Probleme şi Politici

Sociale – Curs 11
Inegalităţi sociale, sărăcie şi
protecţia socială a categoriilor
sărace

Material didactic pregătit de Cristina Raţ

Recapitulare: Riscul de sărăcie şi excluziune socială
în abordarea Comisiei Europene
Definiţia “europeană” a sărăciei: „ considerăm că sunt sărace acele
persoane, familii sau grupuri ale căror resurse (materiale, culturale sau
sociale) sunt atât de limitate încât îi exclud de la acele standarde minime de
viaţă care sunt recunoscute drept acceptabile în societăţile în care
trăiesc” (Consiliul European, Decembrie 1984).

 O modificare a perspectivei asupra sărăciei: sărăcia ca proces prin care individul este
exclus de la beneficiile societăţii în care trăieşte:
- obţinerea de resurse economice prin participarea pe piaţa forţei de muncă,
- obţinerea de resurse culturale şi sociale prin educaţie;
- servicii publice;
- condiţii de locuit şi mediu de viaţă adecvat;
- securitate fizică: subzistenţă, sănătate, protecţie împotriva criminalităţii
- stimă de sine, respect din partea celorlalţi.

Riscul de sărăcie şi de excluziunea socială sunt conceptele preferate de

Comisia Europeană.
Dezideratul este “incluziunea socială”, definită mai ales ca re-inserţie pe
piaţa forţei de muncă sau în sistemul educaţional.

Accent pe politici sociale active (care solicită efortul beneficiatului) în

defavoarea celor pasive (care furnizează resurse materiale beneficiarului).
 Indicatori ai inegalităţii sociale
Definirea pragului de sărăcie în termeni relativi implică o
dimensiune de inegalitate economică şi socială.
Indicatorii cel mai frecvent utilizaţi de inegalitate economică:
1. raportul cvintilelor
2. Coeficientul lui Gini

6. Raportul cvintilelor:
Raportul dintre venitul mediu al celor mai bogaţi 20% din
populaţie şi venitul mediu al celor mai săraci 20%.

Raportul CASPIS (2004): în 2002 în România raportul cvintelelor

de venit pe membru de gospodărie a fost 4.7 (dacă luăm în calcul
şi consumul din resurse proprii) şi 8 (dacă nu luăm în calcul şi
valoarea acestui consum).

Raportul Strategic de Incluziune Socială (2008): În 2008, raportul

cvintilelor după venitul pe membru echivalent de gospodărie este
5.1 (dacă nu luăm în calcul şi valoarea acestui consum).
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Curba lui Lorenz
100% din venitul
populaţiei Curba lui Lorenz
Curba lui Lorenz indică
relaţia dintre frecvenţele
cumulate ale indivizilor
% din venitul statistici (măsurate pe axa
total al Ox) şi frecvenţele cumulate
populaţiei ale resurselor acestora
(măsurate pe axa Oy), în
condiţiile în care indivizii au
A fost ordonaţi crescător în
funcţie de resursele
respective (de expl. venit
sau cheltuieli).
B
Cu cât această curbă este
mai adâncă (mai
Persoane în ordine 100% din îndepărtată de prima
crescătoare după venit populaţie diagonală a sistemului de
axe) cu atât inegalitatea
distribuţiei este mai mare.
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Curba lui Lorenz
100% din venitul Curba lui Lorenz
populaţiei
Dacă venitul se distribuie egal în
populaţie, atunci venitul cumulat
creşte proporţional cu numărul de
% din venitul
total al persoane: curba lui Lorenz devine
populaţiei o dreaptă ce se suprapune peste
diagonala principală. Coef lui Gini
va lua valoarea 0 (zero).
A Dacă inegalitatea este maximă (un
singur individ ia tot venitul, iar
B restul nu au venit), atunci curba lui
Lorenz se suprapune peste axa
orizontală şi cea verticală (din
Persoane în ordine 100% din dreapta).
crescătoare după venit populaţie
Dar cum putem estima cât de
“adâncă” este curba lui Lorenz (i.e.
cât de pregnantă este inegalitatea
distribuţiei resurselor)?
 Indicatori ai inegalităţii sociale: Coeficientul lui Gini
Frecvenţe cumulate
venit
Curba lui Lorenz
Pentru o măsură mai exactă a
inegalităţii se calculează
coeficientul lui Gini, care este egal
cu raportul dintre aria cuprinsă între
% din venitul prima diagonală şi curba lui Lorenz
total al (notată cu A) şi aria de sub prima
populaţiei diagonală (notată cu A+B).

A Coeficientul lui Gini:

A
G=
B A+ B
Aria A+B = 0,5 x nr. total indivizi x
suma resurselor
Persoane în ordine Frecvenţe
crescătoare după venit cumulate
Aria B o putem obţine după
populaţie
formula:

unde xk şi yk sunt frecvenţe cumulate pe axa Ox respectiv Oy.

 Indicatori ai inegalităţii sociale: Coef. Lui Gini
100% din venitul Curba lui Lorenz Dacă frecvenţele cumulate sunt
populaţiei exprimate procentual:
xn=100% şi yn=100%

% din venitul aria A+B =0,5 x100x100 iar

total al coeficientul lui Gini se poate
populaţiei calcula:
2B
G = 1−
10000
A
Interpretare: Dacă resursele se distribuie
B în mod egal între indivizi, există o relaţie
proporţională între frecvenţele cumulate
ale indivizilor şi frecvenţele cumulate ale
resurselor lor. Cu alte cuvinte, Curba lui
Persoane în ordine 100% din Lorenz se suprapune cu prima diagonală
crescătoare după venit populaţie a sistemului de axe iar coeficientul lui Gini
ia valoarea 0. Dacă inegalitatea este
maximă, adică un individ are toate
resursele iar restul nu posedă nimic,
curba lui Lorenz se va transforma într-un
unghi de 90° iar coeficientul lui Gini va
avea valoarea 1.
 Raportul cvintilelor şi coeficientul lui Gini în România şi
alte ţări UE în 2005
Quintile ratio - The ratio of the richest 20% to the poorest
20% of the population

9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

ia
ia

Sw a
De ny

ia
m
n

Ro a l

en
ce

Po d
k
m

ar
ar

i
n
ai

an

en

ak
an
ar

do

g
iu

an

la

ed
Sp

ng

rtu
nm
m
lg

lg

nl

ov

ov
m
Po
ng
Fr
Be

Bu

er

Fi

Hu

Sl

Sl
Ki
G

d
ite
Un

EU25 BE BG(1) CZ DK DE FR IT HU NL PL RO(1) SK SE UK

Gini
coef. 30s 28 24i 25 24 27 27 32 33 26 33 33i 28 24 32

Source: SILC 2006, Income data 2005; except for UK, income year 2006 and for IE moving
income reference period (2005-2006).
(1) BG and RO National HBS 2006, income data 2006
 Măsuri de protecţie socială selective ce
ţintesc categorii sărace
 Alocaţii complementare pentru familiile nevoiaşe cu copii şi alocaţiile de
susţinere pentru familiile monoparentale cu venituri reduse (OUG
105/2003 aprobată prin Legea 41/2004);
 Ajutorul social acordat în baza legii venitului minim garantat (Legea
416/2001 modificată prin Legea 115/2006)
 Ajutorul pentru încălzirea locuinţei (OUG 5/2003)
 Ajutoarele financiare şi ajutoarele de urgenţă acordate din bugetul
local şi bugetul naţional pentru ajutorarea familiilor în situaţii critice
datorate îmbolnării, accidentelor, calamităţilor naturale etc.
 Cantinele sociale (finanţate locală, administrate de către primării –
Legea 208/1996)
 Legea privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale (Legea
116/2001)
 Ajutorul pentru rechizite şcolare

 ATENŢIE! Pragul de eligibilitate şi valoarea prestaţiilor (suma acordată) se schimbă anual. Pentru a
verifica valorile pentru anul 2009, intraţi pe site-ul ministerului: www.mmuncii.ro
 Alocaţii pentru familii nevoiaşe cu copii
Eligibilitate: Venituri nete pe membru de familie sub salariul minim net.
Eligibilitatea este verificată prin efectuarea unei anchete sociale la domiciliul
solicitantului.
Condiţie: adeverinţă din trei în trei luni - copiii de vârstă şcolară frecventează
şcoala.
După al patrulea copil, cuantumul prestaţiei nu se măreşte.
Pentru familiile cu venituri sub nivelul venitului minim garantat (eligibile pentru
ajutor social) cuantumul creşte cu 15%.
 Alocaţia  Alocaţia de susţinere
complementară pentru pentru familia
familiile cu copii monoparentală

 Cuantum 2009:  Cuantum 2009:

– 50 lei familia cu un copil
– 60 lei familia cu doi copii
– 65 lei familia cu trei copii
– 70 lei familia cu patru sau
mai mulţi copii
– 70 lei familia cu un copil
– 80 lei familia cu doi copii
– 85 lei familia cu trei copii
– 90 lei familia cu patru sau
mai mulţi copii
 În România anului 2008, s-au
acordat mai multe alocaţii
complementare, sau alocaţii de
susţinere pentru familia
monoparentală?
 S-au acordat mai multe alocaţii
pentru familiile cu 1-2 copii, sau
pentru familii cu 3 sau mai mulţi
copii?
 Alocaţii complementare şi de susţinere pentru
familia monoparentală acordate în 2008
Total Familii cu Familii cu Familii cu Familii cu
1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai
mulţi copii
Alocaţii complementare

Naţional 506,547 210,547 209,627 59,463 35,459

Cluj 6,575 2,537 2,784 764 490

Alocaţii de susţinere pentru familia monoparentală

Naţional 189,768 110,757 51,165 17,726 10,080

Cluj 3,406 1,845 946 360 255

Sursă: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Buletin Statistic

Nr. 1/2009, www.mmuncii.ro
În afară de ajutoarele de urgenţă plătite din bugetul naţional, se pot acorda şi
ajutoare financiare din Fondul Naţional de Solidaritate introdus în urma
Legii 366/2001. În anul 2008, s-au acordat în total 7,478 de ajutoare, în valoare
totală de 9,494,822 lei.
Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei au fost acordate în perioada
noiembrie 2008-martie 2009 unui număr de 602,580 de gospodării, suma totală
fiind de cca 186 mil. lei. Pentru ajutorul social VMG s-au cheltuit cca 366 mil. lei.
Sursă: Buletinul Statistic al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţei Sociale, Nr. 1/2009.
 Legea Venitului Minim Garantat
 Acordarea de ajutoare sociale pentru gospodăriile nevoiaşe,
garantând venitul minim stabilit de lege (indexat anual). VMG
este susţinut financiar din bugetul naţional.
 Aplicarea: testarea mijloacelor prin anchetă socială.
 Administrarea prestaţiei se face la nivel local. Cererile de ajutor
social sunt evaluate de către primării şi de Direcţia Judeţeană pentru
Protecţie Socială.
 Condiţionări: persoanele apte de muncă trebuie să presteze muncă
în folosul comunităţii, nr. de ore de muncă fiind calculat pe baza
valorii prestaţei primite. Persoanele de vârstă activă, în cazul în care
sunt în afara câmpului muncii, sunt obligate să se înregistreze ca
şomeri la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
(AJOFM) şi să prezinte lunar adeverinţă privind faptul că nu au
refuzat în mod nejustificat un loc de muncă sau participarea la un
curs de recalificare profesională. Sunt scutite de la această obligaţie
cei care au grijă de copii sub vârsta de 7 ani sau membri de familie
adulţi care necesită îngrijire permanentă.
 Legea Venitului Minim Garantat
 Cum funcţionează?
 Se evaluează toate sursele de venit ale
gospodăriei şi, dacă acestea sunt sub nivelul
venitului minim (stabilit prin hotărâre de guvern)
se acordă un ajutor social egal cu diferenţa dintre
venitul gospodăriei şi valoarea VMG.
 Valorile venitului garantat în 2009:
 1 pers: 108 lei
 2 pers: 196 lei
 3 pers: 272 lei
 ... 5 pers: 402 lei. Valoarea creşte cu 27 lei pentru fiecare
persoană în plus care trăieşte în gospodărie.
 Venitul Minim Garantat – câteva precizări
 La stabilirea dreptului pentru ajutor social în baza legii VMG, se ia în
calcul şi valoarea de folosinţă a diferitelor proprietăţi ale familiei:
proprietăţi de pământ agricol, animale, unelte agricole şi meşteşugăreşti, etc. De
exemplu, nu poate beneficia de VMG o gospodărie care are trei cai sau un
autoturism personal. Valoarea acestora se stabileşte prin hotărârea consiliului
local, într-un interval definit la nivel naţional.
 În mediul rural, pentru perioada muncilor agricole, se ia în calcul
venitul aproximativ din munci informale pe care le-ar putea obţine o
persoană aptă de muncă. După modificarea legii din 2006, este obligatorie
includerea acestui venit potenţial în venitul total al gospodăriei. Prin urmare,
numărul de gospodării beneficiare se reduce semnificativ în sezonul cald.
 Din august 2006, fiecare primărie are obligaţia de a afişa într-un loc
public vizibil lista gospodăriilor beneficiare de VMG, lista persoanelor
care prestează muncă în folosul comunităţii şi orarul acestora.
 Dacă în cadrul gospodăriei beneficiare cineva este angajat cu carte de
muncă, gospodărie primeşte un bonus de 15% la valoarea prestaţei (această
situaţie este însă deosebit de rară!). De asemenea, gospodărie este scutită de
muncă în folosul comunităţii.
 Munca în folosul comunităţii trebuie să fie prestată doar de către un singur
membru de familie, apt de muncă şi care nu are în grijă un copil sub 7 ani sau o
persoană adultă ce necesită ingrijire permanentă.
 Birocraţia excesivă îngreunează accesul la ajutor social în special
pentru persoanele din mediul rural cu un nivel de educaţie modest.
 Exemplu:
 Familia Ionescu are doi copii şi trăiesc într-un sat de lângă Cluj.
Ion şi-a pierdut locul de muncă de un an şi, deşi este înregistrat la
AJOFM, nu a reuşit să se angajeze. Maria a fost casnică şi are grijă de
fetiţa lor de 1 an şi băiatul lor de 4 ani. Familia nu are pământ, dar
are doi cai şi câteva animale de casă. Ei decid să aplice pentru
alocaţie complementară pentru copii şi ajutor social în baza legii VMG.

 De ce documente vor avea nevoie?

 În ce va consta ancheta socială?
 Cum se va calcula venitul gospodăriei?
 VENIT = alocatiile copiilor + valoarea animalelor
(NOTĂ: în acest caz, doar cel de-al doilea cal va intra în calcul)

VENIT = 200 lei (alocaţia fetiţei) + 43 lei (alocaţia băiatului) + 400 lei
(pt. un cal) = 643 lei.
Valoarea VMG pentru o familie compusă din 4 pers.= 402 lei.
 Prin urmare, familia se califică pentru alocaţie complementară
pentru copii (în valoare de 60 lei pe lună), dar NU se califică
pentru ajutor social.

 Ce sfat aţi da familiei Ionescu?

 Venit Minim Garantat – drepturi asociate

 Gospodăriile beneficiare de VMG racordate la

sistemul public de alimentare cu gaz primesc o
compensaţie de 100% pentru factura de
încălzire pentru sezonul rece, iar cei neracordaţi
un ajutor pentru lemne sau cărbuni.
 Familiile cu copii ce beneficiază de VMG primesc
un bonus de 15% la valoarea alocaţiei
complementare sau de susţinere pentru familia
monoparentală.
 Membrii gospodăriei au asigurarea de sănătate
plătită din bugetul naţional pentru perioada în
care beneficiază de VMG.
Sursă: Buletinul Statistic al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţei
Sociale, Nr. 1/2009. www.mmuncii.ro
 Evoluţia numărului mediu de ajutoare sociale plătite pe
lună în baza legii VMG (medie anuală)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

National 261160 291352 316569 297894 280731 240236 223777

(including Buc.)
Jud. Cluj 6887 5563 6481 5624 5654 4217 3608

Sursă: Buletinul Statistic Trimestrial în Domeniul Muncii, Solidarităţii Sociale şi

Familiei, 2003-2009.
 Perceptions of community work among current and
former beneficiaries of MIG
Males % Females%
It is a good idea, but I am too sick/old to work. 16.30 35.66
It is a good idea and I am glad that I can make something for the 29.92 17.13
community.
It is normal to do something for the money you get. 61.31 48.76
We have to do/ to work too much for the money we get. 12.02 12.10
It is a good idea, but the work I have to perform does not suit me. 4.92 7.66
It is a good idea, but I do not like the people I have to work with. 4.17 2.75
It is good that the people do not consider us anymore idle persons who 8.20 10.92
just take the money.
It is good for us to get out from home and meet other persons. 2.09 0.83
It is normal to request the poor to work in order to get welfare. 5.64 7.79
It is a good idea, but it is not well organized. The persons from the 8.29 4.90
local government do not organize it correctly.

Source: Grecu et. al., 2004. National survey. Respondents were allowed to
choose two response categories. Figures show the proportion of
respondents who opted for a certain statement.
 Poziţia săracilor în societate
Câteva distincţii conceptuale:
- Sărăcia temporară sau tranziţională: asociată
anumitor perioade din viaţa unui individ;
- Sărăcie cronică: pendularea gospodăriei în jurul
pragului de sărăcieş
- Sărăcie persistentă (acută): situarea
îndelungată sub pragul de sărăcie, asociată cu o
stare de marginalizare sau excludere socială;

- “Deserving” (“merituoşi”) versus

“underserving poor” (“profitori”): cei care, în
opinia publică, merită a fi ajutaţi şi cei care nu;
 Dependenţă de prestaţii sociale?
 Poziţia socială a persoanelor sărace este adeseori
prezentată drept una de dependenţă de ajutorul
primit din partea statului, a organizaţiilor
caritabile şi a comunităţii.
 Dincolo de înţelesul imediat, anume faptul că situaţia lor
depinde de aceste transferuri, în discursul public se
vorbeşte uneori de abuz de prestaţii sociale: persoanele
care primesc aceste transferuri pot adopta o atitudine de
pasivitate, delăsare, abuzând de bunul public fără să
contribuie la crearea acestuia.
 Această abordare culpabilizează (blamează)
persoanele sărace pentru perpetuarea situaţiei
lor de sărăcie şi a statutului de “asistat social”.
 Dependenţă de prestaţii sociale?
Într-o analiză critică a conceptului de “dependenţă de
prestaţii sociale”, Bane and Ellwood (1994) disting între trei
sensuri diferite cu care este utilizat termenul în discuţiile publice:

 În termenii calculului utilitar raţional de costuri/beneficii:

indivizii nu pot renunţa la resursele oferite de transferuri sociale
decât asumându-şi costuri foarte mari, mai mari decât avantajele pe
care le obţin astfel. Această situaţie este numită capcana sărăciei.
De exemplu, mame singure cu copii mici se pot afla în situaţia că
salarul nu le ajunge pentru a acoperi costurile trimiterii copilului la
grădiniţă. Atunci, ele decid să nu se angajeze şi să primească ajutor
social, crescându-şi copilul singure.
 În termeni culturali: mediul social transmite modele
comportamentale indezirabile social. Există o subcultură a sărăciei.
De exemplu, unele grupuri de etnie Romă din Europa sunt privite ca
perpetuând o subcultură a sărăciei.
 În termeni comportamentali: vicii personale, refuzul individului de
a se conforma la valorile sociale dominante. De exemplu persoanele
dependente de alcool sau droguri.
 Capcana Sărăciei (Poverty Trap)
 Suntem în anul 2008, România. Maria şi Gheorghe sunt căsătoriţi şi au doi copii:
Ionică (de 3 ani) şi Georgeta (de 5 ani). Maria lucrează cu jumătate de normă ca
vânzătoare la un chioşc şi are un salariu net lunar de 390 lei. Gheorghe este lăcătuş şi
câştigă lunar 1400 lei. Pentru perioada de iarnă, au aplicat pentru ajutor la încălzire şi
cererea le-a fost acceptată, având în vedere că ajutorul se acordă celor cu venituri
sub 615 lei pe membru de familie.
 Recent, o rudă din Floreşti a propus Mariei să lucreze în croitoria lor, oferindu-i un
salar de 1000 lei. Acesta ar însemna 610 lei în plus pentru bugetul familiei. Sau nu?
 SITUAŢIA INIŢIALĂ:
 Venitul total=1400+390+2*32 (alocaţiile pt copii)=1854 lei
 Venitul pe persoană= 1854/4=463.5 lei
 Pentru acest nivel al venitului net pe membru de gospodărie, ajutorul pentru
încălzirea locuinţei a fost de 20 lei pe lună (vezi Ordonanţa Guv. OUG 14/2008).
 DACĂ MARIA acceptă să lucreze în Floreşti:
 Venitul total=1400+1000+2*32 (alocaţiile pt copii)=2464 lei
 Venitul pe persoană=2464/4= 616 lei.
 În acest caz, familia nu se mai califică pentru ajutorul pentru încălzire. De
asemenea, Maria va trebui să utilizeze un abonament RATUC pentru Floreşti + o linie
din oraş, care costă peste 100 lei.
 Din câştigul ipotetic de 610 lei Maria şi Gheorghe au scăzut ajutorul de încălzire
(20 lei) şi preţul abonamentului (100 lei) şi le-au rămas 490 lei. Dar dacă Maria face
naveta în Floreşti, va trebui să înscrie copiii la o grădiniţă cu program prelungit, sau le
găsească o bonă. În ambele cazuri, costurile se vor ridica peste 490 lei pe lună...
Strategia Naţională pentru Incluziune Socială
 Formulată mai întâi în 2002, în acord cu
recomandările UE privind protecţia socială şi
programul European de colaborare în domeniu:
Metoda Deschisă de Coordonare în Domeniul
Politicilor Sociale (OMC);
 Strategia naţională de combatere a sărăciei şi
promovare a incluziunii sociale este revizuită
bianual;
 Ultimul raport: Raportul Strategic de Incluziune
Socială 2008-2010 www.mmuncii.ro
Strategia Naţională pentru Incluziune Socială
 Priorităţile stabilite în Planul pentru 2006-2008:
 cresterea generală a standardului de viaţă al populaţiei si
stimularea câstigurilor obţinute din muncă prin facilitarea
ocupării si promovarea politicilor incluzive.
 facilitarea accesului cetăţenilor, si în special al grupurilor
dezavantajate la resurse, drepturi si servicii
 Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei Roma
 Priorităţile pentru 2008-2010:
 Cresterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate
 Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui
pachet de măsuri eficiente de prestaţii si servicii sociale
 Continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
ale cetăţenilor de etnie Romă

 Sursă: www.mmuncii.ro