Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea „****”

Facultatea de **********

SOCIOLOGIE I ANTROPOLOGIE URBAN

“C rture ti"

Student: ***

Profesor: ***

Cluj-Napoca
2011
“Cei care au intrat într-unul din spa iile C rture ti pot afirma cu certitudine
(parafrazându-l cu sau f r voia lor pe Magritte) c <<aceasta nu este o libr rie>>. Cum,
de altfel, nu e nici un magazin de muzic sau de film, nu e nici ceain rie, cafenea, galerie de
art sau spa iu de concerte. C rture ti este un loc de întâlnire pentru cultur i civiliza ie.”
(Facebook, accesat la data de 03.11.2010)

C rture ti – “un concept store care func ioneaz ca o libr rie i ca agent cultural
implicându-se activ în revitalizarea vie ii artistice din România i în campanii de
responsabilizare social ; i-a propus s schimbe trend-ul pe pia a de carte, s promoveze
calitatea i valoarea punând nevoile clien ilor pe primul plan. Modul de abordare al pie ei a
fost mereu unul indirect i neagresiv, folosind strategii inovative i forme ludice de
promovare. Cei mai mul i se refer la C rture ti ca la o libr rie. Cu toate acestea, noi
suntem de p rere c dac „Paradisul e o bibliotec ” (a a cum afirma Borges), de-abia
atunci C rture ti poate fi numit „o libr rie” - declara ia de misiune i strategie a afacerii
(http://blog.carturesti.ro, accesat la data de 03.11.2010)
Introducere:
În percep ia cotidian , raportat la perioada comunist din România, conceptul de
libr rie s-a transformat. Aceste transform ri se pot observa dac ne uit m la cre terea
num rului de interac iuni i comportamente sociale i la cre terea efectiv a num rului de
libr rii i de clien i asocia i acestora.
Pân la na ionalizare (1948), tipografiile, editurile, libr riile, papet riile i comer ul
asociat acestora, au func ionat ca i proprietate privat . În mod obi nuit, tipografiile de ineau
propriile edituri, editurile, propriile libr rii în care se comercializa carte i obiecte de
papet rie (Wikipedia, 2010). În timpul na ionaliz rii, au fost confiscate atât libr riile, ca spa ii
comerciale i fondul de c r i, dar i tipografiile. Totodat , au fost confiscate cele mai
importante colec ii de c r i, iar produsul i comercializarea acestora a fost controlat de stat
(Lefter, 2010).
În perioada comunist , din punct de vedere economic, activit ile libr riilor erau
ridicate: „Rolul compensatoriu fiind din ce în ce mai important în anii ’80, când regimul a
intrat în criza final i s-a „închis” tot mai mult, cererea a crescut pe m sur ce tirajele erau
discret diminuate – nu atât în urma unei decizii politice: se f ceau economii draconice în
toate domeniile, inclusiv la… hârtia pentru tip rit!” (Lefter, 2010)
În 1990, dup o lung perioad stabil , în care statul controla majoritatea resurselor
asociate cu produc ia, comercializarea i consumul de carte, se produc primele schimb ri.
Apar tipografii i edituri private, iar în decurs de câ iva ani, libr rii i papet rii.
Aceast transformare s-a produs treptat. Într-o prim faz , c r ie se vindeau pe tarab ,
mai apoi, în libr riile private, iar când internetul a devenit parte integrant a vie ii cotidiene,
în jurul anului 2000, au ap rut i libr riile on-line.
Se poate observa cu u urin c , majoritatea libr riilor apeleaz la seturi de ustensile
complexe de marketing, obiectivul acestora fiind de a atrage clientel . Scopul acestei lucr ri
nu este de a investiga m sura în care aceste “ambalaje” sunt eficiente, ci mai degrab , ar fi
interesant de urm rit ceea ce realmente se întâmpl cu indivizii, atunci când ace tia
interac ioneaz în cadrul acelui spa iu. Cum se comport ace tia? În ce mod este utilizat
libr ria i spa iul acesteia?

Descriere (istoric, loca ie i servicii):


Prima libr rie sub brand-ul C rture ti, s-a deschis în anul 2000 în Bucure ti, pe strada
Edgar Quinet - zon Universitate, avându-i c ac ionari principali pe Nicoleta Dumitru i
erban Radu.
Ivanov (2010) sus ine c libr ria C rture ti este situat pe bulevardul Magheru din
Bucure ti, in incinta unei case construite în 1883 de c tre Dimitrie Sturdza, care a func ionat
pân în 1944 ca libr rie i anticariat.
“În 2008 libr ria s-a extins, proprietarii afacerii cump rând i casa de al turi, acum
cele dou imobile fiind unite (...). Oamenii vin în acest loc din dou motive. Pentru c r i, dar
i pentru parfumul de epoc (...). Nu a fost o întâmplare c am ales aceast cas . Loca ia ne
ofer posibilitatea deschiderii c tre public.” a spus Valentin S l geanu, asistent marketing
C rture ti. (Ivanov, 2010)

Interiorul C rture ti Verona (Imagine preluat din Ivanov , 2010)

C rture ti-ul, prin strategia sa de promovare, nu se consider a fi un simplu magazin


de carte (store), ci promoveaz un stil de consum personalizat, disponibil printr-un lan de
magazine prezente în opt ora e din România (Arad, Bra ov, Bucure ti, Cluj, Constan a, Ia i,
Timi oara i Suceava) menite s ofere un mod alternativ de prezentare i comercializare a
c r ii (blog carturesti, 2010).
În Cluj - Napoca, libr ria C rture ti este împ r it pe trei niveluri (subsol, etaj
intermediar i etaj superior), fiind situat în cadrul ariei comerciale “Iulius Mall”, arie care
apar ine unei zone urbane pân nu de mult marginal , localizat între cartierele Gheorgheni
i Între-Lacuri.
Accesibilitatea acestei zone este facilitat de re eaua de transport urban în comun,
zona fiind intens circulat de troleele sau autobuzele folosite cel mai des de c tre indivizi -
24, 25, 34 i 48. Aceast fapt se datoreaz traseului parcurs de acestea, traseu care parcurge
cele mai frecvent circulate zone ale ora ului.
Una din cele mai importante func ii ale Mall-ului este aceea de a atrage bussines-urile
spre zona sa de localizare. Astfel, una dintre consecin ele posibile unei astfel de pozi ion ri
este „golirea” centrului, urmat de “migrarea” înspre Mall a dezvoltatorilor i a poten ialilor
clien i.
Astfel, libr ria se situaez la parterul Mall-ului, în imediata apropiere a restaurantului
“Hanul Dacilor” i intrarea în hipermarket-ul Auchan. Libr ria se învecineaz i cu „locul de
joac ” Kid’s Land, dar i cu o serie de lan uri de magazine unde se comercializeaz haine i
accesorii.
Un lucru important de men ionat este acela c , libr ria concureaz cu anticariatul
Socrate i magazinul Diverta, acestea fiind situate de asemenea, în incinta Mall-ului.

Metodologie:
Ca metodologie, s-au folosit: interviul nestructurat, observa ia participativ
nestructurat , observa ia non-participativ structurat (pentru un set de date socio-
demografice) i analiza fotografic . Informa iile au fost coroborate cu un setul de date socio-
demografice, bazate pe observa ie non-participativ .
Cele patru observa ii participative nestructurate s-au desf urat pe o durat de trei
s pt mâni, însumând o durat de aproximativ cinci - ase ore/persoan , timpul mediu alocat
unei sesiuni fiind de dou ore, majoritatea acestora desf urându-se între orele 14:00 i 20:30,
dup -masa spre sear , la subsolul libr riei.
Observa ia non-participativ structurat a avut drept scop ob inerea unor date socio-
demografice (gen, vârst ) aproximative, pentru primele zece persoane care au intrat în
C rture ti, în decursul a aizeci – nou zeci de minute. Observa ia s-a desf urat în apropierea
intr rii în libr rie, lâng restaurantul “Hanul Dacilor”.
Au fost intreprinse ase interviuri. A fost intervievat o fost angajat (23 de ani), o
angajat actual (24 de ani) i patru clien i fideli (f-21 de ani, b - 26 de ani, dou fete - 20 de
ani).
În cadrul acestui studiu, dorim s cercet m rela ia dintre produc ia de spa iu,
promovat de libr ria C rture ti, rela iile sociale din cadrul acesteia i indivizii care
frecventeaz acest spa iu. Cercetarea va argumenta în direc ia efectului pe care controlul
rela iilor sociale i produc iei de spa iu, îl are asupra indivizilor, anume: dac , produc ia de
spa iu este controlat prin marfa expus pe rafturi (anumite c r i, ceai, muzic , papet rie) i
rela iile sociale din cadrul acelui spa iu, atunci indivizii care aleg s frecventeze acest spa iu
se vor selecta conform acestui control.
Apar inând direc iei de orientare neomarxist , pe filiera umanist , Henri Lefebvre
(1991a, 1991b) sus ine c , în cadrul consumului de tip capitalist, spa iul devine o marf
(de ine o valoare de întrebuin are i de schimb, integrându-se în produc ia de m rfuri),
devenind tranzac ionabil, accesul la aceasta fiind determinat de pozi ia social a indivizilor.
În viziunea lui Lefebvre, experien a spa ial cotidian a omului este cucerit de capital,
aceasta fiind subordonat logicii capitalismului. El sus ine c , prin intermediul rela iilor
sociale, capitalul î i impune logica i la nivelul cotidian al indivizilor (Poledna, 2010).
Produc ia spa iului, conform teoriei lui Lefebvre, este determinat de trei dimensiuni:
fizic , mental i social . Spa iul este conceput, perceput i tr it (Lefebvre, 1991b).
În cazul C rture ti-ului, convertirea spa iului în marf se produce prin:
1. expunerea fizic i spa ializarea unor produse pe rafturi (c r i, ceai, muzic , papet rie)
2. amenajarea spa ial care încurajeaz rela iile sociale (spa iu pentru copii, spa iu
pentru expozi ii i lans ri de carte, spa iu pentru consum de ceai, spa iu pentru pentru
citit încurajeaz interac iunile sociale)
Expunerea fizic i spa ializarea produselor pe rafturi (c r i, ceai, muzic , papet rie)
este descris pe baza datelor ob inute în urma observa iilor participative.
Libr ria este structurat pe trei niveuluri – subsol, etaj intermediar i etaj superior. De
pe holul mall-ului se poate observa tot nivelul intermediar al libr riei. Fa ada de sticl
transparent permite o fixare a imaginii rafturilor cu c r i. Intrând, se simte mirosul diferitelor
arome de ceaiuri, care poate induce o dispozi ie de interes pentru lectur i relaxare.
La etajul intermediar, mai e amplasat i o sec iune “verde” (green/eco), unde
produsele sunt confec ionate din hârtie reciclat . În imediata vecin tate, exist i o sec iune
destinat copiilor, o sec iune SF, precum i una a diferitelor oferte promovate de libr rie. În
cadrul spa iului destinat lor, copiii pot r sfoi c r i sau pot asculta o poveste interesant , citit
sau audiat de pe CD. Pernele în diferite forme i culori, platformele nivelare din lemn,
culorile i materialele folosite pentru a decora acest mediu, delimiteaz spa iul destinat
copiilor.
Tot la primul etaj, îns în partea opus celor descrise anterior, se afl i un stand cu
CD-uri. Aici sunt promovate genuri de muzic pornind de la jazz (spre exemplu, compila ia
“Premiile jazzului românesc 2010”), pân la muzic pentru copii (spre exemplu, “Apolodor”
de Ada Milea). Un loc important în cadrul acestei sec iuni îl are muzica Putumayo, compus
dintr-o compila ie de melodii care prezint o selec ie a celor mai cunoscute ritmuri i hit-uri
muzicale. Aceste CD-uri se pot asculta chiar în interiorul libr riei.
Tot la acest prim nivel, g sim un stand cu diverse sortimente de ceai precum „Chai”
sau „Scented Spring”, foarte apreciate de cunosc tori, dup spusele unei foste angajate
intervievate (R., 23 de ani). De asemenea, se g sesc i ceainicuri de por elan sau diverse
tipuri de cutii pentru depozitarea ceaiului, care sunt c utate „atunci când vrei s faci un cadou
pentru o persoan special ” (E., client fidel a libr riei, 21 de ani).

Sec iunea pentru copii – etaj intermediar, palierul drept


Sec iunea Eco – etaj intermediar, palierul stâng

C rture ti – etaj intermediar

În continuarea etajului intermediar, sunt amplasate dou sc ri interioare care


conecteaz nivelurile. Etajul superior este proiectat sub form de balcon, utilizându-se acela i
material “primitor i confortabil”- lemnul. La acest nivel sunt stocate dic ionarele, materialele
turistice i cele asociate cu domeniul geografiei, colec ii de c r i despre animale, plante,
gastronomie i enciclopedii. În general, clien ii care vin aici caut ceva anume. Majoritatea
tiu exact ce vor s cumpere sau întreab librarul intit, concret legat de domeniile amintite
mai sus (A., libr reas în C rture ti, 24 de ani). Aici nu exist un loc special amenajat pentru
citit, comparativ cu celelalte dou etaje, fapt care determin reducerea num rului i tipului de
interac iuni sociale.
Scar interioar – etaj superior Sec iunea Turism/Dic ionare – etaj superior,
palierul drept

C rture ti – etaj superior

În continuitatea etajului intermediar, conectat la o scar sub form de spiral , se afl


subsolul libr riei. Acesta este constituit dintr-o sal plin cu c r i i câteva mese, întreg
spa iul având o deschidere panoramic sper lac. Design-ul interior este alc tuit dintr-un
mobilier din lemn moale, iar podeaua, la rândul ei, e acoperit cu pl ci de lemn,
asem n toare.
Aici, c r ile sunt dispuse pe diverse domenii precum sociologie, psihologie, religie i
spiritualitate, filozofie, istorie politic , drept, business, s n tate, etc. Clien ii se pot a eza la
mese pentru a servi ceai i a citi sau pur i simplu pentru a r sfoi o carte. Pe fiecare mas se
g se te câte un meniu cu o list de ceaiuri i tipuri de cafea (pre urile variaz de la 6 lei, la
aproximativ 16 lei).
Atât cafeaua, cât i ceaiul, sunt servite în ceainicuri i c ni de por elan, acest lucru
fiind “un semn distinctiv al C rture ti-ului”, dup cum consider una dintre ceain rese.
La acest nivel al libr riei g sim un stand cu vederi i unul de papet rie (de unde se
poate achizi iona un anumit tip de agende, numite „Moleskine”; acestea au un pre destul de
ridicat, deoarece sunt copertate în piele, iar unele sunt con in hârtie prelucrat manual).
Tot în acest cadru al subsolului, se organizeaz anumite evenimente precum lans ri de
carte, expozi ii de pictur i fotografie, sau seri tematice, pentru copii.

Subsolul libr riei

Sec iunea Suveniruri – subsol


Spa iul destinat expozi iilor i lans rilor de carte – subsol (calitatea pozelor este
redus datorit faptului c acestea au fost f cute f r ca indivizii s fie con tien i de
aceasta)

C rture ti – subsol

Datele ob inute în urma interviurilor i observa iilor participative argumenteaz ideea


convertirii spa iului în marf , prin intermediul amenaj rii spa iale care încurajeaz rela iile
sociale (spa iu pentru copii, spa iu pentru expozi ii i lans ri de carte, spa iu pentru consum
de ceai, spa iu pentru pentru citit, toate acestea fiind asociate cu interac iunile sociale).
“(...) dup zece minute, fata a început s lucreze pe laptop, iar b rbatul s citeasc
din cele cinci c r i alese, a ezate lâng bra ul lui stâng, aproape de geanta pus pe mas ;
ace tia servesc ceai i sunt amabili (zâmbesc i mul umesc angajatei); b rbatul în vârst de
la masa de vis a vis a început s ia noti e i s -i amestece ceaiul fetei; (...) între timp, acesta
a plecat cu o prieten (gesturi i conversa ie familiar ), de vârst apropiat , pe teras ,
pentru a fuma i a bea ceai ro u, cu paiul, dintr-un pahar transparent; (...) b iatul nou venit
se uit la meniul de ceaiuri i îl întreab pe cel care pleac , ce anume i-ar
recomanda.”(observa ie participativ nestructurat , Miercuri, 03.11.2010, ora 16:42 )
“Clien ii construiesc un tip de rela ie personal cu angaja ii. (...) În fiecare s pt mân ,
joi dup -mas , una dintre libr rese se întâlne te cu copiii clien ilor, dar i al i copii,
cuno tin e ai acestora i asist la un cerc de pove ti i povestiri. Printre clien ii care
frecventeaz libr ria, se num r aceia care caut c r i pe care doresc s le d ruiasc .
Pentru asta, cer frecvent recomandarea sau p rerea personal a angajatului.” (R., fost
anagajat , 23 de ani)
“(...) angajata poveste te cu un tân r, de aproximativ aceea i vârst ; par a se
cunoa te, râd împreun , socializeaz ; acesta s-a a ezat, pentru aproximativ zece minute, la o
mas ; a început s lucreze pe laptop, dup ce a citit dintr-o carte; dup înc cinci minute, se
duce la locul în care angajata face ceaiuri; ace tia continu s râd i s povesteasc
împreun ; (...)20:03 – au intrat înc trei persoane – un cuplu tân r i o cuno tin a
angajatei (cu vârsta cuprins între dou zeci i dou zeci i cinci de ani), se salut i discut
cu aceasta, cerându-i un pahar cu ap ; aceasta s-a a ezat la o mas ” (observa ie
participativ nestructurat , Vineri, 12.11.2010, ora 18:23).
“Cât de des mergi în C rture ti?/ În C rture ti merg de 2-3 ori pe lun aprox., din
cauza timpului din p cate nu prea ajung atât de des precum mi-a dori. Mai merg când m
apuc un dor nebun de a citi, a r sfoi, a bea un ceai bun. (...) M v d prieten cu cineva
întâlnit pentru prima oar în C rture ti, pân la urm avem m car o pasiune comun , nu?
(...) Pentru mine, C rture ti înseamn un loc unde m v d locuind. Atmosfera este una
extraordinar iar c r ile m fascineaz .” (E., client fidel , 21 de ani)
“MC: Ai venit s cumperi c r i sau v întâlni i din alt motiv? RV: Ne întâlnim s bem
o cafea i s întreb m de programa prezent rilor de carte. MC: Ce a i auzit, care va fi
interesant ? RV: Fiind în primul an, numai de 2 ori am fost aici, i colegele din anii mai mari
ne-au zis c aici putem g si i c r i interesante i putem sta s bem i o cafea... i toate astea
într-o atmosfer pl cut . Nu am auzit care va fi interesant dar o s întreb m pe fetele de
aici.” (R., client fidel , 20 de ani)
“MC: Ce î i place în C rture ti? VC: În general imi place atmosfera boem i faptul
c pot citi o carte bun în timp ce ascult o muzic buna, care îmi place i asta f r s fiu
neaparat obligat s cump r cartea înainte... plus c i ceaiul este chiar bun.”(C., client fidel,
26 de ani)
Modalitatea de selec ie a personalului pe care o promoveaz libr ria, se dore te a fi
una standardizat , angaja ii fiind selecta i:“aproape o sut solicitan i la ultima angajare, în
urma unui interviu constând în aproximativ cincizeci, aizeci de întreb ri de cultura general
i discu ii informale referitoare la sistemul de valori, preferin e muzicale, consum de art ,
film etc. În continuare, dup trei luni de munc în C rture ti, angaja ii sunt testa i cu privire
la c r ile noi i cele aflate la promo ie. Angajatul trebuie s cunoasc editurile, cu care se
p streaz un contact direct. Printre cele mai importante atribu ile ale librarului, se enumer :
aranjarea rafturilor, dup diferite criterii, în func ie de programul evenimentelor promovate
i returul spre sediul central din Bucure ti a c r ilor care stagneaz în vânzare.” (R., 23 de
ani, fost angajat ).
Personalul func ioneaz în dou ture i în perechi, pentru cele dou sectoare de carte.
De asemenea, exist i o ceain reas care lucreaz dup o schem orar proprie. Fiecare
angajat î i poate lua o or pauz , maxim, fiind nevoit s negocieze cu colegii, astfel încât
activitatea libr riei s nu fie afectat .
Prin selec ia personalului (un anumit nivel de educa ie, cuno tin e legate de art ,
muzic , literatur , film) i instruirea acestuia cu privire la produsele promovate (c r i, ceai,
muzic , papet rie) se faciliteaz interac iunile sociale cu indivizii care frecventeaz libr ria:
“Clien ii fideli ai C rture ti-ului primesc pe mail în tiin are despre diverse evenimente i
galerii care au loc în C rture ti, lans ri de c r i. În fiecare s pt mân , joi dup -mas , una
dintre libr rese se întâlne te cu copii consumatorilor de C rture ti, dar i al i copii,
cuno tin e ai acestora i asist la un cerc de pove ti i povestiri(...) clien ii au un tip de
rela ie personal cu angaja ii.” (R., 23 de ani, fost angajat )
“O persoan de gen feminin, de aproximativ patruzeci i cinci de ani, a intrat în
libr rie. Aceasta a mers direct spre standul cu ceaiuri. S-a uitat câteva minute, dup care a
mers la librar i l-a rugat s -i recomande un anumit sortiment de ceai. Librarul i-a ar tat
acesteia mai multe sortimente, despre care a începu s -i ofere mai multe detalii dup care,
femeia i-a ales unul. Aceasta l-a rugat s îi arate i un ceainic mai deosebit, pe care vrea s -
l fac cadou unei prietene. Astfel, librarul i-a aratat dou ceainicuri cu modele florale.
Femeia ales unul albastru i a mers împreun cu acesta la cas , s -l pl teasc . În timp ce
librarul împacheta ceainicul i ceaiul, ace tia au început o conversa ie. La sfâr it, a avut loc
un schimb de replici politicoase (“V mu umesc mult!”, „V mai a tept m la noi!”).”
(observa ie participativ nestructurat , Miercuri, 03.11.2010, ora 16:42)
“În libr rie a intrat un b rbat, de aproximativ cincizeci – cincizeci i cinci de ani.
Acesta a salutat-o foarte familiar libr reas i a întrebat-o de o carte pe care probabil o
comandase sau care trebuia s apar . Primind cartea, b rbatul a coboarât la parter, unde a
salutat ceain reasa, cu aceea i familiaritate i a întreabat-o cum se mai simte. Ceain reasa
l-a întrebat dac poate s -i aduc acela i sortiment de ceai, ca de obicei, iar b rbatul o
aprobat-o, aplecând din cap. Acesta s-a a ezat la mas i a început s studieze cartea, timp
în care ceain reasa i-a adus ceaiul. B rbatul i-a mul umit politicos i a r mas la mas , citind
aproximativ o or .” (observa ie participativ nestructurat , Vineri, 12.11.2010, ora 18:23)
În sprijinul analizei interac iunilor sociale, Dixon (2001) a încercat s afle ”Ce fac
indivizii, cum se comport ace tia într-o libr riei?”, dorind s fac o compara ie între
comportamentele indivizilor din biblioteci fa a celor din libr rii. Astfel, acesta descoper c
în libr rii, exist ase categorii de comportamente: cititul, a c uta materialul dorit, a socializa,
a studia, a cump ra produse, a bea cafea/consuma lichide.
În mare parte, acela i tip de comportamente s-au eviden iat i în C rture ti îns ,
raportat la contextul spa ial (pe niveluri), frecven a interac iunilor sociale a fost mai mare
pentru nivelul subsolului, socializarea fiind asociat frecvent cu cititul i consumul de ceai,
comparativ cu celelalte tipuri de comportament. Totu i, în contextul libr riei, a ap rut un tip
nou de comportament pe care Dixon nu l-a observat i care e specific C rture ti-ului –
ascultatul muzicii.
Rezultatele unui proiect de cercetare, din cadrul Facult ii de Economie i
Administrarea afacerilor din Ia i – “A.I. Cuza” (2010), afirm c indivizi care frecventeaz
libr ria sunt, în propor ie aproximativ egal , i femei i b rba i. În func ie de perioad de
timp, acest studiu sus ine c , în timpul anului colar/universitar, elevii i studen ii reprezint
clien ii fideli. Tot în cadrul studiului, se afirm c exist i clien i de “week-end”, în care se
încadreaz frecvent persoane cu vârste cuprinse între 25-40 de ani, dar i pensionari, cel mai
frecvent în sezonul rece. Având în vedere c loca ia acestuia este asem n toare cu loca ia
libr riei din Cluj (centru universitar, Iulius Mall), tindem s credem c profilul clien ilor ar
putea fi asem n tor.
De i nu s-a publicat niciun studiu cantitativ care s cerceteze profilul consumatorului
din Cluj, studiul de fa surpinde o serie de date socio-demografice orientative, colectarea
acestora efectuându-se pe baza metodei observa iei neparticipative stucturate. Astfel, exist o
propor ie aproximativ egal , repartizat în func ie de gen, iar cea mai frecvent categorie de
vârst aproximat este cea cuprins între dou zeci i dou zeci i cinci de ani. Persoanele care
au fost intervievate au vârste cuprinse între dou zeci i dou zeci i ase de ani.
Date socio-demografice (orientative):
Observa ie non-participativ , structurat :
(Mar i, 19.11.2010)

Gen Vârst
(aproximativ)
ani

F 20-25
B 40-45
B 20-25
F 20-25
F 30-35
F i fiica sa 35-40/10-15
B 25-30
F 20-25
F 40-45
B 45-50

Total = 10; 6f i 4 b

4 = 20-25 ani
1 = 25-30 ani
1 = 30-35 ani
1 = 35-40 ani
2 = 40-45 ani
1 = 45-50 ani

Concluzii i discu ii:


Analiza datelor de teren sus ine existen a a apte tipuri de comportamente utilizate de
indivizi: cititul, a c uta materialul dorit, a socializa, a studia, a cump ra produse, a bea ceai, a
asculta muzic , a accesa informa ie prin conexiune la internet. Totu i, raportat la context
(repartizarea pe niveluri a libr riei), frecven a interac iunilor sociale a fost mai mare pentru
nivelul subsolului, socializarea (conversa iile i interac iunile cu prietenii i familia, cu
angaja ii, lans rile de carte, expozi iile de art , jocurile pentru copii, etc.) fiind asociat
frecvent cu cititul, consumul de ceai, ascultarea muzicii, accesarea on-line a informa iei,
comparativ cu tipurile de comportamente manifestate în cadrul celorlalte niveluri (a c uta
materialul dorit, a cump ra produse, a studia, etc.)
Aceste tipuri de comportament sprijin clarificarea rela iei dintre produc ia de spa iu,
promovat de libr ria C rture ti, rela iile sociale din cadrul acesteia i indivizii care
frecventeaz acest spa iu, idee central a studiului.
Cercetarea a argumentat în direc ia efectului pe care controlul rela iilor sociale i
produc iei de spa iu, îl are asupra indivizilor. Produc ia de spa iu este controlat prin marfa
expus pe rafturi (anumite c r i, ceai, muzic , papet rie) i rela iile sociale din cadrul acelui
spa iu (conducerea C rture ti-ului controleaz selec ia angaja ilor, angaja ii controleaz i
promoveaz interac iuni cu clien ii, conform controlului impus de conducere) iar indivizii
care aleg s frecventeze acest spa iu, construit social, rela ioneaz conform acestui control.
Astfel, spa iul C rture ti este produs artificial. Este un spa iu conceput fizic, perceput mental,
transformat într-un spa iu tr it/interpretat social (Lefebvre, 1991b).

Bibliografie:

Dixon, M., McKechnie, L., Miller, J., Rothbauer, P. (2001). Latte Grande, No Sprinkles: An
Exploratory Observational Study of Customer Behaviour at Chapters Bookstores.
Faculty of Information and Media Studies, Ontario, pp. 165-17

Lefebvre, H. (1991a). The production of space. Blackwell. Oxford, UK & Cambridge,


USA.

Lefter, I. B. (2010). De-ale c r ilor, sub comunism.... Via a Româneasc , Bucharest,


Romania: Uniunea Scriitorilor din România i Redac ia Publica iilor pentru Str in tate,
26(5-6). Retrieved February 12, 2011; at 14:00, from
http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/66_viata-romaneasca-nr-5-6-2010/4_viata-
literaturii/629_de-ale-cartilor-sub-comunism.html.

Ivanov, C. (2010, August 23). Un articol despre istoria libr riei C rture ti Verona. In
Carturesti: libr rie în casa lui Dimitrie Sturdza, Hotnews.ro. Retrieved February 12,
2011; at 13:33, from http://www.facebook.com/notes/carturesti/un-articol-despre-
istoria-librariei-carturesti-verona/442653348248

Schmid, C. (2008). Henri Lefebvre’s Theory of the Production of Space. In Space,


Difference, Everyday Life: Reading Henri Lefebvre. Routledge, pp.27 – 43.

***. (2010). Pagina libr riei C rture ti. Blogul C rture ti. Retrived November, 03, 2011,
from http://blog.carturesti.ro.

***. (2010). Pagina Libr riei C rture ti. Facebook, Retrived November, 03, 2010. from
http://www.facebook.com/#!/carturesticluj

***. (2010, February 25). A magyar könyvkiadás 20. századi története. In Wikipedia .
Retrieved February 12, 2011; at 15:40, from
http://hu.wikipedia.org/wiki/A_magyar_k%C3%B6nyvkiad%C3%A1s_20._sz%C3%A
1zadi_t%C3%B6rt%C3%A9nete.

S-ar putea să vă placă și