Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 19

20 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

3 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

Pentru a simplifica expunerea, efectul pierderilor de tensiune din armătură este ignorat în
acest capitol. El va fi introdus în capitolul următor.

3.1 Evoluţia eforturilor unitare în armătură şi în beton în faza iniţială

Trebuie definite mai întâi noţiunile de fază iniţială şi fază finală :

- prin fază iniţială se înţelege intervalul de timp care începe odată cu fabricarea
elementului şi se termină cu transferul eforturilor de la armătura pretensionată
la beton;
- prin fază finală se înţelege intervalalul care începe la sfârşitul fazei iniţiale şi
durează până se dezvoltă toate pierderile de tensiune reologice.

3.1.1 Armături en preîntinse

Întinderea cablurilor se face pe culei fixate în sol şi deformaţia (alungirea) cablului

este εp0. În momentul transferului eforturilor între armătură şi beton, are loc o scurtare a
betonului şi, în acelaşi timp, o scurtare a armăturii, de valoare εbp. În consecinţă deformaţia
armăturii scade la valoarea εpp.

∆l0/2 l0 ∆l0/2

∆lb/2 ∆lb/2
σbp
Tp Tp

Tp Tp = Apσp
∆lb/2 ∆lb/2

σ tracţiune alungire
TRANSFER ε
TRANSFER
e
σp0 εp0
εbpEp = npσbp εbp
oţel oţel
εppEp εpp

εbpEb timp timp

beton beton εbp
compresiune scurtare

Figura 3.1 – Deformaţii şi eforturi unitare într-un element precomprimat prin preîntindere
în faza iniţială

Relaţia între deformaţiile armăturii şi betonului este :

εp0 = εpp + εbp (3.1)

Efortul unitar în armătură înainte de transfer este :

Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 21

σp0 = εp0Ep (3.2)

Efortul unitar în beton după transfer este :

σbp = εbpEb (3.3)

Efortul unitar în armătură după de transfer este :

σpp = εppEp =(εp0 - εbp)Ep = σp0 - np σbp (3.4)

cu np = Ep/Eb

Echilibrul forţelor interne (compresiunea din beton şi întinderea din armătură) după
transfer dă :

Abσbp = Apσpp (3.5)

De unde rezultă :

Apσ p0 P0
Abσbp = Ap(σp0 - np σbp) ⇒ σ bp = = (3.6)
Ab + n p A p Abi

Se poate ajunge la relaţia (3.6) şi printr-o altă abordare : dacă se consideră forţa de
precomprimare P0 ca o forţă exterioară aplicată pe secţiunea echivalentă omogeneizată de
arie Abi, efortul unitar în beton este :

P0
σ bp =
Abi

Se pot deci determina deformaţia şi efortul unitar în beton considerând

precomprimarea ca o forţă exterioară.

3.1.2 Armături postîntinse

Cazul armăturilor postîntinse este ilustrat în figura 3.2. Echilibrul forţelor interne
dă :

Abσbp = Apσpp

Cu : σbp = εbpEb şi σpp = εppEp

Se remarcă similaritatea acestor relaţii cu cele obţinute mai înainte în cazul

precomprimării prin preîntendere. Pentru a putea utiliza aceleaşi relaţii, se defineşte o
valoare fictivă a efortului unitar în armătură σp0, care este efortul unitar în armătura
pretensionată care ar corespunde unui efort unitar nul în beton.
22 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

∆lp/ l0 ∆lp/
2 2

∆lb/ ∆lb/
σbp
2
Tp Tp
Tp Tp = Apσp

σ ε
întindere
TRANSFER întindere
TRANSFER

oţel oţel
σpp εpp

σbp timp εbp timp

beton beton
compresiune compresiune

Figure 3.2 – Deformaţii şi eforturi unitare într-un element precomprimat prin

postîntindere în faza iniţială

3.1.3 Controlul pretensionării

Controlul pretensionării este realizat fie prin măsurarea presiunii în circuitul

pompei (cu un manometru), fie prin măsurarea alungirii armăturii (cu un extensometru). În
primul caz se obţine forţa din pompa hidraulică, care este egală cu forţa din armătură, iar
efortul unitar din armătură este egală cu această forţă împărţită la secţiunea armăturii; în
cel de-al doilea se obţine deformaţia armăturii şi, aplicând legea lui Hooke, efortul unitar.
La procedeul prin preîntindere, valorile măsurate sunt σp0 şi εp0, în timp ce în cazul
postîntinderii sunt σpp şi εpp.

În conclusion, efortul unitar de control σpk este asociat cu σp0 în cazul preîntinderii
şi respectiv σpp în cazul postîntinderii .

Efortul unitar de control σpk este limitat la valorile următoare (STAS 10107/0-90) :

- pentru armăturile cu Rpk = Rrk (SBP, SBPA, TBP, etc.) :

σpk ≤ R0,2k şi σpk ≤ Rpk (3.7)

− pentru armăturile cu Rpk = R0,2k (PC 90) :

σpk ≤ 0,95Rpk (3.8)

Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 23

3.2 Tiranţi

σbp
0 Pp - Pp

Pp Pp = Apσpp

σb1 < σbp

1 T1 - T 1 < Pp
σp1 > σpp

σb2 = 0
2 T2 T2 = P0 =Apσp0
σp0

Rt
3 Tf + Tf = P0 + Ap*20 MPa + AbRt

σp0 + 20
MPa σ

4 Tf + dT Tf + dT
σp0 + 20 MPa + ∆σpf

5 Ts Ts = Apσp
σp

6 Tu Tu = ApRp
Rp

Figura 3.3 – Comportarea unui tirant de beton precomprimat sub încărcări

Situaţia 0 reprezintă momentul de după transfer : încărcarea exterioară este zero,

forţa de întindere Apσpp din armătură şi forţa de compresiune Abσbp în beton sunt în
echilibru.

Dacă se aplică o forţă T1 < Apσpp (situaţia 1), compresiunea în beton scade şi
întinderea din armătură creşte :

P0 − T1 T
σ b1 = = σ bp − 1 (3.9)
Abi Abi
T
σp1 = σpp + n p 1 (3.10)
Abi
24 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

Dacă forţa aplicată este egală cu P0, efortul în beton este zero (decompresiune) :
situaţia 2.

Forţa de fisurare este (vezi situaţia 3) :

T fisBP = A p (σ p 0 + 20MPa) + Ab Rt = P0 + T fisBA (3.11)

În momentul fisurării (situaţia 4), efortul unitar în armătură creşte cu :

Rt
∆σ pf = (3.12)
µp
Ap
unde µp =
Ab

În stare fisurată (situaţia 5), efortul unitar în armătură este :

TS TS
σ p2 = (3.13) sau σ p0 + ∆σ p = (3.14)
Ap Ap
TS − P0
De unde: ∆σ p = (3.16)
Ap

La starea ultimă, rezistenţa tirantului este :

Tu = ApRp (3.17)

Evoluţia deformaţiilor şi eforturilor unitare în armătură şi beton este prezentată în

figura 3.4.
Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 25

T
Tu
T2
Tfis
Sfârşitul
transferului P0
T1
timp

armătură
∆σpf
20 MPa Rp
σp2

σp1 σp0
σpp timp
Rt
σbp σb1
beton

10-4

εp0
εpp timp
10-4
εbp

Figura 3.4 – Evoluţia eforturilor unitare şi a deformaţiilor într-un tirant de beton

precomprimat
26 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

Relaţia forţă-deformaţie pentru un tirant de beton precomprimat este dată în fig. 3.5.

T
εp
TR
εb
TfisBP

P0 BP atan(EpAp)

BA

TfisB atan(EbAb + EpAp)

εbp εpp ε
εp0

Figura 3.5 – Relaţia forţă-deformaţie pentru un tirant de beton precomprimat

3.3 Grinzi

Diagramele de deformaţii şi de eforturi unitare sunt date în figura 3.6.

Faza 0 : după transfer

P0 P0 e0 p − M gp
σ bps = − + (3.17)
Abi Wbis
P P0 e0 p − M gp
σ bpi = − 0 − (3.18)
Abi Wbii
P P0 e0 p − M gp
σ bp = − 0 − e0 p (3.19)
Abi I bi
σ pp = σ p0 − n pσ bp (3.20)

Faza 1 : momentul exterior echilibrează momentul datorat precomprimării

M1 = P0e0p (3.21)
P0
σ bps = σ bpi = σ bp = − (3.22)
Abi

Faza 2 : efortul unitar în fibra inferioară este nul (decompresie)

Forţa axială este situată în acest caz la extremitatea superioară a sîmburelui central :
M2
= e0 p + ρ s (3.23)
P0
 0 1 2 3 4 5

P0 P0
Mg rs M1 P0 Mfis ME Mr
M2
Me/P0 M2/P0 =
P0 ri e0p e0p + rs
e0p + rs
Mgp/P0 = e0p
P0 P0 P0 P0 P0 P0

σbps σbps =-P0/Abi σbps =-P0/Abi-P0rs/Wbis

Rc
ou

σppA σp1Ap σp0Ap (σp0 +20)Ap (σp +∆σp)Ap σplA RpAp

σbpi σbpi 0 Rt

εbu = 3.10-3 εb < 3.10-3

sau
εbp4
εp0 εp0 εp0 εp0 εp0 εp0
Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

εp0
εbp εpp εb1 < εbp εtu = 10-4 εp < εpu εp = εpu

Stadiul I Stadiul II Stadiul III

Figura 3.6 – Evoluţia eforturilor unitare şi a deformaţiilor într-un element solicitat la încovoiere
27
28 Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini

Eforturile unitare în beton la fibra superioară, la fibra inferioară şi respectiv la nivelul

armăturilor pretensionate sunt :

P0 P0 e0 p − M 2 P Pρ P  ρ 
σ bps = − + = − 0 − 0 s = − 0  1 + s  (3.24)
Abi Wbis Abi Wbis Abi  ρi 
P P0 e0 p − M 2
σ bpi = − 0 − =0 (3.25)
Abi Wbii
P P0 e0 p − M 2 P Pρ
σ bp = − 0 − e 0 p = − 0 + 0 s e0 p ≅ 0 (3.26)
Abi I bi Abi I bi

Faza 3 : pragul de fisurare : efortul unitar în fibra de beton cea mai întinsă este Rt şi
deformaţia în aceeaşi fibră este εbtu = 10-4.

M BP BA
fis ≅ P0 (e 0 p + ρ s ) + M fis (3.27)
σ bp ≅ σ p0 + 10 −4 ⋅ E p = σ p0 + 20 MPa (3.28)

Observaţii :
• Momentul de fisurare al elementului de beton precomprimat este mai mare decât
momentul de fisurare al elementului de beton armat cu valoarea P0(e0p + ρs). Surplusul este
deci proporţional cu :
- Forţa de precomprimare P0
- Excentricitatea lui P0 faţă de extremitatea superioară a sâmburelui central.

• Până aici secţiunea nu era fisurată şi se puteau utiliza les relaţiile din Rezistenţa
materialelor pentru secţiunea echivalentă omogenă.

Faza 4 : beton întins fisurate (stadiul II)

După fisurare se produce o creştere a deformaţiei şi efortului din armătură :

σ p = σ p 0 + ∆ε p ⋅ E p = σ p0 + ∆σ p (3.29)

Soluţia problemei (eforturile în beton şi armătură) se obţin ca pentru beton armat în

stadiul II, punând condiţiile de echilibru, de compatibilitate geometrică (ipoteza secţiunilor
plane) şi scriind legile constitutive ale materialelor. Trebuie totuşi subliniate
particularităţile următoare :
- Forţa de precomprimare este considerată ca forţă exterioară
- Coeficientul de echivalenţă trebuie să ţină cont de curegera lentă a betonului
Ep
n pII = ( 1 + 0.8 vϕ ) .
Eb

Relaţiile de calcul sunt următoarele :

x
∫ bσ
0
y b dy = A p ( ∆σ p + σ p 0 ) (3.30)
M E = z ⋅ A p ( ∆σ p + σ p0 ) (3.31)
Comportarea elementelor de beton precomprimat sub sarcini 29

cu : z=
∫ yb σ dy + h
0
y b
−x (3.32)
x 0

∫ b σ dy
0
y b

şi :
∆σ p h0 − x
= ⋅ n p ( 1 + 0 ,8ϕ v ) (3.33)
σ bmax x

Faza 5 : Ruperea (stadiul III)

Ruperea este « fragilă » (fără deformaţii plastice importante în armătură). Pot apărea
două situaţii :
- Ruperea prin betonul comprimat (εb, max = εbu = 0.003), fără ca armătura să-şi
atingă rezistenţa σpl < Rp ;
- Ruperea prin armătură σp = Rp ,.

Calculul este similar cu cel pentru secţiunea de beton armat (vezi [4]), cu anumite
particularităţi particularités :
- Trebuie ţinut cont de deformaţia iniţială datorată pretensionării (εp0) în armătură
şi
- Trebuie ţinut cont de legea constitutivă a armăturii, care nu prezintă un palier
plastic ca armăturile pentru beton armat.

Concluzie :

Precomprimarea ridică paragul de fisurare cu mărimea P0(e0p + ρs). Aceasta face ca

elementul să lucrezefără fisuri sub încărcările de exploatare.