Sunteți pe pagina 1din 10
5.33. Axa 3 Calitalea viefiiin zonele rurale $i diversificarea economici rurale 1. Masur privind diversificarea economiei rurale Masura Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi_ ‘Articole care stau la Articolcle 52 (a) (i) 54 ale Regulamentului (CE) Ne 1698/2005 aza misurii Punctul 5,3.3.1.2 din Anoxa Il a Regulamentului nr.1974/2006 Afticolul I punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 ‘Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul I punctul () Regulamentul (CE) nr. 363/209 Codul masurit 312 Motivatia sprijinulut Promovarea unci dezvoltéei echilibrate, in vedrea realiricii cocziunii economice si sociale impune acordarca unci atentii deosebite dezvoltirii zonelor rurale fn care (hieste aproape 50% din populagia Romniei. in prevent in Romfnia, funefile economice ale acestor zone, depind aproape in intregime, de existenta activitatilor agricole. Necesitatea resiructuririi activitiilor Ia nivelul fermelor agricole impreund cu imbun8tAtirea capitalului fermelor comerciale si orientarea inevitabila fire o ocupare partial fn agriculturd va determina eliberarea unei parti considerabile a forfei de ‘munca din sectorul agricol Acceustsituatie explicd necesitatea eredri de locuri de munci alternative, precum si a surselor de venituri adifionale din activititi non-agricole, aldturi de reorientarea for(ei de muned spre ivitti non-agricole productive $i clire dezvoltarea servicilor pentru populatia rurala. Dezyoltarea micro-intreprinderilor este rocunoscui8 ea fiind sursa cea mai semnificativ8 de ereare de locuri de ‘mune@/obtinere de venituri in spatiul rural, at pentru economiile deja dezvoltate cat gi pentru eee in curs de dezvoltare in contexiu!agendei de la Lisabona si Giteborg, UE prevee faptul economic putemich va condace clive cearea de locuri mune. alatri de priorttle sociale side medi, pent a asigura dervotaren durabilé 51 inclurimea socal. In acest sens, un clement chee este reprezentat de explosarea oportuntfior pent erylerea economic i erearea de loci de muncA fn spatial rural Prin iniermocl micro-inreprindeilor- In prevent cxsta dsparittprofunde le nivel regional, si mat ales fntre zone urbane si rurale, in coca ce priveste medial de afacer, ca urmare une infrastruc slab dezvotate ts zonele rurale 3 lipsei resurselor inanciare, «dificult antreprenoralt lor de aocesare a ereditelor dar sia nivelului redus de peegatire Analiza micro-intreprinderilor din spafiul rural evidentiazA capacitatea redusi a acestora de a raspunde nevesivitii de a furniza locuti de mune& pentru populatia din spatial rural (0 medie mai mie& de 3 locuri de munc&/micro-intreprindere); in anul 2008, acestea repreventau 13% din numrul total de microinireprinder ln nivel national si aproximativ 4,2 treprinderi/1000 locui Micto-inireprinderile existente in spatiul rural acoperi o gama limitat® de activitSti productive si servieii si nu valoriiet suficient resursele locale. Majoritatca s-au oriental citre comert (aprox. 70% din totalul micro-inireprinderilor din sectorul servitilor) datorita recuperarii rapide a investifiilor gia 35 Progeaul Nayonal de Dentare Rul 2007-72013 —versunes a V2, Mae 2010, lunei experiente minime necesare pentru organizarea unor astlel de activi prelucritoare detine doar 16% din totalul micro-faireprinderilor din spatiul rural. fn timp ce, industria Aga-cum reiese si din capitolul de analiza, veniturile gospodirilor agricole provin in mare parte din productia agricola in detrimentul veniturilor monetare, fn timp ce fn urban veniturile unei gospodiii provin in principal din salar Media venitului provenit din activitatile non-agricole, la nivel de gospodiri, in mediul rural a fost {in anul 2005, de aproximativ 12 Kuro/luni, reprezentind 4,1% din venitul net Avdnd in vedere mumiirul mic al miero-intreprinderilor in spatiul rural si nivelul redus al veniturilor obtinute din activititi non-agricole, se impune nevesitatea credrii de noi micro- intreprinderi care vor revitaliza economia ruralé prin crearea de locuri de mune’ pentru populatia rural in sectorul non-agricol si cresterea veniturilor acesteta Sprifinul vizat prin aceasté masuri se adreseaz micro-intreprinderilor, precum si locuitorilor din spatiul rural care dorese si desfagoare 0 activitate economic& devenind antreprenori. O stentie eoschita se va aconda femeilor din spatiul rural, dat find faptul c8 datele satistive aratd e& acestea dezvoltufuceri tnir-un numar mult mal redus decat barbati acelagi imp tinerit rprerint@ categoria cea mai afectatt de soma) (13.9% reprecinit rata omajulu in rnd tnerilor de 18-24 an, ath de media rated somajull fn rural de $.2%) si care ‘manifest enna eea mai mare dea pleea spre mo urban si peste granite Totodata, sctivitaile mestesugaresti si alte activitati raditionale ce sunt indeletniciti ale locutoritor din spatiul rural, tind sie din ce in ee mai putin practicate, tn special de edire generafia (nd Inaces conten, sunt visate evearea si dezvoltarea de miero-intreprinderi cae promoveacd meseri ‘raditionale prevum mesiesugurile $i care pot contribu la creterea numtuluiTocuritor de: mune’, precum 3 la perpeuareaacestor activi care da specifi, dar i vloarespativui rural omnes Desi necesitatite de investti fn mediul rural sunt tned{ foarte mari, Programul SAPARD prin méisura de diversificare « activtatilor non-agricole, a avut un impact economic $i social pozitix. Conform raportului de monitorizare ~ martie 2007- din cele 1.112 proiecte contractate in cadral acestei suri i valoure total de 73,7 mil. Euro, au fost fnalizate 337 proiecte care au generat si menfinut LOL) locuri de muned, estimandu-se ca pand ta sfarsitul perioade’ de finalizare si a celorlatte proiecte fie create $i menfinute uprosimati 3,336 locuri de nunca. ‘Avand in vedere situatia actual8 ce caracterizeazA dezvoltarca mediului de afaceri in spativl rural este necesar un sprijin comunitar si national susinut pentru promovarea activititilor now-agricole, care si conduc Ia eresterea veniturilor populatiel rurale, creare de locuri de muned, diminuarea disparitatilor dintre rural si urban, Astfel, este necesard promovarea diversificarii activitailor prin asimilarea de noi competente antreprenoriale, dobndirea de noi abilti( $i fumizarea de noi servicit pentru populatia rural, Acesti factori vor contibui la eresterea economicd si implicit [a schimbarea mentafitti sila eregterea standardului de viati in mediul rural, precum si la stabiitatea echilibrului tertorial, social §1 Obiectivele masurit Obiectivul general al misurii vizearA dezvoltarea durabilé a economiei rurale prin. neurajarea activitdlor non-agricole, a seopul cresterii numrului de locuri de mune8 sia venituriioraditionale. Obieetive specifice a) Createa si menfinerea locurilor de munca fn spafiul rural: 36 Program Najorl de Denvotare Ruralé 2007-2013 -versunes 8 V3, Mare 2010 b). Cresterea valor adiugate in activitdfi non-agricole ®; ©) Crearea si diversificurea servicilor pentru populatia rural prestate de etre smicro-intreprinderi. Obicctive operationale: = Crearea de miero-intreprinderi precum si dezvoltares celor existente in sectorul non-agticol, in spatiul rural: + Incurajarea initiativelor de afaceri promovate, tn special de cltretiner si femel + Incurajarea activtatitor mestesugaresti gia altorsctivitii traditional; ~ Reduceres gradului de dependentd fat de agricultura Domenial de aplicabilitate ¢ actiuni previzute Sprifinal activititior non-agricole in spatiul rural™ prin i {ntreprinderilor att nou create cat si existent. jermediul dezvoltarii ile preva: ‘non-agricole productive cum ar fi * Indusiria uso (aticole de pielrie, ineltaminte, Kind, bland, iota, prods de vz gospadirese, produse odorizante ce + In activi de procesare industrial produsclorlemnoase - incepnd de la stag de chereste ex. mobil + Mecanica find, asamblare masini, unete si obiecte casice, producerea de ambalaje ee Investifii pentra dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat gia altor activitati tradtionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierulu, [ani oldetul, brodatul, confectionare insirumente muzicale tradifionale ete.) precum si ‘marketingul acestora (miei magazine de desfacere a proprilor produse obtinute din acesteactivitii) Ii. Servicii pentru populatia rural cum arf Servicii de eroitorie, frizerie, cizmaie; Servicii de conectare si difuzare internet; | Servicii de mecanizare, wansport (altele decdt achizitia mijloacelor de transport) protectie ftosanitar, insimdntare artificial 2 animalelor, servi sanitar-yeterinares ‘Servicii reparatii masini, unelte gi obiecte casnice Ivanvestit in producerea de energle regenerabili = Achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile deeit biocombustibili, Beneficiari itreprinderile asa cum sunt definite in Recomandarea Comisiei (C '361/2003 si tn legistatia nationalé tn vigoare™ (avand mai putin de 10 angajat $i 0 "cu eiapsttiorce peng otire de praenatiner ls Tel sue rn Masur 12 51123 ale % Spal ral cpt tlle comuneor ca nah adn lta, Inreuné cu sade coronene in conforms ou ‘fina mena fn Capi 3.1.1 3” Progra Najonl ce Denetare Rurais 2007-2013 ~versunea 2 V2, Marte 2010, cif de afaceri anual net sau active totale avlnd o valoare de pind la 2,0 milicane Euro), Persoane fizie (neinregisirae ca agenti economici) ~ care se vor angaja ca pana la data semnirii contractului de finantare si se autorizeze cu un statut minim de ppersoang izic8 autorizaté™ si s& functioneze ea micro-Rntreprindere, Beneficiarit clror cerere de finanfare a fost selecta, sunt cligibli pentru schema de ‘garantare pentru IMM-uri cu finanfare din PNDR. Un beneficiar care a indeplinit conditile de eligiifitate si de sclectio previrute in aceasta fish este considera cd indeplineste condifile prevlute la art.S{ alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, Deserierea tipul Se vor sprijini operatiuni legate de peratiunilor * Investitii corporale (consirucfia, modemnizarea, extinderea clidirilor tn scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utlaje etc, inclusiv achizi in leasing a acestora); = _Investitii necorporale (software, patente, icenfe ete) inelusiv achizijionarea in Teasing a acestora Conform An. or. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute costurile generale legate de Intocmirea projectului precum axe pentru arhilecti, ingineri si consultant, studi de FezabilitateZmemorii justifieative, taxe pentru eliberarea certficatelor, avizelor si autorizaiilor necesare implementifii proiectelor, aga cum sunt ele mentionatc in Tegislatia national, achivtia de patente gi licente, tn limita a 10% din totalul cheltielilor cligibile ale proicctclor, iar pentru proieciele care nu previd construc in Himita a 5%, ‘© Micro-inireprinderile aids cele existente eft si sta-up” irebuie sf fie thregisirate sis

S-ar putea să vă placă și