixoidele abateri de la normele limbii literare. de mod.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. mimică etc.2 1. propoziţiile circumstanţiale de loc. omonimele. antonimele. argumentative. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. de timp. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. *acte de vorbire.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. de cauză. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. descriptive.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. familia de cuvinte. de timp.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. sesizarea inventarului de probleme. 1. concesivă. ierarhizarea ideilor receptate. consecutivă). de cuvinte într-un dialog. de scop. informative. cuvântul şi contextul. sensul propriu şi sensul figurat. de idei. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. 1. - 1. cuvinte polisemantice. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. de cauză. de scop. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. condiţională. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului. complementele circumstanţiale de loc. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. particularităţile vorbirii regionale. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. monologul: texte narative. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. dialoguri pe diverse teme. împrumuturi lexicale. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. sinonimele. greşeli lexicale în comunicare. de mod. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. identificarea categoriilor gramaticale învăţate.

antonime. utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse. 2. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). caracterizarea unui personaj. prezentarea orală pe o temă dată. *acte de vorbire.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. text informativ. argumentarea orală a unor puncte de vedere. text argumentativ. corectarea construcţiilor pleonastice. structurarea unui dialog pe o temă dată.4 2. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. sensul propriu de bază şi sensurile secundare.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. text descriptiv.2. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. cuvinte polisemantice. situaţia de comunicare monologată şi dialogată. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. rezumarea. fraza. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. formularea ideilor pornind de la o temă dată. *acte de vorbire. cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. enunţul. sens propriu şi sens figurat. omonime. prezentarea orală. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. rolul elementelor de legătură în frază. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. *îmbinarea elementelor verbale.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . menţinerea contactului vizual cu interlocutorii.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2. în funcţie de situaţia de comunicare. sinonime. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală.

versificaţia. corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. rima. texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). versul. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. hiperbolă. timpul. piciorul metric. figurile de stil. repetiţia fonetică/ aliteraţia. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. - - - 3. ritmul. 3. cuvinte derivate. relaţiile dintre personaje. texte nonliterare (texte publicitare. epitet. spaţiul naraţiunii). metaforă. liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere.3. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii. repetiţie. eul liric. moduri de expunere. opera dramatică: trăsături generale. prefixoidele*. cuvinte şi construcţii incidente. comentarea rolului arhaismelor. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. romanul (fragment). Receptarea mesajului scris. versificaţia (măsura. *scrieri SF. antiteză). familia de cuvinte. enumeraţie. cartea-obiect cultural (actualizare). ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. compuse sau obţinute prin conversiune. structura textelor lirice. elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. sufixoidele*. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. categorii semantice studiate. versul liber*). în scopuri diverse 3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. specii literare obligatorii: balada populară. strofa. al regionalismelor şi al neologismelor. din texte literare şi nonliterare.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice. exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. elemente de limbă şi de stil în textul literar. *articolul de ziar/ de revistă). comparaţie.

de scop.structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate . în diferite contexte de realizare. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. *conspectul. caracterizarea unui personaj. de mod. . . de timp. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. rezumare. social sau cultural. concluzia). de scop. 4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă. figurile de stil. operă de artă. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă). propoziţiile circumstanţiale de loc. aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. de mod. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. motivarea preferinţelor şi a opiniilor). subordonare. versificaţia etc.enunţul. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. de cauză.exprimarea în scris a propriilor sentimente. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie.4. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj. incidenţă). elemente de limbă şi de stil. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. . propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. .1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. fraza. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare.). părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. cu ocazia unui eveniment personal.organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 . complementele circumstanţiale de loc. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. dezvoltarea argumentelor. cu scopuri diverse 4. persoană).aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. de cauză. de timp.

adecvare la vârstă. romanul (fragment). destinate studiului aprofundat. 1.2.2. *Scrieri SF. spaţiul naraţiunii). timpul. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. prin investigarea unor texte literare. 1.2.3 Textul 1. Opera dramatică: trăsături generale.2. Specii literare obligatorii: balada populară. 2.1. Caracterizarea personajelor. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.2. piciorul metric.2 Texte nonliterare: texte publicitare. text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Structurarea operei literare. a structurii textelor lirice. 1. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. versul. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. liric şi dramatic. Rezumatul oral (actualizare). formativ. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. pe baza unor cerinţe date. ritmul. text informativ. Lectura 1. strofa (actualizare).2. Teoria literară 1.2. Genurile epic. Eul liric.3. 1. . . lectură de text şi vizionare de spectacol. Actualizarea .3. 1. Măsura. ∗Versul liber. *Conspectul.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.populare şi culte .susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct.a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii.CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a.aparţinând diverselor genuri şi specii. Versificaţia. Alegoria. . *Se recomandă ca elevii.5 şi 1.obiect cultural (actualizare). Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).3. *articolul de ziar/ de revistă. rima. 1. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. Relaţiile dintre personaje.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii.5.4. şi 1.2 – 1. Figurile de stil (actualizare).2. Actualizarea. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare).3. Genuri şi specii.2.1. Cartea .prin investigarea unor texte literare . Monologul: text narativ. 2. 1.1. text descriptiv.1. să poată realiza următoarele acte de vorbire: .1 Texte literare .exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . Practica raţională şi funcţională a limbii 2. inclusiv contemporane). Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.3.

Pleonasmul. Paronimele.2. Neologismele. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. de construcţie). p. Atributul (actualizare). Prefixoid şi Sufixoid.4. de punctuaţie şi de ortoepie. 2001. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Probleme ale acordului (acordul după înţeles. art. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Propoziţia subordonată predicativă. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.4. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. normată şi literară. de motivare.4. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Predicatul nominal incomplet. 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. de grupare. Enunţul.În toate clasele gimnaziului. în variantele ei orală şi scrisă. Editura Nemira.4.1. Prefixoidele*. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. acordul prin atracţie). Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. de ordonare. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.1. mai ales în cazul elementelor de lexic. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. de exemplificare. Cuvântul şi contextul. Dinamica vocabularului. Noţiuni de fonetică (actualizare). Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Cuvintele polisemantice (actualizare). Punctuaţia lor. Propoziţia subordonată atributivă. Elemente de construcţie a comunicării 3. 3. 3. 3. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului.3. Propoziţia subordonată subiectivă. iar nu „limba ca sistem abstract”. În acest sens.4. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Noţiuni de sintaxă. Familia de cuvinte (actualizare). exigenţă absolut necesară. ediţia a IIa. Cuvintele şi construcţiile incidente. 519). modalitatea tradiţională sau de altă natură. 401. 3. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. 3. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. în prezentarea problemelor noi. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. 3.3. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). Omonimele. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. Sinonimele. de completare. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.2. Se sugerează ca. de descriere. se recomandă. 3. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). în şcoală. Categoriile semantice. 3. în toate cazurile. care. Subiectul (actualizare).4. Antonimele. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Împrumuturile lexicale. Fraza. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice.

3. 3. de cauză.6. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.3. de mod (actualizare).4. Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. de scop. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune. 3. Complementele circumstanţiale de loc.4. de timp.2. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.6.4. Propoziţia subordonată completivă indirectă. de precizare a elementelor introductive.1.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. de timp.4. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.4.Complementul direct (actualizare). de mod. Propoziţiile circumstanţiale de loc. Complementul indirect (actualizare). 3. de cauză. 3.5.4. de scop. În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei.6.6. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 .4. 3. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei.

) vor fi folosite ca suport pentru receptare. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. texte literare citite/ interpretate de profesor. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. actori. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară .. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc. al comunicării şi al textului literar. conţinuturile apar. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. de recitare a unor poezii.. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. lirice şi dramatice. aer. Pentru fiecare clasă. monologuri. dirijat deprofesor. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative.populare şi culte . dar şi texte nonliterare). câmpuri lexicosemantice. rezumare.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. în context. a părţilor de propoziţie. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. comentare. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. la dicţionar. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. colegi. cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat.. coerenţă şi abordări inter. voice-mail etc. cât şi a metodelor activ-participative. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. radio. povestire. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice. basme etc. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). dialoguri formale şi informale etc. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. caracterizare de personaj. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text.) şi în contexte diverse. reclame transmise la radio şi televiziune. toleranţă faţă de opiniile.şi transdisciplinare.). dar şi spirit critic. folosirea corectă într-un context dat. utilizarea corectă. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte. în acest context. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. televizor. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. pentru formarea unui comportament de ascultător activ. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. argumentare etc. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului. familii lexicale. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. caracterizare. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 .aparţinând diverselor genuri şi specii. voice-chat. schiţe etc. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ.principalul document care ghidează activitatea la clasă . exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. reacţii pe marginea ideilor textului. dintre textele literare şi cele nonliterare etc.

prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. . argumentative. . Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 . se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). povestire. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării.corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret.secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. evaluare sumativă. . Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi. cerere etc. autoevaluarea etc. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe.). Procesul de evaluare va pune accent pe: . în care să valorifice categoriile semantice învăţate.utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. la nivelul evaluării. descriptive.recunoaşterea. portofoliul. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. evaluare continuă. informative. formative. referatul. descriere. a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. scrierea unor compuneri narative.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->