Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. în scopuri diverse 4. în diferite contexte de realizare. responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 . Receptarea mesajului scris. din texte literare şi nonliterare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. SOCIALE ŞI CIVICE 1. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi.COMPETENŢE GENERALE. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.

active în manifestarea unui .cuvânt de bază.3 1.mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător. dialoguri etc. în scopul . cod.silaba. context în diverse situaţii de comunicare.indici de iniţiere de către partener a unui dialog. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.*constituenţii textului oral. aplicarea principiilor ascultării . . la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. incorectitudinii gramaticale a unui . de naraţiune şi de . ale dintr-un mesaj oral.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi. sinonime şi antonime. . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 . noscute în fluxul vorbirii. comportament comunicativ . de acord. . a triftongului şi a hiatului.vocalele. sesizarea corectitudinii/ .CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. .cuvântul – unitate de bază a vocabularului. mesaj. cuvinte derivate/serii derivative. sufixe şi prefixe.structura secvenţelor descriptive.4 1. în . .corespondenţa dintre sunet şi literă. identificarea secvenţelor de . formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral. acestuia monologuri. adecvat 1. rădăcină. în dialogului. consoanele. receptor.organizarea dialogului simplu.idee principală. de flexiune.articolul de dicţionar. forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor.). schiţe. . . hiatul.grupurile de sunete (diftongul.5 2. canal. scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu.*organizarea propoziţiei şi a frazei. semivocalele.mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme. în diverse situaţii de comunicare.vocabularul limbii române. reclame transmise la radio şi televiziune.. . enunţ şi/ sau a formelor lexicale .2 1.dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral.pronunţie corectă şi intonaţie. pronunţarea diftongului. narative şi dialogate. triftongul). idee secundară.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. dialog..greşeli de pronunţie.

adverbul (de loc. articolul hotărât şi articolul nehotărât. în contexte diferite. . . complementul. . numeralul (cardinal şi ordinal).formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate. număr. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . acordul în gen etc. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 . câmpuri lexicosemantice. .utilizarea. . selectarea elementelor de lexic .părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp.2. substantivul (gen. . de timp.2 2. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară.dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului.1.dezvoltarea unei propoziţii simple. fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare.formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. topica adjectivului). adjectivul (adjective variabile şi invariabile. atributul.rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr. propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă.*selectarea cuvintelor.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal).propoziţii simple şi dezvoltate.cuvânt de bază. fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare.formele limbii literare. acordul cu substantivul.sensul unor cuvinte în diferite contexte.*constituenţii textului oral. gen. număr. relaţii şi funcţii sintactice. 2. . pornind de la o temă dată.povestire orală.expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană. număr. mesaj oral . . de mod). forme accentuate şi neaccentuate).3 înlănţuirea clară a ideilor într-un . . sinonime şi antonime. . . cazurile substantivului). interjecţia. a achiziţiilor lexicale noi. cuvinte derivate/serii derivative. . moduri personale şi nepersonale). idee secundară). sufixe şi prefixe.*organizarea propoziţiei şi a frazei. subiectul (exprimat şi neexprimat).stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală. . .). propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. . rădăcină.propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. persoană. pornind de la cuvinte-cheie.

rima în poeziile studiate . de comunicare diverse . acordul cu substantivul. adverbe provenite din adjective). .exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context. persoană.situaţia de comunicare dialogată. . dialog). interjecţia. număr. enumeraţie. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. gen. adverbul (de loc. identificarea expresiilor şi a . care este acţiunea relatată). Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 .raportul dintre realitate şi literatură. pronumele personal de politeţe). „cine” ia parte la acţiune (personajele.opera literară. cuvintelor noi într-un text literar . număr. descriere.verbul (timp. în scopuri diverse Competenţe specifice 3. .dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. Receptarea mesajului scris. adjective variabile şi invariabile.2. la situaţia de comunicare/ situaţii .figuri de stil (personificare. forme accentuate şi neaccentuate. sau nonliterar repetiţie. numeralul (cardinal şi ordinal). epitet).prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare.întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă.conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri). „cine“ povesteşte (naratorul). . cazurile substantivului).*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. de mod. comparaţie.1 Conţinuturi asociate 3.sinonime şi antonime. din texte literare şi nonliterare. adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu.. gen.5 participarea la diferite situaţii de . moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale).4 identificarea ideilor principale .*acte de vorbire. a avea a vrea. 2. reclama).4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . . articolul hotărât şi articolul nehotărât.2 3. sesizarea corectitudinii utilizării . substantivul (substantive comune şi proprii. .idei principale. 3. număr. .pronunţie corectă şi fluentă în limba română.*acte de vorbire. trăsături fizice şi morale ale personajelor). verbele auxiliare a fi.moduri de expunere (naraţiune. pronumele (pronumele personal: persoană. relaţii şi funcţii sintactice. nere utilizate într-un text narativ . de timp. după citirea globală a unui text . idei secundare. texte literare (populare şi culte).rolul de emiţător şi rolul de receptor. formule elementare de menţinere a dialogului. organizarea dialogului comunicare simplu.3 3. recunoaşterea modurilor de expu. texte nonliterare (articolul de dicţionar. topica adjectivului).specii literare: schiţa şi basmul.

paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare. în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice.note de lectură. a unor . 4. virgula. despărţirea cuvintelor în silabe. redactarea unor texte imaginative .2 4. . .ortografierea grupurilor de litere.autoevaluare a propriilor texte redactare.3 4. propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară. urmărind un plan .propoziţii simple şi dezvoltate. valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate.transformarea textului dialogat în text narativ.dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. volumul. autorul. antonime. două puncte. sufixe. .sinonime.5 Folosirea unor tehnici/ strategii . schimbarea finalului. cu scopuri diverse Competenţe specifice 4. în diferite contexte de realizare.povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.compuneri după un suport vizual.structurarea notiţelor la diferite discipline. . elementele componente ale paginii de carte. utilizarea.cuvinte derivate (cuvânt de bază. în redactare. .câmpuri lexico-semantice.scriere imaginativă (continuarea unor texte. fraza. prefixe).plan de idei pentru un text propriu.cartea – obiect cultural: titlul. . . de lucru cu textul/ cartea . punctuaţie . scrierea pe marginea textelor citite). tabla de materii. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . antonime şi derivate . semnele de punctuaţie (punctul. . folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse). . semnul exclamării.1 Conţinuturi asociate 4.scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări. elemente auxiliare (sublinieri.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers.părţile componente ale unei compuneri. rădăcină. elemente de relaţie în frază gramatical.3.biblioteca. . . figuri de stil) sau la personaje. ghilimele. .). a perspectivei din care se povesteşte etc.dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. adecvate temei date .4 redactarea unor lucrări scurte pe o . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. sinonime.aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere. linia de dialog. dezvoltarea unei propoziţii simple.articolul de dicţionar. cratima). şi reflexive în scopuri şi în contexte variate . coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. anumită temă.aşezarea corectă a textului în pagină. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 . semnul întrebării.

forma. reclama. *Se recomandă ca elevii.2. Personificarea. Epitetul.1. inclusiv contemporane). paranteze etc. salutul.formularea de întrebări. Aşezarea corectă a textului în pagină. canal.3. 1. *Constituenţii textului oral.1.1. desfăşurarea unei acţiuni. .1.CONŢINUTURI 1. Textul şi opera.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală.2.3. Enumeraţia. . Opera literară. . cine povesteşte: naratorul. Textul 1. Autorul. 1. a gusturilor. a unui grup de persoane sau de obiecte.obiect cultural. calitatea.3. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător. 2. Situaţia de comunicare. Figurile de stil. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.2. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. Comparaţia. ocupaţia. Organizarea dialogului simplu.2. ideea secundară. Textul în proză. receptor. Cartea . Raportul dintre realitate şi literatură. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. *Selectarea cuvintelor.adresarea către o persoană. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. un itinerar. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare). 2. Structura operei literare. descrierea. cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). Titlul. Ce se povesteşte: naraţiunea. Structurarea textului oral Ideea principală.5.2. starea.3.3.2.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal.).susţinerea unei discuţii directe sau telefonice.1 – 1. Volumul. Teoria literară 1.1 – 1.2. Formule elementare de menţinere a dialogului. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. calitatea socială a unei persoane. . mediul familial. 1.1. Biblioteca. .5 şi 1. Tabla de materii. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2. Versul şi strofa.identificarea unei persoane. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Aşezarea în pagină. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. două pagini.2. 1.2. Lectura 1. context. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană.4. 2.2. .cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea. dialogul. . 1. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 . Situaţia de comunicare dialogată. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.1.Versificaţia. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. adecvare la vârsta elevilor.2.2. Rezumatul oral.exprimarea acordului sau a dezacordului. 1. 1. Modurile de expunere: naraţiunea. Rima. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. a unui obiect. Comunicarea orală 2.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. utilitatea unor obiecte. cod. Comunicarea scrisă 2. . să poată realiza următoarele acte de vorbire: . *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).3. mesaj. de regulă.2.1. formativ. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.1. Textul în versuri. mediul social al unei persoane. Repetiţia. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. un orar.

Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Sinonimele. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Substantivele comune şi substantivele proprii. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. 3. Forma şi conţinutul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Numărul.1. Predicatul verbal. Noţiuni de fonetică. Cuvântul de bază. Cazurile substantivului Nominativul. iar nu „limba ca sistem abstract”. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. linia de dialog. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. de motivare. Fraza. imperfect.1. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. persoana. 3. triftongul). normată şi literară. virgula. de completare. Verbul. în toate cazurile. figuri de stil. Transformarea textului dialogat în text narativ. Articolul nehotărât. semnul exclamării. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). în variantele ei orală şi scrisă. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. de construcţie). de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Sufixele. cratima. două puncte. semnul întrebării. a vrea. de grupare. Consoanele. Antonimele. mai-mult-ca-perfectul. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Prepoziţia simplă şi compusă. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). modalitatea tradiţională sau de altă natură. Timpurile modului indicativ: prezent. Timpul. Verbele auxiliare: a fi. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. exigenţă absolut necesară. Dativul. Prefixele. Genitivul. şi nu de la noţiunile teoretice. a avea. de punctuaţie şi de ortoepie. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Notiţele. perfect compus. Se sugerează ca. 3.4.2. 3. Rădăcina.2. viitorul I. Vocalele. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Cuvântul derivat. moduri de expunere etc. Silaba. Lucrarea semestrială. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. pornind de la un text. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . Morfosintaxa 3. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului.4. ediţia a II-a. de exemplificare. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Genul. În acest sens. în predarea problemelor noi.2. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. 2.Semnele de punctuaţie: punctul. numărul (actualizare). Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Hiatul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). 3. Substantivul. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Semivocalele.3. de ordonare. Dezvoltarea unei propoziţii simple.4. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. 3. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. perfect simplu. Propoziţia şi părţile de propoziţie.2. Articolul hotărât. ghilimelele. Lexicul Vocabularul limbii române. de la o situaţie concretă de comunicare. mai ales în cazul elementelor de lexic. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). Grupurile de sunete (diftongul. Articolul genitival (posesiv). Acuzativul. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). se recomandă. (actualizare) Articolul. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. de descriere. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. în şcoală.). Prepoziţia.

3. genul (actualizare).3. Adverbul Adverbele de loc. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. de timp.5. Funcţia sintactică: complement.5. Părţile de vorbire neflexibile 3. complement. Sintaxa propoziţiei 3.4.2. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Numeralul Numeralul cardinal. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare). 3. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. Sintaxa frazei.1. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 . numeral). Substituţi ai substantivului 3.3.4.1. Interjecţia. 3. Numeralul ordinal. Propoziţia principală. Predicatul. Pronumele Pronumele personal: persoana. Numele predicativ simplu şi multiplu. 3.5. numărul. 3.3.4. Acordul cu substantivul în gen. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).4. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. pronume.1.Vocativul. Atributul Elementele regente ale atributului.2. 3. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere.5. Subordonarea.4. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare. complement. Funcţiile sintactice: subiect.4. de mod. 3. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.4. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Funcţii sintactice: subiect.2. număr şi caz.4. atribut.5. 3.4. Topica adjectivului. 3.3. 3. Adverbele provenite din adjective.5. atribut. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).6.5. Propoziţia secundară. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Pronumele personal de politeţe.5.

. zarea mesajului oral .cuvinte compuse prin alăturare. cale noi în funcţie de context .structura textului oral de tip narativ.forme lexicale corecte/ incorecte.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor . descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ. . ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj .familii lexicale. stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context. antonime.Clasa a VI-a 12 .3 1.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative.4 2. .*acte de vorbire. de omonimie în organicontexte. utilizarea relaţiilor de sinonimie. subordonare şi abreviere. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2.organizarea textului dialogat. în contexte diverse. rolul lor în textele literare studiate.mesaje orale diverse.utilizarea adecvată.2 Limba şi literatura română . . serii sinonimice şi antonimice.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. 2.abateri de la normele gramaticale (acord.sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. sesizarea sensului unităţilor lexi.receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare.2 1. comportament comunicativ adecvat .familia lexicală. . orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv. receptate din surse diverse . omonime.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi. .structurarea textului oral (actualizare).. a unor sinonime.utilizarea. stabilind legături sau .*acte de vorbire.arhaisme şi regionalisme. de . în contexte diverse. sensul omonimelor în context. informativ) adăugarea ideilor secundare.corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale. flexiune) întrun mesaj oral. . câmpuri lexico-semantice. a achiziţiilor lexicale noi. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. oral. active în manifestarea unui . alcătuirea unor texte orale narative.structura fonematică a cuvântului.. descriptive şi informative. .rezumarea orală a unui text dat (actualizare).ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ. sesizarea abaterilor de la normele .CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. . aplicarea principiilor ascultării . 1.

. poziţii .comunicare orală cu scop declarat de informare. în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare. modalităţi de adaptare la interlocutor. a unei persoane sau a unui loc etc. . învăţate. verbal). prezentarea unor impresii. de opinie. informative).părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). în funcţie de starea de spirit (bucurie.textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi. descriptive. prepoziţia. a intonaţiei. substantivul. atributul (atributul adjectival. . surpriză. atitudine favorabilă progresiei comunicării . . a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. acordul predicatului cu subiectul. care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . de luare de atitudine. . . adaptarea vorbirii la situaţia .alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate.*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. numeralul. .3 2. . exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. relaţii şi funcţii sintactice. adjectivul.exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice.2. menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare. adaptarea la interlocutor. posibilităţile expresive ale limbii vorbite. Limba şi literatura română . conjuncţia. . manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi. iniţierea. . pronumele.Clasa a VI-a 13 .propoziţia regentă. de timp.pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. în situaţii concrete.organizarea replicilor într-un dialog complex. descrierea unui obiect. utilizând corect limba literară.4 2. de mod. interjecţia.folosirea corectă. complementul direct şi complementul indirect). complementul (complementele circumstanţiale de loc.organizarea replicilor într-un dialog complex.*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. substantival.5 utilizarea categoriilor gramaticale .).*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri. adverbul. supărare). reglarea tonului. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. elementul regent. într-un context dat.monologul oral (texte narative. complementele necircumstanţiale.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. pronominal. subiectul (exprimat şi neexprimat).

mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. tabloul). rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune. . al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a . fabula şi doina populară. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor. schimbarea valorii gramaticale). în scopuri diverse 3. populare şi culte (personificare.*structura cărţii: rolul cuprinsului. texte nonliterare: anunţul. tipuri de rimă (monorima. . ştirea. . descrierea (portretul literar.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an.rolul sinonimiei. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora). rima încrucişată.texte nonliterare: anunţul. timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele.trăsături ale speciilor literare: pastelul. autor. rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor . momentele subiectului. .identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise.rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare. repetiţie.subiectul operei literare. în context sau cu ajutorul dicţionarelor. ştirea identificarea modurilor de expunere . timpul şi spaţiul liric în naraţiune. epitet. într-o naraţiune: acţiunea. participanţii la acţiune. din texte literare şi nonliterare.texte literare epice şi lirice.explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. momentele subiectului.Clasa a VI-a 14 .3. expresivitatea formelor arhaice şi regionale.diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică. sensurile cuvintelor în contexte diferite.3 Limba şi literatura română .caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I. narator.câmpuri lexico-semantice 3. .2 3. timpul şi spaţiul în naraţiune . postfeţei şi al notelor. enumeraţie. Receptarea mesajului scris. antiteza). . compunerea.. . al prefeţei. rima împerecheată. personaj. comparaţie. . subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare.

povestirea unor texte narative/filme văzute etc.Clasa a VI-a 15 . pornind de la diverse teme discutate în clasă. în diferite contexte de realizare. propoziţia regentă. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). funcţii sintactice).rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar).4 sesizarea organizării morfologice şi . acordul predicatului cu subiectul. moduri personale şi nepersonale). cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului).descrierea de tip tablou şi de tip portret. numeralul cardinal şi numeralul ordinal. subordonare şi abreviere. adverbul (gradele de comparaţie.motivarea unei opinii. articolul demonstrativ. conjuncţia. . curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de . cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului. pentru prin schimbarea valorii gramaticale). aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate.utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. complementul 4. . compunere – prin alăturare. funcţii sintactice). funcţii sintactice). schimbarea valorii gramaticale). 4. a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date. numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. . câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice.categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. subiectul (exprimat şi neexprimat). adjectivul (forme flexionare. fraza. pronumele (pronumele personal. verse .utilizarea sinonimelor. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate. gradele de comparaţie. interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor. compuse. atributul. coordonarea şi subordonarea. re. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.familia lexicală (derivate. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.2 Limba şi literatura română .redactarea unor scrisori şi anunţuri. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. elementul regent. prepoziţia (regimul cazual). . .3. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ).. cu scopuri diverse 4.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di... substantivele colective.relatarea unor fapte/ întâmplări. utilizarea unui lexic diversificat.structurarea detaliilor în jurul ideii principale.

3. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. personaj.2. utilizând corect . povestirea unui film. Versificaţia (actualizare). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). textul redactat. punctul). . în vederea rezumării acestuia.3 4. Teoria literară 1. tabloul).obiect cultural. înlănţuirea corectă a frazelor în . Structura operei literare.4.3 şi 1. 1. 1.4. doina populară. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul.2. în propoziţie şi în frază. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. Lectura 1.1 – 1. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească.2.1. două pagini. Naraţiunea (autor. Limba şi literatura română . redactare. formativ.1. ştirea.utilizarea corectă. narator. .2. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază.1 – 1. Antiteza.3. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I.2. *Structura cărţii: cuprins.Clasa a VI-a 16 . rima împerecheată. 1. note. 1. a unei piese de teatru etc. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. momentele subiectului. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor.1. destinate studiului aprofundat. adecvare la vârsta elevilor.2. Cartea . a triftongilor şi a vocalelor în hiat. Figurile de stil (actualizare). punctul şi virgula.coordonarea şi subordonarea. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. ortografierea diftongilor.3. alcătuirea rezumatului unui text . Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.3. virgula. alcătuirea planului de idei.2. Descrierea (portretul literar. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. linia punctuaţie de dialog. inclusiv contemporane). Opera epică. timpul şi spaţiul în naraţiune). Textul 1.3.3. rima îmbrăţişată). subiectul operei literare. transformarea textului dialogat în text narativ.aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază. 1. 1.2. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul. Modurile de expunere. prefaţă. Tipuri de rimă (monorima.rezumarea unui text nonliterar.identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. postfaţă. Măsura.2. de regulă. Texte nonliterare: anunţul. verificare) .rezumarea textelor narative (pregătire. fabula. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. rima încrucişată. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima.

în variantele ei orală şi scrisă.2. Textul dialogat şi cel monologat. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. normată şi literară. pornind de la un text.2. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. a unei comparaţii. mai ales în cazul elementelor de lexic. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că.formularea unei propuneri. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie.1. Comunicarea orală 2. a. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. de la o situaţie concretă de comunicare.1. Rezumatul oral (actualizare).prezentarea unei acţiuni complexe. Limba şi literatura română . în şcoală. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. stabilirea unei analogii. Descrierea de tip tablou. text informativ. anunţul). acceptarea ori refuzul unei propuneri. . Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Prefixarea. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Semnele ortografice: cratima. ediţia a II-a. 2. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. de construcţie). în toate cazurile. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. exigenţă absolut necesară. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. de completare. de ordonare. Comunicarea scrisă 2. de grupare. şi nu de la noţiunile teoretice. Rezumatul. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Monologul: text narativ.1. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). . *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. iar nu „limba ca sistem abstract”. 3.1. de tip portret. de motivare. de descriere.1. Adaptarea la interlocutor. punctul ca semn ortografic.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc).exprimarea gusturilor. Sufixarea. .susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. de exemplificare. Se sugerează ca. 3. text descriptiv. de punctuaţie şi de ortoepie.1.2.2. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva.2. în prezentarea problemelor noi. . linia de dialog şi linia de pauză. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea. Contextele de realizare Relatarea. Povestirea.Clasa a VI-a 17 .2. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Derivarea (actualizare). 2. se recomandă. 2. . ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: .identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. În acest sens. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. exprimarea unei impresii personale.

3. Baia de Aramă etc. 4. compuse. ciuboţica cucului. Substantivul (actualizare). 3. Forme. Părţile de vorbire neflexionare 3. zgâriebrânză. bou de baltă. Neagra Şarului […]. Funcţii sintactice. Numeralul (actualizare).2. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis.4.4.4. floarea-soarelui. ochiul-boului. clar-văzător. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. acid clorhidric.. Noţiuni de fonetică (actualizare). Subordonare faţă de un adjectiv. atribut adverbial.2.3.4. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv.4. p.b. bună-cuviinţă. gura-leului. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Forme. Morfosintaxa.3. Conjuncţia (actualizare). conjunctiv. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. de timp. coate-goale.a. 2001. Regimul cazual.Clasa a VI-a 18 1 . Prepoziţia (actualizare).5. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). cazuri şi funcţii sintactice.4. Modurile nepersonale: infinitiv. (cf.5. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Elementul regent. Verbul – (actualizare).2. 23. Gradele de comparaţie. supin. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. Adverbul (actualizare). 4 sunt atributele lui zece (22. Antonimele (actualizare).a. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. art. cazuri şi funcţii sintactice.). a prepoziţiei şi a conjuncţiei. Omonimele (omofone şi omografe). semnat de Angela Bidu-Vrănceanu. rea-voinţă etc. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).4. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. închis: roşu închis/deschis. Fraza. 24 etc. Delta Dunării ş. Compunere. Familia lexicală (derivate. unde numerele ca 2. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. 124-125). Formele flexionare.3. 3. botgros. ducă-se pe pustii. Adjective provenite din verbe la participiu. floare-de-colţ. de mod. 3.3. Almaşul-Mare ş. c. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui.. imperativ..4. Noţiuni de sintaxă (actualizare). Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).4. vorbă-lungă. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc. subordonarea atributivă de la 20 la 90.1. bunăvoinţă.1. încurcă-lume. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1. Coordonarea şi subordonarea. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. Gura Ocniţei. Adverbe provenite din adjective şi din substantive. Sinonimele (actualizare). Gradele de comparaţie.4. Modurile personale: indicativ. Funcţii sintactice. 3.2. 3. 2. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Substituţi ai substantivului 3. participiu. Roşiori de Vede. Editura Nemira.4. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). 3. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Compunerea. galben-verzui. 3.1. Limba şi literatura română . Arhaismele şi regionalismele. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Propoziţia regentă. gerunziu.5.4. Compunerea prin alăturare. Timpuri. 3. Substantivele defective de singular sau de plural.3. Articolul demonstrativ (adjectival). 3. pierde-vară. Pronumele Pronumele personal.5. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. a deveni) şi auxiliare. 3. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. bine-venit. 3. Substantivele colective. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. rea-credinţă. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. Felul propoziţiilor. 3. subordonare1 şi abreviere. condiţional-optativ.

4. Atributul adverbial. 3.4. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni). Complementele circumstanţiale. Atributul substantival. 3. Sintaxa propoziţiei (actualizare). Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Limba şi literatura română . Interjecţii predicative. 3. Predicatul.3.Clasa a VI-a 19 . 3.5. Atributul adjectival.4. Interjecţia (actualizare).5.1.3. Atributul (actualizare). de timp.5. Acordul predicatului cu subiectul. de mod. Complementul indirect. Atributul pronominal.2. Complementele necircumstanţiale.5. Complementul (actualizare).5. Complementele circumstanţiale de loc.5. Complementul direct. 3.

1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale. text dialogat). modalităţi specifice de iniţiere. sensurile unor cuvinte în contexte diferite. utilizarea paronimelor. a unor tablouri din natură. antonime.2 - 1. sensul cuvântului în context. situaţie de comunicare). 2. omonime. antonimie. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. *unităţi frazeologice.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate. folosirea corectă a accentului. descrierea unor obiecte. omonimie într-o comunicare orală. construirea unor naraţiuni simple. nedublarea complementului direct şi indirect. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. construirea unui monolog sau a unui dialog. menţinere şi încheiere a dialogului. cuvintele polisemantice. construirea unor texte orale de tip narativ. rezumarea unui text.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. utilizarea expresivă a limbii. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. *nume proprii greşit accentuate. a unor fenomene. ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare. parteneri. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1.CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. în contexte diferite - 2. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. *dialog formal şi dialog informal. dezacorduri gramaticale. corectarea unor construcţii pleonastice. împrumuturile.Clasa a VII-a 20 . paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română . 1.3 - - 1. descriptiv şi informativ. sinonime.5 2. sesizarea relaţiilor de sinonimie. discuţii de confruntare a opiniilor.

*procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. enumeraţie. asteriscul*. aparţinând diverselor genuri şi specii). utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. modalităţi de caracterizare a personajelor.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. tipuri de ritm). formularea unei opinii. repetiţie. continuarea unui dialog cu început dat. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. subsolul de pagină*. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. spaţiu. metaforă. - - 2. versificaţia (tipuri de rimă.Competenţe specifice 2. 21 Limba şi literatura română . antiteză) în textul liric. trăsături ale speciilor literare: nuvela. hiperbolă. 3. comparaţie.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă). formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. *programul de spectacol.Clasa a VII-a . semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice.5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3. în scopuri diverse 3. epitet. dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. structuri în textele epice şi lirice.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită. din texte literare şi nonliterare.obiect cultural: *editura. texte nonliterare: mersul trenurilor. imnul. Receptarea mesajului scris. *dialogul formal şi informal. stabilirea de comparaţii sau de analogii). confruntarea opiniilor. ritmul. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. colecţia*. structuri în textele epice (timp. cartea . piciorul metric.

scrierea unor compuneri narative. caracterizare de personaj. compunerea. pronumele. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. scrierea îngrijită. cu scopuri diverse 4. prepoziţia. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. relaţii de sinonimie. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română . ∗prezentarea unor evenimente culturale. informative.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4. texte destinate prezentării unui auditoriu. omonimie şi polisemie într-un text dat.1 Competenţe specifice exprimarea. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. fişe de lectură. în diferite contexte de realizare.3. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. relaţii şi funcţii sintactice. antonimie. adjectivul) şi neflexibile (adverbul. într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. serii derivative. interjecţia). descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. în scris. pronumele. dispunerea în pagină a diverselor texte.3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. conjuncţia. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. numeralul.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. substantivul.Clasa a VII-a 22 . descriptive. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. interjecţia.3 - - 4. lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. conjuncţia. 4. 4. relaţii şi funcţii sintactice. antonime. cuvinte polisemantice. adjectivul. substantivul. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. împrumuturile). numeralul. adverbul. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. prepoziţia. redactarea unei cereri în diverse scopuri. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. *unităţi frazeologice.

formularea unei opinii.3.2. Teoria literară 1. 1.stabilirea de comparaţii sau de analogii. Subsolul de pagină*. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări. 1. 1.4. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a. Structura operei literare. Rezumatul oral (actualizare).4.populare şi culte .2. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. imnul. Texte nonliterare: mersul trenurilor. ∗Dialogul formal şi dialogul informal.obiect cultural. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.2. Genuri şi specii.2. Textul 1. descriptive şi dialogate. . Structurarea textului oral.1.3. construirea unor scurte povestiri. destinate studiului aprofundat.2.Clasa a VII-a .1. Piciorul metric (bisilabic). . timp. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.3.susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic).1. şi 1. spaţiu.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă. Asteriscul*. .3. 1. Situaţia de comunicare. Textul dialogat şi cel monologat. Cartea . 1. *programul de spectacol.1. Metafora. Genurile epic şi liric. Tipuri de rimă. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Se vor selecta 6-8 texte literare de bază.2.1. Specii literare obligatorii: nuvela.2.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.aparţinând diverselor genuri şi specii.5 şi 1. . Practica raţională şi funcţională a limbii 2. Hiperbola. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic). 2. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.1. Texte literare . Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor. compuneri narative. Ritmul. Colecţia*.3. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. Comunicarea orală 2.2. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). Repetiţia fonetică (aliteraţia).2.2 – 1. Versificaţia.2. formativ.5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. 1. Lectura 1. 23 Limba şi literatura română . 1. Figurile de stil. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). inserarea dialogului în compuneri.1. adecvare la vârstă. Editura*. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor. inclusiv contemporane).2.1. 2.3.

rezumatul scris (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).2. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Persoana.2. Serii derivative (aplicativ). de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. pornind de la un text. Cuvintele polisemantice. 2. Scrierea 2. în şcoală. se recomandă. de construcţie).(actualizare) Derivarea (actualizare). inserarea dialogului în compuneri. de grupare. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. de descriere.4. de la o situaţie concretă de comunicare. descriptive şi informative. festivităţi de premiere etc. exigenţă absolut necesară. iar nu „limba ca sistem abstract”. Cererea. Noţiuni de fonetică (actualizare). Compunerea (actualizare). Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. 3. Procesul scrierii. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.2.). Limba şi literatura română .2. Împrumuturile. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. mai ales în cazul elementelor de lexic.4. Propoziţia fără subiect. Verbul (actualizare). de punctuaţie şi de ortoepie.1. normată şi literară. 3. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. de completare. În acest sens.3. în prezentarea problemelor noi. Alte verbe copulative: a ajunge. pasivă (complementul de agent). Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Morfosintaxa 3. Modurile. Locuţiunea verbală. de exemplificare. a se face. Se sugerează ca. ediţia a II-a. caracterizare de personaj. Pleonasmul. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.2. Antonime. Paronimele. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Timpurile. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Compuneri narative. comentarea semnificaţiilor titlului.1. 3. vernisaj al unei expoziţii. şi nu de la noţiunile teoretice. Omonime.2. a părea. a rămâne. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. reflexivă (pronumele reflexiv).1. Diatezele: activă. în variantele ei orală şi scrisă. a însemna. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Lexicul Sensul cuvintelor în context. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. *Unităţi frazeologice. În toate clasele gimnaziului. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. 3. Elemente de construcţie a comunicării 3. Comentarea unor secvenţe din textele studiate. de motivare.Clasa a VII-a 24 . Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. a ieşi. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Numărul (actualizare). ∗Nume proprii greşit accentuate. Verbele personale şi verbele impersonale. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). de ordonare. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Categorii semantice (actualizare). Folosirea corectă a accentului în limba română. premiera unui spectacol de teatru. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Sinonime. în toate cazurile.

la moduri nepersonale (subiect. Locuţiunea prepoziţională. nume predicativ). Substituţi ai substantivului.1.4. 3. nume predicativ. 3. complement indirect. complement direct. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). cazuri şi funcţii sintactice.4. Forme. atribut verbal). Forme. predicat verbal. nume predicativ. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română . complement direct. de timp.3. complement indirect.3. prepoziţional. de timp. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect.5. complemente circumstanţiale de de loc. nume predicativ). complement circumstanţial de loc. Pronumele relativ compus ceea ce. Forme.4.5. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod.Clasa a VII-a 25 . Locuţiunea substantivală. Pronumele (actualizare) Pronumele personal. de mod. Numeralul (actualizare). 3. complemente circumstanţiale. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.2. Adverbul (actualizare).2. de timp şi de mod. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord).4. demonstrativ. Forme şi cazuri. Locuţiunea adverbială.4.5.4. Părţile de vorbire neflexibile. cazuri şi funcţii sintactice. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.4. Acordul pronumelui relativ. cazuri şi funcţii sintactice. Substantivul (actualizare).4. 3. 3. ∗Alte tipuri de numerale.5. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect.Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal.2. atribut substantival genitival. predicat nominal). Forme.5. Conjuncţia (actualizare). relative. 3. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare).4. cazuri şi funcţii sintactice. complement indirect. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Regimul cazual. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ.4. Adverbe fără funcţie sintactică.4. 3. posesiv.3. *nehotărâte. Adverbele interogative. complement direct. Funcţiile sintactice ale numeralului. de loc.4. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât.3. 3. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival. atribut adverbial. 3.1. Locuţiunea adjectivală. Prepoziţia (actualizare). apoziţional) 3. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.

Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. cuvântul şi contextul. condiţională. de scop. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. familia de cuvinte. *sufixoidele abateri de la normele limbii literare. sensul propriu şi sensul figurat. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. informative. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. de idei. sesizarea inventarului de probleme. de cauză. 1. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. particularităţile vorbirii regionale. argumentative. consecutivă). de mod. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. propoziţiile circumstanţiale de loc. mimică etc. complementele circumstanţiale de loc. descriptive. de cauză. dialoguri pe diverse teme. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. de timp. cuvinte polisemantice.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. greşeli lexicale în comunicare. de mod. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. *acte de vorbire. monologul: texte narative. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. de cuvinte într-un dialog.4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. concesivă. antonimele. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. ierarhizarea ideilor receptate.2 1.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . sinonimele. - 1. de scop.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. omonimele. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. identificarea categoriilor gramaticale învăţate. împrumuturi lexicale. 1. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. de timp.

2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii. rezumarea. caracterizarea unui personaj.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2. utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse.2. 2. text descriptiv.4 2. sinonime. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. argumentarea orală a unor puncte de vedere. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. în funcţie de situaţia de comunicare. situaţia de comunicare monologată şi dialogată. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . prezentarea orală. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. prezentarea orală pe o temă dată. text informativ. antonime. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. *acte de vorbire. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. omonime. fraza. *acte de vorbire. sens propriu şi sens figurat. text argumentativ. structurarea unui dialog pe o temă dată. enunţul. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). rolul elementelor de legătură în frază.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. corectarea construcţiilor pleonastice. cuvinte polisemantice. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. sensul propriu de bază şi sensurile secundare. *îmbinarea elementelor verbale. formularea ideilor pornind de la o temă dată.

3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat.3. compuse sau obţinute prin conversiune. opera dramatică: trăsături generale. eul liric. comparaţie. în scopuri diverse 3. hiperbolă. al regionalismelor şi al neologismelor. strofa. comentarea rolului arhaismelor. romanul (fragment). moduri de expunere. prefixoidele*. timpul.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice. ritmul. rima. antiteză). enumeraţie. exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . cartea-obiect cultural (actualizare). figurile de stil. versificaţia. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. epitet. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. texte nonliterare (texte publicitare. categorii semantice studiate. piciorul metric. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. cuvinte derivate. ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. versificaţia (măsura.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. specii literare obligatorii: balada populară. spaţiul naraţiunii). familia de cuvinte. versul. elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. metaforă. corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. - - - 3. 3. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. repetiţia fonetică/ aliteraţia. sufixoidele*. Receptarea mesajului scris. relaţiile dintre personaje. structura textelor lirice. elemente de limbă şi de stil în textul literar. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. *scrieri SF. cuvinte şi construcţii incidente. texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). versul liber*). liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. repetiţie. *articolul de ziar/ de revistă). din texte literare şi nonliterare.

operă de artă. în diferite contexte de realizare. de cauză. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj. de scop. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. dezvoltarea argumentelor. de scop. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. . . atributul şi propoziţia subordonată atributivă. fraza.aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. versificaţia etc. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. persoană).1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate .4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 . părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. cu ocazia unui eveniment personal. caracterizarea unui personaj. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.). *conspectul. propoziţiile circumstanţiale de loc. figurile de stil. complementele circumstanţiale de loc. . complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. subordonare. de cauză. elemente de limbă şi de stil. social sau cultural. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4. de mod. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.enunţul. cu scopuri diverse 4.organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. motivarea preferinţelor şi a opiniilor). incidenţă). pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare. rezumare.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. de mod. . propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă).structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei.exprimarea în scris a propriilor sentimente. de timp. aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. de timp. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. 4. concluzia).

1. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii. liric şi dramatic. 2. text descriptiv.2. Lectura 1. Genuri şi specii. Monologul: text narativ. 1. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală.2. Cartea . timpul. inclusiv contemporane). Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).3.3.5. Specii literare obligatorii: balada populară. ∗Versul liber. Opera dramatică: trăsături generale.4. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.5 şi 1. *Scrieri SF. Structurarea operei literare.obiect cultural (actualizare). 1.2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.2 Texte nonliterare: texte publicitare. text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor).2.aparţinând diverselor genuri şi specii. ritmul. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . a structurii textelor lirice. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. *articolul de ziar/ de revistă.a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii.2.1 Texte literare . rima. şi 1. spaţiul naraţiunii).1. *Se recomandă ca elevii. Actualizarea. Figurile de stil (actualizare).3 Textul 1. Rezumatul oral (actualizare). Actualizarea . Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. .1.CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a. Genurile epic.2. prin investigarea unor texte literare. formativ.3. *Conspectul.2. .2. 1. strofa (actualizare). 1. piciorul metric. 2.3. lectură de text şi vizionare de spectacol. Alegoria. romanul (fragment).susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. 1. 1. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Versificaţia. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). text informativ. Teoria literară 1. Relaţiile dintre personaje.2 – 1.populare şi culte .1.prin investigarea unor texte literare . adecvare la vârstă.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite.3. Măsura. .2. 1. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Caracterizarea personajelor. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. pe baza unor cerinţe date. versul. destinate studiului aprofundat. Eul liric.

Noţiuni de fonetică (actualizare).2. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală. 3. 519). Enunţul. Categoriile semantice. Propoziţia subordonată subiectivă. 3. 2001. Fraza. Omonimele. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. de motivare. în prezentarea problemelor noi. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. Paronimele. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. exigenţă absolut necesară. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.3. Se sugerează ca. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. se recomandă. Dinamica vocabularului. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2.1. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Predicatul nominal incomplet. În acest sens. de grupare. acordul prin atracţie). ediţia a IIa. de descriere. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.2. Subiectul (actualizare). 3. în variantele ei orală şi scrisă. iar nu „limba ca sistem abstract”. Prefixoid şi Sufixoid. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. în toate cazurile. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.4. Probleme ale acordului (acordul după înţeles. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora.1. art. 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. Propoziţia subordonată predicativă. de completare. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . Elemente de construcţie a comunicării 3. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. Împrumuturile lexicale. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Familia de cuvinte (actualizare). dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. 3. Editura Nemira. Pleonasmul. de ordonare. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. mai ales în cazul elementelor de lexic.4.4. care. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. 3. Punctuaţia lor.4. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu.În toate clasele gimnaziului. Noţiuni de sintaxă. Sinonimele. Neologismele. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Atributul (actualizare). de exemplificare. Cuvintele polisemantice (actualizare). profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Propoziţia subordonată atributivă. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. Antonimele. de punctuaţie şi de ortoepie. modalitatea tradiţională sau de altă natură.3. de construcţie). nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. normată şi literară. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. în şcoală. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf.4. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM.4. 3. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. Prefixoidele*. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). 401. Cuvintele şi construcţiile incidente. Cuvântul şi contextul. 3. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. p. 3.

Propoziţia subordonată completivă indirectă. de mod (actualizare). 3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. de timp. 3. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţiile circumstanţiale de loc. 3.5. 3. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă. Complementul indirect (actualizare). de timp. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei.4.6.4. 3.2. de precizare a elementelor introductive.4. de mod. de cauză.4. Complementele circumstanţiale de loc.Complementul direct (actualizare). 3.4.3. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune.6. de scop.4. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 . Propoziţia subordonată completivă directă.1. În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei.6.6. de cauză. de scop.6.4.

comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 . în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. pentru formarea unui comportament de ascultător activ. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. conţinuturile apar. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. basme etc. lirice şi dramatice. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context.populare şi culte . reacţii pe marginea ideilor textului. rezumare. coerenţă şi abordări inter. toleranţă faţă de opiniile. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. dar şi spirit critic. dintre textele literare şi cele nonliterare etc. de recitare a unor poezii. în acest context. radio. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. caracterizare. familii lexicale. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare.. dirijat deprofesor. colegi.aparţinând diverselor genuri şi specii. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. argumentare etc. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. comentare. schiţe etc. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc. povestire. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice. monologuri. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . caracterizare de personaj. Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului..) şi în contexte diverse. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. cât şi a metodelor activ-participative. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. voice-mail etc. texte literare citite/ interpretate de profesor. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. utilizarea corectă. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. actori. al comunicării şi al textului literar. aer.).şi transdisciplinare. reclame transmise la radio şi televiziune. dar şi texte nonliterare). voice-chat. a părţilor de propoziţie. câmpuri lexicosemantice. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. televizor. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte.. dialoguri formale şi informale etc. la dicţionar. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ. folosirea corectă într-un context dat.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi.principalul document care ghidează activitatea la clasă . în context. Pentru fiecare clasă.

).utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării. referatul. cerere etc. la nivelul evaluării. descriere. . a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale.secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. evaluare sumativă. . Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 .recunoaşterea. autoevaluarea etc. în care să valorifice categoriile semantice învăţate. informative. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). descriptive. scrierea unor compuneri narative. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. formative. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. Procesul de evaluare va pune accent pe: . povestire. Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi.corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe. portofoliul. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej. argumentative. . precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. evaluare continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful