Academia de Studii Economice

Opt intrebari despre coruptie

Recenzie

Popoutanu Giorgiana Victoria

Master, Grupa 249

2011
 Articolul “Opt intrebari despre coruptie” a fost scris de Jakob Svensson si a
fost publicat in “Jurnalul de perspective economice”. Jakob Svensson este profesor
asistent la Institutul pentru Studii Economice al Universitatii din Stockholm,
Suedia. El este, de asemenea, economist la Banca Mondiala si cercetator in cadrul
Centrului pentru Politice Economice din Londra.

Acest articol dezbate cele mai frecvente opt intrebari legate de coruptie.

1. Ce este coruptia? 2. Care sunt tarile cele mai corupte? 3. Care sunt
caracteristicile unei tari cu un grad ridicat de coruptie? 4. Care este impactul
coruptiei? 5. Salariile ridicate ale birocratilor pot reduce coruptia? 6. Competitia
poate reduce coruptia? 7. De ce in ultima perioada sunt mai putine incercari reusite
de a combate coruptia? 8. Coruptia afecteaza in mod negativ dezvoltarea?

1. Ce este coruptia?

O definitie comuna pentru coruptie este utilizarea necorespunzatoare a

puterii publice pentru obtinerea unui castig privat.

Coruptia este un rezultat al institutiilor juridice, economice, culturale si

politice. Ea poate fi un raspuns la legi prea protective sau daunatoare.

Cand vorbim de coruptie ne gandim in primul rand la o taxa necuvenita ce

poarta numele de mita. In multe tari dezvoltate, precum America, se practica
lobby-ul, de multe ori acesta este confundat cu mita desi exista multe diferente ce
fac lobby-ul legal si mita o incalcare a legii. Diferente precum: o interventie prin
lobby schimba intregul regim ce afecteaza un sector si are implicatii si in viitor,
schimbarea legilor prin lobby tinde sa fie permanenta, schimbarea deciziilor prin
lobby se face cu ajutorul mai multor persoane implicate ce au ceva de castigat in
urma acestei schimbari.

Nu exista o definitie clara a coruptiei. Acest articol isi concentreaza atentia

asupra coruptiei in sectorul public, cu toate acestea exista si coruptie in sectorul
privat.
 2. Care sunt tarile cele mai corupte?

Masurarea coruptiei in diferite tari este o misiune dificila, atat din cauza
naturii secrete a coruptiei precum si din cauza formelor diferite ce imbraca.

Ultimul deceniu a cunoscut o crestere exponential a studiilor privind

coruptia. Patru tipuri de metode pentru a masura coruptia au fost decoperite.

Prima metoda folosita initial de Knack , Keefer si Mauro in 1995, se bazeaza

pe indicatorii coruptiei identificati de firme private. Indicatorii coruptiei publicati
in Ghidul de Risc al Tarilor la nivel International au devenit cei mai populari.

A doua metoda se bazeaza pe un set de evaluari raportate de un numar de

surse de perceptie. Indicele de perceptie a coruptiei realizat de Transparency
International este cel mai cunoscut la nivel international. Sursele pentru acest
indicator variaza de la an la an. Conform Transparency International, conditiile
esentiale pentru includere sunt: o sursa trebuie sa furnizeze un clasament al
natiunilor si datele furnizate trebuie sa masoare coruptia in ansamblu si nu
impactul ei. Din acest motiv indicatorii coruptiei publicati in Ghidul de risc al
tarilor la nivel international nu sunt inclusi, deoarece conform Transparency
International, nu determina nivelul de coruptie dintr-o tara ci riscurile politice
implicate in coruptie.

A treia metoda este realizata de Kaufmann, Kraay si Mastruzii in 2003,

Controlul Coruptiei, extrasa dintr-un set mai mare de surse. Metode cuprinde o mai
larga definitie a coruptiei si include majoritatea indicatorilor coruptiei furnizati de
tari. Ei utilizeaza o alta strategie decat International Transparency de a agrega
indicatorii coruptiei.

A patra metoda este folosita de Sondajul International al Victimelor

Infractiunilor – ICVS care se bazeaza mai multe pe surse individuale decat pe
firme specializate. Se folosesc chestionari telefonice in tarile dezvoltate si
chestionare aplicate in mod direct cetatenilor, in tarile mai putin dezvoltate.

Tabelul de mai jos ne arata tarile situate in coada clasamentului, adica

ultimele 10 procente conform indicatorilor coruptiei realizati dupa cele patru
metode: Controlul Coruptiei (CC), Indicatorii de Perceptie a Coruptiei (CPI),
clasamentul realizat de Ghidul de Risc al Tarilor la nivel International (ICRG) si
Sondajul International al Victimelor Infractiunilor (ICVS).

3. Care sunt caracteristicile unei tari cu un grad ridicat de coruptie?

Daca ne uitam la lista tarilor din tabelul anterior putem sa descoperim cateva
caracteristici commune ale tarilor cu un grad ridicat de coruptie. Toate tarilor din
tabel sunt tari in curs de dezvoltare sau aflate in tranzitie, majoritatea sunt sau au
fost conduse de guverne socialiste. Cu cateva exceptii, cele mai corupte tari au un
nivel redus de trai.

In fostele colonii coruptia are un nivel mai ridicat, deoarece coloniile au

servit tarilor dezvoltate fara ca ele sa se dezvolte asa cum era normal.

Alte caracteristici ce influenteaza coruptia sunt: religia, institutiile politice si

economice care restrictioneaza competitia dar si venitul locuitorilor. Mai jos putem
vedea corelatia intre venitul pe cap de locuitor si gradul de coruptie dintr-o tara.

Se considera ca nivelul scazut al veniturilor dintr-o tara influenteaza

considerabil coruptia, dupa cum se vede aceasta afirmatie nu este tocmai corecta, e
adevarat ca tarile dezvoltate au un nivel al coruptiei mai scazut dar coruptia variaza
foarte mult in diferite tari, de exemplu, Argentina, Rusia si Venezuela, sunt clasate
ca relativ corupte tinand cont de PIB iar tarile din Africa sub-sahariana sunt, de
obicei, aliniate aproape de linia de regresie ce arata ca perceptia lor asupra
coruptiei este aproape de nivelul asteptat in functie de PIB.

In continuarea articolului sunt prezentate caracteristici precum: capitalul

uman, deschiderea, timpul in care poti sa-ti deschizi o firma, libertatea presei si
cum acestea influenteaza nivelul coruptiei. Ca oconcluzie reiese ca tarile corupte
sunt mai putin deschise iar libertatea presei este suprimata.

4. Care este impactul coruptiei?

Clasamentul tarilor este bazat pe caracteristici subiective ce nu se pot

cuantifica pentru a determina impactul coruptiei. Totusi in ultima perioada s-au
realizat cateva studii privind impactul coruptiei. Un exemplu ar fi studiul realizat
de Swensson in anul 2003 in Uganda, el impreuna cu Reinikka au examinat un
program public destinat educatiei care oferea o bursa grant care sa acopere
cheltuielile din scoala primara. Pentru a stabili gradul coruptiei sau marimea
deturnarii fondurilor, ei au comparat sumele distribuite de guvernul central scolilor
din districte cu sumele primite de cele 250 de scoli analizate. In perioada 1991-
1995, scolile au primit doar 13% din sumele transmise de guvernul central, cele
mai multe scoli nu au primit niciun ban.

Compararea preturilor poate fi o alta metoda pentru a deduce marimea si

impactul coruptiei. Di Tella si Schargrodsky au comparat preturile de baza platite
la intrarea intr-un spital public din orasul Buenos Aires. Ei au demonstrat ca pretul
platit a scazut cu 15 procente in primele noua luni de cand a inceput o represiune
impotriva coruptiei, intre anii 1996 si 1997.
 5. Salariile ridicate ale birocratilor pot reduce coruptia?

Organizatiile international recomanda ca lupta impotriva coruptiei sa fie

realizata prin cresterea salariilor birocratilor. Un exemplu pentru aceasta metoda
este Suedia, ce se situeaza printre cele mai necorupte tari la nivel international, ea a
fost considerata una dintre cele mai corupte tari din Europa intre secolele XVII-
XVIII. Cresterea salariilor functionarilor publici combinata cu dereglementarea au
fost cele mai importante explicatii pentru aparitia cele mai oneste si competente
administratii publice.

Cresterea salariilor poate reduce acceptarea mitei din partea birocratilor dar
numai in anumite conditii, mita ceruta sau oferita sa nu faca parte din venitul
functionarului public iar salariul acestuia trebuie trebuie sa poata sa fie suportat de
institutia publica pentru care lucreaza.

6. Competitia poate reduce coruptia?

O alta abordare comuna pentru a controla coruptia este de a spori concurenta

intre firme. Un argument este ca “profiturile firmelor sunt conduse de catre
presiunea concurentei, nu exista un exces de profit din care sa platesti mita” (Ades
si Di Tella - 1999). Totusi, in realitate, legatura dintre competitive, profit si
coruptie este foarte complexa.

In sectorul public competitia nu conduce intotdeauna la reducerea coruptiei.

De exemplu, daca un parinte din Uganda afla ca la scoala unde invata copilul lui se
deturneaza fonduri, el are doua variante: ori transfera copilul la alta scoala, ori face
o plangere la autoritati. Daca parintii aleg sa-si transfere copilul la alta scoala,
scade posibilitatea ca acel act de coruptie sa inceteze.
 7. De ce in ultima perioada sunt mai putine incercari reusite de a
combate coruptia?

Cele mai multe programe anti-coruptie se bazeaza pe institutii juridice si

financiare pentru a le pune in aplicare. Dar in multe tari sarace, institutiile
financiare si juridice sunt neputincioase si de multe ori corupte. Un exemplu
edificatory ar fi cel oferit de Hay si Shleifer in 1998, cand unitatile de elita ale
politiei din Rusia au obtinut arme mult mai avansate pentru a combate crima
organizata, ele pur si simplu au vandut acele arme persoanelor ce aveau legatura cu
mafia ruseasca la un pret mult mai mare.

Cele mai multe institutii anti-coruptie sunt folosite de catre puterea politica
ca un instrument de represiune impotriva opozitiei si nu pentru a lupta impotriva
coruptiei.

O modalitate de a lupta impotriva coruptiei este angajarea sectorului privat.

In ultimele doua decenii peste 50 de tari au angajat firme private pentru a inspecta
importurile realizate dar si pentru a colecta taxele vamale. Inspectia inainte de
expeditie reduce coruptia vamala in diverse moduri: imbunatateste modalitatea de
monitorizare si ofera informatii independente despre fiecare transport.

8. Coruptia afecteaza in mod negativ dezvoltarea?

Coruptia teoretic ar putea avea un efect pozitiv asupra cresterii economice a

unei tari. Sustinatorii „eficientei coruptiei” pretind ca mita poate duce la un rezultat
favorabil pentru multe firme ce se confrunta cu legi mult prea rigide. Un sistem
construit pe mita pentru obtinerea unor autorizatii sau contracte guvernamentale
poate conduce la mentinerea pe piata a firmelor ce isi pot permite sa plateasca acea
mita, astfel vor ramane doar firmele eficiente din punct de vedere economic.

In cele mai multe teorii coruptia este legata de ritmul scazut al dezvoltarii
unei tari. Coruptia influenteaza abilitati antreprenoriale precum si calitatea
serviciilor sau produselor oferite pe piata.
 Campaniile de informare au un rol important in reducerea coruptiei si
determina cresterea economica precum si cresterea numarului de tineri ce isi
continua studiile.

Mauro in 1995 a incercat sa studieze legatura dintre coruptie si dezvoltarea

tarilor. Contrar asteptarilor, el nu a gasit o legatura concreta intre gradul de
dezvoltare a unei tari si gradul de coruptie din tara respectiva.

Concluzii

In acest articol se gasesc raspunsuri pentru cele mai frecvente opt intrebari
legate de coruptie, raspunsurile nu sunt clare problema coruptiei fiind atat de
complexa.

Cel mai important lucru este sa aflam cum putem combate coruptia, pentru
ca incercarile anterioare nu au dat rezultat si de ce unele tari ce s-au dezvoltat rapid
si durabil au totusi un nivel foarte inalt al coruptiei, un exemplu ar fi China.

Parerea mea este ca nici un articolul nu poate clarifica toate implicatiile

generate de coruptie, deoarece coruptia este un termen subiectiv, exista chiar si
persoane care au convingerea ca oferirea de mita sau obtinerea de foloase
necuvenite poate chiar influenta pozitiv economia unei tari.