Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de **********
“C rture ti"
Student: ***
Profesor: ***
Cluj-Napoca
2011
“Cei care au intrat într-unul din spa iile C rture ti pot afirma cu certitudine
(parafrazându-l cu sau f r voia lor pe Magritte) c <<aceasta nu este o libr rie>>. Cum,
de altfel, nu e nici un magazin de muzic sau de film, nu e nici ceain rie, cafenea, galerie de
art sau spa iu de concerte. C rture ti este un loc de întâlnire pentru cultur i civiliza ie.”
(Facebook, accesat la data de 03.11.2010)
C rture ti – “un concept store care func ioneaz ca o libr rie i ca agent cultural
implicându-se activ în revitalizarea vie ii artistice din România i în campanii de
responsabilizare social ; i-a propus s schimbe trend-ul pe pia a de carte, s promoveze
calitatea i valoarea punând nevoile clien ilor pe primul plan. Modul de abordare al pie ei a
fost mereu unul indirect i neagresiv, folosind strategii inovative i forme ludice de
promovare. Cei mai mul i se refer la C rture ti ca la o libr rie. Cu toate acestea, noi
suntem de p rere c dac „Paradisul e o bibliotec ” (a a cum afirma Borges), de-abia
atunci C rture ti poate fi numit „o libr rie” - declara ia de misiune i strategie a afacerii
(http://blog.carturesti.ro, accesat la data de 03.11.2010)
Introducere:
În percep ia cotidian , raportat la perioada comunist din România, conceptul de
libr rie s-a transformat. Aceste transform ri se pot observa dac ne uit m la cre terea
num rului de interac iuni i comportamente sociale i la cre terea efectiv a num rului de
libr rii i de clien i asocia i acestora.
Pân la na ionalizare (1948), tipografiile, editurile, libr riile, papet riile i comer ul
asociat acestora, au func ionat ca i proprietate privat . În mod obi nuit, tipografiile de ineau
propriile edituri, editurile, propriile libr rii în care se comercializa carte i obiecte de
papet rie (Wikipedia, 2010). În timpul na ionaliz rii, au fost confiscate atât libr riile, ca spa ii
comerciale i fondul de c r i, dar i tipografiile. Totodat , au fost confiscate cele mai
importante colec ii de c r i, iar produsul i comercializarea acestora a fost controlat de stat
(Lefter, 2010).
În perioada comunist , din punct de vedere economic, activit ile libr riilor erau
ridicate: „Rolul compensatoriu fiind din ce în ce mai important în anii ’80, când regimul a
intrat în criza final i s-a „închis” tot mai mult, cererea a crescut pe m sur ce tirajele erau
discret diminuate – nu atât în urma unei decizii politice: se f ceau economii draconice în
toate domeniile, inclusiv la… hârtia pentru tip rit!” (Lefter, 2010)
În 1990, dup o lung perioad stabil , în care statul controla majoritatea resurselor
asociate cu produc ia, comercializarea i consumul de carte, se produc primele schimb ri.
Apar tipografii i edituri private, iar în decurs de câ iva ani, libr rii i papet rii.
Aceast transformare s-a produs treptat. Într-o prim faz , c r ie se vindeau pe tarab ,
mai apoi, în libr riile private, iar când internetul a devenit parte integrant a vie ii cotidiene,
în jurul anului 2000, au ap rut i libr riile on-line.
Se poate observa cu u urin c , majoritatea libr riilor apeleaz la seturi de ustensile
complexe de marketing, obiectivul acestora fiind de a atrage clientel . Scopul acestei lucr ri
nu este de a investiga m sura în care aceste “ambalaje” sunt eficiente, ci mai degrab , ar fi
interesant de urm rit ceea ce realmente se întâmpl cu indivizii, atunci când ace tia
interac ioneaz în cadrul acelui spa iu. Cum se comport ace tia? În ce mod este utilizat
libr ria i spa iul acesteia?
Metodologie:
Ca metodologie, s-au folosit: interviul nestructurat, observa ia participativ
nestructurat , observa ia non-participativ structurat (pentru un set de date socio-
demografice) i analiza fotografic . Informa iile au fost coroborate cu un setul de date socio-
demografice, bazate pe observa ie non-participativ .
Cele patru observa ii participative nestructurate s-au desf urat pe o durat de trei
s pt mâni, însumând o durat de aproximativ cinci - ase ore/persoan , timpul mediu alocat
unei sesiuni fiind de dou ore, majoritatea acestora desf urându-se între orele 14:00 i 20:30,
dup -masa spre sear , la subsolul libr riei.
Observa ia non-participativ structurat a avut drept scop ob inerea unor date socio-
demografice (gen, vârst ) aproximative, pentru primele zece persoane care au intrat în
C rture ti, în decursul a aizeci – nou zeci de minute. Observa ia s-a desf urat în apropierea
intr rii în libr rie, lâng restaurantul “Hanul Dacilor”.
Au fost intreprinse ase interviuri. A fost intervievat o fost angajat (23 de ani), o
angajat actual (24 de ani) i patru clien i fideli (f-21 de ani, b - 26 de ani, dou fete - 20 de
ani).
În cadrul acestui studiu, dorim s cercet m rela ia dintre produc ia de spa iu,
promovat de libr ria C rture ti, rela iile sociale din cadrul acesteia i indivizii care
frecventeaz acest spa iu. Cercetarea va argumenta în direc ia efectului pe care controlul
rela iilor sociale i produc iei de spa iu, îl are asupra indivizilor, anume: dac , produc ia de
spa iu este controlat prin marfa expus pe rafturi (anumite c r i, ceai, muzic , papet rie) i
rela iile sociale din cadrul acelui spa iu, atunci indivizii care aleg s frecventeze acest spa iu
se vor selecta conform acestui control.
Apar inând direc iei de orientare neomarxist , pe filiera umanist , Henri Lefebvre
(1991a, 1991b) sus ine c , în cadrul consumului de tip capitalist, spa iul devine o marf
(de ine o valoare de întrebuin are i de schimb, integrându-se în produc ia de m rfuri),
devenind tranzac ionabil, accesul la aceasta fiind determinat de pozi ia social a indivizilor.
În viziunea lui Lefebvre, experien a spa ial cotidian a omului este cucerit de capital,
aceasta fiind subordonat logicii capitalismului. El sus ine c , prin intermediul rela iilor
sociale, capitalul î i impune logica i la nivelul cotidian al indivizilor (Poledna, 2010).
Produc ia spa iului, conform teoriei lui Lefebvre, este determinat de trei dimensiuni:
fizic , mental i social . Spa iul este conceput, perceput i tr it (Lefebvre, 1991b).
În cazul C rture ti-ului, convertirea spa iului în marf se produce prin:
1. expunerea fizic i spa ializarea unor produse pe rafturi (c r i, ceai, muzic , papet rie)
2. amenajarea spa ial care încurajeaz rela iile sociale (spa iu pentru copii, spa iu
pentru expozi ii i lans ri de carte, spa iu pentru consum de ceai, spa iu pentru pentru
citit încurajeaz interac iunile sociale)
Expunerea fizic i spa ializarea produselor pe rafturi (c r i, ceai, muzic , papet rie)
este descris pe baza datelor ob inute în urma observa iilor participative.
Libr ria este structurat pe trei niveuluri – subsol, etaj intermediar i etaj superior. De
pe holul mall-ului se poate observa tot nivelul intermediar al libr riei. Fa ada de sticl
transparent permite o fixare a imaginii rafturilor cu c r i. Intrând, se simte mirosul diferitelor
arome de ceaiuri, care poate induce o dispozi ie de interes pentru lectur i relaxare.
La etajul intermediar, mai e amplasat i o sec iune “verde” (green/eco), unde
produsele sunt confec ionate din hârtie reciclat . În imediata vecin tate, exist i o sec iune
destinat copiilor, o sec iune SF, precum i una a diferitelor oferte promovate de libr rie. În
cadrul spa iului destinat lor, copiii pot r sfoi c r i sau pot asculta o poveste interesant , citit
sau audiat de pe CD. Pernele în diferite forme i culori, platformele nivelare din lemn,
culorile i materialele folosite pentru a decora acest mediu, delimiteaz spa iul destinat
copiilor.
Tot la primul etaj, îns în partea opus celor descrise anterior, se afl i un stand cu
CD-uri. Aici sunt promovate genuri de muzic pornind de la jazz (spre exemplu, compila ia
“Premiile jazzului românesc 2010”), pân la muzic pentru copii (spre exemplu, “Apolodor”
de Ada Milea). Un loc important în cadrul acestei sec iuni îl are muzica Putumayo, compus
dintr-o compila ie de melodii care prezint o selec ie a celor mai cunoscute ritmuri i hit-uri
muzicale. Aceste CD-uri se pot asculta chiar în interiorul libr riei.
Tot la acest prim nivel, g sim un stand cu diverse sortimente de ceai precum „Chai”
sau „Scented Spring”, foarte apreciate de cunosc tori, dup spusele unei foste angajate
intervievate (R., 23 de ani). De asemenea, se g sesc i ceainicuri de por elan sau diverse
tipuri de cutii pentru depozitarea ceaiului, care sunt c utate „atunci când vrei s faci un cadou
pentru o persoan special ” (E., client fidel a libr riei, 21 de ani).
C rture ti – subsol
Gen Vârst
(aproximativ)
ani
F 20-25
B 40-45
B 20-25
F 20-25
F 30-35
F i fiica sa 35-40/10-15
B 25-30
F 20-25
F 40-45
B 45-50
Total = 10; 6f i 4 b
4 = 20-25 ani
1 = 25-30 ani
1 = 30-35 ani
1 = 35-40 ani
2 = 40-45 ani
1 = 45-50 ani
Bibliografie:
Dixon, M., McKechnie, L., Miller, J., Rothbauer, P. (2001). Latte Grande, No Sprinkles: An
Exploratory Observational Study of Customer Behaviour at Chapters Bookstores.
Faculty of Information and Media Studies, Ontario, pp. 165-17
Ivanov, C. (2010, August 23). Un articol despre istoria libr riei C rture ti Verona. In
Carturesti: libr rie în casa lui Dimitrie Sturdza, Hotnews.ro. Retrieved February 12,
2011; at 13:33, from http://www.facebook.com/notes/carturesti/un-articol-despre-
istoria-librariei-carturesti-verona/442653348248
***. (2010). Pagina libr riei C rture ti. Blogul C rture ti. Retrived November, 03, 2011,
from http://blog.carturesti.ro.
***. (2010). Pagina Libr riei C rture ti. Facebook, Retrived November, 03, 2010. from
http://www.facebook.com/#!/carturesticluj
***. (2010, February 25). A magyar könyvkiadás 20. századi története. In Wikipedia .
Retrieved February 12, 2011; at 15:40, from
http://hu.wikipedia.org/wiki/A_magyar_k%C3%B6nyvkiad%C3%A1s_20._sz%C3%A
1zadi_t%C3%B6rt%C3%A9nete.