Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome. responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 .COMPETENŢE GENERALE. Receptarea mesajului scris. reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. SOCIALE ŞI CIVICE 1. în diferite contexte de realizare. din texte literare şi nonliterare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. în scopuri diverse 4.

narative şi dialogate. ale dintr-un mesaj oral. acestuia monologuri.indici de iniţiere de către partener a unui dialog. sinonime şi antonime. canal.cuvântul – unitate de bază a vocabularului.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi.idee principală. dialog.. context în diverse situaţii de comunicare. cuvinte derivate/serii derivative.5 2. . sufixe şi prefixe.*constituenţii textului oral. în . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 . hiatul. consoanele. . scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu. de flexiune. de acord. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. în diverse situaţii de comunicare. noscute în fluxul vorbirii.mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător. idee secundară.4 1.).structura secvenţelor descriptive. reclame transmise la radio şi televiziune.vocabularul limbii române. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.vocalele. . . de naraţiune şi de .corespondenţa dintre sunet şi literă.3 1. incorectitudinii gramaticale a unui . aplicarea principiilor ascultării .greşeli de pronunţie.cuvânt de bază.CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. sesizarea corectitudinii/ .mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme. în scopul .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală.dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral.grupurile de sunete (diftongul.silaba.. . pronunţarea diftongului. . în dialogului. semivocalele.pronunţie corectă şi intonaţie. cod. enunţ şi/ sau a formelor lexicale . formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral. receptor. forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor. rădăcină. . adecvat 1. mesaj. comportament comunicativ . dialoguri etc.organizarea dialogului simplu.2 1.articolul de dicţionar. schiţe. identificarea secvenţelor de . a triftongului şi a hiatului.*organizarea propoziţiei şi a frazei. active în manifestarea unui . . triftongul).

cazurile substantivului). Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 . .părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp.propoziţii simple şi dezvoltate.formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate.formele limbii literare. sinonime şi antonime.3 înlănţuirea clară a ideilor într-un .formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat.dezvoltarea unei propoziţii simple. .propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. rădăcină.2 2. adverbul (de loc.rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. .dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului.expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. substantivul (gen. complementul. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . adjectivul (adjective variabile şi invariabile. .2.stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală.*organizarea propoziţiei şi a frazei.). a achiziţiilor lexicale noi. selectarea elementelor de lexic .*constituenţii textului oral. acordul cu substantivul. numeralul (cardinal şi ordinal). sufixe şi prefixe. de mod). gen. pornind de la cuvinte-cheie. de timp. subiectul (exprimat şi neexprimat). cuvinte derivate/serii derivative. forme accentuate şi neaccentuate). propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. număr. . fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare. în contexte diferite.utilizarea.*selectarea cuvintelor. . fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare. . persoană. . idee secundară). . . . . . relaţii şi funcţii sintactice. atributul.sensul unor cuvinte în diferite contexte. moduri personale şi nepersonale). interjecţia. număr. 2. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară. articolul hotărât şi articolul nehotărât. câmpuri lexicosemantice.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). . acordul în gen etc.povestire orală. acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr. pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană. mesaj oral . număr.1. topica adjectivului). propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.cuvânt de bază. . pornind de la o temă dată.

2.. adverbe provenite din adjective). organizarea dialogului comunicare simplu. . formule elementare de menţinere a dialogului. cazurile substantivului). „cine“ povesteşte (naratorul). . care este acţiunea relatată). . substantivul (substantive comune şi proprii. . număr. 3. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice.pronunţie corectă şi fluentă în limba română.5 participarea la diferite situaţii de . relaţii şi funcţii sintactice.opera literară.prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare. în scopuri diverse Competenţe specifice 3. dialog). la situaţia de comunicare/ situaţii . din texte literare şi nonliterare. interjecţia. persoană. a avea a vrea.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . reclama). număr. pronumele (pronumele personal: persoană. descriere. . sesizarea corectitudinii utilizării .idei principale. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 . 2. acordul cu substantivul.moduri de expunere (naraţiune. identificarea expresiilor şi a .sinonime şi antonime.situaţia de comunicare dialogată. topica adjectivului). nere utilizate într-un text narativ . comparaţie.2 3.specii literare: schiţa şi basmul. de timp. forme accentuate şi neaccentuate. verbele auxiliare a fi.verbul (timp. pronumele personal de politeţe). număr. gen. moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale). după citirea globală a unui text . adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu.1 Conţinuturi asociate 3. epitet).conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri). texte literare (populare şi culte).raportul dintre realitate şi literatură. enumeraţie. sau nonliterar repetiţie.întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă. „cine” ia parte la acţiune (personajele. . de comunicare diverse .4 identificarea ideilor principale . cuvintelor noi într-un text literar . rima în poeziile studiate .exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context.dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. gen.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală.*acte de vorbire. adverbul (de loc. Receptarea mesajului scris. de mod.3 3.rolul de emiţător şi rolul de receptor. idei secundare. .figuri de stil (personificare.*acte de vorbire. trăsături fizice şi morale ale personajelor). numeralul (cardinal şi ordinal). recunoaşterea modurilor de expu. adjective variabile şi invariabile. articolul hotărât şi articolul nehotărât. texte nonliterare (articolul de dicţionar.

în diferite contexte de realizare. semnul exclamării. tabla de materii.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers.note de lectură.propoziţii simple şi dezvoltate. paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare.câmpuri lexico-semantice. semnul întrebării. cu scopuri diverse Competenţe specifice 4. a unor . utilizarea.2 4.articolul de dicţionar. în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. . despărţirea cuvintelor în silabe. virgula. fraza. elemente de relaţie în frază gramatical. . semnele de punctuaţie (punctul. valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate. autorul. a perspectivei din care se povesteşte etc. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.aşezarea corectă a textului în pagină. volumul. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 .3.structurarea notiţelor la diferite discipline.5 Folosirea unor tehnici/ strategii . antonime şi derivate . folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse). 4.1 Conţinuturi asociate 4.sinonime. .3 4.povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. redactarea unor texte imaginative . . în redactare. anumită temă.plan de idei pentru un text propriu.ortografierea grupurilor de litere.autoevaluare a propriilor texte redactare. . şi reflexive în scopuri şi în contexte variate . adecvate temei date . figuri de stil) sau la personaje. linia de dialog.aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere.dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. dezvoltarea unei propoziţii simple.compuneri după un suport vizual. două puncte. . . rădăcină. antonime.părţile componente ale unei compuneri.dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate. sinonime. ghilimele.cartea – obiect cultural: titlul.scriere imaginativă (continuarea unor texte. . propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară.4 redactarea unor lucrări scurte pe o . urmărind un plan . prefixe). . cratima). elementele componente ale paginii de carte. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . . de lucru cu textul/ cartea . sufixe.transformarea textului dialogat în text narativ.scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări.). . elemente auxiliare (sublinieri. punctuaţie . scrierea pe marginea textelor citite). .biblioteca. schimbarea finalului.cuvinte derivate (cuvânt de bază.

*Selectarea cuvintelor. a unui grup de persoane sau de obiecte.2.2. 1. Biblioteca.).obiect cultural.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte. Versul şi strofa.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice.identificarea unei persoane.CONŢINUTURI 1. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. Structura operei literare. Figurile de stil. desfăşurarea unei acţiuni. Modurile de expunere: naraţiunea. ocupaţia. . 2. descrierea. receptor. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană. Cartea . cine povesteşte: naratorul. formativ. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. . Rima.1. 1.2. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . mediul familial.adresarea către o persoană. .exprimarea acordului sau a dezacordului. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. Formule elementare de menţinere a dialogului.3. un itinerar.1.3. calitatea socială a unei persoane. Repetiţia. . mesaj.5.1 – 1. *Se recomandă ca elevii.3. . Textul în versuri.1. a unui obiect. forma.2. Textul 1. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Lectura 1. adecvare la vârsta elevilor. cod. Aşezarea corectă a textului în pagină. utilitatea unor obiecte. 1. Titlul. reclama.2. Autorul. Epitetul. Rezumatul oral. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 .2. Tabla de materii. canal. context. calitatea. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază.3. .1. Opera literară. 2. Structurarea textului oral Ideea principală. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător.3. dialogul.cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea. 1. 1.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal. 1. Comunicarea scrisă 2. starea.1. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2. Volumul.2. *Constituenţii textului oral. destinate studiului aprofundat. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Situaţia de comunicare.2. ideea secundară.formularea de întrebări. două pagini. Raportul dintre realitate şi literatură. Teoria literară 1. .2. un orar.1. 2.3. Ce se povesteşte: naraţiunea. Comparaţia. Personificarea.1 – 1. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.4. Aşezarea în pagină. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. 1.2. Situaţia de comunicare dialogată. Textul în proză. .2.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.5 şi 1. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. a gusturilor. cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului).1. Enumeraţia. de regulă. Textul şi opera.1. paranteze etc.2. Comunicarea orală 2.2. salutul. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. mediul social al unei persoane. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. inclusiv contemporane). Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu.Versificaţia. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).

numărul (actualizare). ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Predicatul verbal. de construcţie). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. exigenţă absolut necesară. Numărul. Notiţele. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. mai-mult-ca-perfectul. Cazurile substantivului Nominativul. Semivocalele. Verbele auxiliare: a fi.1. figuri de stil. normată şi literară. Consoanele. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). pornind de la un text.). Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). semnul întrebării. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. în toate cazurile.3. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Articolul genitival (posesiv). (actualizare) Articolul. perfect compus. semnul exclamării. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). persoana. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. ediţia a II-a. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. de ordonare. 2.1. Timpul.2. imperfect. 3. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. 3. în predarea problemelor noi. iar nu „limba ca sistem abstract”. Cuvântul derivat. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. două puncte. de la o situaţie concretă de comunicare. de grupare. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Morfosintaxa 3. În acest sens. de exemplificare. Acuzativul. şi nu de la noţiunile teoretice. a avea.4. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. Substantivele comune şi substantivele proprii. Lexicul Vocabularul limbii române.Semnele de punctuaţie: punctul. de punctuaţie şi de ortoepie.2. triftongul). perfect simplu. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Rădăcina. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). Timpurile modului indicativ: prezent. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). moduri de expunere etc. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. 3. Prepoziţia. Lucrarea semestrială. Dezvoltarea unei propoziţii simple. de motivare. Dativul. Articolul hotărât. linia de dialog. Vocalele. Antonimele. în variantele ei orală şi scrisă. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . virgula. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. se recomandă. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje. 3.4. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. 3.2. Silaba. de completare. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. a vrea.4. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. ghilimelele. Sufixele. cratima. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Genul. mai ales în cazul elementelor de lexic. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Se sugerează ca. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Fraza. Transformarea textului dialogat în text narativ. Noţiuni de fonetică. viitorul I. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Substantivul. Articolul nehotărât. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Hiatul. Grupurile de sunete (diftongul. Verbul. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. 3. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Sinonimele. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere).2. de descriere. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Forma şi conţinutul. Prefixele. Genitivul. Cuvântul de bază. în şcoală.

4.4. 3. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Propoziţia secundară. 3.4.1. Subordonarea.5.5. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Sintaxa frazei.5. Funcţia sintactică: complement. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). număr şi caz.4. atribut. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal.5. Numele predicativ simplu şi multiplu.3.2. 3. 3.5.Vocativul.1. Adverbele provenite din adjective. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.4. Sintaxa propoziţiei 3. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. 3. Numeralul ordinal. pronume. Părţile de vorbire neflexibile 3. de timp. Pronumele personal de politeţe. Acordul cu substantivul în gen. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare). numărul. 3. Interjecţia. Numeralul Numeralul cardinal.4. numeral). de mod. complement. Pronumele Pronumele personal: persoana.5. Propoziţia principală.3. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse).2. ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare. Topica adjectivului.5.4. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 . 3. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu. Substituţi ai substantivului 3. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Atributul Elementele regente ale atributului.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).2. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv. 3. Funcţiile sintactice: subiect. 3.3.4. Adverbul Adverbele de loc. Funcţii sintactice: subiect.1. genul (actualizare). 3.6.5. atribut. Predicatul.3. complement.

structurarea textului oral (actualizare). Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2. . sensul omonimelor în context. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.arhaisme şi regionalisme. receptate din surse diverse . utilizarea relaţiilor de sinonimie.cuvinte compuse prin alăturare.abateri de la normele gramaticale (acord. sesizarea abaterilor de la normele .3 1. .familii lexicale.mesaje orale diverse. subordonare şi abreviere.CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1.organizarea textului dialogat. de omonimie în organicontexte.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi.corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale.rezumarea orală a unui text dat (actualizare). flexiune) întrun mesaj oral.familia lexicală. . . de .utilizarea. comportament comunicativ adecvat . aplicarea principiilor ascultării . cale noi în funcţie de context . descriptive şi informative.2 1.*acte de vorbire. a achiziţiilor lexicale noi.utilizarea adecvată.*acte de vorbire. în contexte diverse.receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare. .Clasa a VI-a 12 . stabilind legături sau .forme lexicale corecte/ incorecte. antonime.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor .. omonime. sesizarea sensului unităţilor lexi.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative. rolul lor în textele literare studiate. active în manifestarea unui . zarea mesajului oral .structura fonematică a cuvântului.2 Limba şi literatura română .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj .4 2. descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ. serii sinonimice şi antonimice.. stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context. alcătuirea unor texte orale narative. 1. . . 2. orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv. informativ) adăugarea ideilor secundare. .structura textului oral de tip narativ. a unor sinonime. în contexte diverse.sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. oral. . câmpuri lexico-semantice.ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ.

poziţii . în funcţie de starea de spirit (bucurie. utilizând corect limba literară. adjectivul. . de luare de atitudine.părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare. posibilităţile expresive ale limbii vorbite. reglarea tonului. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. iniţierea.Clasa a VI-a 13 .monologul oral (texte narative.5 utilizarea categoriilor gramaticale . complementul direct şi complementul indirect). surpriză. învăţate. .alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. a unei persoane sau a unui loc etc.comunicare orală cu scop declarat de informare. . Limba şi literatura română . atitudine favorabilă progresiei comunicării . supărare). a intonaţiei. substantival.organizarea replicilor într-un dialog complex. numeralul. descriptive.pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral.*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. adverbul.exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. prepoziţia.propoziţia regentă. . pronominal. subiectul (exprimat şi neexprimat).3 2. pronumele.4 2.folosirea corectă. . relaţii şi funcţii sintactice. conjuncţia. atributul (atributul adjectival. manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi. interjecţia. elementul regent. . complementele necircumstanţiale. . prezentarea unor impresii. în situaţii concrete. de mod.).2. descrierea unui obiect. într-un context dat. exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. . de timp. informative). modalităţi de adaptare la interlocutor. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare.*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. . care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . de opinie. adaptarea vorbirii la situaţia . . substantivul. verbal).organizarea replicilor într-un dialog complex. acordul predicatului cu subiectul.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. adaptarea la interlocutor.*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri. complementul (complementele circumstanţiale de loc.textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi.

rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor .trăsături ale speciilor literare: pastelul.texte literare epice şi lirice. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora).3 Limba şi literatura română . modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a . .rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare.2 3.caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I.explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. repetiţie. al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. ştirea. timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele. momentele subiectului. compunerea.rolul sinonimiei.mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. timpul şi spaţiul liric în naraţiune. personaj.texte nonliterare: anunţul. narator.subiectul operei literare. rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune.Clasa a VI-a 14 . în scopuri diverse 3. rima împerecheată. . schimbarea valorii gramaticale). subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare. expresivitatea formelor arhaice şi regionale. enumeraţie. rima încrucişată. Receptarea mesajului scris. în context sau cu ajutorul dicţionarelor. . momentele subiectului. . ştirea identificarea modurilor de expunere . populare şi culte (personificare.câmpuri lexico-semantice 3. . din texte literare şi nonliterare. antiteza). sensurile cuvintelor în contexte diferite. texte nonliterare: anunţul. tipuri de rimă (monorima. postfeţei şi al notelor.. . epitet.diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică. autor.*structura cărţii: rolul cuprinsului. participanţii la acţiune. .1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an. descrierea (portretul literar. într-o naraţiune: acţiunea. fabula şi doina populară. comparaţie. . tabloul). timpul şi spaţiul în naraţiune .identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise.3. al prefeţei.

. conjuncţia.. compuse.2 Limba şi literatura română . atributul. schimbarea valorii gramaticale). funcţii sintactice). gradele de comparaţie. subiectul (exprimat şi neexprimat). în diferite contexte de realizare. substantivul (substantive defective de singular sau de plural. curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de . funcţii sintactice). acordul predicatului cu subiectul. aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. pornind de la diverse teme discutate în clasă.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di. cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului. moduri personale şi nepersonale). numeralul cardinal şi numeralul ordinal. compunere – prin alăturare. coordonarea şi subordonarea. .redactarea unor scrisori şi anunţuri. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal).3. cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului). adjectivul (forme flexionare. câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice.structurarea detaliilor în jurul ideii principale. re.relatarea unor fapte/ întâmplări. utilizarea unui lexic diversificat. articolul demonstrativ. complementul 4.categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele. pentru prin schimbarea valorii gramaticale). .utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. fraza. cu scopuri diverse 4. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ).descrierea de tip tablou şi de tip portret.4 sesizarea organizării morfologice şi . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. 4. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor. povestirea unor texte narative/filme văzute etc. adverbul (gradele de comparaţie.familia lexicală (derivate. funcţii sintactice). substantivele colective. numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului.. propoziţia regentă. subordonare şi abreviere. . . a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate. .rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). prepoziţia (regimul cazual). pronumele (pronumele personal.Clasa a VI-a 15 . elementul regent.utilizarea sinonimelor. verse .motivarea unei opinii.

3. Lectura 1. înlănţuirea corectă a frazelor în .1 – 1.2. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. Descrierea (portretul literar. note. verificare) .4. destinate studiului aprofundat. alcătuirea planului de idei.2. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază.Clasa a VI-a 16 .3 4.4.1. rima îmbrăţişată). ştirea. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. Măsura. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima. 1.2. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. linia punctuaţie de dialog. inclusiv contemporane). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Specii literare obligatorii: pastelul. Textul 1. a triftongilor şi a vocalelor în hiat. 1. două pagini.3. prefaţă.obiect cultural. povestirea unui film.utilizarea corectă. utilizând corect . Texte nonliterare: anunţul. postfaţă. adecvare la vârsta elevilor.3. .coordonarea şi subordonarea. în vederea rezumării acestuia. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul. punctul).2. momentele subiectului.1. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. Naraţiunea (autor. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor.1 – 1. transformarea textului dialogat în text narativ. doina populară. Opera epică. alcătuirea rezumatului unui text .2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. timpul şi spaţiul în naraţiune).2. rima împerecheată. Teoria literară 1.2. Modurile de expunere.aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. a unei piese de teatru etc. tabloul). în propoziţie şi în frază. subiectul operei literare.rezumarea textelor narative (pregătire. de regulă.2.identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. Structura operei literare. 1.3. Figurile de stil (actualizare). Antiteza. *Structura cărţii: cuprins.2. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.rezumarea unui text nonliterar. punctul şi virgula. 1. 1. rima încrucişată. redactare.3 şi 1.1. Opera lirică. narator. Versificaţia (actualizare). formativ. . Limba şi literatura română . fabula.3. naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I. 1.3. Tipuri de rimă (monorima. Cartea . ortografierea diftongilor. virgula. personaj. textul redactat.

Se sugerează ca. stabilirea unei analogii. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Textul dialogat şi cel monologat. Monologul: text narativ. Descrierea de tip tablou. 2. Adaptarea la interlocutor. Comunicarea orală 2. acceptarea ori refuzul unei propuneri. de la o situaţie concretă de comunicare. normată şi literară.2. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. anunţul). Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. în variantele ei orală şi scrisă.2. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. modalitatea tradiţională sau de altă natură. de ordonare.susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. În acest sens. Comunicarea scrisă 2. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”.1. Semnele ortografice: cratima. ediţia a II-a. Organizarea replicilor într-un dialog complex.1. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. de descriere. . 3.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. 3. de exemplificare. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Rezumatul oral (actualizare). Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. exprimarea unei impresii personale. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. . Prefixarea. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. 2. 2. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. Derivarea (actualizare). a unei comparaţii. mai ales în cazul elementelor de lexic.1.2. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Limba şi literatura română . Povestirea. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. de grupare.1. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea. punctul ca semn ortografic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. .formularea unei propuneri. exigenţă absolut necesară.exprimarea gusturilor. . şi nu de la noţiunile teoretice. Sufixarea.Clasa a VI-a 17 .prezentarea unei acţiuni complexe. text descriptiv. de tip portret.2. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. . exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. a. de motivare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. în şcoală. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . pornind de la un text. de completare. se recomandă. iar nu „limba ca sistem abstract”. Rezumatul. în toate cazurile.2. text informativ.2. Contextele de realizare Relatarea.1. în prezentarea problemelor noi. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.1.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). de punctuaţie şi de ortoepie. linia de dialog şi linia de pauză. de construcţie).

Fraza. Adjective provenite din verbe la participiu. 3. 23.4. Noţiuni de sintaxă (actualizare). ciuboţica cucului. Morfosintaxa. supin.4. Noţiuni de fonetică (actualizare). Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. cazuri şi funcţii sintactice. subordonare1 şi abreviere. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Familia lexicală (derivate.4. cazuri şi funcţii sintactice. Articolul demonstrativ (adjectival). 3.5. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu. Substantivul (actualizare). Neagra Şarului […]. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. 3. compuse. bine-venit.3. acid clorhidric. floarea-soarelui. Funcţii sintactice. Numeralul (actualizare).. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. c. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. botgros. bună-cuviinţă. ochiul-boului. art. (cf. rea-credinţă. Forme. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc. a deveni) şi auxiliare. atribut adverbial. floare-de-colţ. 24 etc. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. Substituţi ai substantivului 3. Verbul – (actualizare).3. subordonarea atributivă de la 20 la 90.b. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1.2. Timpuri. 3. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). participiu. bou de baltă. Pronumele Pronumele personal. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. Felul propoziţiilor.3. de mod.3. 3. a prepoziţiei şi a conjuncţiei. zgâriebrânză. 3. Roşiori de Vede.4. Substantivele defective de singular sau de plural. Prepoziţia (actualizare). vorbă-lungă.3. gerunziu. Almaşul-Mare ş. condiţional-optativ. 4 sunt atributele lui zece (22. Gura Ocniţei.1. 124-125). Adverbe provenite din adjective şi din substantive. Subordonare faţă de un adjectiv. Modurile personale: indicativ. Propoziţia regentă. 2001. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. Conjuncţia (actualizare).2. încurcă-lume. 3.2. unde numerele ca 2. 2..Clasa a VI-a 18 1 . Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Părţile de vorbire neflexionare 3. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă. închis: roşu închis/deschis.4. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului).1. Editura Nemira. de timp. imperativ.5. Delta Dunării ş. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb. coate-goale. conjunctiv. p.2.4.5.5.4. 3. bunăvoinţă. Limba şi literatura română . Forme. 3. Gradele de comparaţie. Regimul cazual. Omonimele (omofone şi omografe). Formele flexionare. Compunerea. cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale).4. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi. Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. Compunerea prin alăturare. Arhaismele şi regionalismele. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Funcţii sintactice. Compunere. gura-leului.4. Sinonimele (actualizare).a. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. 4. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare).4. Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului. Substantivele colective. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ.1. Adverbul (actualizare). 3. Modurile nepersonale: infinitiv. 3. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii.4. clar-văzător. Substantive provenite din alte părţi de vorbire.a.). rea-voinţă etc. Antonimele (actualizare).4. galben-verzui. Baia de Aramă etc. pierde-vară. ducă-se pe pustii.. Elementul regent. 3. 3. Gradele de comparaţie. Coordonarea şi subordonarea.

5.3.Clasa a VI-a 19 .4.5. Complementul (actualizare). Interjecţii predicative. Complementele necircumstanţiale. Sintaxa propoziţiei (actualizare). Complementele circumstanţiale. Acordul predicatului cu subiectul. Atributul pronominal. de mod. 3. 3.5. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).4.4. de timp.1. Complementul direct. 3. Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). 3. Atributul substantival. Complementele circumstanţiale de loc.5.5. Atributul adjectival.3.2. 3. Atributul (actualizare). Complementul indirect. Interjecţia (actualizare). Atributul adverbial.5. Limba şi literatura română . Predicatul.

ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare. 1. utilizarea expresivă a limbii. nedublarea complementului direct şi indirect. utilizarea paronimelor. rezumarea unui text. cuvintele polisemantice. situaţie de comunicare). 2. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. descrierea unor obiecte.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1. construirea unui monolog sau a unui dialog. construirea unor naraţiuni simple. text dialogat). antonime.3 - - 1.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. parteneri. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română . sensurile unor cuvinte în contexte diferite. menţinere şi încheiere a dialogului. a unor tablouri din natură. a unor fenomene.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale.CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. discuţii de confruntare a opiniilor.5 2. descriptiv şi informativ. în contexte diferite - 2. antonimie. dezacorduri gramaticale. sensul cuvântului în context. omonimie într-o comunicare orală.2 - 1. *dialog formal şi dialog informal. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. sesizarea relaţiilor de sinonimie. construirea unor texte orale de tip narativ. elementele esenţiale ale dialogului (intenţie. folosirea corectă a accentului. sinonime.Clasa a VII-a 20 . corectarea unor construcţii pleonastice. *nume proprii greşit accentuate. omonime. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. modalităţi specifice de iniţiere. împrumuturile. *unităţi frazeologice.

formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. continuarea unui dialog cu început dat. - - 2. modalităţi de caracterizare a personajelor. utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice. ritmul. Receptarea mesajului scris. piciorul metric. *dialogul formal şi informal. structuri în textele epice şi lirice.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. spaţiu. structuri în textele epice (timp. colecţia*. confruntarea opiniilor. 21 Limba şi literatura română . modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. 3. semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte.Clasa a VII-a . *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă).2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. comparaţie.5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia. subsolul de pagină*. epitet. repetiţie. cartea . în scopuri diverse 3. formularea unei opinii.obiect cultural: *editura. enumeraţie. metaforă. aparţinând diverselor genuri şi specii). *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. trăsături ale speciilor literare: nuvela. versificaţia (tipuri de rimă.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită.Competenţe specifice 2. *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. din texte literare şi nonliterare. *programul de spectacol. imnul. asteriscul*. tipuri de ritm). dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. texte nonliterare: mersul trenurilor. stabilirea de comparaţii sau de analogii). antiteză) în textul liric. hiperbolă.

numeralul. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei. în scris. adjectivul. scrierea unor compuneri narative. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. antonime. compunerea. într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. informative.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4. pronumele. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română .1 Competenţe specifice exprimarea. interjecţia. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. conjuncţia. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. substantivul. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale.3 - - 4. ∗prezentarea unor evenimente culturale. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. relaţii şi funcţii sintactice. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. relaţii de sinonimie. construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. pronumele.3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. antonimie.3. cu scopuri diverse 4. împrumuturile). redactarea unei cereri în diverse scopuri. prepoziţia. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar.Clasa a VII-a 22 . adjectivul) şi neflexibile (adverbul. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. cuvinte polisemantice. serii derivative. 4. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. substantivul. utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. interjecţia). lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. dispunerea în pagină a diverselor texte. scrierea îngrijită. descriptive. texte destinate prezentării unui auditoriu. *unităţi frazeologice.4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. caracterizare de personaj. omonimie şi polisemie într-un text dat. în diferite contexte de realizare. adverbul. 4. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. fişe de lectură. numeralul. relaţii şi funcţii sintactice. prepoziţia. conjuncţia.

susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic). CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.2. Metafora.1. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic). Piciorul metric (bisilabic).3. Texte nonliterare: mersul trenurilor. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate.2.3.3.2 – 1. inclusiv contemporane). compuneri narative. Structura operei literare. Repetiţia fonetică (aliteraţia).1. Textul 1. şi 1.3.3.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. Situaţia de comunicare. Texte literare . Hiperbola.4.1. Textul dialogat şi cel monologat. Cartea . ∗Dialogul formal şi dialogul informal.5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. 1. formativ. Comunicarea orală 2. Rezumatul oral (actualizare). *programul de spectacol. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă. adecvare la vârstă. Genurile epic şi liric. Colecţia*. 1. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.obiect cultural. . descriptive şi dialogate. Asteriscul*. 1.1.3. 1.2. Tipuri de rimă. 23 Limba şi literatura română . construirea unor scurte povestiri. destinate studiului aprofundat. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.aparţinând diverselor genuri şi specii.2. .1.1. Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor.4. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.populare şi culte . 1. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare). .2.2. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor.2. Genuri şi specii. Figurile de stil.2.1. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta). inserarea dialogului în compuneri. Specii literare obligatorii: nuvela. 2. Ritmul.1. Structurarea textului oral. Editura*. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. Teoria literară 1.formularea unei opinii. 2.2. spaţiu. 1.stabilirea de comparaţii sau de analogii.Clasa a VII-a . 1. Versificaţia. Lectura 1. . imnul. timp. Subsolul de pagină*.5 şi 1.

Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. de grupare. pornind de la un text. de exemplificare.4. în şcoală. 2. Se sugerează ca. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. Timpurile. mai ales în cazul elementelor de lexic. Sinonime. 3.4. Cuvintele polisemantice. Omonime. de descriere. Limba şi literatura română . Împrumuturile. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. Locuţiunea verbală. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. Verbele personale şi verbele impersonale. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. descriptive şi informative. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. reflexivă (pronumele reflexiv). Numărul (actualizare). Morfosintaxa 3.(actualizare) Derivarea (actualizare). pasivă (complementul de agent). de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. festivităţi de premiere etc. a se face.1. Noţiuni de fonetică (actualizare). Compuneri narative. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.). Scrierea 2. a însemna. şi nu de la noţiunile teoretice. Paronimele. modalitatea tradiţională sau de altă natură. exigenţă absolut necesară. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.2. Modurile. Persoana. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. de la o situaţie concretă de comunicare. Alte verbe copulative: a ajunge. Compunerea (actualizare). de ordonare. comentarea semnificaţiilor titlului.3. Serii derivative (aplicativ). în toate cazurile. *Unităţi frazeologice. Pleonasmul. a rămâne. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe.2. se recomandă.2. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). normată şi literară. Propoziţia fără subiect. Diatezele: activă. Elemente de construcţie a comunicării 3. vernisaj al unei expoziţii.1. în prezentarea problemelor noi.2. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. de completare. Cererea. Lexicul Sensul cuvintelor în context. ediţia a II-a. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie.Clasa a VII-a 24 . Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. 3. caracterizare de personaj. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. de construcţie). Comentarea unor secvenţe din textele studiate. a ieşi. inserarea dialogului în compuneri. în variantele ei orală şi scrisă. iar nu „limba ca sistem abstract”. Antonime. de punctuaţie şi de ortoepie. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. a părea. ∗Nume proprii greşit accentuate.1. În toate clasele gimnaziului. Verbul (actualizare).2. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. Folosirea corectă a accentului în limba română. premiera unui spectacol de teatru. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Procesul scrierii.2. de motivare. 3. Categorii semantice (actualizare). 3. În acest sens. rezumatul scris (actualizare). Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM.

5. Locuţiunea adjectivală. nume predicativ). cazuri şi funcţii sintactice. 3. demonstrativ.4. Forme. Funcţiile sintactice ale numeralului. Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.Clasa a VII-a 25 .4.2.4. Prepoziţia (actualizare).4.3. complement indirect. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord).4. atribut verbal). Substituţi ai substantivului. apoziţional) 3. complemente circumstanţiale de de loc. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod. 3. nume predicativ. relative. Forme.4. predicat nominal). Acordul pronumelui relativ. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Forme şi cazuri.4. 3. atribut substantival genitival. complement indirect. Numeralul (actualizare). cazuri şi funcţii sintactice. nume predicativ. Conjuncţia (actualizare). Substantivul (actualizare).4. complement direct. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). complement circumstanţial de loc. Locuţiunea adverbială. posesiv. 3.4.5. 3. la moduri nepersonale (subiect.2.3. complement indirect. Locuţiunea prepoziţională. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.5. complement direct. Adverbul (actualizare). atribut adverbial. Forme. Părţile de vorbire neflexibile. de timp. cazuri şi funcţii sintactice. Locuţiunea substantivală. Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Regimul cazual.5. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Pronumele relativ compus ceea ce. de loc.4. Forme. atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). predicat verbal. de timp.4.Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal. 3. cazuri şi funcţii sintactice. complement direct. nume predicativ).4. ∗Alte tipuri de numerale.1. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. 3. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect.2. Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare.3. de mod. Adverbele interogative. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect. *nehotărâte. prepoziţional. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română .5.1. complemente circumstanţiale. 3. 3.3. Pronumele (actualizare) Pronumele personal. de timp şi de mod. Adverbe fără funcţie sintactică.

identificarea categoriilor gramaticale învăţate. argumentative.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului.2 1. sinonimele. de timp. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. - 1. de cauză. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. cuvinte polisemantice. greşeli lexicale în comunicare. particularităţile vorbirii regionale. împrumuturi lexicale.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. consecutivă). de timp. condiţională. mimică etc. *acte de vorbire. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. 1. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. *sufixoidele abateri de la normele limbii literare. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. propoziţiile circumstanţiale de loc. sesizarea inventarului de probleme. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază.4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. 1. omonimele. de cauză.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. informative. descriptive. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. ierarhizarea ideilor receptate. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. de mod. dialoguri pe diverse teme. concesivă. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. de scop. cuvântul şi contextul. familia de cuvinte. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. de scop. monologul: texte narative.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . antonimele. complementele circumstanţiale de loc. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. de cuvinte într-un dialog. de mod.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral. de idei. sensul propriu şi sensul figurat.

prezentarea unor trăsături ale textelor studiate.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . în funcţie de intenţionalitatea comunicării.4 2. rolul elementelor de legătură în frază. caracterizarea unui personaj. argumentarea orală a unor puncte de vedere. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. 2. prezentarea orală. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. cuvinte polisemantice. formularea ideilor pornind de la o temă dată. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente). cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. omonime. prezentarea orală pe o temă dată. rezumarea.2. antonime. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. sinonime. text informativ. *acte de vorbire. text argumentativ. corectarea construcţiilor pleonastice. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. în funcţie de situaţia de comunicare. *acte de vorbire. sensul propriu de bază şi sensurile secundare. structurarea unui dialog pe o temă dată. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. situaţia de comunicare monologată şi dialogată. sens propriu şi sens figurat. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. *îmbinarea elementelor verbale. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. text descriptiv. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. enunţul. fraza.

versificaţia. liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. strofa. rima. versul. antiteză). - - - 3. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii. versul liber*). elemente de limbă şi de stil în textul literar. cartea-obiect cultural (actualizare). cuvinte derivate.3. ritmul. hiperbolă. spaţiul naraţiunii). ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice. prefixoidele*.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. în scopuri diverse 3. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. familia de cuvinte. timpul. rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. Receptarea mesajului scris. enumeraţie. epitet. *articolul de ziar/ de revistă). versificaţia (măsura. opera dramatică: trăsături generale. cuvinte şi construcţii incidente. al regionalismelor şi al neologismelor. metaforă. repetiţia fonetică/ aliteraţia. compuse sau obţinute prin conversiune. eul liric. piciorul metric. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. figurile de stil. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. *scrieri SF. texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). moduri de expunere. comparaţie. sufixoidele*. structura textelor lirice. corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. comentarea rolului arhaismelor. romanul (fragment). elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. categorii semantice studiate. exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . din texte literare şi nonliterare. texte nonliterare (texte publicitare. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. 3. repetiţie. relaţiile dintre personaje. specii literare obligatorii: balada populară.

incidenţă). de mod. propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. de mod. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. social sau cultural. atributul şi propoziţia subordonată atributivă.). folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4. de timp. propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. . propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă). complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.enunţul. de timp.structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. operă de artă. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. de cauză.aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 .4. părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. cu scopuri diverse 4. propoziţiile circumstanţiale de loc. *conspectul. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. cu ocazia unui eveniment personal. dezvoltarea argumentelor. de cauză. 4. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. complementele circumstanţiale de loc. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj. . comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. persoană). adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate . de scop. . caracterizarea unui personaj.exprimarea în scris a propriilor sentimente. . concluzia). prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. versificaţia etc. fraza. de scop. figurile de stil.organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. elemente de limbă şi de stil. subordonare.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă. rezumare. motivarea preferinţelor şi a opiniilor). redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare.1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. în diferite contexte de realizare. aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă.

2.2. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. adecvare la vârstă. destinate studiului aprofundat. Lectura 1. Specii literare obligatorii: balada populară. Figurile de stil (actualizare). Relaţiile dintre personaje.obiect cultural (actualizare).2. 1. text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor).1.2. Genurile epic.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. prin investigarea unor texte literare.3. ∗Versul liber. text descriptiv.1. 1. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. şi 1.exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. *Scrieri SF. *articolul de ziar/ de revistă. spaţiul naraţiunii).1.susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct.aparţinând diverselor genuri şi specii. Actualizarea.2 – 1. Actualizarea . .2.a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii. Versificaţia.2. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază.2.3. 1.5 şi 1. 2.3. timpul. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. lectură de text şi vizionare de spectacol. Teoria literară 1.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii.2 Texte nonliterare: texte publicitare.4. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Eul liric. Structurarea operei literare. formativ. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Genuri şi specii. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. pe baza unor cerinţe date. Alegoria.3. ritmul.3 Textul 1.prin investigarea unor texte literare . Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere.5. text informativ. liric şi dramatic. a structurii textelor lirice.3. rima. piciorul metric. versul. 1. Cartea . Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . *Se recomandă ca elevii.1 Texte literare . . strofa (actualizare).2. romanul (fragment). Măsura. 1. 2.1.2. 1. *Conspectul. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. Monologul: text narativ. Caracterizarea personajelor. . inclusiv contemporane). Opera dramatică: trăsături generale. Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor). 1.populare şi culte . Rezumatul oral (actualizare).CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a.

Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. Subiectul (actualizare). în şcoală. Sinonimele. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. de completare. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.2. în toate cazurile.3. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. care. Enunţul. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.4. în prezentarea problemelor noi. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Paronimele. 3.4. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. în variantele ei orală şi scrisă. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). Propoziţia subordonată atributivă. Dinamica vocabularului. Cuvântul şi contextul. de ordonare.2. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Elemente de construcţie a comunicării 3. 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. mai ales în cazul elementelor de lexic. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. acordul prin atracţie).1. Propoziţia subordonată predicativă. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.1. ediţia a IIa. Se sugerează ca. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. 2001. de punctuaţie şi de ortoepie. Propoziţia subordonată subiectivă. Atributul (actualizare). exigenţă absolut necesară.4. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Categoriile semantice. de motivare. 401. Omonimele. p. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. iar nu „limba ca sistem abstract”. 519). ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. 3. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. de descriere. Noţiuni de sintaxă. modalitatea tradiţională sau de altă natură. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Punctuaţia lor.4. Prefixoidele*. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. se recomandă. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical.În toate clasele gimnaziului. de grupare. 3. Fraza. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. 3. 3. 3. Neologismele. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. de exemplificare.4. de construcţie). Prefixoid şi Sufixoid. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. În acest sens. Editura Nemira. Cuvintele şi construcţiile incidente. Familia de cuvinte (actualizare). Probleme ale acordului (acordul după înţeles. normată şi literară. Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2.4. Predicatul nominal incomplet. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. 3. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . Împrumuturile lexicale. Pleonasmul. Cuvintele polisemantice (actualizare). Antonimele. 3. art.

1. Complementul indirect (actualizare). Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. 3.3. de cauză. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune. de cauză. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. 3. de scop. 3. Propoziţia subordonată completivă indirectă.4.6.4. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei.4. Complementele circumstanţiale de loc. de mod (actualizare).2.4.6.6.4. Propoziţiile circumstanţiale de loc. 3. de timp. de timp. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.Complementul direct (actualizare). În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. de precizare a elementelor introductive. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. Propoziţia subordonată completivă directă.6.4. 3. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.6. de scop. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 . de mod.4.5. 3.

rezumare. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. texte literare citite/ interpretate de profesor.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 . dar şi spirit critic. caracterizare. pentru formarea unui comportament de ascultător activ. care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării. monologuri. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ. reclame transmise la radio şi televiziune.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. exerciţii de identificare a structurii textelor epice. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. basme etc. în acest context. identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. televizor. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. dialoguri formale şi informale etc. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. coerenţă şi abordări inter. povestire. caracterizare de personaj.. toleranţă faţă de opiniile. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice. schiţe etc.aparţinând diverselor genuri şi specii.populare şi culte . a părţilor de propoziţie.). Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat.principalul document care ghidează activitatea la clasă . exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. familii lexicale.. în context. la dicţionar. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte. aer. actori. Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. conţinuturile apar. comentare.şi transdisciplinare. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”. colegi. cât şi a metodelor activ-participative. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. radio. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . folosirea corectă într-un context dat. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire.. reacţii pe marginea ideilor textului. voice-chat. de recitare a unor poezii. lirice şi dramatice. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. voice-mail etc. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. utilizarea corectă. dintre textele literare şi cele nonliterare etc. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc.) şi în contexte diverse. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. dirijat deprofesor. Pentru fiecare clasă. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice. argumentare etc. câmpuri lexicosemantice. dar şi texte nonliterare). înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. al comunicării şi al textului literar. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc.

autoevaluarea etc. evaluare continuă. informative. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare. descriptive.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării. cerere etc. prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue. a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. la nivelul evaluării. . formative. referatul.). descriere. scrierea unor compuneri narative. precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. . În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe. portofoliul. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 . dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare).utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. . în care să valorifice categoriile semantice învăţate.recunoaşterea. argumentative. Procesul de evaluare va pune accent pe: .corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. povestire.secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej. evaluare sumativă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful