Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 .COMPETENŢE GENERALE. SOCIALE ŞI CIVICE 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. în diferite contexte de realizare. în scopuri diverse 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. din texte literare şi nonliterare. Receptarea mesajului scris. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2. reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi.

noscute în fluxul vorbirii. . . . dialog.*constituenţii textului oral.. active în manifestarea unui . sesizarea corectitudinii/ . incorectitudinii gramaticale a unui .corespondenţa dintre sunet şi literă.silaba. sufixe şi prefixe.mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. acestuia monologuri.dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral.5 2. semivocalele. scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu. hiatul.mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător.structura secvenţelor descriptive. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 . enunţ şi/ sau a formelor lexicale .organizarea dialogului simplu.greşeli de pronunţie.3 1.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi.*organizarea propoziţiei şi a frazei. . dialoguri etc. a triftongului şi a hiatului. mesaj.CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. ale dintr-un mesaj oral. de acord.idee principală.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală.indici de iniţiere de către partener a unui dialog. . triftongul). forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor. în dialogului.articolul de dicţionar. în .pronunţie corectă şi intonaţie. . rădăcină.vocabularul limbii române.cuvânt de bază. . receptor. context în diverse situaţii de comunicare.grupurile de sunete (diftongul. consoanele. schiţe. de flexiune. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice.vocalele. adecvat 1. pronunţarea diftongului. . sinonime şi antonime. identificarea secvenţelor de ..cuvântul – unitate de bază a vocabularului.).2 1. comportament comunicativ . narative şi dialogate. formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral. cuvinte derivate/serii derivative. canal. aplicarea principiilor ascultării .4 1. în diverse situaţii de comunicare. cod. reclame transmise la radio şi televiziune. în scopul . idee secundară. de naraţiune şi de .

pornind de la o temă dată. rădăcină. idee secundară). sufixe şi prefixe. sinonime şi antonime.stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală.expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. . pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană. acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr. fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare. . . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 .sensul unor cuvinte în diferite contexte. forme accentuate şi neaccentuate).*constituenţii textului oral. fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare. adjectivul (adjective variabile şi invariabile. număr. număr. selectarea elementelor de lexic . de mod). .1. . în contexte diferite. cuvinte derivate/serii derivative.*organizarea propoziţiei şi a frazei.povestire orală. cazurile substantivului).).formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. pornind de la cuvinte-cheie. numeralul (cardinal şi ordinal). persoană. . de timp. . moduri personale şi nepersonale).cuvânt de bază. propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. număr. relaţii şi funcţii sintactice. complementul.2 2.propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. mesaj oral . . acordul cu substantivul.2.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal).dezvoltarea unei propoziţii simple. topica adjectivului). . adverbul (de loc.părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp.utilizarea. substantivul (gen. . interjecţia.3 înlănţuirea clară a ideilor într-un . 2.*selectarea cuvintelor. gen. propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. .propoziţii simple şi dezvoltate. a achiziţiilor lexicale noi.formele limbii literare. . subiectul (exprimat şi neexprimat). . câmpuri lexicosemantice. .rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. alcătuirea unor propoziţii şi fraze .dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară. articolul hotărât şi articolul nehotărât. acordul în gen etc. atributul. .formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate.

reclama). pronumele personal de politeţe). a avea a vrea. moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale). .4 identificarea ideilor principale .exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context. descriere. formule elementare de menţinere a dialogului. verbele auxiliare a fi.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . . texte literare (populare şi culte). număr.*acte de vorbire. sau nonliterar repetiţie. de timp. comparaţie. identificarea expresiilor şi a . „cine” ia parte la acţiune (personajele. sesizarea corectitudinii utilizării . 3. recunoaşterea modurilor de expu. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. rima în poeziile studiate . de mod.2 3.dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. forme accentuate şi neaccentuate. . Receptarea mesajului scris.idei principale. gen. substantivul (substantive comune şi proprii. după citirea globală a unui text .5 participarea la diferite situaţii de . . număr. epitet). „cine“ povesteşte (naratorul). numeralul (cardinal şi ordinal). persoană. adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu.moduri de expunere (naraţiune.sinonime şi antonime. interjecţia. trăsături fizice şi morale ale personajelor). adverbul (de loc. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 . pronumele (pronumele personal: persoană. relaţii şi funcţii sintactice. articolul hotărât şi articolul nehotărât. care este acţiunea relatată).*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. enumeraţie. . . cuvintelor noi într-un text literar .*acte de vorbire.conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri). texte nonliterare (articolul de dicţionar.raportul dintre realitate şi literatură.întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă. cazurile substantivului). dialog).situaţia de comunicare dialogată. idei secundare. din texte literare şi nonliterare.. organizarea dialogului comunicare simplu.figuri de stil (personificare.rolul de emiţător şi rolul de receptor. număr. la situaţia de comunicare/ situaţii . de comunicare diverse . topica adjectivului). gen. nere utilizate într-un text narativ . acordul cu substantivul. 2.1 Conţinuturi asociate 3.specii literare: schiţa şi basmul.pronunţie corectă şi fluentă în limba română.3 3. .prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare.opera literară.2. în scopuri diverse Competenţe specifice 3. adverbe provenite din adjective). adjective variabile şi invariabile.verbul (timp.

valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate. prefixe). 4.câmpuri lexico-semantice.propoziţii simple şi dezvoltate. sinonime.autoevaluare a propriilor texte redactare. fraza.sinonime.4 redactarea unor lucrări scurte pe o . urmărind un plan . figuri de stil) sau la personaje. elemente auxiliare (sublinieri. .note de lectură. semnul exclamării.părţile componente ale unei compuneri. . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 . în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. cratima). volumul. . antonime. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . semnul întrebării.scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări.articolul de dicţionar. redactarea unor texte imaginative . paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare. în redactare. . folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse).3. antonime şi derivate . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. . utilizarea. autorul. şi reflexive în scopuri şi în contexte variate . punctuaţie .dificultăţi privitoare la categoriile morfologice.dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. adecvate temei date . linia de dialog.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers.ortografierea grupurilor de litere. despărţirea cuvintelor în silabe. . . tabla de materii. dezvoltarea unei propoziţii simple. sufixe.cartea – obiect cultural: titlul. ghilimele. rădăcină. propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară.3 4. în diferite contexte de realizare.structurarea notiţelor la diferite discipline. elemente de relaţie în frază gramatical. două puncte. cu scopuri diverse Competenţe specifice 4. .compuneri după un suport vizual. scrierea pe marginea textelor citite). .povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. . anumită temă. .cuvinte derivate (cuvânt de bază. a perspectivei din care se povesteşte etc.transformarea textului dialogat în text narativ.aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere.5 Folosirea unor tehnici/ strategii . de lucru cu textul/ cartea .2 4. schimbarea finalului. elementele componente ale paginii de carte.1 Conţinuturi asociate 4.scriere imaginativă (continuarea unor texte. a unor . semnele de punctuaţie (punctul.biblioteca. virgula.plan de idei pentru un text propriu.aşezarea corectă a textului în pagină. .).

Enumeraţia. . . cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). *Selectarea cuvintelor. destinate studiului aprofundat.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice.2. a gusturilor.4. 1.2. cine povesteşte: naratorul. .1. 1. mesaj.1. starea. Rima. .CONŢINUTURI 1. *Constituenţii textului oral. a unui obiect. Cartea . Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Ce se povesteşte: naraţiunea. context. Organizarea dialogului simplu.3. cod.1 – 1. Situaţia de comunicare dialogată.cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea. Textul în proză. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească.1. 2. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. receptor. Teoria literară 1.2. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Versul şi strofa. Tabla de materii. forma.1.2. Volumul. desfăşurarea unei acţiuni. Structura operei literare. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii.1.3.2.1. dialogul. Structurarea textului oral Ideea principală. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală.3. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. reclama. . ideea secundară. două pagini. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.identificarea unei persoane. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative.2. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. .5 şi 1.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal. ocupaţia. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 . Situaţia de comunicare.1. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. Rezumatul oral. utilitatea unor obiecte. . 1. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Repetiţia. Aşezarea corectă a textului în pagină. salutul. Textul în versuri.1.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. 1.3. *Organizarea propoziţiei şi a frazei.exprimarea acordului sau a dezacordului.formularea de întrebări. Raportul dintre realitate şi literatură. canal. a unui grup de persoane sau de obiecte. Titlul. calitatea. Aşezarea în pagină.1 – 1.2.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. paranteze etc. 2. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).2.Versificaţia. Autorul. Formule elementare de menţinere a dialogului.2. . Textul 1. Modurile de expunere: naraţiunea. 1. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător. Opera literară. Epitetul. un orar. 1. adecvare la vârsta elevilor. Figurile de stil.2.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte. Comunicarea orală 2. de regulă. Comunicarea scrisă 2. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. 2. Comparaţia. inclusiv contemporane). Biblioteca.2. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană.2.2. mediul social al unei persoane. *Se recomandă ca elevii.5. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Lectura 1.3. un itinerar. mediul familial. Personificarea.obiect cultural. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic.adresarea către o persoană. descrierea. calitatea socială a unei persoane. formativ. 1.3.). Textul şi opera.

a vrea. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Rădăcina. semnul exclamării. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Forma şi conţinutul. linia de dialog. Morfosintaxa 3. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Vocalele. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. exigenţă absolut necesară. Noţiuni de fonetică. Silaba. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). Articolul hotărât. mai-mult-ca-perfectul. Notiţele.2. Dezvoltarea unei propoziţii simple. în variantele ei orală şi scrisă. Articolul genitival (posesiv).1. Antonimele. Cuvântul derivat. Hiatul. două puncte. perfect compus. imperfect. ghilimelele. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv.3. virgula. mai ales în cazul elementelor de lexic. în predarea problemelor noi. În acest sens. viitorul I. Sinonimele.1. 3. Acuzativul. iar nu „limba ca sistem abstract”. de motivare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Grupurile de sunete (diftongul. 3. de completare. Lucrarea semestrială.2. pornind de la un text. de exemplificare. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere.4. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). moduri de expunere etc. 3. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).2.Semnele de punctuaţie: punctul. şi nu de la noţiunile teoretice. 3. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. în şcoală. 3. 3. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. (actualizare) Articolul. Dativul. triftongul). Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. 2. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. de la o situaţie concretă de comunicare. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. figuri de stil. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Prepoziţia. normată şi literară. de grupare. Numărul. Cazurile substantivului Nominativul. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Substantivele comune şi substantivele proprii. Cuvântul de bază. Timpul. Substantivul. cratima. în toate cazurile. Verbele auxiliare: a fi. Fraza. persoana. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Sufixele. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Se sugerează ca. de construcţie). perfect simplu. se recomandă. Genitivul. de punctuaţie şi de ortoepie. Timpurile modului indicativ: prezent. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. semnul întrebării. ediţia a II-a.4. Genul. a avea.4. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. Lexicul Vocabularul limbii române. Prefixele. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . Semivocalele.). numărul (actualizare).2. Prepoziţia simplă şi compusă. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Consoanele. de descriere. de ordonare. Articolul nehotărât. Predicatul verbal. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Verbul.

6. de timp. Pronumele personal de politeţe.4. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile.3. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).2. 3. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare). 3. Numeralul ordinal. Predicatul. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.5. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Numele predicativ simplu şi multiplu. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. 3. numărul. 3. atribut. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. Interjecţia.3. 3.5.3. Propoziţia secundară. Funcţia sintactică: complement.Vocativul.5. Subordonarea. număr şi caz. Pronumele Pronumele personal: persoana.1. 3.2. Părţile de vorbire neflexibile 3.4. Topica adjectivului. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).3. Atributul Elementele regente ale atributului. Acordul cu substantivul în gen.1. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi. numeral).4. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 .4.4. de mod. complement.4.4. Funcţiile sintactice: subiect. 3. Adverbul Adverbele de loc. Sintaxa propoziţiei 3. pronume. atribut.5. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare.5. genul (actualizare).5. 3.4. complement. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere.5.2.1. 3. Adverbele provenite din adjective. Funcţii sintactice: subiect. 3.5. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Numeralul Numeralul cardinal. Sintaxa frazei. Substituţi ai substantivului 3. Propoziţia principală. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare.4.

rolul lor în textele literare studiate. .ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor . .corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale.3 1.CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. informativ) adăugarea ideilor secundare. serii sinonimice şi antonimice. comportament comunicativ adecvat .familii lexicale. flexiune) întrun mesaj oral. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2.structura textului oral de tip narativ. sensul omonimelor în context. subordonare şi abreviere.utilizarea adecvată.2 Limba şi literatura română . . câmpuri lexico-semantice. de .. sesizarea sensului unităţilor lexi.4 2.familia lexicală. în contexte diverse. sesizarea abaterilor de la normele . zarea mesajului oral . active în manifestarea unui . descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ. receptate din surse diverse .mesaje orale diverse.2 1. în contexte diverse.abateri de la normele gramaticale (acord. utilizarea relaţiilor de sinonimie. ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj . stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context. . .receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare.arhaisme şi regionalisme. descriptive şi informative. ..*acte de vorbire.sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. a achiziţiilor lexicale noi. de omonimie în organicontexte.*acte de vorbire. cale noi în funcţie de context . stabilind legături sau .cuvinte compuse prin alăturare. 2.utilizarea.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi. . orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv. omonime. 1.Clasa a VI-a 12 .organizarea textului dialogat.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative. . antonime.structurarea textului oral (actualizare).forme lexicale corecte/ incorecte.structura fonematică a cuvântului. oral.rezumarea orală a unui text dat (actualizare). .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. alcătuirea unor texte orale narative. a unor sinonime. aplicarea principiilor ascultării .

de luare de atitudine.2.organizarea replicilor într-un dialog complex.*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. iniţierea. Limba şi literatura română . posibilităţile expresive ale limbii vorbite. .Clasa a VI-a 13 . expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. surpriză. relaţii şi funcţii sintactice. conjuncţia. verbal).folosirea corectă. . a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. descrierea unui obiect. pronumele. de opinie.*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. supărare). . menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare. complementele necircumstanţiale.4 2. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. învăţate. prezentarea unor impresii. într-un context dat. adaptarea vorbirii la situaţia . pronominal. în situaţii concrete. adjectivul.monologul oral (texte narative. . care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. complementul (complementele circumstanţiale de loc. descriptive.comunicare orală cu scop declarat de informare. prepoziţia. poziţii . utilizând corect limba literară. . adaptarea la interlocutor. acordul predicatului cu subiectul. interjecţia. substantivul. reglarea tonului. atributul (atributul adjectival.3 2. a intonaţiei. adverbul. subiectul (exprimat şi neexprimat). .organizarea replicilor într-un dialog complex. .alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal).textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi. elementul regent. substantival.*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri.5 utilizarea categoriilor gramaticale . în funcţie de starea de spirit (bucurie.pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral. complementul direct şi complementul indirect). a unei persoane sau a unui loc etc. de mod. . . exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute.exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. atitudine favorabilă progresiei comunicării . în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare. . de timp. numeralul. informative).). modalităţi de adaptare la interlocutor.propoziţia regentă.

compunerea. postfeţei şi al notelor. texte nonliterare: anunţul. tabloul). timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele.Clasa a VI-a 14 .rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare. descrierea (portretul literar. . timpul şi spaţiul în naraţiune . rima încrucişată. . timpul şi spaţiul liric în naraţiune.subiectul operei literare. modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a .diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor. schimbarea valorii gramaticale). narator. fabula şi doina populară. enumeraţie. Receptarea mesajului scris. personaj. epitet. subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare. autor. ştirea identificarea modurilor de expunere .rolul sinonimiei.trăsături ale speciilor literare: pastelul.caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I. populare şi culte (personificare.3. .câmpuri lexico-semantice 3.texte literare epice şi lirice. rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune. participanţii la acţiune. . sensurile cuvintelor în contexte diferite. repetiţie. .mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. momentele subiectului. . într-o naraţiune: acţiunea.texte nonliterare: anunţul. al prefeţei. . tipuri de rimă (monorima. rima împerecheată.3 Limba şi literatura română . antiteza). ştirea. în scopuri diverse 3.. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora).*structura cărţii: rolul cuprinsului. momentele subiectului. rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor .explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. expresivitatea formelor arhaice şi regionale. . în context sau cu ajutorul dicţionarelor.identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise. din texte literare şi nonliterare.2 3. al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. comparaţie.

părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului).. pentru prin schimbarea valorii gramaticale).2 Limba şi literatura română . subordonare şi abreviere. conjuncţia. prepoziţia (regimul cazual). aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. compunere – prin alăturare. complementul 4. . . acordul predicatului cu subiectul. curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de . numeralul cardinal şi numeralul ordinal. . pornind de la diverse teme discutate în clasă. atributul. . câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice. verse ..rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor. moduri personale şi nepersonale). Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date. în diferite contexte de realizare. funcţii sintactice). pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ).1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. coordonarea şi subordonarea. povestirea unor texte narative/filme văzute etc.utilizarea sinonimelor.categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. substantivele colective.Clasa a VI-a 15 .descrierea de tip tablou şi de tip portret. compuse.structurarea detaliilor în jurul ideii principale. adverbul (gradele de comparaţie. cu scopuri diverse 4.3. re. 4. subiectul (exprimat şi neexprimat). funcţii sintactice). cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului. funcţii sintactice).familia lexicală (derivate. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate.relatarea unor fapte/ întâmplări. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. elementul regent. . adjectivul (forme flexionare. fraza. schimbarea valorii gramaticale).redactarea unor scrisori şi anunţuri.utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe.. articolul demonstrativ.motivarea unei opinii. pronumele (pronumele personal. propoziţia regentă. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare.4 sesizarea organizării morfologice şi . utilizarea unui lexic diversificat. gradele de comparaţie.

rima împerecheată.2. a triftongilor şi a vocalelor în hiat. . Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. a unei piese de teatru etc. 1. Structura operei literare.3. Figurile de stil (actualizare). destinate studiului aprofundat.4.Clasa a VI-a 16 .3 şi 1. punctul).coordonarea şi subordonarea. Măsura. Texte nonliterare: anunţul. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. note. 1. ortografierea diftongilor. Limba şi literatura română . Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. inclusiv contemporane). tabloul).3. 1.2. Opera lirică. ştirea. momentele subiectului.1 – 1. prefaţă. Specii literare obligatorii: pastelul. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima.utilizarea corectă.3. Teoria literară 1. textul redactat. Descrierea (portretul literar. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. virgula.4.2. utilizând corect . punctul şi virgula. Textul 1. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic.aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază. rima încrucişată. *Structura cărţii: cuprins. Opera epică.rezumarea unui text nonliterar. în propoziţie şi în frază. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). linia punctuaţie de dialog. postfaţă. Antiteza.2. 1. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I. narator. fabula. înlănţuirea corectă a frazelor în .3. doina populară. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.2. . rima îmbrăţişată).obiect cultural.1. formativ.3 4. 1.2. Tipuri de rimă (monorima. personaj.1. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a.identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. în vederea rezumării acestuia. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. de regulă. povestirea unui film. redactare. adecvare la vârsta elevilor. alcătuirea rezumatului unui text . Lectura 1. două pagini.3. alcătuirea planului de idei. timpul şi spaţiul în naraţiune).2. transformarea textului dialogat în text narativ. Naraţiunea (autor.1. Versificaţia (actualizare). subiectul operei literare.2.rezumarea textelor narative (pregătire. Modurile de expunere.3. Cartea . Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. 1.1 – 1.2. verificare) .

în şcoală. Semnele ortografice: cratima. .exprimarea gusturilor. text descriptiv. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. 2. iar nu „limba ca sistem abstract”. . 3. Monologul: text narativ. modalitatea tradiţională sau de altă natură. în toate cazurile. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. de motivare. exprimarea unei impresii personale. Prefixarea. . se recomandă.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). Derivarea (actualizare). de la o situaţie concretă de comunicare. Limba şi literatura română .2.1. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. 2. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea.2. . Rezumatul. de completare. Descrierea de tip tablou. de ordonare. Se sugerează ca. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că.1.2.1. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . În acest sens. de descriere. de construcţie). Comunicarea scrisă 2. Contextele de realizare Relatarea. 2. ediţia a II-a. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. linia de dialog şi linia de pauză. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. de tip portret. stabilirea unei analogii. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. de punctuaţie şi de ortoepie. în prezentarea problemelor noi. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.1. de grupare. Adaptarea la interlocutor. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. Textul dialogat şi cel monologat. a unei comparaţii. Organizarea replicilor într-un dialog complex. punctul ca semn ortografic. anunţul). Povestirea. de exemplificare.2. . şi nu de la noţiunile teoretice. exigenţă absolut necesară. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. Comunicarea orală 2. a.susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup.1. mai ales în cazul elementelor de lexic. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.2. pornind de la un text. 3.2. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Rezumatul oral (actualizare). Sufixarea. text informativ. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului.formularea unei propuneri.prezentarea unei acţiuni complexe. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. normată şi literară.Clasa a VI-a 17 . inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. acceptarea ori refuzul unei propuneri. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. în variantele ei orală şi scrisă.1. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.

Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. Verbul – (actualizare). Adverbul (actualizare). Timpuri. Sinonimele (actualizare).5. rea-credinţă.1. 3. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt.a. Funcţii sintactice. Numeralul (actualizare). zgâriebrânză. Substantivul (actualizare). c. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. Editura Nemira.1.4. participiu. Modurile nepersonale: infinitiv. subordonarea atributivă de la 20 la 90. conjunctiv. cazuri şi funcţii sintactice. Propoziţia regentă. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).1.4. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc.a. vorbă-lungă. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi. încurcă-lume.4. Formele flexionare.3. Delta Dunării ş. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. a prepoziţiei şi a conjuncţiei. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. imperativ. Felul propoziţiilor. 3. bună-cuviinţă. Adverbe provenite din adjective şi din substantive.2. Noţiuni de fonetică (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). subordonare1 şi abreviere.4. Familia lexicală (derivate. 3. pierde-vară. acid clorhidric.5.2. 3. galben-verzui. cazuri şi funcţii sintactice. Conjuncţia (actualizare). Gura Ocniţei. Compunerea prin alăturare. ducă-se pe pustii. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu. clar-văzător. Fraza. atribut adverbial. Elementul regent. 3. Neagra Şarului […]. ciuboţica cucului. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis.4. 4. bou de baltă. Roşiori de Vede. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Arhaismele şi regionalismele.5. Forme. Funcţii sintactice. Gradele de comparaţie. botgros. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. Antonimele (actualizare).4. Limba şi literatura română .4. Noţiuni de sintaxă (actualizare). bine-venit. floare-de-colţ. a deveni) şi auxiliare. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. Părţile de vorbire neflexionare 3. condiţional-optativ. Substituţi ai substantivului 3. rea-voinţă etc. închis: roşu închis/deschis. 3. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Morfosintaxa..4. p. Forme. gerunziu. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. 23. 2.4. Subordonare faţă de un adjectiv. 3.3.3. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Adjective provenite din verbe la participiu.4.3. Substantivele colective. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare).b. Substantivele defective de singular sau de plural.4.). 124-125). de mod. Regimul cazual. 3.. floarea-soarelui. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.2. Compunere. Almaşul-Mare ş.Clasa a VI-a 18 1 . 3. 3. Modurile personale: indicativ. Gradele de comparaţie.. art. unde numerele ca 2. Compunerea. Pronumele Pronumele personal. Articolul demonstrativ (adjectival). 2001. 3. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). 3. 24 etc. Baia de Aramă etc. 3. 4 sunt atributele lui zece (22. (cf.2. supin. Coordonarea şi subordonarea. Prepoziţia (actualizare). ochiul-boului.3. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.4. Omonimele (omofone şi omografe). de timp. gura-leului. compuse.5. coate-goale. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. bunăvoinţă.

3.5.5. Interjecţia (actualizare). de mod.2.5. Atributul adjectival.1. Acordul predicatului cu subiectul. Complementul indirect.5. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).5. Sintaxa propoziţiei (actualizare). Complementele circumstanţiale.4. Atributul pronominal. Limba şi literatura română .3. Atributul substantival. Complementul direct. 3. Predicatul. Complementul (actualizare). Complementele necircumstanţiale. Atributul adverbial. 3. 3.4.3. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). 3. Complementele circumstanţiale de loc. de timp. Atributul (actualizare). Interjecţii predicative.Clasa a VI-a 19 .4.5.

împrumuturile. 2.3 - - 1.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat. construirea unui monolog sau a unui dialog. corectarea unor construcţii pleonastice. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.5 2. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. sinonime. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. situaţie de comunicare). *unităţi frazeologice. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. omonime. descriptiv şi informativ. a unor tablouri din natură. sesizarea relaţiilor de sinonimie.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate.2 - 1. modalităţi specifice de iniţiere. în contexte diferite - 2. utilizarea expresivă a limbii. construirea unor naraţiuni simple.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1. discuţii de confruntare a opiniilor. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. sensul cuvântului în context. parteneri. nedublarea complementului direct şi indirect. cuvintele polisemantice. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. *nume proprii greşit accentuate. descrierea unor obiecte. antonime.Clasa a VII-a 20 . text dialogat). polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. dezacorduri gramaticale. ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale. *dialog formal şi dialog informal. utilizarea paronimelor. menţinere şi încheiere a dialogului. omonimie într-o comunicare orală. 1. construirea unor texte orale de tip narativ. sensurile unor cuvinte în contexte diferite. rezumarea unui text. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. antonimie. a unor fenomene.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română . relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. folosirea corectă a accentului.

trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. modalităţi de caracterizare a personajelor. texte nonliterare: mersul trenurilor.Clasa a VII-a . structuri în textele epice (timp. asteriscul*.5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită. semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. ritmul. piciorul metric. - - 2. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice. confruntarea opiniilor. epitet. 21 Limba şi literatura română . enumeraţie. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. Receptarea mesajului scris. colecţia*. spaţiu. imnul. subsolul de pagină*. stabilirea de comparaţii sau de analogii). *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. continuarea unui dialog cu început dat. hiperbolă. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. versificaţia (tipuri de rimă. comparaţie. dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. structuri în textele epice şi lirice. 3.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. repetiţie. trăsături ale speciilor literare: nuvela. *dialogul formal şi informal. cartea . formularea unei opinii. *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă). *programul de spectacol.Competenţe specifice 2.obiect cultural: *editura. aparţinând diverselor genuri şi specii). tipuri de ritm).1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. metaforă. antiteză) în textul liric. în scopuri diverse 3. din texte literare şi nonliterare.

substantivul. informative. redactarea unei cereri în diverse scopuri.3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. conjuncţia. lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. omonimie şi polisemie într-un text dat. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. prepoziţia. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. substantivul.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. în scris. caracterizare de personaj. conjuncţia. pronumele. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. pronumele. serii derivative. ∗prezentarea unor evenimente culturale.3. într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. adjectivul) şi neflexibile (adverbul. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. *unităţi frazeologice. interjecţia. prepoziţia. texte destinate prezentării unui auditoriu. 4. adjectivul. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. cuvinte polisemantice. numeralul. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază.1 Competenţe specifice exprimarea. 4. interjecţia).3 - - 4. fişe de lectură. adverbul. scrierea îngrijită.Clasa a VII-a 22 . utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română . numeralul. împrumuturile). construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. în diferite contexte de realizare. relaţii şi funcţii sintactice. descriptive. dispunerea în pagină a diverselor texte. scrierea unor compuneri narative. relaţii şi funcţii sintactice. antonime. antonimie. cu scopuri diverse 4. relaţii de sinonimie. compunerea.

Structurarea textului oral.3. 2.2. Editura*.2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. Texte nonliterare: mersul trenurilor. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.3. . Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. 1. 2. Situaţia de comunicare. Texte literare . Ritmul. . Textul 1.2. Teoria literară 1.1.2. . inclusiv contemporane).1.1.2. Textul dialogat şi cel monologat. 1.3. destinate studiului aprofundat. 1.2. 1.aparţinând diverselor genuri şi specii.3. şi 1. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. formativ. Rezumatul oral (actualizare).4.3. Lectura 1. Asteriscul*. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Comunicarea orală 2.obiect cultural.1.1.2. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. *programul de spectacol. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate.2. Colecţia*. Structura operei literare.5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.stabilirea de comparaţii sau de analogii.3.2.4.2. 1. Metafora. Genuri şi specii. 1. ∗Dialogul formal şi dialogul informal. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.populare şi culte . Tipuri de rimă. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor.5 şi 1. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. Subsolul de pagină*. Hiperbola. Cartea . 1.formularea unei opinii. Piciorul metric (bisilabic).1.susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic). construirea unor scurte povestiri. Versificaţia.2 – 1. descriptive şi dialogate.Clasa a VII-a . timp. Repetiţia fonetică (aliteraţia). Figurile de stil. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Genurile epic şi liric. . 23 Limba şi literatura română . Tipuri de ritm (iambic şi trohaic). imnul. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă. inserarea dialogului în compuneri. adecvare la vârstă. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări.1. Specii literare obligatorii: nuvela. compuneri narative. spaţiu.

a părea. în variantele ei orală şi scrisă. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.2. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Timpurile. mai ales în cazul elementelor de lexic. inserarea dialogului în compuneri. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. Cererea. Lexicul Sensul cuvintelor în context. în şcoală. festivităţi de premiere etc. de grupare.3. de ordonare. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. exigenţă absolut necesară. Pleonasmul. Procesul scrierii.Clasa a VII-a 24 . Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).2. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. reflexivă (pronumele reflexiv). Cuvintele polisemantice.1. în toate cazurile. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. Morfosintaxa 3. Elemente de construcţie a comunicării 3. de la o situaţie concretă de comunicare. premiera unui spectacol de teatru. Categorii semantice (actualizare). 3.2. Limba şi literatura română .4. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. a rămâne. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Antonime. de exemplificare. *Unităţi frazeologice. Se sugerează ca. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. se recomandă. Compunerea (actualizare). Verbele personale şi verbele impersonale. ∗Nume proprii greşit accentuate. descriptive şi informative. de completare.1. Comentarea unor secvenţe din textele studiate. Diatezele: activă. de motivare. Propoziţia fără subiect. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. pasivă (complementul de agent). exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Folosirea corectă a accentului în limba română.2. de construcţie). 3. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. Locuţiunea verbală. a ieşi. Noţiuni de fonetică (actualizare).1. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Verbul (actualizare). iar nu „limba ca sistem abstract”. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Alte verbe copulative: a ajunge.). Modurile. caracterizare de personaj. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Sinonime.(actualizare) Derivarea (actualizare). Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Persoana.2. în prezentarea problemelor noi.2. Compuneri narative. 3. În toate clasele gimnaziului. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. de punctuaţie şi de ortoepie. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. normată şi literară. de descriere. Împrumuturile. rezumatul scris (actualizare).4. Numărul (actualizare). Paronimele. Scrierea 2. a se face. pornind de la un text. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). şi nu de la noţiunile teoretice. vernisaj al unei expoziţii. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. comentarea semnificaţiilor titlului. În acest sens. a însemna. ediţia a II-a. Serii derivative (aplicativ). Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. modalitatea tradiţională sau de altă natură. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. 2. 3. Omonime. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar.

Substantivul (actualizare). complemente circumstanţiale de de loc. Forme.1. complemente circumstanţiale.4. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative. *nehotărâte.5. 3. Părţile de vorbire neflexibile.5. nume predicativ. Forme şi cazuri. Locuţiunea adverbială. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival.4. de timp şi de mod. Substituţi ai substantivului. nume predicativ). Adverbele interogative. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). predicat verbal. Locuţiunea adjectivală. complement direct. 3. de timp.4. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare. Adverbul (actualizare). cazuri şi funcţii sintactice. complement indirect.2. 3. nume predicativ. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord). complement circumstanţial de loc.4. nume predicativ).4. predicat nominal).5. 3. cazuri şi funcţii sintactice. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect. complement indirect. la moduri nepersonale (subiect. atribut adverbial.4. demonstrativ. Pronumele relativ compus ceea ce.3.2.4. Forme. cazuri şi funcţii sintactice. complement direct. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Pronumele şi adjectivul pronominal negativ.5. Pronumele (actualizare) Pronumele personal. complement direct.4. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală. relative. Adverbe fără funcţie sintactică.4. Conjuncţia (actualizare).Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal. 3. de loc. apoziţional) 3. 3. Acordul pronumelui relativ. 3.4.Clasa a VII-a 25 .3. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Forme.4. Forme. atribut verbal). cazuri şi funcţii sintactice.2. Regimul cazual. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română . Numeralul (actualizare). posesiv. ∗Alte tipuri de numerale. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Locuţiunea prepoziţională. de timp. 3. prepoziţional. de mod.3. Funcţiile sintactice ale numeralului. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ.1. atribut substantival genitival. Locuţiunea substantivală.4.3.5. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect. Prepoziţia (actualizare). complement indirect. 3.

propoziţiile circumstanţiale de loc. cuvântul şi contextul. sensul propriu şi sensul figurat. complementele circumstanţiale de loc. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. argumentative. în funcţie de intenţionalitatea comunicării.4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. condiţională. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. - 1. de cuvinte într-un dialog. sinonimele. *acte de vorbire. de scop. informative. de timp.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. antonimele. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. identificarea categoriilor gramaticale învăţate. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. sesizarea inventarului de probleme.2 1.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. de cauză. mimică etc. 1. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. descriptive. de cauză. concesivă. consecutivă). Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. familia de cuvinte. monologul: texte narative. de mod. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. *sufixoidele abateri de la normele limbii literare. greşeli lexicale în comunicare. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. omonimele. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. de mod. particularităţile vorbirii regionale. de timp.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . de scop.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului. 1. de idei. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. cuvinte polisemantice. dialoguri pe diverse teme. ierarhizarea ideilor receptate. împrumuturi lexicale.

utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse.2. *acte de vorbire. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. structurarea unui dialog pe o temă dată. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. *acte de vorbire. text descriptiv. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2. sensul propriu de bază şi sensurile secundare. cuvinte polisemantice. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare. formularea ideilor pornind de la o temă dată. rolul elementelor de legătură în frază. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. text informativ. în funcţie de situaţia de comunicare. cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare.4 2. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . omonime. enunţul. caracterizarea unui personaj. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. sens propriu şi sens figurat. prezentarea orală. *îmbinarea elementelor verbale. corectarea construcţiilor pleonastice. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. antonime.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. fraza. 2. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. sinonime. prezentarea orală pe o temă dată. rezumarea. text argumentativ. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. argumentarea orală a unor puncte de vedere. situaţia de comunicare monologată şi dialogată.

elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. spaţiul naraţiunii). în scopuri diverse 3. relaţiile dintre personaje. repetiţie. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. versul.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. enumeraţie. texte nonliterare (texte publicitare. figurile de stil. strofa. piciorul metric. liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. specii literare obligatorii: balada populară. Receptarea mesajului scris. texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). ritmul. eul liric. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. elemente de limbă şi de stil în textul literar. 3. din texte literare şi nonliterare. - - - 3. repetiţia fonetică/ aliteraţia. categorii semantice studiate. prefixoidele*. versificaţia. metaforă. al regionalismelor şi al neologismelor. versul liber*). cartea-obiect cultural (actualizare). compuse sau obţinute prin conversiune. timpul. antiteză). a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. cuvinte şi construcţii incidente. cuvinte derivate. familia de cuvinte. *scrieri SF. structura textelor lirice. *articolul de ziar/ de revistă). moduri de expunere. comparaţie.3. epitet.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice. comentarea rolului arhaismelor. opera dramatică: trăsături generale. ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. versificaţia (măsura. hiperbolă. sufixoidele*. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. romanul (fragment). corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. rima.

cu scopuri diverse 4. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. propoziţiile circumstanţiale de loc. atributul şi propoziţia subordonată atributivă.). de cauză. de timp. cu ocazia unui eveniment personal. concluzia). redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate . aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. subordonare. incidenţă). de mod.organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă).enunţul.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie.structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 . . rezumare. elemente de limbă şi de stil. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj.aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. . complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. motivarea preferinţelor şi a opiniilor). social sau cultural. de mod. operă de artă. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. persoană). părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare.4. de timp. dezvoltarea argumentelor. în diferite contexte de realizare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. . propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. complementele circumstanţiale de loc. de cauză. de scop.exprimarea în scris a propriilor sentimente. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. de scop. .1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. versificaţia etc. *conspectul. caracterizarea unui personaj. 4. figurile de stil. fraza.

Practica raţională şi funcţională a limbii 2.3.3. Rezumatul oral (actualizare).1. lectură de text şi vizionare de spectacol.CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a.2.2. Actualizarea .a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii.2 Texte nonliterare: texte publicitare. 1. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . a structurii textelor lirice.3 Textul 1. Structurarea operei literare. Versificaţia. formativ. 2. romanul (fragment). Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . Caracterizarea personajelor. 1.5.prin investigarea unor texte literare . adecvare la vârstă. *Se recomandă ca elevii.populare şi culte . text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor). Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere.1 Texte literare . Genurile epic. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. Specii literare obligatorii: balada populară. spaţiul naraţiunii). *Scrieri SF.3.4.2 – 1. text informativ. ∗Versul liber. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Opera dramatică: trăsături generale. Genuri şi specii. 1. 2. text descriptiv. Relaţiile dintre personaje. Monologul: text narativ.obiect cultural (actualizare).exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. . timpul.2. versul. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.1.3.5 şi 1. Figurile de stil (actualizare). destinate studiului aprofundat. Actualizarea. ritmul. rima.aparţinând diverselor genuri şi specii. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. Teoria literară 1. Eul liric. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare).2.2. 1. Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).2. Lectura 1.1. piciorul metric.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. pe baza unor cerinţe date.3.2.2. prin investigarea unor texte literare. strofa (actualizare). inclusiv contemporane).2. 1. liric şi dramatic.1. şi 1. 1.susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct. . Alegoria. Măsura. 1. Cartea .exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii. *articolul de ziar/ de revistă. *Conspectul. .

art. Paronimele. 3. iar nu „limba ca sistem abstract”. Sinonimele.4. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Propoziţia subordonată predicativă. Dinamica vocabularului. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. În acest sens.4. Antonimele.3. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. în prezentarea problemelor noi. acordul prin atracţie). Predicatul nominal incomplet.În toate clasele gimnaziului. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. 3.2.3. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). de exemplificare. Prefixoidele*. Elemente de construcţie a comunicării 3. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. se recomandă. care.4. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. ediţia a IIa. 401. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Atributul (actualizare). 3. Punctuaţia lor. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. Familia de cuvinte (actualizare). 519). 3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Pleonasmul. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. de punctuaţie şi de ortoepie.4. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Cuvintele şi construcţiile incidente. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). modalitatea tradiţională sau de altă natură. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. în şcoală.2. Fraza. în toate cazurile. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Probleme ale acordului (acordul după înţeles.1. Enunţul. Noţiuni de fonetică (actualizare). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. Cuvintele polisemantice (actualizare).1. 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. p. de completare. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. în variantele ei orală şi scrisă. normată şi literară. exigenţă absolut necesară. de construcţie). nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. de motivare. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. 3. mai ales în cazul elementelor de lexic. de ordonare. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Propoziţia subordonată atributivă. 2001. de descriere. Noţiuni de sintaxă. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Prefixoid şi Sufixoid.4. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Propoziţia subordonată subiectivă. Editura Nemira. Subiectul (actualizare). ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. Omonimele. Se sugerează ca. 3. 3. de grupare. 3. Cuvântul şi contextul. dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. Categoriile semantice.4. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii.

de scop. de timp. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.4. 3.4. 3.Complementul direct (actualizare). Complementul indirect (actualizare). În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. de mod.4.4. Propoziţiile circumstanţiale de loc. de cauză.1.2. 3. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. Complementele circumstanţiale de loc. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 .4. de precizare a elementelor introductive. 3.5. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.6. de mod (actualizare).6.4. 3. de scop. Propoziţia subordonată completivă directă. Propoziţia subordonată completivă indirectă.6. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.6. de cauză. 3.6.4. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei.3. de timp.

. cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. conţinuturile apar. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. cât şi a metodelor activ-participative.) şi în contexte diverse. colegi. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. dar şi spirit critic. în context. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice. aer. reacţii pe marginea ideilor textului. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. actori.principalul document care ghidează activitatea la clasă . Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat. folosirea corectă într-un context dat. al comunicării şi al textului literar. basme etc. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal.aparţinând diverselor genuri şi specii. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. câmpuri lexicosemantice. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc. monologuri.).şi transdisciplinare.populare şi culte . dar şi texte nonliterare). exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. reclame transmise la radio şi televiziune. voice-mail etc. comentare. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative.. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. utilizarea corectă. de recitare a unor poezii. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. povestire. la dicţionar. dirijat deprofesor. dialoguri formale şi informale etc. caracterizare de personaj. toleranţă faţă de opiniile. în acest context. voice-chat. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. televizor. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. schiţe etc. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. a părţilor de propoziţie. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. familii lexicale. lirice şi dramatice. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). coerenţă şi abordări inter.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 . a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. texte literare citite/ interpretate de profesor. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. pentru formarea unui comportament de ascultător activ.. rezumare. caracterizare. dintre textele literare şi cele nonliterare etc.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. Pentru fiecare clasă. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. radio. argumentare etc.

În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe. în care să valorifice categoriile semantice învăţate. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 . referatul. evaluare sumativă. povestire. formative.utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. informative. prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. scrierea unor compuneri narative. portofoliul. la nivelul evaluării. evaluare continuă. . autoevaluarea etc.corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară.recunoaşterea.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. argumentative. cerere etc. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare.secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte.). exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării. descriere. a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. . exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. Procesul de evaluare va pune accent pe: . descriptive. . Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi. precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful