Sunteți pe pagina 1din 7

Celula este

unitatea de baza
,structurala si functionala a organismelor vii.,poate exista singura sau in celule formand
tesuturi.forma celulei este data de functia lor.la inceput toate celulele au forma
globulara si ulterior devin :cilindrice,fusiforme,cubice,piramidale in functie de rolul lor
fiziologic.
Dimensiunile celulelor difera in functie de specializare si de starea fiziologica a
organismului,in functie de conditiile mediului inconjurator sau de varsta.(ex.hematia
are dimensiunea 7,5 microni,ovulul are 150-200 microni.dimensiunile medii ale
celulelor variaza intre 20-30 microni.
Componentele celulei :membrana celulara,citoplasma si nucleu.
Membrana celulara (plasmalena)inconjoara celula ,confera forma celului si separa
structurile interne ale celulei de mediu extern.
Alcatuita din fosfilipide si proteine
Fosfilipidele sunt dispuse incat portiune lor hidrofila formeaza un bistrat in interiorul
caruia se afla portiunea hidrofoba.
Proteinele sunt componente ce fac functile specializate ale membranei si mecanismele
de transport transmembranar,se afla pe fata externa si interna a membranei precum si
transmembranar.
Componentele membranei nu sunt solide ,aceste structuri se pot deplasa libere ,lateral
deaceea mmbrana celulara poarta numele de modelul mozaicului fluid.pe langa
proteine si lipide memebrana celulara mai are si glucide care sunt atasate de proteine
si lipide.,acestea sunt diispuse in partea externa a membranei celulare si sunt
incarcate puternic negativ
Uneori membrana celulara are niste expansiuni ce pot fi temporare si neordonate de
tipul pseudopode.altele permanente :-microfili(epiteriu mucoasei interstinului) –
cili(epiteliul mucoasei traheei,-dezmozomi care solideaza celulele epiteliale.
Citoplasma are structura complexa ,este un sistem coloidal in care mediul de dispersie
e apa ,iar faza dispersata e ansamblul de micele coloidale in continua miscare
brawniana.are doua componente fundamentale: citoplasma fundamentala sau
hialoplasma si formatiunile care exista in citoplasma numite organite celulare
.organitele celulare sunt urmatoarele:
Ribozomi sunt particule sferice ,nucleoproteice (75% ARN si 25% proteine), au rol in
sinteza proteinelor specifice .
lizozomi au rol de a elimina substantele chimice ,nefoloditoare existente in celula.
Aparatul Golgi are forma unor vezicule apaltizate , rol in elaborarea produsilor de
secretie ai celulei
Reticulul endoplasmatic este un sistem de canalicule intracitoplasmatice ce fac
legatura intre exteriorul celulei si nucleu..reticulul endoplasmatic care are pe suprafata
lui ribozomi se numeste reticul endoplasmatic rugos,cel fara ribozomi se numeste
reticul endoplasmatic neted.cele doua tipuri de reticul endoplasmatic sunt
raspunzatoare pentru sinteza proteinelor si lipidelor si pentru eliminarea produselor de
detoxifiere a celulei.
Mitocondriile si cloroplastele au aparat genetic propiu alcatuit din ADN ,ARN si
ribozomi
Nucleul la celulele tinere se afla in centru , iar la celelele mature este impins spre
periferia celulei.La celulele vegetale membrana celulara este inconjurata de un perete
celular format din hemiceluloza sau pectina , in citoplasma exista formatiunii numite
vacuole ce contin suc vacular si cloroplaste ce contin clorofila. ,in vacuole sunt stocate
substante chmice care trebuiesc eliminate.
Cloroplastele sunt formatiuni sferice alcatuite din :invelis, stomocloroplast si sistem
tilacoidal
Invelisul alc din 2 membrane lipoproteice
Stomocroloplast este o subst fundamentala ce contine subst organice , anorganice
,apa si enzime
Sistemul tilacoidal format din grane si zone intergranare.granele sunt asezate ca niste
monede, iar zonele intergranare sunt monede aplatizate care fac legatura intre grane
Nucleul este format din membrana nucleara , carioplasma ,unul sau mai multi nucleoli.
Membrana nucleara este dubla si prezinta porii
Carioplasma (citoplasma nucleului) este semilichida alcatuita din carilomfa si
cromatina.Cromatina formeaza cromozomi .in interiorul citoplasmei nucleului exista 1,2
nucleoni alcatuiti din acizi nucleici si proteine
La animale si om in citoplasma celulei nu exista
Tesuturi –un tesut este alcatuit din mai multe celule care au aceeasi structura ,functie
si rol fiziologic
La om :-tesut epitelial, conjunctiv, nervos, muscular

Tesutul nervos este alcatuit din celule numite neuronii si din celule de sustinere
(celule gliale)
Neuronul este unitatea de baza structurala si functionala a sistemului nervos , este alc
din : corp celular si prelungirile sale(dentrite si anoni)
Corpul celular poate avea diverse forme :rotunda, cubica , cilindrica , este protejat le
exterior de o membrana celulara iar in interior se afla citoplasma .
Dentritele sunt prelungirile corpului celular si sunt foarte ramificate
Axonul este o prelungire unica lunga ce poate ajunge la 1 m si prezinta membrana
celulara si citoplasma .ultimele ramificati ale axonului se numesc terminatii butonale
deoarece contin vezicule sferice ,acestia contin o subst numita mediator chimic si are
rol de a conduce influxul nervos de la un neuron la altul
Legatura functionala dintre 2 neuronii se numeste sinapsa , are 2 componente :-un
segment presinaptic.reprezentat de butonii terminali ai axonuluiprimului neuron si un
segment postsinaptic reprezentat de corpul celular al celui de-al doilea neuron
Impulsul nervos este transmis de la un neuron la altul prin descarcarea mediatorului
chimic din butonii terminali ai neuronului presinaptic
Tipuri de sinapse:axodentrita (intre axonul primului neuron si corpul celui de-al doilea
neuron)
Axosomatica(intre axonul primului neuron si corpul celular al celui de-al doilea neuron)
Dendrodentritica (intre dentritele primului neuron si dentritele celui de-al doilea neuron)
Axoaxonica (intre axonul primului neuron si axonul celui de-al doilea neuron)
Axonul neuronului este inconjurat de cateva straturi protectoare :teaca de mielina
,teaca Schwan si teaca Henle
Teaca de mielina are rol in conducerea influxului nervos , mielina fiind izolator electrica
.axonii cu diametru de 2 microni si fibrele sistemului nervos nu au teaca de mielina.
Teaca Schwan este formata din celule Schwan succesive , intre care exista mici spatii
(strangulatii Ranvier) si inconjoara teaca de mielina si o protejaza.
Teaca Henle are rol protector si in permeabilitate si separa membrana celulara a
celulelor Schwan de mediul inconjurator
Conducerea influxului se face in functie de propietatile axonului, daca axonii sunt
mielinizati conducerea se numeste saltorie si se face la nivelul nodulilor Ranvier..acest
tip de conducere are viteza mare 100m|s fata de 10m|s cat este in fibrele
amielizate.Realizarea unor reflexe in fibrele amielizate se numeste conducere
punctiforma si se face din aproape in aproape astfel ca viteza este destul de mica.
Tipuri de sinapse:Sinapse chimice si sinapse electrice.
Sinapsele chimice se intalnesc in sistemul nervos central ,placa motorie si sistemul
nervos vegetativ
Placa motorie este sinapsa dintre un neuron si o fibra musculara (sinapsa
neuromusculara)\
Sinapsa chimica are urm componente:componenta presinaptica fanta sinaptica si
componenta postsinaptica
Mediatorul chimic dintre butonii terminali ai neuronului presinaptic este eliberat in fanta
sinaptica si astfel este transmisa informatia de la un neuron la altul , in acest caz
conducerea este intr-un singur sens.
Sinapsa electrica se realizeaza intre 2 celule care sunt alipite in zona de rezistenta
electrica minima, modul de functionare este trecerea moleculelor si a ionilor prin
aceste locuri de jonctiune.Conducerea este bidirectionala.
Celulele gliale sunt un tesut de suport al sistemului nervos mai multe decatneuronii,
spre deosebire de neuroni,au capacitatea de a se divide rezultand tumorii
Neuronul este singura celula care nu se divide locul lor fiind luat dupa distrugere de
celulele gliale.
Celulelle gliale au rol in sinteza tecii mielinice,inlocuirea neuronilor distrusi,sinteza
acizilor nucleici.
Exemple microglia,oligodendroglia, astrocitul

Tesutul muscular este adaptat functiei de contractiei , celula musculara (fibra


musculara )prezinta unul sau mai multi nuclei (dupa tipul de tesut muscular), o
membrana celulara (sarcolema)in interiorul areia se afla organitele celulare comune
celulelor si organite specifice tesutului muscular(miofibre) ce au aparut in urma
adaptari celulei la forta de contractie.
Dupa praticularitatile miofibrelor tesuturile musculare sunt:
-tesut muscular striat, tesut muscular striat de tip cardiac , tesut muscular neted
Tesutul muscular striat –alc din fibre care intra in constitutia muschilor scheletici si este
40% din greutatea corpului, la nivelul viscrerelor (organelor interne )le gasim in
musculatura limbii, farngelui , apartii superioare a esofagului., in cea a sfincterului anal
si sfincterului extern al uretrei), in muschii extriseci ai globului ocular. Fibra musculară
striată are o forma cilindrică sau prismatică, cu extremitățile rotunjite sau ramificate
(mușchii feței și ai limbii). Sunt elemente multinucleate, plasmoidale, cu zeci sau sute
de nuclei de formă ovoidă, situați periferic, imediat sub sarcolemă. Lungimea fibrei
este cuprinsă între 3- 12 cm și grosimea, 20-100 µ.
Sarcolemă, examinată Ia microscopul electronic, prezintă două porțiuni distincte:
sarcolemă propriu-zisă si mema brana bazală. Sarcolema propriu- zisa are rolul de a
propaga excitația de-a lungul fibrei musculare (are structura generala a plasmolemei).
Membrana bazală, formată din proteine colagenice, are rolul de a menține forma fibrei
musculare in limite normale.
Sarcoplasma este acidofilă, cu aspect fluid în centrul fibrei, mai densă și mai
abundentă la periferia fibrei mus¬culare. Conține organite comune diferite incluziuni și
numearoase miofibrile.
Reticulul sarcoplasmatic este foarte dezvoltat, avind rol in contractie ,datorita prezentei
unei mari cantitati de calciu la acest nivel se realizeaza cuplarea excitatiei cu
contractia.
Elementele cele mai importante cuprinse în sarcoplasma sînt miofibrilele (elementele
contractile). Au un diametru de 0,2—2 µ, sînt paralele cu lungimea fibrei musculare,
grupate în fascicule ce cuprind 30-50 miofibrile înconjurate de sarcoplasma.
Miofilamentele sunt groase formate din miozina si subtiri formate din actina
,tropomiozina si tropomina, cele două tipuri de miofilamente au o așezare precisă, într-
un aranjament hexagonal cu un miofilament gros în centru, înconjurat de șase
miofîlamente subțiri (situate în unghiurile hexagonului).
Fibrele musculare striate se grupeaza in fascicule de 20 30 fibre numite fascicule
primare inconjurate de o teaca conjunctiva numit endomisium.fasciculele primare se
grupeaza in fascicule secundare care sunt delimitate de tesut conjunctiv cu fibre
elestice numit perimisiumacestea se grupeaza in fascicule tertiale quaternare care
formeaza muschiul acesta este invelit intr-o teaca numita epimisium
Vascularizarea este foarte bogata si asigura procesele metabolice intense din timpul
contractiei.
Muschii striati au o inervatie motorie (placa motorie) si o inervatie senzitiva (fibrele
aferente plecat de la propiceptori musculari)

Miocardul (muschiul inimii)alcatuit cu o structura asemanatoare cu cea a fibrelor


musculare striate (miofibrele prezinta o alternanta de
benzi clare si de benzi intercalate)si
fibre musculare netede ,prin pozitia centrala a nucleului.celulele musculare
individualizate ,alungite si ramificate vin in contact unele cu altele la nivelul unor benzi
numite discuri intercalate ce reprezinta jonctiuni intercelulare specializate.
Fibra cardiaca are diametru si lungime mai mica decat fibra striata iar capetele sunt de
obicei ramificate.mitiocondrile sunt mai numeroase decat in fibrele striate si netede ,
asezate intre miofibrele sub forma unor coloane(datorita activitati contractile
permanente)miofibrele prezinta aceleasi caracteristici morfologice si structurale ca si
fibrele musculare striate de tip scheletic insa sunt mai groase.
Pe langa acest miocard de tip contractil exista si tesut modal (miocardul specific) ce
determina contractia ritmica si automata a inimii stabilind o legatura anatomica si
functionala intre atriisi ventricule.miocardul contractil este alcatuit din nodulul
sinoatrial ,atriventricular ,fasciculul Hiss si reteaua Purkimje
ȚESUTUL MUSCULAR NETED Fibra musculară netedă este unitatea
morfofuncțională a țesutului muscular neted. El intra în constituția păturii musculare a
tubului digestiv, a conductelor aparatului respirator, urogenital, glandelor excretorii, în
tunica musculară a vaseior, în anexele unor organe de simț (piele, ochi), în capsulele
unor organe (splină, suprarenala). Fibrele sînt așezate în straturi, benzi sau răspîndite
izolat în țesutul conjunctiv.
Fibra musculară neteda este formata din sarcolemă, sarcoplasmă și un nucleu central
de formă alungită.
Miofibrilele -- organite specializate pentru contracție, ocupă cea mai mare parte din
sarcoplasmă. Au o formă alungită și se întind de la un capăt la altul al fibrei, mai
groase la periferia fibiei (l micron) și extrem de subțiri spre centrul fibrei (0,2 microni).
Miofibrilele au o structură complexă, fiind alcătuite din miofilamente de l0 - 150 µ, sînt
omogene (fără striații transversale), iar din punct de vedeie biochimic. sînt formate din
proteine contractile (actină, miozină) și reglatoare (tropomiozină si troponină).
Inervația este asigurată de sistemul nervos vegetativ simpatic și parasimpatic.
Tesutul epitelial formeaza membrane care acopera corpul la suprafata (epidermul)si
captuseste organele cavitare(epitelum).celulele epiteliale pot fi plate , cubice , cilindrice
,strans legate intre ele prin formatiuni ce trec de la o celula la alta (tonofibrile si
deznozomi)sau printr-o substanta ce le cimenteaza.celulele profunde sunt asezate pe
o membrana bazala care separa le separa de tesutul conjunctiv care se afla sub
epiteliu.in epiteliu nu patrund vase sanguine, hranirea lui se face pe seama tesutului
conjuntiv .
Din punct de vedere functional epitelele sunt :de acoperire , glandurale, senzoriale.
Epiteliu de acoperire este in functie de nr straturilor din care este alcatuit :
simplu(unistrateficate) , strateficate , pseudostrateficate
Dupa forma celulelor : simple- pavimentoase (celulele sunt de forma poligonala ;acest
tip de tesut este localizat in peretele intern al vaselor de sange si limfatice , mai pot
forma pleura , pericardul , peritoneul)
Cubic(celule de forma cubica si este localizat in bronhiolele terminale si respiratori)
Cilindric( cilindrica si formeaza mucoasa tubului digestiv – stomac –rect si mucoasa
trompelor uterine)
Dupa forma celulelor epitelile strateficate pot fi : pavimentoase (forma poligonala si
formeaza epidermul si mucoasa bucala si esofagiana)
Cilindric (forma cilindrica si formeaza canalele excretoare ale plantelor exocrine si
ureterul , vezica urinara.
Epitelul strateficat are celule asezate pe membrana bazala intr-un singur strat insa
nuclei sunt asezati la inaltimii diferite (aparent strateficat), celulele sunt cilindrice cu cili
si se intalnesc in trahee si branhile mari
Epitelile glandurale format din celule diferentiate care au propietatea de a elabora
produsi de secretie; celulele sunt dispuse in diferite moduri si formeaza impreuna cu
tesutul conjunctiv , vese de sange si nervi , glandele.produsi secretati pot fi eliminati in
afara organismului sau in interiorul ei prin sange sau limfa , in functie de aceasta
galndele sunt :exocrine (produsi sunt eliminati la suprafata corpului ;galandele salivare,
sebacee , sudoripare)
Endocrine(produsi de secretie –hormonul- eliminat direct in sange sau limfa)
Mixte(cu dubla secretie ex pancreasul ovarul , texticulul)
Celulele epitelilor glandulare au forme variate (cuboide, piramidale.
, poliedrice, cilindrice) in citoplasma lor exista numeroase mitocondrii , su aparat Golgi
bine dezvoltat si un reticul endoplasmatic rugos , aceste straturi fiind legate de
elaborarea produsilor de secretie.
Glandele exocrine se deosebesc intre ele prin morfologia si structura lor. Clasificarea
se face in functie de nr de celule si asezare astfel exista :
Glande exocrine tubuloase si acinoase , alveolare(simple sau ramificate )
Epitelile senzoriale sunt formate din celule specializate pentru receptionarea diferitilor
stimuli externi si interni si fac parte integranta din unele organe de simt .

Tesutu conjunctiv este f variat ca aspect morfologic si rol functional , alcatuit din
celule conjunctive, fibre conjunctive si substan fundamentala
Celulele conjunctive sunt variate:
Fibre conjunctive -colagene(conjunctive) prezente in toate tipurile de tesut conjunctiv ,
sunt omogene si dispuse in fascicule.
Elastice care sunt subtiri , ramificate si dispuse in retea , formate din elastina care le
ofera elasticitate
Fibrele de reticulina formeaza reteaua in ochiurile caruia se gaseste substanta
fundamentala.
Substanta fundamentala ocupa spatiul dintre fibre si celule conjunctive si intervine in
metabolismul apai si sarurilor minerale . in tesutul cartilaginos este rezistenta si
elastina, incarcata cu condrina, in tesutul osos este solida , dura si rezistenta,
incarcata cu saruri minerale. Substanta fundamentala este produsa de celulele
tesutului conjunctiv.
Tesuturile conjunctive sunt in functie de consistenta lor : moi (conjunctiv lax,reticular ,
apdipos, fibros, elastic); semidure (cartilaginos) si dure (tesut osos)
Mediul intern al organismului
Sângele, limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al organismului
Sângele este un tesut lichid ce contine elemente figurate. Volumul sangvin total al unui
adult normal reprezinta circa 8% din greutatea corporala (la 70 kg aproximativ 5-5,6 l
de sânge). Componentele sângelui sunt plasma - 55-60% si elementele figurate - 40-
45 %.
Elemente figurate ale sângelui:
Globulele rosii (hematii)
Globule albe(leucocite)
Trombocite(plachete sangvine)
Eritrocitele (hematiile sau globulele rosii) sunt celule fara nucleu ce favorizeaza
schimburile gazoase. Hemoglobina din eritrocite are roluri multiple, cel mai important
fiind cel de transportor de O2 si de participant la transportul de CO2. Numarul
eritrocitelor din sângele circulant al adultului este de aproximativ 5 milioane/mm3 la
barbat si 4,5 milioane/mm3 la femeie.
Hematiile au forma de disc biconcav si prezinta o mare rezistenta la deformare si
prezinta cantitate mare de hemoglobina alcatuit din :o proteina(globina) si o grupa
neproteica numita Hem , aceasta grupare se poate combina cu oxigen si formeaza
oxihemoglobina sau cu dioxid de carbon si formeaza carbohemoglobina.
Leucocitele spre deosebire de eritrocite poseda nucleu si mitocondrii , au capacitatea
de a emite pseudopode si de a transversa peretele capilar , proces ce se numeste
diapedeza.
Leucocitele nu sunt o grupa celulara omogena , forma , aspectul nucleului si afinitatile
lor pt anumite substante sunt deosebite.exista mai multe tipuri de leucocite ce difera ca
structura si rol in organism
In functie de aspectul nucleului:-polinucleare sau mononucleare
In functie de prezenta in citoplasma a granulelor :-granulocite sau agranulocite.
Numarul leucocitelor variaza intre 5000-10000 mm3 sange
Tipuri :-polinucleare neutrofile au rol in fagocitoza agentilor patogenii ,datorita vitezei
mari de deplasare cu ajutorul pseudopodelor , aceste leucocite nu raman in sange mai
multe ore , deoarece ele ajung primele la locul infectiei unde fagociteaza
microbi(microfage), nr lor creste in infectii acute
-eozonofile ce au rol in reactile alergice ,contin histamina , nr lor creste in bolile
parazitare si alergice
-bazofilele au rol in hemostaza prin intermediul unei substante anticoagulante numita
heparina
Monocitele sunt limfocite capabile de fagocitoza atat direct cat si in urma transportari
lor in macrofage , proces ce are loc dupa iesirea din vasele de sange si ajung in
tesutri. Monocitele si cu macrofagele formeaza sistemul celular ce fagociteaza resturile
celulare si microbii.
Limfocitele au rol in reactia de aparare specifica
In functie de modul in care ele participa la la procesul de imunitate sunt doua tipuri de
leucocite :
Leucocite B care particpa la imunitatea umorala (produsa de anticorpii)
Limfocite T care participa la imunitate prin mecanismul celular