Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Istoria gândirii sociale în


România
Curs susținut de prof. univ. dr. Traian Vedinaș
2

Semestrul I al anului universitar 2010/2011

Despre curs, seminarii şi examene:


• - Miza lecturilor este să citim şi ce nu ne place, nu numai ce ne place.
• - Să alegem un autor, din al cărui operă să citim (inclusiv publicistică, texte
politice, de teorie socială).
• - Pentru prezentările de la seminar: colegii de cămin sau colegii de cartier să se
grupeze pentru o prezentare în comun cu dezbaterii.
• - Prezenţa la seminarul este 50% din notă şi presupune măcar o intervenţie,
respectiv prezentarea unui eseu.
• - La examen (50% din notă) ne va da cinci termeni de explicat, descris (fiecare
în valoare de 2 puncte)
• - La examen: important să scriem corect numele autorilor;

Curs 01 Prof. T. Vedinaş 2010.Sept. 30 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Ion Aluaş a fost un sociolog clujan, dar şi un globetrotter (călător). El l-a studiat
pe Weber amănunţit, a fost la Moscova. La ruşi avea posibilitatea de a studia şi
altceva decât Marx, pentru că ruşii traduceau tot din lumea întreagă, fără discriminare
şi fără a lua în seamă drepturile de autor.
În Cluj, la librăria Cartea Rusă – Diverta în prezent – era o secţie cu cărţi ruseşti,
unde se găseau autori care în română erau interzişi.
În Moscova, Aluaş l-a studiat pe Weber, a studiat tipul ideal a lui Weber (voia să
susţină marxismul) şi a tradus termenul original “Idealtyp” ca “tipul matriceal”.
Cercetările sociologice din România sunt în 95% weberiene.
Martin Heidegger: Ce este metafizica? 1.)cercetare în echipă? Sau 2.) cercetare
de unul singur?
Ion Aluaş, Ion Drăgan: Sociologie francofonă contemporană1
George Gurvitch era un weberian în “haine marxiste” ↔ Aluaş era un “weberian între
marxişti” (înaintea lui Boudon2)
Gândirea socială se manifestă prin:
1. Memorialistică
2. Jurnalistică
(Goga era în polemică cu Caragiale)
Ion Luca Caragiale: 1907 din primăvară până-n toamnă: câteva note3
În polemica vremii se confruntau patru puncte de vedere:
1. Radu Rosetti (istoric)4
2. Nicolae Iorga (Neamul Românesc)5
3. Constantin Dobrogeanu Gherea (1910: Neo-iobăgia)6

1
BCU: Ion Aluaş, Ion Drăgan: Sociologie francofonă contemporană, Ed. Politică, Bucureşti, 1971;
FÎ.. cota: 316/SOC; Biblioteca Sociologie: FG. 919/1
2
http://en.wikipedia.org/wiki/Raymond_Boudon
3
BCU: Ion Luca Caragiale: 1907 din primăvară pînă-n toamnă: cîteva note, Ed. Tipografia ziarului
”Adevărul”, Bucureşti, 1907; FG. B.A.L. 1262
4
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Rosetti
5
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga
6
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dobrogeanu_Gherea
3

4. Ion Luca Caragiale (1907: Din primăvară până-n toamnă)7


Panait Istrati8 a fost publicist, scriitor, a făcut jurnalism socialist; a fost prieten cu
Anatole France9; în 1921 merge în URSS şi când se întoarce, scrie o carte:
Spovedania unui învins10
Între 1948 – 1989: exsita lista cărţilor interzise, era nevoie de aprobare pentru
a le putea citi

Cote interzise (de exemplu): Eliade, Cioran, Radu Gyr11, etc.


Emil Cioran12: Schimbarea la faţă a României13 (în carte e vorba de psihologii
diferite, idee preluată de la Nietzsche, din Nașterea tragediei)
Emil Cioran: Pe culmile disperării14

(ca să înţelegi un autor, trebuie să citeşti toată opera lui)

- psihologia popoarelor – curent din etnologia franceză, germană


(Friedrich Nietzsche15 → Naşterea tragediei → stil adonisiac gândire în
stil apolemic Grecia Ant. >
Dimitrie Cantemir16 descrie vecinii țării în cronica sa
George Călinescu17 citea toate cărţile: opere întregi.

Traian Vedinaş:
Proiecte şi paradigme în gândirea socială Românească: 1848 - 200018
(antologie de texte + terminologii + dicţionar)
Ed. Diotima: Argonaut, Cluj-Napoca, 2004

Traian Vedinaş:
Revista Echinox în texte: gândirea socială: antologie 1968 – 199019
Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006

Fernand Braudel20: Istoria analelor

Noam Chomsky21: şcoala cognitvă - unitatea dintre semantic, logic şi ontic

(o carte poate fi citită sau consultată)

7
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale
8
http://ro.wikipedia.org/wiki/Panait_Istrati
9
http://ro.wikipedia.org/wiki/Anatole_France
10
BCU: Panait Istrati: Spovedania unui învins, Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti, 2006;
FL. LEGAL200606261
11
http://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Gyr
12
http://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran
13
BCU: Emil Cioran: Schimbarea la faţă a României, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1990; F Î. L1/ CIO
14
BCU: Emil Cioran: Pe Culmile disperării, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000; FG. 874506
15
http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_Nietzsche
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
17
http://ro.wikipedia.org/wiki/George_C%C4%83linescu
18
BCU: FG. 778782; Bibl. Socio: FG. 2572
19
BCU: FG. 877861
20
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fernand_Braudel
21
http://en.wikipedia.org/wiki/Noam_Chomsky
4

Curs 02 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 07 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Paradigmă culturală numită Umanism

În secolele XV – XVI era o dezbatere în Italia privitor la concepţia despre


lume. Cultura medievală în Occident a fost redus la scolastică, bazată pe logica lui
Aristotel, pe teoria silogismelor22 şi pe unele dintre operele lui Aristotel (Platon a fost
ignorat).
Silogism – raţionament: două premise duc la o concluzie.
Ex: Socrate este om. Omul este muritor => Socrate e muritor.

Summa Theologica23 - (Toma de Aquino24) – deja nu mai pomenea de Aristotel


(în scrieri s-au simplificat lucrurile – se fac referiri la Aristotel, dar nu se mai
specifică surs, e implicit că sunt de la Aristotel). Toma de Aquino a fost profesor la
Sorbona în Franţa, a fost de mare rigoare.
Unele lucrări argumentează că stilul gotic a fost realizat după învăţăturile
scolasticii. Scolastica se preda în mănăstiri, învâţau să scie, să citească, arte plastice,
canto.
În acea perioadă a fost descoperită Lumea Nouă. (Americile → descopreiri
geografice). Astfel, gânditorii au fost scoşi în lume, de exeplu poetul Petrarca! El a
scris primul despre natură şi reflectarea umanistă despre lume, lăsând la o parte
gândirea monastică şi canoanele stricte impuse de aceasta.
La Florenţa are loc o întâlnire între Bizanţ şi catolici (întâlnire religioasă), în
sec. XIV.Gemistos Plethon25, din alaiul bizantin, era specialist în Platon, ajunge la
Florenţa cu alți trimiși oficiali şi ascultă jocurile minţii fără creativitate ale
scolasticilor. El a dus discuţii cu Ficinio26 din Florenţa şi i-a prezentat opera lui
Platon27, pe care a refăcut-o în greacă bizantină (Platon în original era scris în greaca
veche). A tradus opera lui Platon în italiană [probabil Ficino?], şi astfel s-a născut
şcoala 28neoplatonică la Florenţa. Până atunci gândirea italiană a fost îngrădită.

Renaşterea
Renaşterea a presupus redescoperirea Antichităţii.
Dacă scolastica îl avea pe Aristotel, Renaştera îl avea şi pe Platon, care aduce
libertatea de a gândii.
Hippias Maior29 - gândirea despre frumos: dialog între Socrate şi un partener
(Hippias) „Cum e frumos?” – în diferite ipostaze => de unde rezultă că
definireafrumosului e grea.
Empedocle30 e un filozof presocratic, (e toreticianul celor patru elemente), el a
animat lumea italiană legată mult de cultura grecească.

22
o formă de argumentare logică
23
http://ro.wikipedia.org/wiki/Summa_Theologiae
24
http://ro.wikipedia.org/wiki/Toma_de_Aquino
25
http://ro.wikipedia.org/wiki/Georgios_Gemistos_Plethon
26
http://en.wikipedia.org/wiki/Marsilio_Ficino
27
http://ro.wikipedia.org/wiki/Platon
28
http://ro.wikipedia.org/wiki/Neoplatonism
29
dialog scris de Platon
30
http://ro.wikipedia.org/wiki/Empedocle
5

Au fost probleme cu Biblia care era tradusă în limba greacă originală. Erasmus
de Rotterdam31 a lucrat la o nouă traducere. Când s-a tradus în latină s-a numit
Vulgata32. Această traducere totuşi este de valoare pentru că în textele fundamentale a
introdus gramatica şi aşa apar teorii referitoare la lume. (se înţelege ce vrea să spună
Biblia şi ajută gândirea)
Tomas de Campanella33: Cetatea soarelui34

Erasmus de Rotterdam este catapultat de Renaştere: Elogiul nebuniei35 (care


are şi umor dar e şi ironic) – în această lucrare reface gramatica grecii antice.
În Bizanţ s-a păstrat tradiţia şcolilor filozofice greceşti.
- Şcoala lui Platon → Academia36
- Şcoala lui Aristotel → Lyceum37
(când erau probleme, dispute – discipoli mergeau la cealaltă şcoală. Aşa sa născut
gândirea peripatetică – „gândim şi ne plimbăm”)

Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir38, cel mai de seamă umanist român, în secolul al XVIII-lea
devine elev în Bizanţ. E fiul lui Constantin Cantemir, care-l omoară pe Miron
Costin39. La Istambul (noul nume al Bizanţului) se predă filozofie prin Coridaleu 40.
Cantemir primeşte o educaţie occindentală într-un spaţiu bizantin-oriental. Lucrarea
sa devine foarte complexă. Ieremia Cacavelas41 l-a învăţat greacă. Cantemir a avut
vocaţia pentru întrebări fundamentale. De atunci datează Divanul; Gâlceava
înţeleptului cu lumea42 - prima scriere filosofică românească, scrisă în contextul unui
conflict între Moldova şi Ţara Roânească.
(Divanul = adunarea casei boiereşti cu voievodul)
Cantemir proiectează discuţiile ce se reflectă asupra condiţiilor umane. Se face
distincţie între fiinţă şi fire (natură) [fi-inţă]
În gramatică există constrângeri lingvistice ca de ex. relaţii profunde: inţă =
este. (escu = a fi: Pop – escu, fiul lui Pop)
Cantemir a oferit un mod de gândire, el foloseşte prima dată cuvântul
“paradigmă”.
Pe timpul voievodatului a apărut un conflict între Brâncoveanu şi Cantemir.
Cantemir a evocat lumea vremurilor lui în lumea hieroglifică, şi a introdus aproape
toate temele fundamentale.
Istoria hieroglifică: Cantemir gândea în simboluri bine puse la punct, pe
direcţii culturale.

31
http://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdam
32
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulgata
33
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tommaso_Campanella
34
BCU: Tommaso Campanella: Cetatea soarelui, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1959; FÎ. 1/CAM
35
BCU: Erasmus de Rotterdam: Elogiul nebuniei, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1959; FÎ. 1/ERA
36
http://ro.wikipedia.org/wiki/Academia_platonic%C4%83
37
http://ro.wikipedia.org/wiki/Liceu
38
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
39
http://ro.wikipedia.org/wiki/Miron_Costin
40
Teophil Coridaleu (1570-1646) (http://www.revistaclipa.com/3905/2010/06/repere-
academice/neoaristotelismul-scolastic-la-academiile-domnesti)
41
http://www.revistaclipa.com/3905/2010/06/repere-academice/neoaristotelismul-scolastic-la-
academiile-domnesti
42
http://ro.wikipedia.org/wiki/Divanul_sau_g%C3%A2lceava_%C3%AEn
%C8%9Beleptului_cu_lumea
6

În carte, începe povestirea cu divanul alegerii voievodului Moldovei, la cetatea


Deltei. Erau două tabere: păsări şi animale. Păsările reprezentau boierimea Țării
Românești, animalele ale Moldovei. Descrie cum păsările şi animalele se bat cu cioc,
gheare, etc. Se pune problema cine să fie ales. Aici intervine conflictul dintre
Brâncoveanu și Cantemir: Brâncoveanu era în povestire corbul, Cantacuzino pleşuv
etc. Toţi vorbesc în limbaj filozofic. Are loc nunta cu Helga: fragment poematic, cântă
toţi: muştele, ţânţarii (care reprezintă ţăranii). Cantemir îl influenţează pe Eminescu.
Lupta politică se dă la Constantinopol: totul se consumă pe balanţă, Cantemir
se refugiază la cocoşul Europei (adică în Franţa), Franța având ambasador la Istambul
(era singura ţară cu ambasador acolo).
Stolnicul Cantacuzino, neam cu Brâncoveanu, intră în posesia unei scrisori pe
care o păstrează.

Dimitrie pierde bătălia de la Stănileşti şi pleacă la Petersburg 43 şi are toate


libertăţile pe care şi le permite. Fiul lui, Antioh Cantemir 44 ajunge ambasador al
Rusiei la Paris. El traduce cartea lui Dimitrie în franceză şi italiană. Astfel Dimitrie
Cantemir devine primul autor tradus în Occident.
Antioh se gândea la Montesquieu45: “istoria nu poate fi judecată numai după
ce sa întâmplat” – paradigma ciclică a istoriei.

Epoca luminilor46 în cultura Românească

Aufklärung47 în germană, se leagă de Kant48. Iluminismul începe în Franţa.


(Aufklärung – a clarifica, a ilumina, a sta de pază)
Pe vremea aceea, toate scrierile erau în latină, mai ales cele filozofice.
Leibniz49 începe să le traducă, el face monadologie50. Christian Wolff51 îl traduce pe
Leibniz din latină în germană, fiind astfel socotit a fi creatorul limbajului filosofic
german.
Iluminismul românesc e reprezentat de Şoala Ardeleană. În epoca luminilor
Şcoala Ardeleană îi are ca reprezentanţi pe: Samuil Micu 52, Ion Budai-Deleanu53,
Petru Maior54, Chearie Râmniceanu55 – episcop de Vâlcea (tipăreşte peste 10 cărţi
româneşti), Lazăr-Leon Asachi56, Inocenţiu Micu-Klein57. (citeşte Hronicul moldo-
valahilor58 de Dimitrie Cantemir), Gh. Şincai, P. Maior. Opera istorică a Şcolii
Ardelene e bazată pe cronici.
43
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sankt_Petersburg
44
http://ro.wikipedia.org/wiki/Antioh_Dimitrievici_Cantemir (Nu trebuie confundat cu Antioh
Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir)
45
http://en.wikipedia.org/wiki/Montesquieu
46
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism
47
http://de.wikipedia.org/wiki/Aufkl%C3%A4rung
48
http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant
49
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gottfried_Wilhelm_von_Leibniz
50
http://en.wikipedia.org/wiki/Monadology
51
http://ro.wikipedia.org/wiki/Christian_Wolff_%28filozof%29
52
http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuil_Micu
53
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Budai_Deleanu
54
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Maior
55
http://biserica.org/WhosWho/DTR/C/ChesarieDeRamnic.html
56
http://filosofieromaneasca.uv.ro/lazarleonasachi.htm
57
http://ro.wikipedia.org/wiki/Inocen%C8%9Biu_Micu-Klein
58
http://www.if.asm.md/biblioteca/hronicul_vechimei_a_romano_moldo_vlahilor_vol_I.pdf
7

(Petru Maior ajunge la Roma, învaţă latină şi scrie în latină)


Samuil Micu59: Istoria, locurile şi întîmplările românilor – scrie bătrâneşte, a
tradus din Biblie cântarea cântărilor.
Gheorghe Şincai60 Cronica românilor – e scrisă mai bine ca cea a lui Samuil
Micu.
Ei renunţă la cuvîntul letopiseţ – scrierea anilor, ei introduc cuvântul
cronologie. Se autocorectează între ei (citesc lucrarile scrise de celălalt).
(relatarea despre regele David: Solomon regele Israelului cheamă scriitori pentru a
documenta istoria) Stefan Haim(?): Cruciaţii (scrie despre regele David).
Samuil Micu a făcut un dicţionar latin – grec – german – român (?) şi a făcut o
sinteză a limbii române.
Christian Wolff a scris un manual de filozofie. (Baumgarten ajută la realizarea
traducerii în latină, aceste traduceri ajung în centre educaţionale, sunt lucrări
fundamentale.)
Probabil un asemenea manual e tradus şi publicat de Samuil Micu. El sa
străduit să dea traducerii un limbaj filozofic românesc frumos. Exemple de concepte:
ins – fiinţă; neins – nefiinţă (de la grecescul on-to-on şi latinescul ens que ens, care
ambele înseamnă fiinţa ca fiinţă). În timp ce traducerile lui Wolff au avut succes şi
termenii traduşi de el au avut cotinuitate (au fost folosiţi, de exemplu, şi de Kant), în
spaţiul românesc au fost discontinuităţi, termenii lui S. Micu nu au fost preluaţi de cei
ce au urmat.
În gîndirea europeană, de la Platon la timpurile moderne, în dialoguri avem
contradicţii, “contrazicere”. Avem gândire contradicţională: dialectică (pe care
Hegel61 încearcă să rezolve). Samuil Micu traduce acest termen ca contrazicere
(contradicţie) („ursitul”: l-a folosit în logică, el [Samuil Micu] l-a tradus ca „ceea ce
este dat”). Când voia să argumenteze folosea „luminat este ...” şi-l repeta mereu.
Lucra pentru un limbaj filozofic. (În anii 60, când nu puteai gândi, se făceau traduceri.
Cele mai bune traduceri au fost făcute de D. D. Roşca, care l-a tradus pe Hegel în
română şi a scris o carte în care explică cum a tradus conceptele. În germană cuvintele
sunt analitice, în română se contopesc cuvintele – de asta se folosesc altfel).
Heidegger : da sein62 (în franceza: etre la; în română: fiinţare de faţă, fiinţa ce
este de faţă).
Reuşita lui Samuil Micu nu este în performanţele conceptuale, ci în tentativele
de a pune în lumină ideile lui Christian Wolff. În cultura germană, manualul lui
Christian Wolff ajunge la Kant. Toate conceptele au fost şi sînt prezente la Immanuel
Kant63. Există o continuitate. La noi lucrurile au mers pe discontinuităţi. Filozofii,
urmaşii n-au preluat nimic (paşoptiştii n-au preluat nimic)

(iluminiştii) cunoşteau bine lumea ţărănească: „leru-i ler” (un refren). Samuil
Micu: acesta este plânsul românilor după regele Aurelian 64. (Lar65 – zeu domestic;
„Leru-i ler” – i înseamnă este)

59
http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuil_Micu
60
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_%C8%98incai
61
http://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Wilhelm_Friedrich_Hegel
62
http://en.wikipedia.org/wiki/Dasein
63
http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant
64
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aurelian
65
http://www.observatorcultural.ro/MONUMENTE.-Un-indragit-zeu-familial-roman-%28I
%29*articleID_3423-articles_details.html
8

Curs 03 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 14 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Paradigma: Cultura modernă europeană prin gânditori

Gândirea aceasta paradigmatică a avut câteva centre importante ca Paris,


Viena, St. Petersburg (Voltaire66 a fost invitat de Ecaterina 67 la Petersburg). In acea
perioadă Europa era una a monarhiilor, monarhi fiind înconjuraţi de o suită
intelectuală. Tipul principal de comunicare era acela al scrisorilor.
În 1754 este răscoala lui Horea. Între Viena şi Paris este un schimb intens de
epistole68 pe tema răscoalei, din care reiese cum cultura ţine de organizarea politică.
Centrele culturale principale au fost în Paris şi Viena, acolo s-au şcolit şi cei
mai importanţi reprezentanţi ai României în epoca luminilor. Voltaire şi Diderot 69 au
făcut o lucrare intitulată Encyclopédie70 care este o sinteză de cunoaştere şi de
informaţii diverse din spaţiul european. În Balcani au circulat exemplare tipărite la
Paris, care ajungeau și prin Istambul (Franţa avea ambasadă la Istambul şi prin aceasta
se făcea legătura). Aşa au ajuns şi în Muntenia mai multe exemplare din această
enciclopedie la un episcop de la Râmnicu Vâlcea, unde în acea perioadă era centru de
promovare culturală prin carte. Enciclopedia a ajuns la Chesarie de Râmnic 71, care a
tradus câteva articole din ea pe care le-a inserta ca prefaţă la Mineiele – cărţi în care
sunt prezentate vieţile sfinţilor, pe luni. Chesarie a timpărit numai şase Mineie.
Comentează într-una pasărea phoenix72 şi concluzionează că şi Ţara Românească se
cheamă pasărea phoenix – aluzie la războaiele care se făceau cu sabia şi în urma
cărora existau mulţi morţi. Se considera că ideile nu se pot promova pe cale militară şi
birocratică, ci prin cărți.
Lazăr-Leon Asachi73 lucrează pe filieră franceză. Traduce un tratat scris de
Condillac74 – care lucra la Encyclopédie. Toţi erau iluminişti75. Franceza era limbă
principală de circulaţie, îmbraţişată de toate elitele. Peste tot se vorbea franceză, chiar
şi în Principatele Române. Era limba tuturor întâlnirilor mondene.
Vasile Alecsandri76 în operele lui despre Chiriţa descrie modul defectuos în
care se vorbea franceză: „fruculision”. Până în 1910 s-a perpetuat această stare, limba
franceză era promovată în scris, teatre, etc. Boierii şi-au trimis copii la studii în
Franţa, la Paris. Erau relaţii directe, eficiente.
Cel mai important profesor la Sorbona a fost Toma de Aquino care preda în
latină. Franţa a fost centrul spiritual al lumii medievale.
La Viena, al doilea centru al iluminismului, limba oficială era latina. Aceasta
influenţează Scoala Ardeleană. Îl comparau pe Traian cu Iosif al II-lea, care a dat
libertate gloatelor naţionale, s-au înfiinţat şcoli, s-a produs o emancipare politică.

66
http://ro.wikipedia.org/wiki/Voltaire
67
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei
68
http://ro.wikisource.org/wiki/Wikisource:Epistole
69
http://ro.wikipedia.org/wiki/Denis_Diderot
70
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Encyclopedie.jpeg
71
http://www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/chesarie-episcopul-ramnicului-
87367.html
72
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pas%C4%83rea_Phoenix
73
http://filosofieromaneasca.uv.ro/lazarleonasachi.htm
74
http://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89tienne_Bonnot_de_Condillac
75
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iluminism
76
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandri
9

În acea perioada, Ion Budai-Deleanu77 scrie Ţiganiada78. El îşi propune să


ilustreze difuzia ideilor iluministe. Vlad Vodă (personaj inspirat de Iosif al II-lea,
împăratul Sfântului Imperiu Roman) ajunge să dezbată problema modului de
guvernare: să fie monarchie sau republică.

În concepţia lui Aristotel sunt trei tipuri de societăţi:

Tipuri de societăţi: Monarhie Aristocraţie Democraţie


Ele pot să devină: Dictatură Oligarhie Demagogie
(Aristotel, Politica)

Se considera în acea perioadă că ideile sunt la fel de vii ca oamenii care le


poartă. Cei care învăţau carte erau foarte puţini la număr, exista în acea perioadă o
anumită rezistenţă la idee (de ex: boierii erau limitaţi chiar dacă deţineau pământuri,
erau nereceptivi la cultura). (Azi găsim informaţii repede. Pe vremuri circulaţia
informaţiilor era mai lentă)
Dinicu Golescu79 introduce elemente de modernizare: clădiri, castele pe
sisteme de aducţie de apă, canalizare. N-a găsit suport pentru problemele inginereşti,
neavând o bază solidă culturală.
Umanitatea nu s-a schimbat de la greci. Ei au inventat politica, romanii:
dreptul roman (cu acuzator şi apărător). (Caragiale descrie în Momente şi schiţe
dispute la tribună, el era unul dintre puţinii care înţelegeau faptul că societatea era una
needucată, plină însă de pretinse personaje distinse). În Balcani cei buni nu merg în
politică, stau în culise.
Cuza Vodă80, principe: cu el începe democraţia care ţine până în anii 1930,
când democraţia va fi sufocată de rege (încep dictaturile - 1938).

Paşoptismul „Libertate, Egalitate, Fraternitate şi Proprietate”

Istoria lumii moderne apare după ce în Franţa se aboleşte monarhia în 1789.


Are loc Comuna de la Paris81. La acea revoluţie se enunţă principiile LIBERTATE,
EGALITATE, FRATERNITATE, însa acestea aveau la bază, ca fundament,
proprietatea.
În 1848 are loc un conflict între burghezi şi boieri. În realitate a fost o bătălie
în jurul proprietăţii (boierul era un lider asupra unor spaţii întinse.). În revoluţia
franceză, cele 3 idei mai sus menţionate se răsfrângeau asupra modului de împarţire a
proprietăţii, până atunci totul se făcea pe cutume (de ex. cutuma era aceea că
responsabilul de proprietate era cel mai mare în rang, guverna totul).
De exemplu familia Bánffy82 era cea mai mare familie nobiliară din
Transilvania. Ei aveau terenuri întinse, proprietăţi care aduceau venit familiei. Familia
avea membri care nu aveau proprietăţi, dar care locuiau la membrii avuţi. Ideile
luministe au produs disputa proprietăţii.

77
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Budai-Deleanu
78
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aiganiada
79
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dinicu_Golescu
80
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Ioan_Cuza
81
http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_francez%C4%83
82
Palatul Bánffy: http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_B%C3%A1nffy_din_Cluj
10

În Franţa proprietarul nr.1 era regele. Când apare iluminismul, apar idei de
libertate, de dispută a proprietăţii, acestea ducând la conflicte intrafamiliale.
Libertatea întemiată pe idei: conflictul s-a produs între părinţi şi fii, bunici şi nepoţi
(boierii și-au trimis copiii la studii in Occident, iar aceștia s-au întors cu idei
pașoptste, pornind conflictul).
În România liderii paşoptişti erau boieri, ei au produs prima constituţie:
Regulamentul Organic, care a fost făcut de Kiseleff 83. Acesta stabilea raporturi între
boieri şi clăcaşi. Ideea lucrării lui a fost aceea de a reglementa proprietăţile, dar
aceasta n-a avut longevitate.
Paşoptiştii învăţaţi în Franţa s-au numit Bonjour-işti.
Mişcarea revoluţionară franceză, carea schimbat monarhia, a dus la ideea că
elitele trebuie schimbate! În 1848 în toate centrele au avut loc schimbări de elite – o
schimbare paşoptistă. De ex. Revoluţia paşoptistă de la Budapesta. (în Zalău este o
statuie, unde baronul Wesselényi 84 pune mâna pe umărul unui iobag să-l ajute => el a
fost un revoluţionar care îi salva pe cei căzuţi. El lupta pentru proprietate şi să dea
pământ iobagilor, a făcut reformă agrară, după zece ani de la revoluţie.) (Mesajul
interetnic care e atribuit acum statuii, cum că contele maghiar de fapt îl apasă în jos pe
țăran, deşi statuia a fost făcută pentru a arăta sprijinul, compasiunea acestuia, în 1848
n-a existat, numai pentru cei care reinterpretează cele întîmplate. Ceea ce s-a vizat
atunci a fost egalitatea, nu problema interenică. Scopul revoluţiei de la 1848 a fost
acela de a înlătura imperiul lui Napoleon85 şi a urmaşilor săi, care a început după
revoluţia din 1789).
În 1848 nu exista dominaţie puternică a turcilor pentru că după pacea de la
Adrianopol (1829) România putea face comerţ cu cereale pe mare, beneficiind de
protecţie din partea Angliei şi a Franţei.

Revoluţionari în România (Moldova şi Ţara Românească): Filipescu – mare


boier valach; Bălcescu86 – brutar; Eminescu87 – căminar.
Logofăt – omul care scria acte
Paharnic – omul cu crame, responsabil cu vinul
Fiecare economie domenială avea ranguri o ierarhie, în funcţie de rangul
ocupat puteai să-ţi trimiti sau nu copiii la şcoală (aşa a făcut Bălcescu studii la Paris,
se întoarce însă pentru a face republică. Organizaţia lui Filipescu avea mesaj
evanghelic. Exista un sistem de comunicare pus la punct pentru cei cu studii la Paris.
Proclamaţia de la Islaz88 a fost gândită de Bălcescu şi difuzată peste tot. A avut
sprijin popular din partea ţăranilor în Muntenia, aceştia fiind cei care suportau
„daravelele” (= încurcăturile) Regulamentului Organic. În Bucureşti s-a ars constituţia
(Regulamentul Organic89). Ca şi consecinţă a revoluției, Bucureştiul a fost ocupat de
turci şi austrieci.
Ideile de atunci au rodit în 1856 pentru că, după eşecul revoluţiei, intelectualii
perseverează în ideile lor, promovandu-le prin diplomaţie la Paris. Acolo s-a decis ca
Moldova şi Ţara Românească să aleagă un anumit mod de organizare politică, dar cu
condiţia de a alege un principe străin. Ca rezultat se aduce casa regală, se introduce
libertatea presei, asistenţa socială.
83
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Kiseleff
84
http://en.wikipedia.org/wiki/Mikl%C3%B3s_Wessel%C3%A9nyi
85
http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_I_al_Fran%C8%9Bei
86
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_B%C4%83lcescu
87
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
88
http://ro.wikipedia.org/wiki/Proclama%C8%9Bia_de_la_Islaz
89
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organic
11

În 1856 armata austriacă părăseşte Muntenia, se organizează Divanul ad-hoc.


În Divan au fost reprezentanţi ai tuturor păturilor sociale: negustori, boieri, ţărani etc.
care l-au ales pe Cuza Vodă principe. Divanul a fost primul model democratic de
organizare care s-a menţinut până în 1923. (Caragiale în O scrisoarea pierdută are ca
model Divanul ad-hoc). Ranguri noi sunt: șef de plai, ipraznicul, prefect (plai este
echivalentul judeţului de azi).
Kogălniceanu90, A. C. Rosetti91, Barbu Catargiu92 – membrii ai Divanului ad-
hoc. Ei sunt burghezi (pe lângă boierime a apărut și burghezia, reprezentată mai ales
de negustori). Kogălniceanu – fiu de negustor, burghez, în 1848 nu era cunoscut,
devine cunoscut după 1848. Bariţiu93 – tipograf la Braşov.
Între Kogălniceanu şi Bariţiu au existat diverse divergențe, unul era de orientare de
stânga şi unul de dreapta.

90
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Kog%C4%83lniceanu
91
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_A._Rosetti
92
http://ro.wikipedia.org/wiki/Barbu_Catargiu
93
În 1838 a întemeiat la Braşov Gazeta de Transilvania; http://ro.wikipedia.org/wiki/George_Bari
%C8%9B
12

Curs 04 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 21 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Biblografie minimală Cioran (pentru cei ce l-au ales la seminar):


• Silogismele amărăciunii
• Ispita de a exista
• Pe culmile disperării
• Revelaţiile durerii
• Exerciţii de admiraţie
• Caiete Vol.: I, II, III
• Mărturisiri şi anateme
• Lacrimi şi sfinţi
• Despre neajunsul de a te fi născut
• Tratat de descompunere
• Amurgul gândurilor
• Îndreptar pătimaş
• Sfârtecare
• Schimbarea la faţă a României

Emil Cioran (existenţialist)


Cioran abordează 3 gânditori:
1. Diogene94
2. Rene Chateubriand95
3. Blaise Pascal96
Blaise Pascal a zis următoarele:
a.) Isus va fi în agonie până la sfârşitul lumii
b.) Omul e o trestie gânditoare
c.) Nu te-aş căuta, dacă nu te-aş fi găsit (despre filozofia Evangheliilor)
Pascal, părintele existenţialismului, l-a influenţat pe Cioran

Cum sa manifestat existenţialismul?


Pe tot parcursul sec. XX. au fost recuperaţi precursorii ca de exemplu: Søren
Kierkegaard97 - danez, sau cel care a definit cel mai bine existenţialismul: Jean-Paul
Sartre98. Sub influenţa lui Martin Heidegger99(care în 1924 publică Sein und Zei”
adică „Fiinţa şi timpul”),, Sartre publică: Fiinţa şi neantul100 în 1943, lucrare din care
provine celebrul citat “Existenţa precede esenţa”. El preia de la Heidegger unitatea
dintre gramatică, logică şi ontologie.
Existenţa precedă esenţa – convingerea aceasta intră în conflict cu gândirea
europeană, o gândire care voia să descopere esenţe. Sartre a răsturnat acest tip de
gândire. (Sunt, deci exist!)
În 1924 Heidegger scrie o carte ce-l influenţează pe Sartre, Fiinţă şi timp.
Heidegger zice că gândirea a pierdut esenţa. În România au apărut trei traduceri,

94
http://ro.wikipedia.org/wiki/Diogene_din_Sinope
95
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C3%A7ois-Ren%C3%A9_de_Chateaubriand
96
http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal
97
http://ro.wikipedia.org/wiki/Soren_Kierkegaard
98
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Paul_Sartre
99
http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger
100
BCU: Sartre, Jean-Paul: Fiinţă şi neantul: eseu de ontologie fenomenologică, Ed. Paralela 45,
Bucureşti, 2004; FG. 830060
13

dintre care cea mai importantă e: Fiinţă şi timp101 (Sein und Zeit). Heidegger a murit la
Freiburg, în 1976. (a avut mulţi studenţi, inclusivi români: Ion Alexandru, C. Noica.
Ulterior, Mircea Florian102 şi Nicolae Balca103 au participat la seminariile lui
Heidegger unde au fost întrebaţi de „cei doi studenţi ai mei”)
Heidegger a fost profesor la Freiburg, îi preda pe presocratici în limba greacă.
El nu ţinea cursuri ci seminarii, unde studenţii ajungeau dacă ştiau greaca veche. Preia
afirmaţia lui Parmenide104, care zice „Fiinţa există, nefiinţa nu există.”, şi o
converteşte în întrebarea „De ce există fiinţa şi nu există nefiinţa?” Aşa concepe
Fiinţa şi timpul (Sein und Zeit)
Cioran a gândit întotdeauna într-o formă profesională paradoxală, de influenţă
grecească. În gândirea greacă există sofisme105 (paradoxuri). De ex.: Achile rănit la
picioare nu poate ajunge în urmă broasca ţestoasă106 (paradoxuri eleate107) Sau de
exemplu în dialogurile lui Platon cu Socrate se zice: 1 + 1 = 2; Socrate se întreabă:
Dar care 1 se uneşte cu care 1 să facă 2?. Mesajul lui Cioran e că nu ne putem defini
existenţa.
Când gândirea bizantină (greacă, perioada creştină) devine dominantă, se ard
cărţi greceşti (a scriitorilor, filozofilor vechi): biblioteca din Alexandria (Egipt).
Vatican nu a ars, ci a sechestrat unele dialoguri de Platon (le ține în biblioteca de la
Vatican).
[Editura Humanitas a editat un CD cu Cioran108]
Cioran avea amiciţii limitate (puţini prieteni). Singurele lui comunicări erau cu
(Eugen) Ionescu109, (Mircea) Eliade110, (Petre) Ţuţea111, D.D. Roşca112. Ei se întâlneau
în Bucureşti la Capşa113 sau la Corso114 şi discutau la un înalt nivel (era un fel de
forum).
Cioran a studiat în Germania. În Bucureşti citea la biblioteca de stat. Din
geamul bibliotecii (ce era vizavii de palatul regal) îl văzuse pe Carol al II-lea şi din
ură faţă de rege s-a aliat cu duşmanii regelui (a devenit legionar, deși era de fapt anti-
regalist, pentru că legionarii erau dușmanii regelui).

Mircea Eliade
El avea o abordare mai simplistă decât Cioran. Cioran şi Eliade erau legionari.

101
BCU: Heidegger, Martin: Fiinţă şi timp, Ed. Humanitas, Bucureşti; FG. 678991
102
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Florian,_filosof
103
Balca, Nicolae (1903-1983); http://romanian-philosophy.ro/filozofi.html
104
http://ro.wikipedia.org/wiki/Parmenide_%28Platon%29
105
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sofism : Un sofism este un raţionament corect în aparenţă dar fals în
realitate
106
Ahile nu va întrece niciodată broasca ţestoasă. El trebuie să ajungă mai întâi în locul de unde
broasca ţestoasă a plecat. În acest timp, broasca ţestoasă va căpăta un avans. Ahile va trebui s-o ajungă
din urmă dar în acest timp broasca ţestoasă va profita şi va face un nou mic drum. El se va apropia tot
timpul de ea dar fără s-o ajungă vreodată.
107
http://ro.wikipedia.org/wiki/Zenon_din_Eleea
108
Emil Cioran, Editura Humanitas Multimedia, 2004; Acest CD conţine:
Fragmente din prima parte a filmului "APOCALIPSA DUPA CIORAN" realizat de Gabriel Liiceanu
si Sorin Iliesiu. + Fragmente din filmul "PETRE TUTEA - EMIL CIORAN. O INTILNIRE
POSIBILA".
109
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Ionescu#Teatrul_absurd
110
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade
111
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_%C5%A2u%C5%A3ea
112
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ro%C8%99ca
113
http://www.gustos.ro/restaurante/casa-capsa.html
114
http://www.gustos.ro/restaurante/il-corso.html
14

(T. Vedinaș, Bătăliile mistagogului: Mircea Eliade şi politicele anilor 30115)

În 2001 la acordarea de titlu de Doctor, Nicu Gavriluţă 116 primeşte cartea


Uitarea fascismului de Alexandra Laignel-Levastin117. În această carte este inclus şi
Ionescu, care a scris piesa de teatru Rinocerii în 1959. Tradus în limbaj politic,
înseamnă că unele persoane se "îmbolnăvesc", adică sunt deformați ideologic.
Autoarea îi numeşte pe Cioran şi pe Eliade “rinoceri”, făcând referire la cele două
tipuri de rinoceri din opera lui Ionescu, care simbolizează: rinoceri verzi - legionari;
rinoceri roşii - comunişti). În acea vreme, anii 30, nu aveai şanse să exişti pe scena
politică, numai dacă te radicalizai.
Pentru Sartre – “a gândi” înseamnă a scrie şi când a orbit (şi nu a mai văzut ce
scrie) zice: “nu mai pot gândi”.
Piesa de teatru Ifigenia a lui Eliade s-a considerat deopotrivă spectacol
legionar, dar şi spectacol penibil.
(Lucian Blaga, Imposibila întoarcere) (Marin Preda118, Delirul; Cel mai iubit dintre
pământeni119) (I.D. Sîrbu120, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal121)
România a fost sub cinci dictaturi:
1. dictatura lui Carol al II-lea
2. dictatura legionară
3. dictatura lui Antonescu
4. dictatura lui Dej
5. dictatura lui Ceauşescu
(în ultimele două partidul se identifică cu statul)
Lupta de clasă a comuniştilor a fost provocată, n-a fost reală. (în perioada
respectivă populaţia României era majoritar rurală iar în oraşe erau foarte puţini
muncitori în pondere cu populaţia ţării). Comuniştii au introdus conflictul ca model de
menţinere a puterii.

Erasmus de Rotterdam122 a corespondat cu episcopul Olahus123 în stil


epistolar124, care se învăţa în şcoală.

115
Vedinaş, Traian: Bătăliile mistagogului: Mircea Eliade şi politicele anilor 30, Ed. Grinta, Cluj-
Napoca, 2008;
116
Prof. univ. dr. Nicu GAVRILUŢĂ, Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iaşi; sociolog
117
BCU: Alexandra Laignel-Lavastine: Cioran, Eliade, Ionescu: Uitarea fascismulu, Ed. EST,
Bucureşti, 2004; FG. 830123
118
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda
119
Critica regimul lui Gheorghe Ghiorgiu-Dej; Cel mai iubit dintre pămînteni, Ed. Marin Preda,
Bucureşti, 2000; FG. 727538
120
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Desideriu_S%C3%AErbu
121
BCU: I.D. Sîrbu: Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, Ed.Scrisul Românesc, Craiova, 1991; FÎ. L1/SIR
122
http://ro.wikipedia.org/wiki/Erasmus_din_Rotterdam
123
http://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/10/05/olahus-valahuldin-neamul-corvinilor/
124
http://ro.wiktionary.org/wiki/epistol%C4%83 : epistolă – scrisoare; specie literară în versuri
aparţinând poeziei didactice, în care se tratează un subiect filozofic, moral, artistic etc. sub formă de
scrisoare; antonim: carte
15

Curs 05 Prof. T. Vedinaş 2010.Oct. 28 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Junimismul

Junimismul a fost prezent în viaţa oamenilor prin:


1. cultură,
2. paradigmă,
3. filozofie,
4. politică.
Junimismul a avut centrul în Casa Pogor din Iaşi125. Acolo se lecturau diferite
texte de către persoane ca: Titu Maiorescu126, Eminescu127, Caragiale128, Costache
Negruzzi129 etc. Unii dintre aceştia numai cu numele au rămas în conştiinţa
posterității. Alţii au rămas cu operele lor, ca de ex.: Slavici 130 cu proza lui, Caragiale
cu teatru, Maiorescu cu critici.
La casa Pogor avea loc o reuniune de tineri ce şi-au propus altceva decât
paşoptiştii înaintea lor. Cultura în general era precară. Junimiştii aveau studii în
străinătate şi erau legaţi de boierime, care a sponzorizat (finanţat, mecenat) junimea 131.
Ei au propus o cultură societăţii prin renunţarea la „formele fără fond” (Titu
Maiorescu).
Paşoptiştii erau liberali asumaţi, şi-au propus implementarea unor idei în
realitatea românească. Însă instituţiile vremii erau considerate (de către Junimişti)
„forme fără fond” (şi s-au aliat pentru a face o schimbare).
În 1866 s-a creat comisia filozofică care şi-a propus să reformeze modul în
care se scrie în limba română. Sa dus o „bătălie” între "forma etimologică" şi "forma
fonetică" (În două texte ale lui Titu Maiorescu, Înlături şi Contra şcolii Bărnuţiu).
Bărnuţiu aduce în sistemul de educaţie românesc gândirea sistemică. Problema era că
textele lui Bărnuţiu erau „forme fără fond”, adică se zicea ceva şi se scria altceva.
(„Cărturarii nu s-au înţeles cu poporul”, lingvistic vorbind, şi astfel bătălia sa dus la
Academia Română.) Producţiile intlectuale erau în contrast cu limba vie.
T. Maiorescu a avut o viaţă aristocratică. În Iaşiul junimii, în saloanele unde
erau ei prezent, se vorbea franceză, greacă, latină. Dar Junimea reproduce
comunicarea cu poporul.
Probelema vremii era lipsa de comunicare cu poporul. (există şi astăzi)
Costache Negruzzi începe editarea revistei Convorbiri Literare132 şi dă un ton
în publicistică, prin scriere fonetică. Faptul că a câştigat proiectul fonetic a avantajat
un proces de emancipare a celor care învăţau carte.
Întîlnirile Junimii, ce aveau loc săptămânal, se întâmplau cu un fast
extraordinar. (la sfârşitul întâlnirilor aveau un mesaj: „Mâncarea e fudulie, băutura e
temelie”). Ritualul de desfăşurare a cenaclului cuprindea următoarele: se citeau
textele serioase (de ex. filosofice) şi pe urmă îl rugau pe Creangă să povestească, ca să
destindă atmosfera.

125
http://www.hoinari.ro/index.php?cu=9500220041108
126
http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu
127
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescu
128
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Luca_Caragiale
129
http://ro.wikipedia.org/wiki/Costache_Negruzzi
130
http://ro.wikipedia.org/wiki/Slavici
131
http://ro.wikipedia.org/wiki/Junimea
132
http://ro.wikipedia.org/wiki/Convorbiri_Literare
16

Cenaclul a fost un fel de societate pe acţiuni : era o formă de capital pe temei


cultural, în diversele spaţii existau foarte mulţi aspiranţi spre cultură şi ca o consecinţă
au apărut foarte multe instituţii asemănătoare, peste tot.

Tot ce a scris Titu Maiorescu a apărut în Convorbiri Literare. Restul scrierilor


lui a apărut după moartea lui. (El n-a cedat de la un nivel axiologic şi a avut o valoare
estetică.) El a construit ideea de elită culturală şi a susţinut-o.

T. Maiorescu n-a avut studii estetice. El s-a luptat cu nevoia de a impune


foneticul estetic, ieşit din limba vorbită, prelucrat artistic.
I. L. Caragiale avea o poreclă: „Moş Virgulă” (el era stilist gramatical)
Vasile Conta133: n-a fost înţeles de lume. Singurul care l-a înţeles a fost
Eminescu (ei se duceau la Bolta rece – un local, acolo Eminescu i-a zis că-l înţelege,
dar n-a fost promovat).

Junimiştii în politică:
Partidul Conservator este fondat în perioada 1856 – 1859, după Divanurile ad
hoc. Boierii bucureşteni publicau în Concordia, care mai târziu a fost preluată de
liberali. (Lascăr Catargiu explică faptul că şi în Anglia s-a întîmplat la fel, adică a fost
un furt de idei).
Conservatorii erau în dificultate pentru că liberalii aveau o presă puternică, cu
mesaje clare către populaţie (electorat). De exemplu, Ion I. C. Brătianu 134 introduce în
limba română cuvîntul „sociologie”.
Boierii (conservatorii) aveau nevoie de intelectuali în rîndurile lor, pentru a
rezolva situaţia. Problema era că intelectualii erau liberali. Conservatorii (boieri) l-au
trimis pe P. Carp ca reprezentant la Junimea, pentru a le propune să intre în politică.
În consecinţă ei (junimiştii) devin conservatori (în partidul boierilor), iar unii vor fi
redactori la ziarul Timpul (Caragiale, Eminescu, cel mai puţin prezent fiind Slavici).
Acest cotidian a fost susținut și finanțat de conservatori, era deci de orientare
conservatoare, dar au fost şi supărări pentru că junimiști (Caragiale, Eminescu,
Slavici) criticau boierii.
Ilie Bădescu135: Sociologie Eminesciană (Galaţi, 1994) (Eminescu în vol.11)
I. L. Caragiale: Politice136 (ed. Dacia), el a făcut şi publicistică politică.
Conflict de idei: Eminescu tânjeşte după declinul marii boierimi (pe ideea: dacă
constituţia e liberală, atunci şi noi suntem liberali!”), însă boierimea era
conservatoare. Junimiștii erau de părerea că „decât în franceză revoluţionar, mai bine
în engleză evoluţionar!”.

Problema filozofică
Raportul dintre sociologie şi filozofie este foarte complexă.
Asocierea lui Eminescu şi a lui Vasile Conta, la prima vedere pare nesemnificativă,
dar:
1. V. Conta scrie despre „ondulaţia universală”. (Scrisul lui este uşor digerabil.)
Nu mânuia limbajul să găsească variabile pentru convingere (sinonime)
2. M. Eminescu sa dovedit a fi un dialectician: „Lumea este ca un tors.” Dar ca
să poţi să reflectezi, trebuie să te abstractezi de la „tors” (ia ideea de la Kant).
133
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Conta
134
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_I.C._Br%C4%83tianu
135
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_B%C4%83descu
136
http://www.cimec.ro/carte/politice/ilc.htm
17

Din însuşirile lor se naşte o concepţie. Unduirea şi legănarea de la Eminescu şi


ondulaţia universală a lui Conta (care e o teorie rigidă) arată aceeaşi matrice de
gândire la amândoi.

(În comparaţie: Spiru Haret137: Mechanica Socială138, utilizează un limbaj matematic


de sec. XIX; însă paradigmele au evoluat, şi toate astea fac textul de neînţeles).
Conta a trecut la materialişti (nu şi-a dat seama că a descoperit ondulaţia
universală).
(semiotica şi retorica – căutare de sinonime; Alexandru Paleologu: Bunul-simţ ca
paradox, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2005).
Lucian Blaga139: debutează cu lucrarea de licenţă la Viena. Debuteză în viaţa
publică în Convorbiri Literare cu Rezistă celula?. În opinia lui filozofică utilizează
unduirea pentru spaţiul mioritic - idee preluată de la Conta şi Eminescu.
Blaga e în polemică cu Dan Bota140, care e autorul eseului Unduire şi moarte,
pentru că acesta îl acuză pe Blaga de plagiat (în ediţia a 2a a înlocuit unduirea cu
ondulaţia – l-a echivalat pe Eminescu cu Conta) .
Constantin Noica141 revine în spaţiul public când tipăreşte: Douăzeci şi şapte
de trepte ale realului (publicat în 1969). Această lucrare conţine comentariile lui la
categorii filozofice pe care le descoperă în Aristotel, Platon, Kant şi în propria lui
filosofie. Ultima dintre categoriile filozofice este unda (şi în teoria relativităţii, care
este legată de lumină, se explică faptul că lumina este o undă, şi este explicat ca şi
spaţiu ce aleargă în timp) .
(Conta, Eminescu (Kant), Blaga, Noica – se leagă prin ondulaţie, unduire, undă)
Această idee de undă, apare şi în coloana fără sfărşit 142 a lui Brâncuşi143.
(Brâncuşi realizează o triadă: Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii)
Publicistica lui Eminescu nu poate fi echivalată cu poetica lui. Publicistica e
închisă într-o anumită perioadă şi adâncită în acea problematică.
Blaga a tradus Faust144 (al lui Goethe145) , dar traduce unele concepte altfel.
(Heidegger: „Când trec prin pădure, trec prin cuvântul pădure” – explicaţiile se
întîmplă prin sinonime).

137
http://en.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret
138
BCU: Spiru Haret: Mechanica Socială, Ed. Fundaţiei „România de mîine”, Bucureşti, 2007; Fond
Legal
139
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga
140
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_Botta
141
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica
142
http://ro.wikipedia.org/wiki/Coloana_infinitului
143
http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%AEncu%C8%99i
144
http://ro.wikipedia.org/wiki/Faust
145
http://ro.wikipedia.org/wiki/Goethe
18

Curs 06 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 04 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Nicolae Iorga
Nicolae Iorga146 a fost asasinat în noiembrie 1940. În 1911 cu Onisifor
147
Ghibu a făcut un tur a satelor ardelenești. În 1930 are emisiune la radio, Sfaturi în
întuneric, unde reconstituie un episod cultural: „viaţa cărţii în sate” (instituţiile erau
puţine şi cărţile valorau foarte mult – chiar şi 2 boi sau jumate de sat). În acest tur al
Ardealului descrie şi satul Mănăştur (Cluj), care era locuit în majoritate de rromi.
Situaţia populaţiei în Mănăștur înainte să fie construite blocurile: migraţia înainte de
industrializare era lentă, economia era una agrară, fabrici puţine).
La început de secol Europa e fremată de idei socialiste şi grupuri socialiste,
inclusiv în Transilvania. Iorga publică în revista lui Gherea 148 (scrieri socialiste).
Ideile socialiste se trag din epoca luminilor. Ideea principală (firul roşu) este
educarea maselor.
Sămănătorul149 (revistă literară săptămânală, între 1901-1910, la Bucureşti,
unde Vlahuţă150 a fost director): ca să atragă „nume” (lume şi cititori) îl atrag pe Iorga,
deoaprece era o figură populară a acelor vremuri. El scrie despre dispariţia revistei
Tribuna şi acest articol a făcut să fie invitat la Sămănătorul. (Iorga la 19 ani a fost
deja membrul Academiei Române151).
Sămănătorismul152 e o doctrină socială a sec. al XIX-lea, în care se
urmărea promovarea valorii pentru lumea sătească. Mihail Sadoveanu 153 a făcut parte
din sămănatorişti. (Onisifor) Ghibu care preda la seminarul teologic din Sibiu (prof.
de pedagogie), locuia în Săliştea (satul natal) şi citea Sămănătorul în sat, pentru toţi.
N. Iorga mai lucra şi la săptămînalul Neamul Românesc154 premergător
răcoalei ţărăneşti din 1907 - în ziar apar ideile premergătoare răscoalei.
În poveştile răscoalei există mitul unui călăreţ alb, care incita la revoltă. Dar
adevărul e că legea funciară era prost făcută şi aplicată. Răscoala a fost sporadică şi s-
a consumat cu arderea unor conace (de boieri), au fost şi omoruri, dar nu multe la
număr.
Partidul Naţional Liberal era la putere (cînd a fost răscoala) şi demisionează
după cele întîmplate. Între conservatori şi liberali se face „pace” pentru a „salva
ţara” (parlamentul). În procesele ce au urmat, Iorga a fost de partea ţăranilor. În
Neamul Românesc el scrie reportaje despre răscoală.
La Văleni de Munte (unde era tipografia lui Iorga) face cursuri de vară pe
„problema ţărănească” care era destul de acută. În 1907 se prăbuşeşte sistemul politic.
Mulţi învăţători mergeau la cursurile de la Văleni de Munte. Iorga a fost ajutat de
Spiru Haret155 să creeze „tipul învăţătorului”, care e liderul satului. Aceşti învăţători
care mergeau la Iorga, înfiinţează Partidul Ţărănesc (al cărui doctrinar a fost Iorga).

146
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga
147
http://ro.wikipedia.org/wiki/Onisifor_Ghibu
148
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dobrogeanu-Gherea
149
http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torul
150
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Vlahu%C8%9B%C4%83
151
Na fost chiar aşa, din referinţe reiese că: „... devine in 1893, la numai 23 de ani, membru
corespondent al Academiei Române … şi … Din 1911 (la 41 de ani) este membru activ al Academiei
Române” http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga
152
http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83m%C4%83n%C4%83torism
153
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sadoveanu
154
155
http://ro.wikipedia.org/wiki/Spiru_Haret
19

În 1919, ca reprezentant al Partidul Ţărănesc, N. Iorga a fost fost ales ca


preşedinte a camerei deputaţilor, prin vot covârşitor.

Opera lui N. Iorga


El a scris Istoria României în 11 volume, care sunt traduse şi în franceză. În
gândirea lui exista şi o istorie a filosofiei. A publicat Români în arhive străine. Era
cunoscut în cercuri academice internaţionale156.
Dan Bădărău157: Filosofia Istoriei (n. 6 decembrie 1893, Iaşi - d. 2 iulie 1968,
Bucureşti), a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române..
Ultimul curs al lui Iorga (din 39-40) a fost publicat în 1990: Dezvoltarea
imperialismului contemporan158, tipărit în 1997. El scrie despre gândirea socială (în
perioada 1917-1989 despre imperialism era citat Lenin; el înţelegea comunismul ca
luptă împotriva imperialismului, ca ultimul stadiu de dezvoltare al capitalismului).
„Hitler a fost un produs al lui Lenin159” a zis E. Cioran către Wolfgang
Kraus160. Iorga a spus că „nu e îndeajuns să polemizăm cu ideologiile, trebuie să şi
punem ceva în locul lor” – (e o idee militanta, ca la D. Gusti).
Marx nu e profesor de filozofie, nu e futurolog, nici profesor de economie.
Ceea ce ghidat întreaga lui viaţă a fost o pasiune militară prin care a devenit şef de
stat major al muncitorimii. El a lustruit prin această idee armele organizaţionale şi
intelectuale.
3 idei juste ale lui Marx:
1. plasarea conflictului în centrul schimbărilor sociale;
2. analiza societăţii pentru a măsura funcţionarea ei;
3. conflictul social înseamnă opoziţii de interese.
3 idei false a lui Marx:
1. redefinirea conflictului social ca luptă de clasă;
2. conflictele între clase nu sfârşesc necesarmente în revoluţie;
3. instrumentarea criteriului de clasă bazată pe proprietatea mijloacelor de
producţie: pe baza antinomiei proprietate – nonproprietate.
[socialismul(?)/ dictatura(?)] reprezintă un răspuns la ordinea ideilor care în
momentul de faţă fac nenorocirea omenirii (cam aşa spune N. Iorga, în cursul despre
Marx).
[definirea statului totalitar n-a fost inventat în secolul al XX-lea; ex.: statul
Roman, statul Napoleonic, etc.]
N.Iorga porneşte de la ideile din sec. al XVIII-lea, dar originile sunt de şi mai
demult: „Imperiul Sacru” al lumii antice (imperiul Roman se mută la Bizanţ şi de
acolo la Moscova – referire la testamentul lui Petru cel Mare).
Carol al II-lea voia dictatură, a vrut să comande deasupra partidelor.
Mareşalul Pirsuţki (polonez) voia dictatură: Iorga a evitat sistematic mesajul
lui.

156
După aflarea veştii despre asasinarea lui Iorga, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au
arborat drapelul în bernă. (http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Iorga)
157
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan_B%C4%83d%C4%83r%C4%83u
158
BCU: Nicolae Iorga: Dezvoltarea imperialismului contemporan, lecţii la Univ. Din Bucureşti, Ed.
Albatros, Bucureşti, 1997; FG: 776688
159
Când Hitler ajunge cancelar în 1938, atunci deja de 20 de ani era comunism în URSS; naţional-
socialismul avea anumite idei foarte asemănătoare cu comunismul: 1.crearea unui „om nou”,
2.militarea pentru a schimba societatea, 3.conflict social.
160
Emil Cioran: Scrisori către Wolfgang Kraus, Ed. Humanitas, 2009; Wolfgang Kraus, distins editor,
critic literar şi eseist austriac
20

Noul Imperialism161 - 7 puncte:


1. Înstăpânirea asupra omenirii a doctrinelor materialiste;
2. accente puse pe producţie – preluate de la americani;
3. introducerea cugetării naturaliste introduse de Darwin şi Goethe (lupta pentru
supravieţuire) (Dimitrie Gusti – voinţa socială);
4. industria a făcut posibilă muncitorimea: o clasă socială organizată pe meritul
muncii (Sens Simon şi Fourier162);
5. prin dezvoltarea economică – ce e o doctrină falsă (socialismul lui K. Marx e
pronită de la Hegel. Acestea au întărit concepţia materialistă, bazată pe
producţie şi consum) [Ralf Dahrendorf (?)163) a studiat conflictul social ce se
mută la partide, care îl menţin] (când bogatul îl ajută pe cel sărac se cheamă
mecenat – când statul ia banii bogatului şi îi dă săracului se cheamă
redistribuire; prima e o acţiune voluntară, a doua e una forţată prin lege).
6. În 1714 apare legea protecţiei sociale în Franţa şi e neschimbată – spre
deosebire de cea română care se schimbă mereu. Constituţia americană – e
neschimbată de 200 de ani – timp în care constituţia românească s-a schimbat
mereu. => aceste schimbări nu permit stabilitate (nici politică, nici socială)
7. trecerea de la clase sociale la naţiune : s-a ajuns la naţiunea proletară.

161
BCU: David Harvey: Noul Imperialism, Ed. All, Bucureşti, 2004; FG. 829984
162
http://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Fourier
163
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ralf_Dahrendorf
21

Curs 07 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 11 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Votul cenzitar reprezintă alegerea unui candidat dintr-o localitate prin


intermediul reprezentanţilor. Sfârşitul secolului al XIX-lea aduce în politica
românească conflicte pronunţate, războiul desfiinţează votul cenzitar introducând
votul universal, ceea ce duce la dispariţia boierimii şi a Partidului Conservator.
Această schimbare de natură democratică este consfinţită de Constituţia din 1923
(unul dintre cele mai importante documente legislative), se promovează ca politică o
democraţie consociativă unde monahul avea rolul de arbitru într-o manieră
defavorabilă democraţiei (de ex. prin primirea a 40 % de voturi bonus de către
partidul care avea aproximativ 25%, pentru ca acesta să fie majoritar).
În 1921 se constituie o serie de grupări politice şi culturale deopotrivă, modul
lor de organizare ţine de microsocial, de ex: presa care a fost fenomenul cel mai
complex din perioada interbelică – Adevărul, Universul, Cuvântul – în a caror pagini
s-au exprimat pe lângă gazetari şi adepţii unor idei, doctrine, însa nu ca şi grupare
consistentă. Un cotidian reprezenta o industrie culturală care avea echipa economică,
tipografia, etc. Cel mai important cotidian a fost Curentul (P. Seicaru). Grupările
respective erau adversităţi, nu se admirau reciproc, constituiau în discursul publicistic
cotidian polemici (cei care scriau la ziare diferite), spre exemplu Eugen Lovinescu era
la Sburătorul şi Nechifor Crainic la Gândirea, primul cultiva modernismul si celălalt
tradiţionalismul, aveau cele mai pronunţate polemici. Cele două şi-au manifestat
potenţialul gânditor timp de două decenii prin reprezentarea unor modele culturale.
În momentul în care se realizează Regatul României o seama de tineri (Eliade,
Cioran, D. D. Roşca) vor să fie independenţi de ceilalţi, se separă de restul
intelectualilor mai în vârstă (de celelalte generaţii de gânditori, scriitori). Ei îşi
exprimau ideile organizându-se în diferite grupări, intâlniri (viaţa trăita în idee). Între
gânditorii vremii existau polemici, dar unii dintre ei s-au mişcat dintr-un grup în altul
(au glisat), de ex. ziarul Azi care are două etape, una de dreapta şi una de stânga
(perioada mustea de conflicte intelectuale, ei promovau inclusiv conflictele amicale)
sau alt exepmplu este Zahia care a fost călugăr şi apoi nimereşte în cealalta parte a
comuniştilor. Explicaţia acestor treceri era aceea că societatea era liberă şi iţi permitea
să fii ceea ce iţi doreşti. Tinerii îşi organizează viaţa pe acelaşi model al revistelor de
grup. Aceştia erau adversari în scris, dar se manifestau iî grup social împreuna pentru
a dialoga (aceasta se întâmpla şi pentru a-şi găsi subiecte de scris). Se promova viaţa
de salon, grădina de vară unde toţi se întâlneau pentru a putea relaţiona, pentru a-şi
exprima ideile.
În 1961-1962 se pune problema eliberării intelectualilor care au fost ţinuţi în
închisori unde erau îndoctrinaţi cu idei marxiste de către studenţi (la Aiud), avea loc o
reeducare a lor săptămânală.
În lumea românească dispare idealul disputelor, ceea ce duce la pieirea
concurenţelor performante (prin dispute au loc documentări mai serioase pentru a
putea să-ţi susţii punctul de vedere). Dialectia – dialogurile lui Platon – bazată pe
dispută va fi distrusa de Hegel.

SOCIOLOGIA MONOGRAFICA
În 1918 în România exista o populaţie rurala de aproximativ 80%, până în
1956-’66. D. Gusti în 1919 înfiinţează Asociaţia pentru Reforma Socială la Iaşi (după
venirea din Germania). În arhiva pentru reforma socială scrie un act la adresa
bolşevismului. Printr-o suită de proiecte, Gusti se muta de la Iaşi la Bucureşti şi în
1925 începe cercetări de teren în comunităţi rurale pe o perioadă de timp lungă, până
22

în 1933, întrebarea lui de pornire fiind de natură economică: „Ce s-a întâmplat cu
teritoriul agrar în urma Reformei din 1921”. În vecinătatea proiectului lui se afla şi o
dimensiune utopică, o sociologie a naţiunii, monografierea tuturor satelor, însa nu va
reuşi, deoarece doar în 1927 descoperă eşantionul. Henri Stahl, Traian Herseni,
Mircea Vulcănescu participă la cercetările lui, reuşesc să îmbine în sintezele lor
dimensiunea empirică a cercetărilor sociale cu repere teoretice.
Reperele lui Gusti erau voinţa şi idealul. El leagă voinţa socială de raportul
dintre voinţă şi politică. Avem în stilul pe care l-a abordat un sistem de abordare
educaţională de tip occidental. Cel mai important lucru în didactica lui era seminarul,
şi nu cursul.
M. Vulcănescu a fost sociolog, filosof şi economist, aparţinând guvernului
Antonescu (condamnat pe viata la Aiud), el va face organizarea teoretică a unui
proiect (are 2 cărti cu prezentarea şcolii monogafice). El, împreună cu Stahl, făceau
parte din grupul care polemiza cu Eliade si Cioran.
Şcoala monografica a avut ecouri pronunţate, la ultima cercetare a lui Gusti va
participa şi un student maghiar foarte renumit. (? Vencel).
23

Curs 08 Prof. T. Vedinaş 2010.Nov. 18 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Perioada interbelică (dintre anii 1918 - 1938)

În 1938 a început prima formă dictatorială din România prin dictatura lui
Carol al II-lea. În Europa erau şi alte dictaturi (şi nici în istoria Eu. nu e prima), de
fapt Europa era dominată la momentul respectiv de dictaturi. Democraţie era în Marea
Britanie. Raportul între democraţie şi dictatură arată că democrația, atunci când este
disfuncțională, lasă loc dictaturii să se instaureze.
(Emil Cioran: Revelaţiile durerii164)
E. Cioran a rămas entuziasmat de succesul lui Hitler 165, care a fost promovat ca
„Führer166” prin entuziasm popular (şi alegeri publice).
[Fascismele167: o carte de Pierre Milza168 (apărută în 1985)]
În timpul primului război mondial, luptătorii au primit diverse mesaje de binefacere,
pentru a fi motivați să lupte. Aceşti luptători, care au luptat în tranşee, pe motiv că nu
li s-au oferit acele valori pentru care au luptat, au format primele nuclee de tip fascist,
peste tot în Europa (inclusiv în România).
În România, pentru că nu se construiseră relații între diversele ascensiuni
dictatoriale, au existat dictaturi și de dreapta și de stânga. În 1938 diferenţele dintre
extrema dreaptă și cea stângă erau de natură (după cum spunea Marx, „ideologia e o
falsă conștiință”) ideologică.
Mişcarea legionară a avut la bază astfel de luptători din primul războimondial,
de ex. Corneliu Zelea-Codreanu169, care a fost luptat pe front la sub 20 de ani. El a fost
liderul grupului ce a organizat mișcarea legionară. În România, mişcarea legionară, în
1938, obţine 15% din voturi.
Mistica revoluţionară susţine că Bismark170 a susţinut lovitura de stat din
Rusia, în 1917171, cu condiția ca armatele ruse să se retragă din război (Curzio
Malaparte172: Technica lociturii de stat173).
În 1919 la Budapesta are loc o revoluţie bolşevică. S-a dorit o asemenea
revoltă şi la Iaşi. Pe atunci, C. Z. Codreanu era la „Garda Muncitorească”, in Iași, care
era de stânga, aceasta fiind prima organizaţie la care participă Codreanu. El a
schimbat steagul bolşevic pus pentru revoltă cu tricolorul. El (Codreanu) a organizat
mişcări stradale. (atelierele Nicolina174)
Lenin şi Stalin au lucrat prin reţele de mesageri. (mitul revoluţiei mondiale)
(Che Guevara175 este erou – este un mit!)

164
BCU: Emil Cioran: Revelaţiile durerii, Ed. Echinox, Cluj, 1990; FG. 771074
165
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
166
Führer sau Fuehrer – conducător, ghid; (verbul) führen – a conduce; Hitler a fost “Conducătorul”
[cum zice Camil Postelnicu: “lider maximo”, făcînd aluzie la Fidel Castro, supranumit: “El Lider
Maximo”]
167
Les Fascismes
168
http://en.wikipedia.org/wiki/Pierre_Milza
169
http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Zelea_Codreanu
170
http://ro.wikipedia.org/wiki/Otto_von_Bismarck - cum a susţinut lovitura de stat, dacă el a murit în
1898? A susținut mișcarea ideologică ce a precedat lovitura de stat din 1917?
171
Revoluţia Rusă din 1917: http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Rus%C4%83_din_1917
172
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curzio_Malaparte
173
BCU: Curzio Malaparte: Technica lociturii de stat, Ed. Nemira, Bucureşti, 2007; FG. 831561
174
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolina_%28companie%29
175
http://ro.wikipedia.org/wiki/Che_Guevara
24

La Universitatea din Iaşi, în (1922), s-a renunţat la slujba bisericească care


inaugura anul universitar şi asta a dus la un conflict în interiorul Universităţii
În 1921 la Facultatea de Medicină din Cluj a apărut un conflict între evrei și
instituţie, pentru că se schimbă technica de lucru la autopsii (facultatea autopsiază
cadavrele evreilor, iar asta contravine practicii religioase evreieşti). Evreii s-au opus
ca morţii lor să fie folosiți ca materiale didactice.
Ion Moţa176 ... (Cu acordul lui Corneliu Zelea Codreanu, în 1936 a plecat să
lupte în Războiul civil din Spania, împotriva forţelor comuniste. A căzut în luptă pe
13 ianuarie 1937 la Majadahonda, lângă Madrid, alături de camaradul său Vasile
Marin.177)
(o situaţie interesantă în acea perioadă: mulţi dintre evrei erau comunişti, dar
celelalte naţionalităţi aveau alte ideologii. Ca să înţelegem confuziile: evreii erau
marginalizaţi încă din Evul Mediu, nu aveau drept la pământ şi asta i-a îndemnat să
facă comerţ şi servicii bancare – servicii care erau considerate „murdare şi
necinstite” de către comunităţile creştine. Toate astea se amplifică în anii interbelici,
când România este o ţară cu o economie agrară, şi evrei sunt văzuţi ca fiind
burghezi, o naţionalitate străină, cu o limbă, cultură şi obiceiuri străine, care pe
deasupra au şi bani, şi relaţii, dar şi puterea de a interveni în politică (majoritatea
erau burghezi, şi/sau concentraţi în urban) – adică tot ceea ce îi lipsea majorităţii
(populaţiei agrare). Această situaţie se înrăutăţeşte când evrei sunt identificaţi ca
fiind şi comunişti/bolşevici.)
Extremismele secolului al XX-lea s-au născut din conflictul interetnic,
lecturat greşit de ambele părţi.
În 1922 la Cluj, la un congres al studenţilor, Moţa îl întîlneşte pe Codreanu.
Se întîmplă o formulare sinuoasă din ambele părţi (comunişti şi fascişti – cele
două extreme) Lupta lui Marx este înţeleasă (în perioada interbelică) astfel:

Comunişi: Luptă împotriva burgheziei Comunişti


Fascişti: Luptă etnică Legionari

Fasciștii au făcut din lupta de clasă a lui Marx o luptă interetnică, comuniștii s-au
rientat împotriva burgheziei.

La Iaşi, A. C. Cuza178 înfiinţează o liga antisemită creştină (L.A.N.C.179), în


viziunea lui evrei erau şi exploatatori. Evreii erau comunişti (dar nu toţi) dar aveau şi
partid, care nu era de nici un fel (ideologic) şi aveau şi deputaţi. Pentru comunişti,
exploatatorii erau burghezii.
(Marxismul a fost o sectă religioasă, ceea ce a contribuit la succesul lui.
Lucian Boia încadra ideologia marxistă în religiile milenariste, între grupările
religioase devenite active, care prevesteau sfârşitul lumii. Conceptele-cheie au fost
transferate din Evanghelie, şi are legătură cu mişcările religioase milenariste)

Mişcările religioase milenariste


În secolul al XIX-lea mişcările s-au legat de date, de calcule milenariste.
(calcularea sfârşitului lumii) Aici s-au regăsit tipurile fanatice de oameni, la fel ca în

176
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mo%C8%9Ba
177
Extras din: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Mo%C8%9Ba
178
http://ro.wikipedia.org/wiki/A._C._Cuza
179
Liga Apărării Naţional-Creştine
http://ro.wikipedia.org/wiki/Liga_Ap%C4%83r%C4%83rii_Na%C8%9Bional_Cre%C8%99tine
25

grupările fasciste şi comuniste. Erau grupuri mici, minoritare, dar au fost zgomotoase,
active politic. (de ex. Procesul de după asasinarea lui A. G. Duca180 (prim ministru),
unde 3 legionari şi 2 profesori au fost condamnaţi – a fost foarte mediatizat.
Principalul inculpat Z. Codreanu era protejat de Elena Lupescu 181 (casa regală);
studenţii profesorul Nichifor Crainic182 devin legionari după proces, ca şi cei ai lui
Nae Ionescu183)
(carisma lui Codreanu este comparată cu cea a lui N. Bălcescu, de H. Stahl)
Extremele erau un laborator: amestecau justiţia, problemele sociale cu antisemitismul,
îşi furau reciproc ideile, mesajele (şi în politica actuală)

Cele 3 moduri de organizare a societăţii: Monarhie Aristocraţie Democraţie


Ce poate să devină societatea dacă nu avem
grijă: Dictatură Oligarhie Demagogie
(Politica, Aristotel)

Nu Europa a dat ideologiile, ci Rusia.


În Germania, Hitler avea partidul Naţional-Socialist: partidul Nazist, deşi în
Austria era stângist, făcuse parte din PDS-ul austriac.
Mitul egalităţii promovat de ideologia marxistă a facilitat naşterea unor inegalităţi şi
mai mari decît erau înainte. În ţarism (în Rusia ţaristă) era o sărăcie de un primitivism
total, imperiul cultiva relaţii în Vest. Nu proletarii au făcut revoluţia bolşevică, ci
intelectualii ce au studiat în Occident. În Rusia existau trei tendinţe de comportament
cultural:
1. Slavofilia, care proclama superioritatea slavilor
2. Ortodoxismul, care era specific
3. Anarhismul (găsim personaje anarhiste la Dovstoievski184 sau Camus185)
Ruşii nu i-au tradus pe Aristotel şi Platon, dar îl aveau pe Marx. Asta a influenţat
gândirea şi au existat tendinţe diferite, de exemplu „agronomia socială” ce a fost
promovată de Ceaianov186, care mai tîrziu, a fost asasinat de Stalin. (s-a făcut un teren
intens între 1905 – 1917 pentru a vedea situaţia din teritoriile ruseşti).
În 1905 a fost revoluţia reală din Rusia, în 1917 a fost doar lovitura de stat.
Marxismul a promovat sociologia vulgară. Dar trebuie un discernămînt pentru
a putea alege între idei. (Tiberiu Farcaş: Istoria presei Clujene187)
După instaurarea comunisului, nu se mai mergea la studii în Paris, Berlin,
Roma, ci la Moscova, unde se oferea alt tip de educaţie, îmbibată de doctrina vremii.
Fascismul şi comunismul au o ideologie simplă, să adune adepţi.

Alte idei (notate tot la curs şi spuse de prof. Vedinaş):


• În 1990, depozitul de documente al Partidului Comunist a fost dus la „topit”.
• Din Iorga au fost interzise 192 de titluri, după ce au intrat ruşii (1945).
• Pînă în 1945 toţi intlectualii mergeau la Paris, Berlin, Roma, etc. După 1945,
toţi mergeau la Moscova.
180
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca
181
http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Lupescu
182
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic
183
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nae_Ionescu
184
http://ro.wikipedia.org/wiki/Feodor_Dostoievski
185
http://ro.wikipedia.org/wiki/Albert_Camus
186
Alexandr Vasilievici Ceaianov, sociolog rus
187
Carte lansată la 14 Octombrie 2010
26

• Marxismul şi fascismul sunt ideologii de masă, ca fotbalul.


• Petru Comarnescu şi M. Eliade, în anii '30, şi-au propus să echilibreze situaţia
dintre extrema stângă şi cea dreaptă.
• Partidele politice aveau detaşamente semi-militare, care participau la lupte de
stradă.
• „Ciubucul” – înseamnă o relaţie interumană, care există de când lumea.
27

Curs 09 Prof. T. Vedinaş 2010.Noi. 25 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Traian Vedinaş: Paradigme în cultura Românească188 (carte în curs de apariţie)


Critică literară: (Titu) Maiorescu189 şi (Eugen) Lovinescu190
Maiorescu critica „forma fără fond” pe trei direcţii:
1. era revoluţionară
2. culturală
3. analiză de documente
E. Lovinescu: Istoria civilizaţiei române moderne191: sincronism (3 volume)
Prima constituţie a României: Regulamentul Organic192, a fost făcut de Gen.
Kiseleff193, din care toate exemplarele au fost arse la revoluţia paşoptistă.
Lumea culturală funcţiona pe grupuri, de ex.:
• grupul „Gândirea” : (N.) Crainic194
• grupul „sociologic”: (D.) Gusti195
Pompiliu Constantinescu196 comenta fenomenul literar din 1912 – 1945. Modul lui de
a gândii nu se referă numai la cartea comentată, el încearcă să-i găsească locul în
literatură.
Lumea culturală din zilele noastre nu se organizează pe grupuri. Azi un autor
scrie la toate revistele.
Pompiliu Constantinescu oferă paradigme din epocă, fie cea autohtonistă sau
moderne (sămănătorismul, gândurismul, simbolismul, avangardismul, sincronismul
etc.). Făcea cronică literară în foiletoane197. Uneori îşi dezvoltă o teorie complexă.
(Felix Aderca198 publica mult, dar nu se mai ştie nimic de el, cronicarii scriau de el).
Apare romanul social, al cărui reprezentant este Pompiliu Constantinescu, În
toate romanele există descrieri, socialul în roman e un cadru, o referinţă – sociologia
literaturii.
Există o triadă:
1. Autor - fiecare are rol esenţial
2. Editor - în comunism s-au schimbat aceste roluri
3. Public - nu întotdeauna succesul la public garantează o carieră!
(Liviu Rusu : Eminescu şi Schopenhauer200,201)
199

188
http://socasis.ubbcluj.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70&Itemid=6
189
http://ro.wikipedia.org/wiki/Titu_Maiorescu
190
http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Lovinescu
191
BCU: E. Lovinescu: Istoria civilizaţiei române moderne, Ed. Ştinţifică, Bucureşti, 1972; FG.
706991
192
http://ro.wikipedia.org/wiki/Regulamentul_Organic
193
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Kiseleff
194
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichifor_Crainic
195
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Gusti
196
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pompiliu_Constantinescu
197
FOILET//ÓN \~oáne n. 1) Spațiu în partea de jos a unei pagini de ziar rezervat pentru o rubrică
permanentă. 2) Articol științific (de literatură sau de critică) care apare regulat în partea de jos a unui
ziar. 3) Articol publicistic pe o temă de actualitate, publicat într-un ziar sau într-o revistă. * Roman-\~
proză ce se publică pe fragmente în mai multe numere consecutive de ziar sau de reviste. [Sil. fo-
i-] /feuilleton ; http://www.archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=FOILETON
198
http://ro.wikipedia.org/wiki/Felix_Aderca
199
http://ro.wikipedia.org/wiki/Liviu_Rusu
200
http://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Schopenhauer

201
BCU: Liviu Rusu: Eminescu şi Schopenhauer,Ed. pt.Literatură, Bucureşti, 1966;
F. Adrian Marino, cota: B.A.M. 3573
28

Prezentarea tipurilor reprezentative: prof. Aluaş202 în cursul despre Weber. În


acest curs utilizează o triadă:
Tip
Tipologie Utilizează „pattern” din engleză
Tipizare
Prof. Aluaş foloseşte „tipul ideal” ca să construiască „tipul matriceal”.
Pompiliu Constantinescu decântă tendinţele culturale ca avangardismul
marxist şi autohtonismul legionarilor. El propune limpezirea realităţii şi în procesul
aceesta rămâne un comentator al faptului cultural în anvergură, cu toate că azi nu e
luat în seamă. El susţinea exprimarea liberală şi explică şi simbolismul cultural al lui
Macedonski203 şi Bacovia204.
Toate epocile au avut scriitori populari şi găsim exemple în critica lui
Călinescu (în comunism a fost Adrian Păunescu205, în simbolism a fost Minulescu206).
În lume există tendinţa de a urma fenomenele paradigmelor culturale.
În filozofia grecească a sec. I:
1. filozofia cinică reprezentat de Diogene;
2. filozofia peripatetică, reprezentată de Aristotel;
3. filozofia neo-platoniană;
4. filozofia epicurienilor.
Toate concepţiile se refereau la zeiţa Tihe207 (zeiţa destinului). În acea perioadă
creştinismul se afla în criză de comunicare şi primi filozofi creştini evocă propria
căutare, care a fost la toţi (neoplatonieni şi epicurieni), dar n-au găsit nimic. (Aşa a
supravieţuit filozofia greacă) mulţi filozofi s-au convertit la creştinism.
În anul 600 e.n. a fost un război între vizigoţi şi regele Clovis 208 (regele franc).
Învingătorul Clovis a decis ca toţi supuşi lui să treacă la creştinism şi aşa se naşte
creştinismul în Europa.
Vasile cel Mare a rezolvat problemele tematice ale creştinismului pe care nu le
înţelegeau grecii (filozofii greci): trinitatea creştinismului - el a explicat că este o
existenţă în trei ipostaze209.
Pompiliu Constantinescu spune despre Dimitrie Cantemir că este primul
european din cultura naţională. Prin scrisul lui, Cantemir a adus o glorie mai mare
decât cu puterea armelor.
Nu îl comparăm pe Macedonski cu Minulescu! Valoarea e a celui care face
lucrarea. (Macedonski are valoarea lui şi Minulescu pe a lui), de ex. valoarea lui
Eminescu este dată de faptul că toţi l-au apreciat.

Politicienii au o „spaimă” faţă de anumite profesii care pot pune în pericol


actul politic. Se tem de profesionişti.
Pasiune poate fi şi pentru o idee, sau pentru un autor şi această pasiune te
poate face profesionist. (după ce a dispărut dictatorul unic, Ceauşescu, au apărut mulţi
dictatauri (?)).

202
Prof. Ion Aluaş, UBB, Sociologie
203
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Macedonski
204
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacovia
205
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu
206
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Minulescu
207
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mitologia_greac%C4%83 , ursitoare (moirae)
208
http://ro.wikipedia.org/wiki/Clovis_I
209
Musulmanii când îşi exprimă problemele legate de creştinism, atunci trinitatea e un punct crucial pe
care-l discută: cum pot să zică creştinii că venerează un Dumnezeu, când ei se referă la trei?
29

Curs 10 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 02 Ora: 10 – 12 Sala: 217

S-a ţinut un seminar, nu sa ţinut cursul, pentru că era ziua în care a început Conferinţa
Internaţională de Sociologie, Cluj, 2010.

Curs 11 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 09 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Direcţii în gândirea socială în perioada interbelică (1920 - 1938)

În 1938 Carol al II-lea instaurează dictatura regală, apare cenzura210.


În 1924 D. Gusti organizează o conferinţă şi publică textele prezentate în Doctrine
politice211. Au fost invitaţi intelectuali care au făcut politică: I. G. Duca 212 (reprezenta
doctrina liberală); Nae Ionescu213 (reprezenta sindicalismul, o grupare de stânga ce
miza pe spijinul maselor); Constantin Rădulescu-Motru 214 (reprezenta doctrina de
clasă, ţărănismul); Virgil Madgearu215 (reprezenta agrarianismul); etc. Şi mulţi
jurnalişti.
Doctrina liberală promova armonia socială. Sindicalismul216 lui Nae Ionescu
era reprezentat prin grupuri de stânga, care organizau masele în scop politic. N.
Ionescu a fost considerat doctrinar al ţărănismului 217. În 1918 s-a înfiinţat Partidul
Ţărănesc218, ce se bazape un calculul demografic: 80% din populaţia ţării trăia în rural.
Agrarianismul219 îşi propunea dezvoltarea economică a României.
Mica Antantă: Cehoslovacia, Iugoslavia, România. Ele erau legate prin faptul
că aveau multe partide agrariene şi doctrina agrariană domina în aceste ţări. În acea
perioadă era o instabilitate politică care în România nu s-a manifestat economic. Leul
era puternic, susţinut de o economie agrară puternică220.
I.G. Duca, N. Ionescu, Constantin R.-M., V. Madgearu, Petru Andrei, M.
Ralea erau în legătură cu D. Gusti. Ei au pus la cale un tip de asociere economică
pentru clasa de mijloc din spaţiul rural, care nu desfiinţa proprietatea. (pământurile).
Promovau libertate, egalitate, fraternitate şi proprietate.
Doctrinele liberale şi ţărăniste în scurt timp şi-au epuizat mesajele şi apar
ideologiile extreme şi adverse: marxismul şi mişcarea legionară. Ambele fascinate de
ideea de revoluţie.
(Weber promova doctrina calvină, de unde ia ideea „condiţiei sacre a
proprietăţii”.) Cînd doctrinele ţărăneşti şi liberale şi-au epuizat mesajele atunci apar
grupările cu mesaj extremist: Marxişti (bolşevici, comunişti) şi legionarii.
I.G. Duca este asasinat în 1934 şi primul suspect este Zelea Codreanu. (N-a
fost prins – apărat de casa regală). Codreanu face în textele sale un ameste
revoluţionar. (probabil îl citise pe Curtion Malaparte: technica loviturii de stat)
Codreanu este considerat nunul dintre cei mai abili politicieni, care ştia să--şi facă

210
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cenzur%C4%83
211
http://www.autorii.com/scriitori/sinteze-literare/doctrinele-partidelor-politice.php
212
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Gheorghe_Duca
213
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nae_Ionescu
214
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_R%C4%83dulescu-Motru
215
http://ro.wikipedia.org/wiki/Virgil_Madgearu
216
http://rum.anarchopedia.org/Sindicalism
217
http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9A%C4%83r%C4%83nism
218
http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_%C8%9A%C4%83r%C4%83nesc
219
http://en.wikipedia.org/wiki/Agrarianism
220
Atunci apare sintagma: „România grînarul Europei”
30

publicitate (adepţii lui trebuiau să-l citească doar pe el). [Îi are ca secunzi pe Ion I.
Moţa şi Vasile Marin221 care merg să lupte în Spania. (Români au fost şi pe o parte şi
pe alta în războiul din Spania, şi de partea „brigăzii roşii” şi de partea „monarhiştilor”,
a lui Franco). Carol al II-lea îi dă dreptul (lui Condreanu) să-i aducă acasă (pe Moţa şi
V. Marin, care au murit în lupte lângă Madrid). Ei intră în România pe la Cernăuţi şi
trec prin toată ţara (cu trenul, şi se fac parastase în fiecare gară)]. Astfel obţine
popularitate.
În textele lui Codreanu jumătate din idei sunt de stânga şi jumătate sunt de
dreapta. A mutat ideea de expoatare pe evrei, iar mişcarea legionară a avut succes
pentru că în România era spirit anti-bolşevic. Posibil din cauza marxismului. (Irina
Livezeanu222 – profesor la o facultate americană – într-o carte descrie realitatea
statului în anii 20: în mediile urbane majoritatea oamenior erau evrei, din cauza
ocupaţiei lor - comercianţi. Populaţia rurală – mulţimea – a cultivat conflictul
interetnic.). Antisemitismul mişcării nu reprezenta dimensiunea veridică a mişcării.
Evreii aveau partid în Senat pe vremea aceea, o mare parte a mers spre marxism.
Conflictul interetnic, între români şi ervrei era la nivel de ţară, nu de comunitate.

Personaje controversate ale vremii:


Mihai Stănescu – o figură interesantă – era legionar anti-hitlerist! Tot aşa
personaj controversat a fost şi Cioran, care a fost legionar (îl ura pe Carol al II-lea)
dar a fost şi anti-român? (el voia revoluţie de orice fel, nu conta dacă era de stânga sau
de dreapta). A scris despre Codreanu. Alexandru Sahia223: (a scris: Bielă-Manivelă) A
fost văzut ca un comunist fanatic, dar defapt a fost călugăr. Petre Pandrea 224 a fost
călugăr convertit la marxism. În acea perioadă erau şi foarte mulţi care treceau de la
un partid la altul – D. Gusti îi numea „politicieni voiajori”.
Între evrei şi români nu exista conflict la nivel personal. Era o comunicare
bună.
În gândirea vremii era prezent ortodoxismul. Revista Gândirea prezenta
doctrina ortodoxă. Metafizica lui Nae Ionescu avea elemente ortodoxe. Mişcarea
legionară a preluat elemente ortodoxe (Patriarhul Nicodim225 a respins această
mişcare, el a interzis folosirea elementelor religioase).
Dumitru Stăniloae226 e considerat cel mai mare teolog ortodox din sec. XX.
Are conflict cu Blaga227. A accentuat teologia persoanei. A fost studentul lui Martin
Heidegger228. (Isus Hristos, restaurarea omului) În teologia redactată după ieşirea din
închisoare, îşi pune întrebarea unde se află spiritul, spunând că Locul spiritului nu se
află în corp, ci „ne înfăşoară”, îl respirăm sau nu. Heidegger: zein zum tote (?)
(Sein-zum-tode)
Gândirea lui Heidegger însemna modelul lui de a gândii, nu gândurile lui. George Em.
Marica îl comentează pe Heidegger, zice că promovează existenţa impersonală.
Heidegger în: Was ist das, Metaphysik? Face analiza la fiecare cuvânt. (Ce
înseamnă WAS? Ce înseamna IST? Ce înseamnă DAS? Ce înseamnă metafizica?)

221
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Marin
222
http://en.wikipedia.org/wiki/Irina_Livezeanu ; Irina Livezeanu: Cultură şi naţionalism în România
Mare, Bucureşti 1998
223
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Sahia
224
http://ro.wikipedia.org/wiki/Petre_Pandrea
225
http://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/patriarhi/patriarhul-nicodim-munteanu-71037.html
226
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_St%C4%83niloae
227
http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga
228
http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger
31

Naţionalismul ortodoxic exista în România. Doctrina lui N. Ionescu o


explicita. Existenţialismul românesc: doctrinar principal era Nae Ionescu, plus adepţi
E. Cioran, M. Eliade, E. Ionescu, C. Noica, Bleher. Teza principală: răstoarnă
viziunea asupra filosofiei – Aristotel e gândirea dominantă în secolul al XX-lea.
Reprezentanţii acestei direcţii sînt: Emil Cioran, M. Eliade, Mihail Sebastian229,
Constantin Noica230, Bleher (?) ... , etc.
Existenţialismul se bazează pe ideea de „substanţă” a lui Aristotel – latinescul
„essentia” – este o construcţie (lingvistică)
To on e on (folosit de Aristotel) – fiinţă ca fiinţă , În latină a fost tradus:
Ens que ens – existenţă prin esenţă, acel „ens” regăsindu-se în „essentia”
Existenţa precede esenţa.
(S.) Kirkegaard231 şi Dostoievski şi alţii reprezintă esenţialismul. Heidegger
reprezintă existenţialismul de inspiraţie protestantă. Întrebarea lui e: „de ce există
ceva şi nu există nimicul?”

Dumitru Stăniloae şi Constantin Noica au fost studenţi ai lui Heidegger. (ca să


frecventezi cursurile lui, trebuia să ştii greceşte, el discuta texte pre-socratice). Şi I.
Alexandru a urmat cursul predat de Heidegger ulterior.
Tendinţele s-au confruntat şi ca urmare J. P. Sartre 232 se converteşte la
marxism, iar Georg Lucaci (?) se lasă de marxism (ce cale alegem?) La Ruşi nu sa
întîmplat să gîndească la existenţialism (pentru că nu aveau pe Aristotel, Platon,
Socrate traduse în rusă) numai ruşii din emigraţie (care ajungînd în Franţa, SUA,
Anglia – au acces la acele texte)

Alte idei (notate tot la curs şi spuse de prof. Vedinaş):


• (M.) Eliade233 are două scrieri existenţialiste:
1. Huliganii (ed. Humanitas, Bucureşti, ed.2, 2003)
2. Întoarcerea de la Arad (întoarcera din rai (?))[nu sînt sigur]
• Nae Ionescu a fost redactor la Cuvântul.
• Z. Codreanu la alegerile din 34 ajunge să acumuleze 15% dintre voturi
• În acea vreme presa era scrisă şi nu televizată (puţini avea radio)
• Codreanu a fost asasinat politic pentru că a refuzat să îi cedeze mişcarea
legionară lui Carol II
• În 1934, presa de nivel industrial era presa scrisă unde procesul lui I. G. Duca
ţine paginile ziarelor, unde vor fi condamnaţi N. Crainic, Codreanu
• La procesul lui Codreanu erau încă inculpaţi Nichifor Crainic şi Nae Ionescu
• Dinu Pillat, fiul lui Ion Pillat, a scris romanul „Aşteptând ceasul de-apoi”, un
roman psihologic despre mişcarea legionară. A făcut puşcărie pentru acest
roman, în care explică psihologia legionarului ca tip de fanatism.
• Legionarismul era un tip de fanatism. Comunismul este invers lui
(legionarismului), dar cu aceleaşi scopuri.
• Cei care s-au alăturat lui Iuliu Maniu 234 au făcut rezistenţă în munţi. Ceilalţi
(care nu s-au alăturat) s-au alăturat comuniştilor, unii au ajuns şi torţionari în
închisorile comuniste.
229
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mihail_Sebastian
230
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica
231
http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard
232
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean-Paul_Sartre
233
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade
234
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Maniu
32

Curs 12 Prof. T. Vedinaş 2010.Dec. 16 Ora: 10 – 12 Sala: 217

Examen :
25 Ianuarie – Marţi – sala 217 – 16 – 18
31 Ianuarie – Luni – sala 217 – 10 – 12

Comparaţii între sociologia română şi europeană

Weber în Etica protestantă şi spiritul capitalist a pornit de la ideile calviniste


şi nu de la „predestinarea luterană”.
Într-un discurs sociologic, cea mai importantă parte este folosirea cuvintelor
(substantivele sunt componentele slabe ale celor spuse, verbele sunt componentele
tari).

Revoluţia paşoptistă a fost o luptă între generaţii. Nu a fost făcută de burghezie, ci de


fiii boierilor.

Mancourt : Homo sovieticus (omul legumă)


Marxismul are matricea religiilor milenariste, marxismul a vrut sfârşitul lumii pe
pământ.

Feuerbach235 - Marx l-a comentat în 11 teze. Marx zice: preocuparea noastră este
pentru omul social! Engels schimbă acestă teză: preocuparea este pentru omul
socialist! Datorită lui Engels a devenit Marx popular, l-a finanţat şi răspândit

235
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_Feuerbach
33

Curs 13 Prof. T. Vedinaş 2011.Ian. 06 Ora: 10 – 12 Sala: 217

1944-1964

În sociologie a fost un hiatus, sociologia a fost o stiinţă retrogradă pe vremea


aceea (la fel ca genetica).
În grupul sociologiei monografice au fost persoane cu diverse orientări
ideologice (Gusti a fost ţărănist, Stahl social-democrat, Miron Constantinescu
comunist, Amzel (sau Amza??) legionar). După 1944 din grupul legionar rămâne în
ţară doar S. Bernea, Amzel a plecat în Germania, unde şi-a făcut o editură.
D. Gusti a fost invitat în 1945 în SUA. El a refuzat să rămână acolo, revine în
România din cauza unui ideal sociologic. Idealul respectiv se leagă de Ceaianov, care
a enunțat idealul gospodăriei țărănești (țăranu trebuie să fie și gospodar, și
proprietar). Din cauza că au ținut la acest ideal, Ceaianov a fost executat de Stalin, iar
pe D. Gusti, după ce se întoarce în țară, regimul politic nu îl lasă să-şi facă meseria –
i-au luat casa, biblioteca, l-au izgonit într-o încăpere din locuinţa unui fost student de-
a lui. În 1955, datorită prestigiului său profesional, a fost repus parţial în drepturi.
Miron Constantinescu a rămas la cârmă, a transformat sociologia în ideologie,
discursul lui era scris într-un limbaj de lemn (expresia „limbaj de lemn” a fost folosită
de occidentali pentru a face referire la teoriile ideologice din estul Europei, pline de
cuvinte goale, fără sens).
În 1953 moare Stalin, iar N. Hrusciov (care înainte fusese un fel de „clovn” al
lui Stalin) preia puterea, pornind un proces de destalinizare. Hrusciov se împacă cu
Tito. Face o vizită la Bucureşti, în care semnează un document ca să părăsească
armata rusă teritoriul României, pentru că românii au sprijinit ruşii în conflictul cu
maghiarii din 1956. Destalinizarea a fost doar parţială în România (începând cu 1964
şi până la tezele din iulie 1971236), dar suficientă pentru ca să aibă loc un dezgheţ
ideologic. Se reintroduce sociologia, în special prin sociologia literaturii, şi se
reabilitează şcoala monografică a lui Gusti.
Se reia cercetarea monografică a oraşului Reşiţa, neterminată de Gusti, şi au
loc alte cercetări în spaţiul urban: în zona Braşovului, Slatina, Vaslui. Se lucrează cu o
metodologie mai avansată decât cea folosită de Gusti. La cercetarea din Slatina
instrumentul utilizat era bin, dar concluziile publicate erau încărcate de ideologia
vremii. La cercetare a participat H. Stahl, care a descoperit drumul oilor – formula de
transhumanţă avea traseu din Sibiu, de-a lungul Oltului, câtre câmpii. Radu Ioanid, în
cartea sa, Urbanizarea în România237, face o sinteză a părerilor despre aceste
cercetări.
Se reactivează şi cercetarea monografică în rural: 1968 – 1971 a fost secţie de
sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai. Ion Aluaş a cercetat relaţiile de înrudire şi
bugetul de timp din Gârbău, ajutat de Zoltán Rostás238– a fost un experiment de
cercetare sociologică. I. Aluaş a desfăşurat o cercetare şi în Ţara Oaşului.
O altă cercetare s-a desfăşurat în satul Bucium (din judeţul Sălaj), unde
bucureştenii au colaborat cu intelectualii locali pentru a realiza monografia, după
model gustian.

236
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezele_din_iulie
237
Ioanid, R. (1978) Urbanizarea în România. Ed.Ştinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti – Bibl.
Geografie, FG. 14450
238
http://www.fjsc.ro/ro/cadru-didactic/49-Zoltan-Rostas
34

1978 – 1979: Achim Mihu239 (profesor de filosofie marxistă din Cluj) a plecat
cu o bursă Fulbright în SUA, unde intră în contact cu sociologia americană. Înainte de
a pleca, în 1976, publică Sociometria, iar când se întoarce publică Sociologia
grupurilor mici (în 1979) şi ABC-ul investigaţiei sociologice (două volume - la
începutul anilor 80: 1982, respectiv 1983), introducând astfel viziunea microsocială.
Astfel, el nu mai acționează în paradigma lui Miron Costinescu.
Traian Rotariu, după ce a absolvit matematica, s-a înscris la filosofie la Cluj în
1968, iar apoi a plecat cu o bursă în Franța să-şi facă doctoratul cu R. Boudon 240,
despre mobilitate şcolară. Îşi susţine doctoratul la Sorbona, dar nu îi este recunoscut
în România. Prin intermediul lui Boudon, care a implementat în sociologia franceză
metodele statistice introduse de P. Lazarsfeld 241 în sociologia americană, Rotariu preia
aceste metode şi le introduce în sociologia românească. Cursul de MTCS al lui
Rotariu este în continuare foarte apreciat de studenţi.
I. Aluaş a plecat la doctorat în Moscova 242, unde a protestat împotriva
colectivizării pământurilor. A fost exmatriculat din această cauză, dar nu dat afară, iar
după 1964, când participă la Congresul de sociologie de la Varşovia, i se atribuie o
poziţie deosebită fiindcă a sfidat conducerea sovietică. El a participat la toate
congresele despre sociologie, şi este singurul român care a publicat în American
Journal of Sociology.
În această perioadă au fost traduse diverse scrieri sociologice, de exemplu
Claude Levi-Strauss, reprezentant al antropologiei structurale (tradus de Aluaș și Ion
Drăgan). Se naşte neomarxismul, din nişte manuscrise economico-filosofice scrise de
Marx şi descoperite în perioada sovietică (toată lumea trebuia atunci să scrie în
canonul realist-marxist). După îngroparea realismului marxist, în România s-a putut
traduce inclusiv L. Althusser243 Citindu-l pe Marx (cartea avea prefaţa scrisă de
Aluaş). Althusser a influenţat Şcoala de la Frankfurt, deci pe Adorno, Marcuse,
Habermas.
„Sociologii marxişti sunt în universităţi, iar cei weberieni în guvern” (pentru
că sociologii marxişti îndoctrinau), Raymond Aaron244.
În perioada de dezgheţ din anii 70 s-a tradus şi A. Camus, J.P. Sartre.
S-au format grupuri de putere în funcţie de centrul de putere, reprezentat de
partidul comunist.
Direcţia numită protocronism245, condusă de Edgar Papu susţinea că multe
descoperiri au fost făcute de fapt de români (de exemplu că Alecsandri a întemeiat
simbolismul) – naționalismul intră în paranoia. A fost criticată direcţia protocronistă
de Pleşu, T. Cătineanu, în secolul al XX-lea. Ideea de protocronism a pornit de la
ideea că feed-backul se traduce prin conexiune inversă (în cibernetică).
Dumnezeu şi Golem, Norbert Wiener (în mitologia evreiască, Golem e omul
fără suflet).
În perioada aceea avea încă loc procesul de controlare a minţilor prin cenzură:
la tipografie aveai nevoie de o ştampilă de aprobare, pentru a putea tipări orice – de la
gândirea interzisă la creaţia interzisă (-> erau depozite de fonduri secrete în biblioteci,
la care nu aveai acces).

239
www.uai-cluj.ro/doc/mihu_achim.doc
240
http://en.wikipedia.org/wiki/Raymond_Boudon
241
http://en.wikipedia.org/wiki/Paul_Lazarsfeld
242
http://ro.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Moscova
243
http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Althusser
244
http://ro.wikipedia.org/wiki/Raymond_Aron
245
http://ro.wikipedia.org/wiki/Protocronism
35

În 1981 (sau 1982) a avut loc la Mamaia o reuniune pe tema culturii, în cadrul
căreia au fost enunţate principii anti-cultură (ce apoi au şi fost introduse) (de exemplu
filmul Reconstituirea a fost cenzurat; „cultura la pământ” – afiş caricatural).
Traian Herseni, Sociologia (1981): e un tratat despre viața socială, în care
combină evoluţionismul cu funcţionalismul.