Anexa nr………..

la ordinul ministrului educa iei, cercetării

i inovării nr……./ …………….

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

PROGRAME ŞCOLARE

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Aprobate prin ordin al ministrului Nr._____/ _____________

Bucureşti, 2009
Limba şi literatura română, clasele a V-a – a VIII-a

NOTĂ DE PREZENTARE

Actuala programă şcolară a fost elaborată din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective – elaborat şi implementat în sistemul românesc de învăţământ la mijlocul anilor 90 – la modelul centrat pe competenţe. Adoptarea noului model de proiectare curriculară este determinată, pe de o parte, de nevoia de a realiza o structură coerentă şi unitară a concepţiei programelor şcolare la nivelul ciclurilor de învăţământ gimnazial şi liceal. Pe de altă parte, acest demers asigură racordarea la dezvoltările curriculare actuale, centrate pe rezultate explicite şi evaluabile ale învăţării şi are în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene prin formarea domeniilor de competenţe-cheie, îndeosebi a competenţelor de comunicare şi a celor culturale (cunoaşterea culturii locale şi naţionale, participarea la manifestări culturale, precum şi deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieţii active într-o societate a cunoaşterii specifică secolului XXI. În acest sens, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (2006/962/EC) conturează, pentru absolvenţii învăţământului obligatoriu, un „profil de formare european” structurat pe opt domenii de competenţă cheie: Comunicare în limba maternă, Comunicare în limbi străine, Competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii, Competenţa digitală, A învăţa să înveţi, Iniţiativă şi antreprenoriat, Sensibilizare şi exprimare culturală. Competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini care urmează să fie formate până la finele şcolarităţii obligatorii, de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii. Structurarea acestor competenţe-cheie se realizează la intersecţia mai multor paradigme educaţionale şi vizează atât unele domenii „academice”, precum şi aspecte inter- şi transdisciplinare, metacognitive, realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Pornind de la ideea că un demers de proiectare curriculară trebuie să acorde conceptului de competenţă semnificaţia unui „organizator” în relaţie cu care sunt stabilite finalităţile învăţării, sunt selectate conţinuturile specifice şi sunt organizate strategiile de predare-învăţare-evaluare, actuala programă şcolară a urmărit valorizarea cadrului european al competenţelor cheie la următoarele niveluri: formularea competenţelor generale şi selectarea seturilor de valori şi atitudini; organizarea elementelor de conţinut şi corelarea acestora cu competenţele specifice; elaborarea sugestiilor metodologice. Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere. Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Fiind deopotrivă o disciplină din curriculumul naţional şi limbă de şcolarizare, studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate. Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document. Scopul studierii limbii şi literaturii române în perioada şcolarităţii obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de învăţare, să fie sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Limba şi literatura română 2

În acest sens, curriculumul de limba şi literatura română pentru clasele a V-a – a VIII-a, ca şi pentru învăţământul liceal, se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, fiind adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci şi modalităţilor propriu-zise de structurare a competenţei de comunicare a elevilor. În mod concret, dezvoltarea competenţelor de comunicare, adică utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise, se realizează prin familiarizarea elevilor cu situaţii diverse de comunicare, cu texte literare şi nonliterare adecvate vârstei şcolare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba şi literatura română pentru gimnaziu sunt: - prezentarea comunicării în calitatea sa de competenţă umană fundamentală, descrisă în termeni de cunoştinţe/ achiziţii, deprinderi/ abilităţi şi atitudini; - dezvoltarea progresivă a competenţelor de comunicare în toate cele trei domenii ale disciplinei: Lectură, Elemente de construcţie a comunicării şi Practica raţională şi funcţională a limbii. - echilibrarea ponderii acordate exprimării orale faţă de cea scrisă, precum şi mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; - adaptarea conţinuturilor la nivelul de vârstă şi la interesele copiilor. Structura curriculumului şcolar are următoarele componente: • Notă de prezentare; • Competenţe generale; • Valori şi atitudini; • Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora; • Conţinuturi; • Sugestii metodologice. Domeniile de conţinuturi specifice disciplinei pentru clasele a V-a - a VIII-a sunt: a. Lectura; b. Practica raţională şi funcţională a limbii; c. Elemente de construcţie a comunicării. Proiectarea activităţii didactice, precum şi elaborarea de manuale şcolare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei şcolare şi de urmărirea logicii interne a acesteia. Activităţile de învăţare şi strategiile de lucru propuse de cadrele didactice trebuie să ţină seama de experienţa elevilor la această vârstă şi să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activităţii instructiv-educative presupune respectarea unor exigenţe ale învăţării durabile, aşa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacităţii de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis şi creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării şi/sau a competiţiei; - realizarea unor activităţi diverse de receptare şi producere de mesaje orale şi scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învăţare; - integrarea, în predare-învăţare-evaluare, a elementelor de conţinut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica raţională şi funcţională a limbii, elemente de construcţie a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivaţii pentru învăţare şi un demers coerent integrator al formării capacităţilor de comunicare.

Conţinuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale curriculumului şi nu fac obiectul evaluărilor naţionale.

Limba şi literatura română

3

Receptarea mesajului scris. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. SOCIALE ŞI CIVICE 1.COMPETENŢE GENERALE. în diferite contexte de realizare. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 3. din texte literare şi nonliterare. cu scopuri diverse VALORI ŞI ATITUDINI • • • • • Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi. în scopuri diverse 4. Receptarea mesajului comunicare oral în diferite situaţii de 2. responsabilă din punct de vedere social Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Limba şi literatura română 4 . reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă. a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome.

enunţ şi/ sau a formelor lexicale . idee secundară.vocabularul limbii române. în scopul .2 1. reclame transmise la radio şi televiziune. scopul înţelegerii modului de structurare a acestora sesizarea unităţilor lexicale necu. mesaj. adecvat 1.cuvântul – unitate de bază a vocabularului.mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător.cuvânt de bază.organizarea dialogului simplu.4 1. . triftongul).idee principală. dialog.*constituenţii textului oral.CLASA A V-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. comportament comunicativ . active în manifestarea unui . consoanele. cuvinte derivate/serii derivative.greşeli de pronunţie.). dialoguri etc. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. . .dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral. hiatul.structura secvenţelor descriptive. sesizarea corectitudinii/ .. de flexiune.indici de iniţiere de către partener a unui dialog. forma şi scopul clarificării acestora conţinutul cuvintelor. narative şi dialogate. . sufixe şi prefixe.vocalele. schiţe. în .mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu înţelegerii sensului global al basme.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate identificarea informaţiilor esenţi. semivocalele.grupurile de sunete (diftongul. a triftongului şi a hiatului. noscute în fluxul vorbirii. pronunţarea diftongului. formule de menţinere a descriere dintr-un mesaj oral. identificarea secvenţelor de . rădăcină. aplicarea principiilor ascultării . . în diverse situaţii de comunicare. canal. cod.3 1.articolul de dicţionar. incorectitudinii gramaticale a unui . sinonime şi antonime.*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. .*organizarea propoziţiei şi a frazei. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice Conţinuturi asociate Limba şi literatura română – Clasa a V-a 5 . de acord.corespondenţa dintre sunet şi literă. receptor.5 2. . de naraţiune şi de . în dialogului. la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. ale dintr-un mesaj oral. acestuia monologuri.pronunţie corectă şi intonaţie. context în diverse situaţii de comunicare..silaba. .

moduri personale şi nepersonale). . acordul în gen etc.2. . câmpuri lexicosemantice.utilizarea. rădăcină. cazurile substantivului).povestire orală. fraza formată din propoziţii matical principale şi propoziţii secundare.sensul unor cuvinte în diferite contexte.*organizarea propoziţiei şi a frazei.părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp. forme accentuate şi neaccentuate).). sufixe şi prefixe. . număr. relaţii şi funcţii sintactice. numeralul (cardinal şi ordinal). . . de timp.rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate. .expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei. propoziţie principală şi corecte din punct de vedere graprepoziţie secundară. pornind de la o temă dată. persoană. pornind de la cuvinte-cheie. .*selectarea cuvintelor. acordul cu substantivul.propoziţii simple şi dezvoltate. substantivul (gen. idee secundară).părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). sinonime şi antonime.formularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate.propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată.stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă adecvate situaţiilor de comunicare dată (idee principală. . propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare. subiectul (exprimat şi neexprimat). adjectivul (adjective variabile şi invariabile. . complementul. gen. . selectarea elementelor de lexic . .formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat. adverbul (de loc.1. a achiziţiilor lexicale noi. .dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului.3 înlănţuirea clară a ideilor într-un . acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr. articolul hotărât şi articolul nehotărât. . cuvinte derivate/serii derivative. număr. interjecţia. .formele limbii literare. pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană.dezvoltarea unei propoziţii simple. număr. topica adjectivului). Limba şi literatura română – Clasa a V-a 6 . alcătuirea unor propoziţii şi fraze . 2.*constituenţii textului oral. mesaj oral . în contexte diferite.cuvânt de bază. . atributul.2 2. de mod).

1 Conţinuturi asociate 3. . .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală. adverbul (de loc. moduri personale şi categoriilor gramaticale învăţate nepersonale).rolul de emiţător şi rolul de receptor. adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu.opera literară.5 participarea la diferite situaţii de . .raportul dintre realitate şi literatură. trăsături fizice şi morale ale personajelor). . texte literare (populare şi culte). gen. formule elementare de menţinere a dialogului. pronumele (pronumele personal: persoană.specii literare: schiţa şi basmul. identificarea expresiilor şi a . descriere. persoană. „cine“ povesteşte (naratorul).*acte de vorbire. sau nonliterar repetiţie. . reclama).3 3. după citirea globală a unui text .verbul (timp.4 identificarea ideilor principale .conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri).situaţia de comunicare dialogată. cazurile substantivului). „cine” ia parte la acţiune (personajele.*acte de vorbire. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 7 . Receptarea mesajului scris.. a avea a vrea. adverbe provenite din adjective). pronumele personal de politeţe). adjective variabile şi invariabile. la situaţia de comunicare/ situaţii . texte nonliterare (articolul de dicţionar.2 3. substantivul (substantive comune şi proprii. interjecţia. nere utilizate într-un text narativ .întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi . relaţii şi funcţii sintactice. organizarea dialogului comunicare simplu. de mod. care este acţiunea relatată).exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context. 2. cuvintelor noi într-un text literar . comparaţie. . recunoaşterea modurilor de expu. gen. acordul cu substantivul. epitet). articolul hotărât şi articolul nehotărât. .moduri de expunere (naraţiune.figuri de stil (personificare. forme accentuate şi neaccentuate.idei principale. 3. rima în poeziile studiate .sinonime şi antonime.prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare. în scopuri diverse Competenţe specifice 3. verbele auxiliare a fi. din texte literare şi nonliterare. de timp.pronunţie corectă şi fluentă în limba română.2. număr.dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi. pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. de comunicare diverse . dialog). număr. idei secundare. enumeraţie. topica adjectivului). numeralul (cardinal şi ordinal). sesizarea corectitudinii utilizării . număr.

. semnul întrebării. dezvoltarea unei propoziţii simple. a perspectivei din care se povesteşte etc.1 Conţinuturi asociate 4. punctuaţie . virgula.cartea – obiect cultural: titlul.părţile componente ale unei compuneri. elemente de relaţie în frază gramatical.scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări. antonime şi derivate .autoevaluare a propriilor texte redactare. tabla de materii. .dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate.compuneri după un suport vizual.5 Folosirea unor tehnici/ strategii . . Limba şi literatura română – Clasa a V-a 8 .).sinonime. două puncte. .transformarea textului dialogat în text narativ. propoziţia principală şi propoziţia corecte din punct de vedere secundară. volumul.biblioteca. . rădăcină.aşezarea corectă a textului în pagină.plan de idei pentru un text propriu.aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere. antonime. . a unor . în diferite contexte de realizare. valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate. .note de lectură. în redactare. . cu scopuri diverse Competenţe specifice 4. autorul.structurarea notiţelor la diferite discipline.3.povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. despărţirea cuvintelor în silabe. schimbarea finalului. anumită temă. cratima). prefixe). . de lucru cu textul/ cartea .articolul de dicţionar.citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers. sufixe.3 4. linia de dialog. elemente auxiliare (sublinieri. .propoziţii simple şi dezvoltate.dificultăţi privitoare la categoriile morfologice. 4. sinonime. folosind corect (conjuncţiile simple şi compuse). figuri de stil) sau la personaje. urmărind un plan .4 redactarea unor lucrări scurte pe o . . redactarea unor texte imaginative .2 4. elementele componente ale paginii de carte. ghilimele. semnele de punctuaţie (punctul. coordonarea semnele ortografice şi de (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea. şi reflexive în scopuri şi în contexte variate . .scriere imaginativă (continuarea unor texte. fraza. semnul exclamării. alcătuirea unor propoziţii şi fraze . utilizarea. în special pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.câmpuri lexico-semantice. scrierea pe marginea textelor citite). paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la cele secundare.cuvinte derivate (cuvânt de bază. adecvate temei date .ortografierea grupurilor de litere.

a unui grup de persoane sau de obiecte. Raportul dintre realitate şi literatură. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. formativ.2. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Modurile de expunere: naraţiunea. cod.2. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. Situaţia de comunicare. 1. Comparaţia.2. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri. Organizarea dialogului simplu.iniţierea sau încheierea unui schimb verbal.1.formularea de întrebări.2.3. 2.5 şi 1. Ce se povesteşte: naraţiunea. Volumul.3. Personificarea. Aşezarea în pagină. Autorul. Specii obligatorii: schiţa şi basmul. 1. calitatea socială a unei persoane. canal. . 1. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şi nonverbale (aplicativ).1.3. Versul şi strofa. să poată realiza următoarele acte de vorbire: . paranteze etc. Lectura 1. Textul şi opera. a gusturilor.adresarea către o persoană.2. Textul în proză. .CONŢINUTURI 1. Situaţia de comunicare dialogată. . *Constituenţii textului oral.3.Versificaţia.prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni. Practica raţională şi funcţională a limbii 2.2. ideea secundară. dialogul. forma.2.2. cine povesteşte: naratorul. două pagini. descrierea. context.1. adecvare la vârsta elevilor. Epitetul.5. Textul în versuri.obiect cultural. Enumeraţia. . . Figurile de stil.exprimarea acordului sau a dezacordului. Comunicarea scrisă 2. Opera literară. 1.2. inclusiv contemporane).cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea. mesaj. Aşezarea corectă a textului în pagină. Formule elementare de menţinere a dialogului. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic.descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte.susţinerea unei discuţii directe sau telefonice. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. calitatea.1. Teoria literară 1. reclama.2. *Selectarea cuvintelor. a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană.4. receptor. 1.2. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 9 . mediul social al unei persoane. . 2.2. *Se recomandă ca elevii.1. Titlul. de regulă. un itinerar. 2.1. Tabla de materii. . Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. utilitatea unor obiecte. starea. Procesul scrierii Părţile componente ale unei compuneri (actualizare).identificarea unei persoane. Rima. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor.). salutul. Biblioteca.3.1 – 1. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Texte nonliterare: articolul de dicţionar. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Cartea . cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului). 1. 1. Repetiţia. Structurarea textului oral Ideea principală.2. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază. .2. Structura operei literare.1. a unui obiect.1. Textul 1. mediul familial. ocupaţia. desfăşurarea unei acţiuni. un orar.3. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. Rezumatul oral. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. destinate studiului aprofundat.1 – 1. Comunicarea orală 2.

4. Silaba.3. moduri de expunere etc. virgula. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. mai ales în cazul elementelor de lexic. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 10 . ghilimelele. 3. (actualizare) Articolul. modalitatea tradiţională sau de altă natură. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. Timpurile modului indicativ: prezent. de exemplificare. 3. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului. Lucrarea semestrială. Prepoziţia. exigenţă absolut necesară. Verbele auxiliare: a fi.2. numărul (actualizare). de motivare. se recomandă. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ). 3. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Rădăcina.1. Cuvântul derivat. cratima. 3. Hiatul. în predarea problemelor noi. viitorul I. a vrea. de grupare. în şcoală. Articolul genitival (posesiv). Consoanele. în toate cazurile. nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale. Prefixele. normată şi literară. imperfect. figuri de stil. Sufixele. Noţiuni de fonetică.2.2. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). 3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). Verbul. Substantivul. perfect compus. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).4. 3.). Antonimele. Morfosintaxa 3. semnul întrebării. Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Numărul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului). Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Vocalele. semnul exclamării. Substantivele comune şi substantivele proprii.4. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Sinonimele. de construcţie). de la o situaţie concretă de comunicare. Dativul. Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. de punctuaţie şi de ortoepie. iar nu „limba ca sistem abstract”. Fraza. a avea. perfect simplu. 2. linia de dialog. şi nu de la noţiunile teoretice. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. pornind de la un text.1. Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă. Notiţele.Semnele de punctuaţie: punctul. de descriere. Cuvântul de bază. Predicatul verbal. Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Articolul hotărât. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.2. Dezvoltarea unei propoziţii simple. de completare. în variantele ei orală şi scrisă. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului). Forma şi conţinutul. Genitivul. Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. În acest sens. Prepoziţia simplă şi compusă. Propoziţia şi părţile de propoziţie. Articolul nehotărât. Lexicul Vocabularul limbii române. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Acuzativul. triftongul). de ordonare. Genul. Transformarea textului dialogat în text narativ. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Semivocalele. Timpul. Se sugerează ca. Cazurile substantivului Nominativul. Grupurile de sunete (diftongul. mai-mult-ca-perfectul. ediţia a II-a. două puncte. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. persoana. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje.

3. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul). ‫٭‬Formule reverenţioase de adresare. atribut. Predicatul. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). 3.2. Topica adjectivului.5. 3. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. numărul. Interjecţia.1.3. 3. Numeralul ordinal. Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).4.6.2.4. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal. Adverbele provenite din adjective.5.4. complement. Funcţia sintactică: complement. Funcţii sintactice: subiect. Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Propoziţia secundară. de mod. număr şi caz. Atributul Elementele regente ale atributului.Vocativul. atribut. 3. Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Numele predicativ simplu şi multiplu.5.4. Pronumele Pronumele personal: persoana. complement.1.5.4. Substituţi ai substantivului 3.4.5. 3. 3. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv.3.2. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi. Pronumele personal de politeţe. 3. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile (simple şi compuse). Subordonarea. pronume.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.1. 3. Funcţiile sintactice: subiect. Subiectul Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus).5. Sintaxa propoziţiei 3.3.5. de timp. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. 3. Propoziţia principală. Sintaxa frazei. Numeralul Numeralul cardinal. Acordul cu substantivul în gen. Părţile de vorbire neflexibile 3.4. numeral). Adverbul Adverbele de loc. 3. Limba şi literatura română – Clasa a V-a 11 .5. genul (actualizare).

structurarea textului oral (actualizare).utilizarea. utilizarea relaţiilor de sinonimie.3 1. rolul lor în textele literare studiate.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate înlănţuirea clară şi corectă a ideilor . informativ) adăugarea ideilor secundare. alcătuirea unor texte orale narative. subordonare şi abreviere. antonime.cuvinte compuse prin alăturare... . în contexte diverse. comportament comunicativ adecvat .*acte de vorbire.2 1. .CLASA A VI-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj . de . . oral. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată 2.corectitudinea structurii gramaticale (morfologică şi gramaticale într-un mesaj oral sintactică) în fluxul enunţurilor orale. orală a unui plan simplu şi dezvoltarea acestuia prin descriptiv.rezumarea orală a unui text dat (actualizare). active în manifestarea unui .familii lexicale. sesizarea abaterilor de la normele .*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate distingerea între informaţiile esenţi.structura textului oral de tip narativ.abateri de la normele gramaticale (acord. sensul omonimelor în context.utilizarea adecvată.forme lexicale corecte/ incorecte.*acte de vorbire. .organizarea textului dialogat. de omonimie în organicontexte. 2. . descriptiv şi diferenţieri între informaţiile informativ. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.arhaisme şi regionalisme. câmpuri lexico-semantice. omonime. sesizarea sensului unităţilor lexi.ordonarea ideilor în comunicare (actualizare): realizarea într-un monolog (narativ. . descriptive şi informative. stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la context.familia lexicală.2 Limba şi literatura română . . receptate din surse diverse . a achiziţiilor lexicale noi.mesaje orale diverse. flexiune) întrun mesaj oral.4 2.sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite antonimie. . stabilind legături sau . aplicarea principiilor ascultării . serii sinonimice şi antonimice. cale noi în funcţie de context . a unor sinonime.receptare auditivă a cuvintelor noi în texte literare şi nonliterare.sufixe diminutivale şi sufixe augmentative. zarea mesajului oral . 1. în contexte diverse.Clasa a VI-a 12 .structura fonematică a cuvântului. .

atributul (atributul adjectival.). Limba şi literatura română . interjecţia. supărare). într-un context dat. în situaţii concrete.alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. elementul regent. reglarea tonului. adjectivul. .monologul oral (texte narative.5 utilizarea categoriilor gramaticale .propoziţia regentă. exprimarea acordului sau a dezacordului în faţa unui auditoriu cunoscute. .4 2.exersarea dialogului/monologului de către elevii aparţinând minorităţilor etnice. de timp.organizarea replicilor într-un dialog complex.*acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii impuse sau propuse. posibilităţile expresive ale limbii vorbite. surpriză.textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de interes concretă de dialog sau de monolog pentru elevi. menţinerea şi încheierea unui dialog cu diferite comunicare. subiectul (exprimat şi neexprimat). a intonaţiei. complementul direct şi complementul indirect). care le-ar putea crea dificultăţi de comunicare participarea la diferite situaţii de . descriptive. complementul (complementele circumstanţiale de loc. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. prepoziţia. verbal).părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). în funcţie de starea de spirit (bucurie. iniţierea. . . numeralul.*acte de vorbire (de exemplu: formularea unor propuneri.organizarea replicilor într-un dialog complex. complementele necircumstanţiale. pronumele.2. pronominal. conjuncţia. . de mod. adaptarea vorbirii la situaţia . de luare de atitudine. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. .pronunţarea fluentă a unor secvenţe semnificative ale mesajului oral. substantival. susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup.folosirea corectă. informative). . substantivul.*modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.comunicare orală cu scop declarat de informare. .Clasa a VI-a 13 . învăţate. . relaţii şi funcţii sintactice. adverbul. modalităţi de adaptare la interlocutor.3 2. în diverse tipuri de profraze construite prin coordonare şi subordonare.*adecvarea elementelor nonverbale la mesajul transmis. de opinie. acordul predicatului cu subiectul. prezentarea unor impresii. manifestând o categorii de interlocutori cunoscuţi. adaptarea la interlocutor. utilizând corect limba literară. a unei persoane sau a unui loc etc. poziţii . atitudine favorabilă progresiei comunicării . descrierea unui obiect. .

narator. . . rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune. . rima încrucişată. compunerea.câmpuri lexico-semantice 3.identificarea problemei principale abordate într-un text samblu de cele de detaliu în cadrul literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi textului citit trăsăturile obiectelor descrise. timpul şi spaţiul în naraţiune . . timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele.texte nonliterare: anunţul.rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare. Receptarea mesajului scris. din texte literare şi nonliterare. personaj. în scopuri diverse 3.subiectul operei literare. modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar) sesizarea valorii expresive a . ştirea. . expresivitatea formelor arhaice şi regionale. enumeraţie. al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat. . în context sau cu ajutorul dicţionarelor.rolul sinonimiei. dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor.explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi unităţilor lexicale în textele citite identificate într-un text citit. tabloul). tipuri de rimă (monorima. rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor . postfeţei şi al notelor.*structura cărţii: rolul cuprinsului. momentele subiectului. . epitet. schimbarea valorii gramaticale).. participanţii la acţiune. repetiţie. timpul şi spaţiul liric în naraţiune. rima împerecheată.3 Limba şi literatura română .caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): într-un text epic şi a procedeelor de naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I. ştirea identificarea modurilor de expunere .3. antiteza). momentele subiectului.2 3.Clasa a VI-a 14 .1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate diferenţierea elementelor de an. sensurile cuvintelor în contexte diferite. fabula şi doina populară. autor.trăsături ale speciilor literare: pastelul. texte nonliterare: anunţul.diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică. subiectul expresivitate artistică într-un text operei literare.texte literare epice şi lirice. comparaţie. populare şi culte (personificare. într-o naraţiune: acţiunea. într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora). al prefeţei. . descrierea (portretul literar.mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea.

compunere – prin alăturare. cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului). numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ). compuse. pronumele (pronumele personal.motivarea unei opinii. pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. subiectul (exprimat şi neexprimat). a antonimelor şi a omonimelor adecvate în contexte date. aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. schimbarea valorii gramaticale).. pornind de la diverse teme discutate în clasă.1 Competenţe specifice Conţinuturi asociate redactarea textelor cu destinaţii di. coordonarea şi subordonarea. . funcţii sintactice).. *prezentarea unor informaţii privitoare la realitatea înconjurătoare. . atributul.rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar). numeralul cardinal şi numeralul ordinal.. verse . elementul regent. . interjecţia (interjecţii predicative) felul propoziţiilor.2 Limba şi literatura română . 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. adverbul (gradele de comparaţie. propoziţia regentă. conjuncţia. curgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de .utilizarea sinonimelor.redactarea unor scrisori şi anunţuri.relatarea unor fapte/ întâmplări. gradele de comparaţie. utilizarea unui lexic diversificat.4 sesizarea organizării morfologice şi . complementul 4.structurarea detaliilor în jurul ideii principale. cu scopuri diverse 4. povestirea unor texte narative/filme văzute etc. pentru prin schimbarea valorii gramaticale). funcţii sintactice). cuvinte obţinute îmbogăţire a vocabularului. . în diferite contexte de realizare. . adjectivul (forme flexionare.familia lexicală (derivate. de la texte studiate sau fapte/ persoane din realitate. părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal). moduri personale şi nepersonale).categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: sintactice a textelor citite verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – (nonliterare şi literare) copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele.utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe. câmpurile lexicoexprimarea nuanţată semantice. prepoziţia (regimul cazual). articolul demonstrativ. substantivele colective. re.Clasa a VI-a 15 . substantivul (substantive defective de singular sau de plural. funcţii sintactice). subordonare şi abreviere. fraza.descrierea de tip tablou şi de tip portret.3. acordul predicatului cu subiectul.

3. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1. destinate studiului aprofundat.3 4. lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. punctul şi virgula. a unei piese de teatru etc.utilizarea corectă.1 – 1.2.1 – 1. doina populară. Măsura. Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Texte nonliterare: anunţul.3.3. Structura operei literare. Tipuri de rimă (monorima. în vederea rezumării acestuia.2.4. rima încrucişată.aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază.3 şi 1. alcătuirea rezumatului unui text . rima împerecheată. povestirea unui film. 1. Texte literare − populare şi culte − aparţinând diverselor genuri şi specii. transformarea textului dialogat în text narativ. Versificaţia (actualizare). înlănţuirea corectă a frazelor în . Se vor selecta 6-8 texte literare de bază. fabula. Limba şi literatura română . . textul redactat. timpul şi spaţiul în naraţiune).1. Teoria literară 1. redactare. Specii literare obligatorii: pastelul. linia de pauză) şi a semnelor ortografice (cratima. Textul 1. Modurile de expunere. 1.2. a triftongilor şi a vocalelor în hiat.1. narator. 1. 1.1.Clasa a VI-a 16 . Lectura 1. ştirea. Se sugerează ca textul de bază să nu depăşească. alcătuirea planului de idei. subiectul operei literare. Figurile de stil (actualizare). linia punctuaţie de dialog.2. Naraţiunea (autor. Antiteza. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoricestetic. utilizând corect . Descrierea (portretul literar.4. Opera epică. personaj. prefaţă.rezumarea textelor narative (pregătire.obiect cultural.2.coordonarea şi subordonarea. a semnelor semnele ortografice şi de de punctuaţie (punctul.2. Opera lirică. 1. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative. . *Structura cărţii: cuprins. ortografierea diftongilor. inclusiv contemporane).3.2. virgula. adecvare la vârsta elevilor.identificarea şi ordonarea secvenţelor narative dintr-un literar sau nonliterar text dat. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. postfaţă. rima îmbrăţişată). Cartea . naraţiunea la persoana a III-a şi naraţiunea la persoana I.2. momentele subiectului. în propoziţie şi în frază. formativ. două pagini. tabloul). punctul). CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VI-a. verificare) .rezumarea unui text nonliterar.3.2. aplicarea regulilor fonetice de despărţire în silabe a cuvintelor. de regulă. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. 1.3. note.

1. iar nu „limba ca sistem abstract”. punctul ca semn ortografic. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare.susţinerea unui schimb verbal într-o conversaţie de grup. de exemplificare. . de tip portret. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. Monologul: text narativ. exigenţă absolut necesară. de ordonare. Sufixele diminutivale şi sufixele augmentative. Descrierea de tip tablou. de la o situaţie concretă de comunicare. mai ales în cazul elementelor de lexic. Elemente de construcţie a comunicării În toate clasele gimnaziului.2. Aprecieri personale referitoare la textele epice şi lirice studiate. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Povestirea. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. . 3. Rezumatul. ediţia a II-a. Rezumatul oral (actualizare). Comunicarea orală 2. modalitatea tradiţională sau de altă natură. normată şi literară. Prefixarea. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. de grupare.2. anunţul). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. 2. 2.1.exprimarea gusturilor. de completare. . inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). Organizarea replicilor într-un dialog complex. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcţie de destinaţie (scrisoarea.identificarea sau diferenţierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta. în variantele ei orală şi scrisă. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. se recomandă. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.2.formularea unei propuneri.2.1. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului nonliterar şi literar. a. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. 3. Sufixarea. de motivare. Comunicarea scrisă 2. exprimarea unei impresii personale. de punctuaţie şi de ortoepie. Limba şi literatura română .1. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. linia de dialog şi linia de pauză. Contextele de realizare Relatarea. expunerea unor opinii despre ceva sau cineva. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Lexicul (actualizare) Noţiunea de vocabular. stabilirea unei analogii. Textul dialogat şi cel monologat. Semnele de punctuaţie: punctul şi virgula. şi nu de la noţiunile teoretice.1. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. ∗Modalităţi de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. în toate cazurile.Clasa a VI-a 17 . Se sugerează ca. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. text informativ. a unei comparaţii. .prezentarea unei acţiuni complexe.2. Derivarea (actualizare). în şcoală. Adaptarea la interlocutor. . acceptarea ori refuzul unei propuneri. *Oferirea de informaţii privind diverse aspecte ale realităţii înconjurătoare. Semnele ortografice: cratima. profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi.2. de descriere. În acest sens. 2. de construcţie). în prezentarea problemelor noi. text descriptiv.1.descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc). pornind de la un text. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”.

Formele flexionare. bou de baltă. încurcă-lume. 3.1. a prepoziţiei şi a conjuncţiei. Gradele de comparaţie. b) adjectiv + substantiv (în unele formaţii mai vechi): bună-credinţă.5. de timp. Adverbul (actualizare).. Compunerea prin alăturare. (cf. condiţional-optativ.3. gura-leului. bună-cuviinţă. 3.2. Familia lexicală (derivate. c) adjectiv verbal precedat de un circumstanţial: bine-credincios. Delta Dunării ş. Omonimele (omofone şi omografe). cuvinte obţinute prin schimbarea valorii gramaticale). Substituţi ai substantivului 3. de mod. Numeralul (actualizare).3. Numeralul cardinal şi numeralul ordinal. 3.4. Conjuncţia (actualizare). Arhaismele şi regionalismele.2. a deveni) şi auxiliare.b. imperativ. Regulile de despărţire a cuvintelor în silabe. cazuri şi funcţii sintactice.5.2. 124-125). acid clorhidric. bine-venit.4..4. Gradele de comparaţie.. 24 etc. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv.3. Substantivele colective. Sinonimele (actualizare). Neagra Şarului […].1. c. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii.Clasa a VI-a 18 1 . Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Compunere. Părţile de vorbire neflexionare 3. Fraza. 23. 3. zgâriebrânză. vorbă-lungă. Felul propoziţiilor. 3. Roşiori de Vede.a. 3. 3. cazuri şi funcţii sintactice.1. d) substantiv + substantiv cu prepoziţie: apă de plumb.5. ciuboţica cucului. compuse. Forme. Prin compunere prin subordonare se înţelege: 1.4. Substantive provenite din alte părţi de vorbire. unde numerele ca 2. 3. Almaşul-Mare ş. gerunziu. Noţiuni de sintaxă (actualizare). floarea-soarelui. Pronumele Pronumele personal. 3. conjunctiv. art. Noţiuni de fonetică (actualizare).4. Funcţiile sintactice: complement circumstanţial de loc. Funcţii sintactice. subordonarea atributivă de la 20 la 90. subordonare1 şi abreviere. Exerciţii de folosire corectă a adverbului. Gura Ocniţei. Editura Nemira. Verbele predicative şi verbele nepredicative: copulative (numai a fi. două adjective nume de culoare: galben-portocaliu. 4 sunt atributele lui zece (22. p. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare). Compunerea. rea-voinţă etc. ducă-se pe pustii.). coate-goale. Valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului. Substantivele defective de singular sau de plural. rea-credinţă. ochiul-boului. 3. Baia de Aramă etc.4. clar-văzător.4. galben-verzui. 2. având ca rezultat un alt adjectiv: a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanţii deschis. 3. atribut adverbial. Ortografia pentru despărţirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei şi a apostrofului). Cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului.4. 3. închis: roşu închis/deschis. Timpuri.4. Subordonare faţă de un adjectiv. Funcţii sintactice. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt. Substantivul (actualizare). Antonimele (actualizare). 4. Regimul cazual. supin.4. c) substantiv + substantiv în genitiv: Calea Laptelui. botgros. bunăvoinţă.4. Verbul – (actualizare).2. Adverbe provenite din adjective şi din substantive.3.5. Câmpurile lexico-semantice (aplicativ).4. Articolul demonstrativ (adjectival). Coordonarea şi subordonarea. Forme.3. 3. Adjective provenite din verbe la participiu. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Modurile personale: indicativ. 2001. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele: a) subordonarea circumstanţială de la 11 la 19: doisprezece (doi „peste“ zece). Morfosintaxa. Limba şi literatura română . Subordonarea atributivă: a) substantiv + adjectiv. pierde-vară. semnat de Angela Bidu-Vrănceanu.a. Propoziţia regentă. Prepoziţia (actualizare). participiu. floare-de-colţ. Modurile nepersonale: infinitiv. Elementul regent.

Complementele circumstanţiale de loc. 3. Sintaxa propoziţiei (actualizare).2. Predicatul verbal şi predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi şi a deveni).Clasa a VI-a 19 .3. Predicatul. Acordul predicatului cu subiectul.5. de timp. 3. Atributul adjectival. Complementul direct.5. 3.5. Complementul (actualizare). 3.5. Atributul adverbial. Interjecţii predicative.3. Interjecţia (actualizare). Atributul (actualizare). Atributul pronominal. 3.5. Complementul indirect. Atributul substantival.5. Complementele circumstanţiale.4.4.4.1. Complementele necircumstanţiale. Limba şi literatura română . Subiectul Subiectul exprimat şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). de mod.

*dialog formal şi dialog informal.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral sesizarea modalităţilor de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral (text monologat.2 valorificarea categoriilor semantice învăţate. 1.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral Conţinuturi asociate formularea ideii principale. ascultarea argumentelor/ contraargumentelor* formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare. parteneri. împrumuturile. descrierea unor obiecte. situaţie de comunicare). omonime. dezacorduri gramaticale. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. cuvintele polisemantice. a unor fenomene. *nume proprii greşit accentuate. sensul cuvântului în context. relaţionarea ideilor principale cu ideile secundare. sinonime. în contexte diferite - 2. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze - - Limba şi literatura română .CLASA A VII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. sensurile unor cuvinte în contexte diferite. discuţii de confruntare a opiniilor. antonimie. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. omonimie într-o comunicare orală. utilizarea paronimelor. construirea corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic. construirea unui monolog sau a unui dialog.4 sesizarea abaterilor de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. antonime. folosirea corectă a accentului. rezumarea unui text. utilizarea corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate. corectarea unor construcţii pleonastice. polisemia şi omonimia – asemănări şi deosebiri *unităţi frazeologice construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. descriptiv şi informativ. construirea unor naraţiuni simple. paronime şi cuvintelor polisemantice în contexte diferite. a unor tablouri din natură. menţinere şi încheiere a dialogului. sesizarea relaţiilor de sinonimie.5 2. text dialogat).2 - 1. *unităţi frazeologice. nedublarea complementului direct şi indirect. utilizarea expresivă a limbii. construirea unor texte orale de tip narativ. modalităţi specifice de iniţiere.3 - - 1. 2.Clasa a VII-a 20 . elementele esenţiale ale dialogului (intenţie.

în scopuri diverse 3. asteriscul*. hiperbolă. continuarea unui dialog cu început dat. trăsăturile specifice celor două genuri (epic şi liric) în textele literare studiate. aparţinând diverselor genuri şi specii). *programul de spectacol. *acte de vorbire (prezentarea unor lucrări/ materiale/ activităţi realizate în echipă). 21 Limba şi literatura română .Clasa a VII-a . *acte de vorbire (de exemplu: susţinerea unei conversaţii. confruntarea opiniilor. 3. modalităţi de caracterizare a personajelor. imnul.Competenţe specifice 2. formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie. subsolul de pagină*. metaforă. la clasele cu elevi ce aparţin minorităţilor etnice. repetiţie. tipuri de ritm). utilizarea elementelor nonverbale într-un dialog. *procedee de legare a secvenţelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta. demonstrând înţelegerea sensului acestora Conţinuturi asociate diferenţele dintre textele literare şi nonliterare. ritmul. piciorul metric.2 recunoaşterea modalităţilor specifice de organizare a textului epic şi a procedeelor de expresivitate în textul liric - - - * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. Receptarea mesajului scris. procedee de expresivitate artistică (repetiţia fonetică/ aliteraţia.1 Competenţe specifice citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare. *dialogul formal şi informal. spaţiu. modalităţi de exprimare a preferinţelor şi opiniilor. structuri în textele epice (timp. semnificaţiile/ sensul global al unor texte literare (populare şi culte. din texte literare şi nonliterare. dificultăţi privitoare la utilizarea corectă a pronumelui reflexiv. versificaţia (tipuri de rimă.5 cooperarea în interacţiunile de grup - 3. epitet.4 adaptarea vorbirii la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog - Conţinuturi asociate adaptarea comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită. texte nonliterare: mersul trenurilor. colecţia*.obiect cultural: *editura. trăsături ale speciilor literare: nuvela. structuri în textele epice şi lirice. stabilirea de comparaţii sau de analogii). - - 2. antiteză) în textul liric. enumeraţie. cartea . comparaţie. formularea unei opinii.

adjectivul) şi neflexibile (adverbul. caracterizare de personaj. texte destinate prezentării unui auditoriu. adverbul. descriptive. prepoziţia. comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a semnificaţiilor titlului unui text. conjuncţia. interjecţia). serii derivative. pronumele. antonimie. substantivul. folosirea unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării. numeralul. fişe de lectură. redactarea unei cereri în diverse scopuri. adjectivul.Clasa a VII-a 22 .1 Competenţe specifice exprimarea. schimbarea semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar. a propriilor opinii şi atitudini Conţinuturi asociate redactarea nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale. structurarea unui text propriu în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia: rezumat. prepoziţia. în diferite contexte de realizare. utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie - - Limba şi literatura română . dispunerea în pagină a diverselor texte. schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea. 4. conjuncţia. construirea corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. mijloacele de îmbogăţire a vocabularului (derivarea. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. antonime. relaţii şi funcţii sintactice. relaţii şi funcţii sintactice.3 Competenţe specifice sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate. substantivul.2 utilizarea corectă şi nuanţată a categoriilor semantice învăţate organizarea secvenţelor textuale în funcţie de o cerinţă specifică - 4. într-un text citit - - - Conţinuturi asociate categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (actualizare şi conţinuturi noi): verbul. relaţii de sinonimie. *unităţi frazeologice. împrumuturile).4 utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris. descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor sensul omonimelor şi a paronimelor în diferite contexte. ∗prezentarea unor evenimente culturale. pronumele. în scris. utilizarea sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor. omonimie şi polisemie într-un text dat.3. numeralul. rolul utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text. scrierea îngrijită. lizibilă şi corectă părţile de vorbire flexibile (verbul. compunerea. cuvinte polisemantice. cu scopuri diverse 4. utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei. 4. utilizarea adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate. scrierea unor compuneri narative. ortografierea unor structuri verbale şi nominale. interjecţia. raporturi de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi frază. alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată.3 - - 4. informative.

inclusiv contemporane). Textul 1. destinate studiului aprofundat. imnul. Figurile de stil. Lectura 1.1. spaţiu.2.Clasa a VII-a .aparţinând diverselor genuri şi specii.obiect cultural.2. CONŢINUTURI Unităţile de conţinut tipărite cu litere aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VII-a.1.formularea unei opinii. 2. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor. adecvare la vârstă. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. 1.susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic). Situaţia de comunicare.4. Hiperbola.1. 1. modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).2.5 şi 1. * Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative. ∗Dialogul formal şi dialogul informal. Colecţia*. Structurarea textului oral. redactarea unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări.1. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic.2. inserarea dialogului în compuneri. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare. şi 1. 1. *Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: . Repetiţia fonetică (aliteraţia). compuneri narative. Asteriscul*.populare şi culte .3.2. Tipuri de ritm (iambic şi trohaic). Textul dialogat şi cel monologat. Ritmul.2 – 1. Cartea . .3. 1. 1.5 Competenţe specifice folosirea modalităţilor variate pentru realizarea expresivităţii textului - Conţinuturi asociate realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie. Genuri şi specii. Structura operei literare.2. cu valorificarea categoriilor semantice învăţate. Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor. Texte nonliterare: mersul trenurilor. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare).3. Piciorul metric (bisilabic). *programul de spectacol. rezumarea textelor epice şi caracterizarea peronajelor.3. Versificaţia. 1. Tipuri de rimă. Specii literare obligatorii: nuvela. Subsolul de pagină*.stabilirea de comparaţii sau de analogii. Comunicarea orală 2. descriptive şi dialogate. Texte literare . Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. 1. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2. .2. . .3. formativ.2.formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie.1. Editura*. 2.4. 23 Limba şi literatura română . Genurile epic şi liric.prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Teoria literară 1.3.1.1. Metafora. timp. construirea unor scurte povestiri. Rezumatul oral (actualizare).2. Se vor selecta 6-8 texte literare de bază.1.

Timpurile. Elemente de construcţie a comunicării 3. de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Verbele personale şi verbele impersonale. Numărul (actualizare). de construcţie). Lexicul Sensul cuvintelor în context. inserarea dialogului în compuneri. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului.(actualizare) Derivarea (actualizare). iar nu „limba ca sistem abstract”. şi nu de la noţiunile teoretice. vernisaj al unei expoziţii. se recomandă. Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor. În toate clasele gimnaziului.2. 2. Cererea. Contexte şi forme de realizare Fişa de lectură. Compunerea (actualizare). Compuneri narative.4. Sinonime. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Scrierea 2. Antonime. Noţiuni de sintaxă Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază. Împrumuturile. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Modurile. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Alte verbe copulative: a ajunge. a ieşi.1. de completare. 3. de motivare. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. Noţiuni de fonetică (actualizare). de punctuaţie şi de ortoepie. premiera unui spectacol de teatru. Folosirea corectă a accentului în limba română. Pleonasmul. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. pornind de la un text.Clasa a VII-a 24 . de descriere. Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. Diatezele: activă. Se sugerează ca. a rămâne. normată şi literară. a însemna.2.1. de la o situaţie concretă de comunicare. exigenţă absolut necesară. 3. de exemplificare.1. Propoziţia fără subiect.3. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. a se face. rezumatul scris (actualizare). 3. Procesul scrierii. descriptive şi informative. a părea. în toate cazurile.2. Categorii semantice (actualizare). Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. în prezentarea problemelor noi. Cuvintele polisemantice. în variantele ei orală şi scrisă. Limba şi literatura română . Comentarea unor secvenţe din textele studiate. caracterizare de personaj. Locuţiunea verbală. *Unităţi frazeologice. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri. Organizarea şi reorganizarea unui text propriu. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte. de grupare. de ordonare.2. Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). modalitatea tradiţională sau de altă natură. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că.4. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. festivităţi de premiere etc. reflexivă (pronumele reflexiv). Paronimele. ediţia a II-a. pasivă (complementul de agent).). în şcoală. mai ales în cazul elementelor de lexic.2. comentarea semnificaţiilor titlului. Morfosintaxa 3. profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană. Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului. Verbul (actualizare). exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. ∗Nume proprii greşit accentuate. în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Persoana.2. Omonime. Serii derivative (aplicativ). 3. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. În acest sens.

2. Forme. complemente circumstanţiale. cazuri şi funcţii sintactice.4. Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. atribut verbal). Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. 3. la moduri nepersonale (subiect.5.4.4. Forme. atribut adverbial. nume predicativ).4.2.3.5. 3. complement indirect.4. Forme şi cazuri.4. Adverbe fără funcţie sintactică. 3. Forme. ∗Alte tipuri de numerale. Părţile de vorbire neflexibile. Locuţiunea prepoziţională. Substituţi ai substantivului.4. de timp.1. predicat verbal.3. de loc. relative. atribut substantival genitival. complement direct. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale (atribut adjectival. de timp. Substantivul (actualizare). Conjuncţia (actualizare). Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative. Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord). complement indirect. Numeralul (actualizare).4. complement direct.3.3. Funcţiile sintactice ale numeralului. Locuţiunea adverbială. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii substantivale (subiect.2. nume predicativ. *nehotărâte. cazuri şi funcţii sintactice. demonstrativ. Prepoziţia (actualizare).Clasa a VII-a 25 . atribut pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional). complement circumstanţial de loc. 3. Locuţiunea substantivală.1. Interjecţia (actualizare) Limba şi literatura română .4. predicat nominal). prepoziţional. Locuţiunea adjectivală. complement direct. Pronumele relativ compus ceea ce. Acordul pronumelui relativ.5. posesiv. 3.5. Forme. apoziţional) 3. nume predicativ. Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect. Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod. Adverbele interogative. cazuri şi funcţii sintactice. 3. complement indirect.5.4. de timp şi de mod. 3. 3.4. Regimul cazual. complemente circumstanţiale de de loc. 3. Pronumele (actualizare) Pronumele personal. Determinanţii substantivului Adjectivul (actualizare).4.Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat verbal. Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Adverbul (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale coordonatoare şi subordonatoare. Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. nume predicativ). cazuri şi funcţii sintactice. *Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală. de mod.

omonimele. sinonimele. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. sesizarea inventarului de probleme.4 sesizarea particularităţilor lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat - *prefixoidele. - 1. de cuvinte într-un dialog. mimică etc. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. greşeli lexicale în comunicare. cuvântul şi contextul. sintaxa propoziţiei şi a frazei (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. 1. în funcţie de intenţionalitatea comunicării. familia de cuvinte. observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază. cuvinte polisemantice.) într-un text oral sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat Conţinuturi asociate cuvinte-cheie într-un mesaj oral. 1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare 1. conştientizarea poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog. complementele circumstanţiale de loc. de mod.3 - - vocabularul fundamental şi masa vocabularului. de cauză. de timp. consecutivă). ierarhizarea ideilor receptate. împrumuturi lexicale. în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru.CLASA A VIII-A COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE 1. condiţională. de timp. de idei. informative. rolul folosirii elementelor nonverbale în comunicare. *sufixoidele abateri de la normele limbii literare. *acte de vorbire. argumentative. sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate sesizarea semnificaţiei îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (gest. dialoguri pe diverse teme. identificarea categoriilor gramaticale învăţate. construcţii pleonastice şi atracţia paronimică. antonimele. de mod. neologisme sesizate în mesajele orale ascultate. elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale. descriptive.2 1. mijloacele interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului. complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. monologul: texte narative. ascultarea atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă. propoziţiile circumstanţiale de loc. de scop.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 26 . de scop. de cauză. particularităţile vorbirii regionale. concesivă.1 Competenţe specifice înţelegerea semnificaţiei generale a mesajului oral. receptarea şi reţinerea ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog. sensul propriu şi sensul figurat.

sensul propriu de bază şi sensurile secundare.2. contragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare. argumentarea orală a unor puncte de vedere. utilizarea corectă a neologismelor în contexte diverse. rezumarea. prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog. prezentarea orală pe o temă dată. relaţionarea părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze. situaţia de comunicare monologată şi dialogată. dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală. sublinierea ideilor exprimate verbal prin folosirea unor elemente).1 construirea unui discurs oral pe o temă dată Conţinuturi asociate monologul: text narativ. 2. sens propriu şi sens figurat.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii - 2. prezentarea orală. corectarea construcţiilor pleonastice. corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică. cuvinte polisemantice. *îmbinarea elementelor verbale. text descriptiv. *acte de vorbire. sinonime.4 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată Competenţe specifice 2. nonverbale şi paraverbale în monolog şi dialog. structurarea unui dialog pe o temă dată. text informativ. ilustrative pentru genurile şi speciile studiate. enunţul. menţinerea contactului vizual cu interlocutorii. prezentarea unor trăsături ale textelor studiate. în funcţie de situaţia de comunicare. omonime.5 îmbinarea corectă a elementelor verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului - - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 27 . în funcţie de intenţionalitatea comunicării. prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.2 utilizarea în mod nuanţat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral - 2. construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt. antonime. cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare. formularea ideilor pornind de la o temă dată. rolul elementelor de legătură în frază. *acte de vorbire. text argumentativ. caracterizarea unui personaj. fraza.

piciorul metric. cuvinte derivate. în scopuri diverse 3. corectitudinea şi expresivitatea părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat. - - - 3. *valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. hiperbolă.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice.3. procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria. repetiţia fonetică/ aliteraţia. enumeraţie. comentarea rolului arhaismelor. sufixoidele*. al regionalismelor şi al neologismelor. trăsăturile specifice celor trei genuri (epic. metaforă. moduri de expunere. specii literare obligatorii: balada populară. *articolul de ziar/ de revistă). texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii). exprimânduşi impresiile şi preferinţele - Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 28 . Receptarea mesajului scris. liric şi dramatic) în opere literare studiate sau în texte la prima vedere. opera dramatică: trăsături generale. structura textelor lirice. eul liric. texte nonliterare (texte publicitare. compuse sau obţinute prin conversiune. relaţiile dintre personaje. sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat. versificaţia. repetiţie. versul. strofa. categorii semantice studiate. ritmul. pornind de la cerinţe date Conţinuturi asociate structura textelor narative (logica acţiunii. din texte literare şi nonliterare. versul liber*). rolul părţilor de propoziţie şi al propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat. familia de cuvinte. romanul (fragment). cartea-obiect cultural (actualizare). timpul. figurile de stil. mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. 3.1 Competenţe specifice dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar. cuvinte şi construcţii incidente. a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate - - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului. prefixoidele*. versificaţia (măsura. elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de ele. elemente de limbă şi de stil în textul literar.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text. rima. spaţiul naraţiunii). *scrieri SF. antiteză). comparaţie. ordinea logică şi cronologică a ideilor / întâmplărilor dintr-un text. epitet.

1 Competenţe specifice redactarea diverselor texte. de timp. cu scopuri diverse 4. atributul şi propoziţia subordonată atributivă. complementele circumstanţiale de loc. de cauză. de cauză. subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. adaptându-le la situaţia de comunicare concretă Conţinuturi asociate . complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă. complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. de mod. concluzia).2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă. elemente de limbă şi de stil. de scop. părţi de propoziţie şi propoziţii (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare. incidenţă). operă de artă.4. realizarea expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie. . Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. figurile de stil. pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi. redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. caracterizarea unui personaj. evidenţierea trăsăturilor unui obiect (peisaj. complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă. fraza. dezvoltarea argumentelor. prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret. . de scop.enunţul.organizarea planului unei lucrări pe o temă dată.3 redactarea unui text argumentativ Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29 . motivarea preferinţelor şi a opiniilor). aplicarea cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă. versificaţia etc. cu ocazia unui eveniment personal.).exprimarea în scris a propriilor sentimente. persoană). *conspectul. în diferite contexte de realizare.structurarea textului argumentativ (stabilirea problemei. subordonare. propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. de mod. . . propoziţiile circumstanţiale de loc. de timp. rezumare. propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă). propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. social sau cultural. comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere.aplicarea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare. folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie 4. 4.

strofa (actualizare). piciorul metric. inclusiv contemporane). Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor). Teoria literară 1. text informativ. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare.susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct.populare şi culte . timpul. Rezumatul oral (actualizare).prin investigarea unor texte literare .2. Practica raţională şi funcţională a limbii 2. Genuri şi specii.2 Texte nonliterare: texte publicitare. 1.3. Versificaţia. Actualizarea . Genurile epic. 1.2. romanul (fragment).3 Textul 1. .2.1. text descriptiv. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere. ∗Versul liber. *Scrieri SF.3.5 şi 1. adecvare la vârstă. a structurii textelor lirice. Măsura. liric şi dramatic.1 Texte literare . Opera dramatică: trăsături generale. Lectura 1. Eul liric. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic. şi 1. Specii literare obligatorii: balada populară. 2.exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii. destinate studiului aprofundat. spaţiul naraţiunii).2. formativ.3. Comunicarea orală Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Cartea . .1. 2. Relaţiile dintre personaje.CONŢINUTURI Unităţile de conţinut care sunt tipărite cu aldine constituie noţiuni noi pentru clasa a VIII-a. versul. 1. 1. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. .2 – 1. folosindu-şi deprinderile de exprimare orală. Alegoria.2.obiect cultural (actualizare).2. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 30 . Figurile de stil (actualizare). lectură de text şi vizionare de spectacol.4. 1. *articolul de ziar/ de revistă. Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2. 1. Caracterizarea personajelor. prin investigarea unor texte literare.1. Se vor selecta 5-7 texte literare de bază.2. Actualizarea.2.1. rima.a cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii. să poată realiza următoarele acte de vorbire: .5.prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. Structurarea operei literare. pe baza unor cerinţe date. *Se recomandă ca elevii. ritmul. 1. Monologul: text narativ. text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a preferinţelor).exprimarea sau acceptarea de opinii diferite. *Conspectul.3.aparţinând diverselor genuri şi specii.3.

În acest sens. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. Se sugerează ca. acordul prin atracţie). de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. mai ales în cazul elementelor de lexic. de grupare. 519). în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. Prefixoidele*.1. 3. Propoziţia subordonată subiectivă. 3. de construcţie). de exemplificare. Propoziţia subordonată predicativă. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental şi masa vocabularului.În toate clasele gimnaziului. de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare. Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie. profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi. Paronimele. Fraza. art. Categoriile semantice.4. Editura Nemira. 3. nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor. Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe. Cuvintele şi construcţiile incidente. Noţiuni de fonetică (actualizare).4. Dinamica vocabularului. Atributul (actualizare). 2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente.4. Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM. dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. în prezentarea problemelor noi. 3. exerciţii de tip analitic (de recunoaştere. predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”. Subiectul (actualizare). Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar. 2001. 3. iar nu „limba ca sistem abstract”. Punctuaţia lor. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare). Elemente de construcţie a comunicării 3. ediţia a IIa.2. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.3. Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare).2. Prefixoid şi Sufixoid. Cuvintele polisemantice (actualizare). Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 31 . Propoziţia subordonată atributivă. Omonimele. de punctuaţie şi de ortoepie. care. 3. normată şi literară. de completare. aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii. p. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. semnate de Angela Bidu-Vrănceanu. în variantele ei orală şi scrisă. în şcoală.4. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că. Probleme ale acordului (acordul după înţeles.1.4. Noţiuni de sintaxă.3. de ordonare. ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora. Împrumuturile lexicale. exigenţă absolut necesară. Predicatul nominal incomplet. inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice. 401. Cuvântul şi contextul. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin) care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. Enunţul. de motivare. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă. în Dicţionar de ştiinţe ale limbii. Pleonasmul. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. Familia de cuvinte (actualizare). 3. Antonimele. modalitatea tradiţională sau de altă natură.4. de descriere. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2. Sinonimele. având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală. în toate cazurile. 3. de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. se recomandă. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat. Natura elementului regent al propoziţiei subiective. Neologismele.

3. de precizare a elementelor introductive.6. 3. de timp.4.4.6.Complementul direct (actualizare).3. 3. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale. de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune.6. Complementul indirect (actualizare). Propoziţiile circumstanţiale de loc.4. de timp. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare. Propoziţia subordonată completivă indirectă.6. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională. 3. 3. Propoziţia subordonată completivă directă. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 32 . În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei. de cauză. 3. de mod.6. de cauză. de scop.4.1. de mod (actualizare).4.4.5. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă. Complementele circumstanţiale de loc. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.2.4. de scop. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.

televizor. reclame transmise la radio şi televiziune. ce manifestă interes pentru mesajul interlocutorului. exprimarea de opinii şi justificarea acestora în funcţie de context. jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal. texte literare citite/ interpretate de profesor. comentarea unor Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 33 . Activităţile de învăţare cu privire la producerea mesajului scris (competenţa generală 4) pot viza diverse exerciţii de redactare şi de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia şi de scopul comunicării (de exemplu: rezumat. a activităţilor didactice de tip formativ şi performativ. exerciţii de identificare a diferenţelor dintre opera epică şi cea lirică. schiţe etc. participarea la discuţii de confruntare a opiniilor etc. cât şi a metodelor activ-participative. Recomandările cu privire la libertatea profesorilor de a-şi alege textele-suport adecvate pentru evidenţierea noţiunilor cuprinse în domeniul Lectură relevă relaţia dintre programa şcolară . conţinuturile apar. pentru formarea unui comportament de ascultător activ. dintre textele literare şi cele nonliterare etc. comentare. radio. voice-chat. Din necesitatea de orientare a studiului către elev profesorii îşi vor adapta demersurile didactice în funcţie de nevoile reale ale acestuia. familii lexicale. argumentele şi contraargumentele partenerilor de comunicare. a categoriilor morfologice şi sintactice într-un text etc. câmpuri lexicosemantice.. dirijat deprofesor. exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi dezvoltate. cu privire la modalitatea de selecţie a textelor de studiat şi la abordarea funcţională şi aplicativă a „cunoştinţelor gramaticale”. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice.. de recitare a unor poezii.) vor fi folosite ca suport pentru receptare. argumentare etc. sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (descriere. aer. exerciţii de sesizare a valorii expresive a unităţilor lexico-semantice.şi transdisciplinare. dialoguri formale şi informale etc.aparţinând diverselor genuri şi specii. drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale (competenţa generală 2). identificarea cuvintelor noi în texte ascultate şi clarificarea sensului acestora prin: apelare la contextul lingvistic. înţelegerea semnificaţiei globale a unui text. Oferim în continuare câteva exemple: Întrucât în gimnaziu accentul se pune pe dezvoltarea competenţei de comunicare. în context. jocuri asociativ-verbale vizând formarea unor cuvinte derivate/serii derivative. exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică. la dicţionar. Pentru fiecare clasă. atât în selectarea textelor pentru studiu (texte literare . utilizarea corectă. de construire a unor fraze prin utilizarea corectă a coordonării (copulative şi prin juxtapunere) şi a subordonării.. activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup. a părţilor de propoziţie. cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a putea comenta sensul lor global sau de a exprima opinii. lirice şi dramatice. în domeniile de conţinut Practica raţională şi funcţională a limbii şi Elemente de construcţie a comunicării activităţile de învăţare asociate receptării mesajului oral (competenţa generală 1) pot viza: participarea la interacţiuni în care să dovedească înţelegerea replicilor partenerilor de comunicare şi capacitatea de continuare a dialogului. caracterizare de personaj.) şi în contexte diverse. actori. Diverse tipuri de mesaje orale (înregistrări audio sau video cu basme. colegi. rezumare.populare şi culte . care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. pe care le consideră adecvate realizării competenţelor generale şi specifice asociate cu fiecare domeniu de conţinut.). voice-mail etc. Este la alegerea profesorului să utilizeze anumite activităţi de învăţare. al comunicării şi al textului literar. basme etc. monologuri. a categoriilor gramaticale specifice părţilor de vorbire. flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat. în acest context.SUGESTII METODOLOGICE Modelul comunicativ-funcţional presupune studiul integrat al limbii. la domeniile de conţinuturi figurează o serie de recomandări adresate în egală măsură autorilor de manuale şi profesorilor. dar şi spirit critic. exerciţii de identificare a structurii textelor epice.principalul document care ghidează activitatea la clasă . reacţii pe marginea ideilor textului. povestire. coerenţă şi abordări inter. exerciţii de sesizare a abaterilor de la normele gramaticale etc. dar şi texte nonliterare). Activităţile de învăţare cu privire la receptarea mesajului scris (competenţa generală 3) pot viza: lectura unor texte diverse. folosirea corectă într-un context dat. Activităţile de învăţare asociate producerii mesajului oral pot privi: utilizarea şi explicarea orală a semnificaţiei unor cuvinte noi sau categorii semantice în diferite contexte.şi manualul şcolar ca instrument de lucru flexibil şi adaptabil nevoilor concrete ale grupului de elevi. toleranţă faţă de opiniile. exerciţii de punere în scenă a unor schiţe. Se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei să pună accent pe: construcţia progresivă a competenţelor. ascultarea unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon. caracterizare.

În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe.corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competenţele specifice vizate de programa şcolară. dar şi o diversitate de metode şi instrumente de evaluare (tradiţionale şi complementare). a experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite în contexte nonformale sau informale. informative. Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 34 . portofoliul.). Pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi. exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile. evaluare continuă. utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere / într-un portret.utilizarea unor metode variate de comunicare a feedback-ului privind performanţele elevilor. se recomandă utilizarea cu preponderenţă a evaluării continue.valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui elev. Procesul de evaluare va pune accent pe: . argumentative. organizarea planului unei lucrări pe o temă dată. prezentarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate. descriere. . referatul. se recomandă ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială. evaluare sumativă. formative. Pentru asigurarea unei eficienţe sporite a învăţării. cerere etc. precum: observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor. exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic. . scrierea unor compuneri narative.recunoaşterea. descriptive.secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte. la nivelul evaluării. autoevaluarea etc. în care să valorifice categoriile semantice învăţate. se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare. exerciţii morfo-sintactice de exprimare scrisă corectă. povestire. . exerciţii de aplicare corectă a normelor ortografice şi a semnelor de punctuaţie la nivelul propozitiei şi frazei etc. exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente cu un anumit prilej.