CURS APARATE TERMICE

APARATE
TERMICE
Curs APARATE TERMICE

APARATE TERMICE
CLASIFICAREA
SCHIMBATOARELOR DE
CALDURA

Clasificarea schimbatoarelor de caldura
Clasificarea schimbatoarelor de
caldura se realizeaza:
A) In functie de modul de realizare
a transferului de caldura
Schimbatoare de caldura cu contact

indirect( de suprafata);
Schimbatoare de caldura cu contact direct.

Schimbatoare de caldura cu contact indirect

( de suprafata)
Tip recuperativ
- Cei doi agenti termici sunt in contact si
fluxul termic este unidirectional.

Tip regenerativ – Cei doi agenti termici vin in contact alternativ

cu suprafata de schimb si fluxul termic isi schimba periodic directia .
Cu suprafata fixa Cu suprafata rotativa

Schimbatorul de caldura cu strat

fluidizat- transferul de că
căldură
ldură are loc între un fluid şi un material solid
care se deplasează
deplasează sub forma unui strat fluidizat pe lâng
lângă suprafaŃa de schimb
de că
căldură
ldură . Fluidizarea
Fluidizarea se realizează
realizează prin insuflarea unui gaz (de obicei aer)
peste materialul solid granulat .

Schimbatoare de caldura cu contact direct

a) Aparate fara umplutura - transferul de căldură se realizează la suprafaŃa
fluidului pulverizat în picături fine sau care curge în şuviŃe .
b) Aparate cu umplutura -transferul termic apare la suprafaŃa unei pelicule

formate pe umplutura schimbătorului.

B) In functie de tipul constructiv

RECUPERATIVE
Tubulare
Teava in teava;
Cu tevi si manta;
Cu serpentine.
Plane
Cu placi;
Spirale;
Lamelare.
Cu suprafete extinse
Cu tevi nervurate;
Cu placi nervurate.

REGENERATIVE
Cu umplutura fixa
Cu umplutura mobila
Rotative;
Cu strat mobil;
Cu strat fluidizat.

C)In funcŃie de starea de agregate a

agenŃilor termici
aparate fără schimbarea stării de agregare a
agenŃilor termici;
aparate cu schimbarea stării de agregare a

unui agent termic;
aparate cu schimbarea stării de agregare a

ambilor agenŃi termici.

D)In funcŃie de modul de realizare a curgerii
Echicurent;
Contracurent;
Curent încrucişat ;
Curent compus.

Tipuri principale de curgere a) contracurent; b) echivalent; c)

curent încrucişat ambele fluide amestecate; d) curent încrucişat un fluid amestecat
şi celălalt neamestecat; e) curent încrucişat ambele fluide neamestecate
neamestecate..

Curgerea în curent încrucişat cu ambele fluide

neamestecate a) schema; b) variaŃia temperaturii .

Curgerea compusă a) o trecere prin manta şi două treceri prin Ńevi;

b) două
două treceri prin manta şi patru treceri prin Ńevi; c) o trecere prin manta şi trei
treceri prin Ńevi; d) trei treceri prin manta si şase treceri prin Ńevi .

E) In funcŃie de destinaŃie
Preîncălzitoare;
Răcitoare;
Vaporizatoare;
Generatoare de vapori;
Răcitoare frigorifice;
Condensatoare;
Boilere etc.

F) In funcŃie de material
Metalice, având suprafaŃa de schimb de căldură
realizată din
Fontă;
OŃel;
Cupru;
Alamă;
OŃel inoxidabil;
Titan, e.t.c.
Nemetalice, cum sunt
ceramice;
sticlă;
grafit ;
materiale plastice.

G) In funcŃie de natura agentilor termici
Aparate lichid – lichid ;
Aparate gaze ( vapori)- lichid;
Aparate gaze-gaze.

H) In funcŃie de pozitia aparatului
Aparate verticale;
Aparate orizontale;

APARATE TERMICE
AGENTI TERMICI

Agenti termici
Agenti termici utilizati in

schimbatoarele de caldura
Aburul ;
Apa;
Gazele de ardere;
Aerul;
Agenti frigorifici;
Uleiurile;
Solutii de saruri;
Amestecuri de lichide;
Metale topiteCurs APARATE TERMICE
Agenti termici
Conditii ale agentilor termici

Conductivitate termica mare;
Densitate si caldura specifica mare;
Vascozitate dinamica mica;
Caldura latenta de vaporizare mare;
Stabilitate termica si neagresivitate
chimica;
Sa nu fie toxic;
Sa nu formeze depuneri

Agenti termici
APA
Avantaje
Coeficient mare de transfer de
( >1000W/m2K )
Caldura latenta de vaporizare mare;
Caldura specifica mare;
Permite reglaj calitativ si cantitativ.
Dezavantaje
Necesita instalatii de pompare;
Temperatura depinde de presiune;
Formeaza depuneri pe suprafetele de
contact;
Ingheta la temperaturi negative.
Agenti termici
ABURUL
Avantaje
Coeficient foarte mare de transfer de
caldura ( >10000W/m2K);
Caldura latenta de condensare mare;
Usor de transportat.
Dezavantaje
Temperatura depinde de presiune ( se
utilizeaza la t<200K);
Poate utiliza si curgere naturala;
Pret mare pentru producere.

Agenti termici
GAZELE DE ARDERE
Avantaje
Independenta temperaturii de presiune
( t>1500 K la pres. atmosferica);
Circulatie asigurata prin tiraj natural.
Dezavantaje
Coeficient de transfer termic mic;
Posibilitate redusa de transport;
Reglaj termic dificil.

Agenti termici
AERUL
Avantaje
Independenta temperaturii de presiune ;
Circulatie asigurata prin tiraj natural.
Dezavantaje
Coeficient de transfer termic mic;
Posibilitate redusa de transport;
Reglaj termic dificil;
Necesita instalatii mecanice de
transport.

Agenti termici
AGENTI FRIGORIFICI
Avantaje
Pot condensa ( vaporiza) la temperaturi
negative;
Coeficient de transfer termic mare.
Dezavantaje
Necesita etanseitate perfecta;
Caldura latenta de vaporizare mica;
Cost ridicat.

APARATE TERMICE
CALCULUL TERMIC AL
SCHIMBĂTOARELOR
DE CĂLDURĂ
ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
BAZ ALE
CALCULULUI TERMIC

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
BAZ ALE CALCULULUI TERMIC
EcuaŃia
cua ia bilanŃului
bilan ului termic ;
EcuaŃia
cua ia transferului de căldur
c ldură
ldur .

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
EcuaŃia
cua ia bilanŃului
bilan ului termic
Q1 = Q2 + Qma , [W]
Q1, Q2, Qma sunt fluxurile termice

cedate de agentul primar, primite de
agentul secundar, respectiv pierderile
în mediul ambiant, in [W]

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
Q
ηr = 2
Q
1
Vom defini coeficientul de reŃinere
re inere a căldurii în
aparat ηr , ca raportul între fluxul termic primit
de agentul secundar şi cel cedat de agentul
primar

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
ηrQ =Q
1 2
sau:
• •
ηr M h − h = M h −h
   
   
   
• • 1 1i 1e

 2 2e 2i





M M
1 şi 2 sunt debitele de agent primar şi
secundar, în kg/s
h1i, h1e, h2i, h2e - entalpiile agentului primar

respectiv secundar la intrarea respectiv
ieşirea din aparat, în J/kg

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
În cazul în care cei doi agenŃi termici nu îşi

modifică starea de agregare
• •
ηr M c T −T  = M c T −T 







1 p1 1i 1e  2 p2 2e 2i 

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
Sau
ηrC T −T =C T −T
   
   
   
1 1i

 1e 
 2 2e

 2i 

• •
C = M c şi C = M c sunt capacităŃile termice
1 1 p1 2 2 p2
ale agentului primar şi secundar, în W/K;
T1i , T1e , T2i , T2e - temperaturile agentului termic

primar, respectiv secundar la intrarea, respectiv la
ieşirea din aparat, în K ;
cp1 şi cp2-
p2- caldurile specifice medii ale agentului primar
şi secundar, în J/(kgK).
ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
EcuaŃia transferului de căldură în aparat
Q = S K s (T1−T 2)
1→ 2
Q1-2 este fluxul termic transmis de agentul
termic primar, catre agentul termic secundar,
în W;
S - suprafaŃa de transfer de căldură, în m2 ;
Ks -coeficientul global de transfer de căldură, în
W /(m2K).

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
Valoarea medie a produsului între

coeficientul global de transfer de căldură şi
diferenŃa de temperatură se defineşte
∫ s K ( T1 − T2 )dS
k ( T1 − T2 ) =
S
S
S

ECUAłIILE
ECUA IILE DE BAZĂ
Presupunând o valoare constantă a coeficientului

global de transfer de căldură în lungul aparatului,
ecuaŃia transferului de căldură are forma
Q = KsS∆T
1−2 med
unde ∆Tmed este diferenŃa medie de temperatură în
lungul suprafeŃei de schimb de căldură.

APARATE TERMICE
COEFICIENTUL GLOBAL DE
SCHIMB DE CALDURA

COEFICIENTUL GLOBAL DE SCHIMB DE
CALDURA
În cazul suprafeŃelor plane de

transfer de căldură
1 1
Ks = =
R stot n
∑ R si
1

COEFICIENTUL GLOBAL DE SCHIMB DE CALDURA
1
K =
s
1
+R +
δ +R
p
+
1 [W/m 2K]
[W/
α 1 λsd 1
p
sd 2
α 2

α 1 şi α2 sunt coeficienŃii de convecŃie pentru

fluidul primar şi secundar, în[ W/m2xK];
R s d1, Rsd2 - rezistenŃele termice de suprafaŃă
ale depunerilor pe partea fluidului primar,
respectiv secundar, în [m 2xK/W] ;
δ p,λ p- grosimea, respectiv conductivitatea
termică a peretelui, în m, respectiv [W/mxK ]

VariaŃia temperaturii şi rezistenŃele termice pentru perete plan

Notând cu Kso coeficientul global de transfer de căldură a

aparatului fără depuneri
1
K =
so
1
+
δ +
1 p
α λ α
1 p 2

se poate scrie
1 1
= + Rsd 1 + Rsd 2
K s K so

Pentru peretele tubular se utilizează deobicei

coeficientul global linear de transfer de
căldură
1 1
K l
= s
=
∑R 1
+ R +
1 sd 1
lned + R +
sd 2 1
π d α πd 2πλ d πd πd α
li
1
i 1 i p i e e 2

VariaŃia temperaturii şi rezistenŃele termice pentru perete cilindric

Coeficientul global linear de transfer de

căldură a aparatului curat este
1
K lo = 1 1 de 1 [W/m.K]
+ ln +
πdi α 1 2πα P di πd e α 2

Rezultă că
1 1 R sd1 R sd2
= + + [W/m 2.K]
Ke K lo πdi πd e

În cazul peretelui nervurat coeficientul global de
schimb de căldură al aparatului curat, raportat la
suprafaŃa nenervurată S1 este

1
K =
δ
s1 [W/m2.K],
1
+ + S 1 p 1
α λ Sα
1 p 2 2 red

iar în cazul raportării la suprafaŃa extinsă S2
1
K =
s1
1
+
δ p
+ S 1 1
α λ 1 p Sα 2 2 red

unde:
( S nn + S nη )α 2
α 2 red
=
S
n

S nn, S n sunt suprafaŃa dintre nervuri,

respectiv suprafaŃa nervurilor, în m 2;
S 2 = S nn + S n - suprafaŃa totală a pereteleui
nervurat, în m 2; η n - randamentul nervurilor

Valori orientative ale coeficientului global de transfer de căldură
Tipul de aparat [W/(M2K)]
Preî
Preîncă
ncălzitor de apă
apă 1100 ÷ 8500
Schimbă
Schimbător apăapă-apă
apă 850 ÷ 1700
Condensator de abur 1100 ÷ 5600
Condensator de freon 280 ÷ 850
Condensator de amoniac 850 ÷ 1400
Condensator de alcool 255 ÷ 680
Răcitor de aer cu aripioare 25 ÷ 55
Incă
Incălzitor de aer cu aripioare utilizând abur 28 ÷ 280
Schimbă
Schimbător apăapă-ulei 110 ÷ 350
Schimbă
Schimbător abur-
abur-ulei uş
uşor 170 ÷ 340
Schimbă
Schimb ă tor abur-
abur-ulei greu 56 ÷ 170
Schimbă
Schimbător abur-
abur-kerosen sau gazolină
gazolină 280 ÷ 1140
Schimbă
Schimbător gaze-
gaze-gaze 10 ÷ 40

APARATE TERMICE
DIFERENTA MEDIE
DE TEMPERATURA

DIFERENTA MEDIE DE TEMPERATURA
În cazul în care agenŃii termici nu îşi schimbă starea de agregare, ecuaŃiile

bilanŃului termic şi transferului de căldură pentru un element de suprafaŃă
dS, în ipoteza pierderilor neglijabile de căldură în mediul ambiant (η r= 1)
sunt:
dQ = − M 1c p1dT1 = ± M 2 c p 2 dT2
dQ = K s (T1 − T2 )dS

VariaŃia temperaturii în lungul suprafeŃei pentru curgerea în echicurent

VariaŃia temperaturii în lungul suprafeŃei pentru curgerea în contracurent

Din ecuatia de bilant termic

dQ dQ
dT =−
1 • dT 2 = − •
Mc 1 p1 M c 2 p2
1 1
d (T − T
1 2
) = −dQ( •
± •
)
Mc p1 Mc p2

Înlocuind dQ
d (T 1−T 2) 1 1
= −Ks( •
± •
)dS
T 1−T 2 Mc 1 p1 M 2c p2

Prin integrarea ecuaŃiei, pentru curgerea în echicurent

rezultă
T 1i −T 2i 1 1
ln = K ( •
± •
) So
T 1e −T 2e
s
Mc
1 p1 M 2c p2

Dar din bilanŃul termic al aparatului
•
Q • Q
M 1 c p1 = − M2 c p2 = T
T 1i T 1e 2e − T 2i

Înlocuind , rezultă
T1i − T 2i Ks
ln = ( T1i − T1e + T 2e − T 2i ) S o
T1e − T 2e •
Q
sau
(T 1i − T 2i ) − (T 1e − T 2 e)
Q= KSs o
T −T
1i 2i
ln
T −T
1e 2e

DiferenŃa medie de temperatură între cei doi agenŃi termici,

pentru curgerea în echicurent este:
ec (T 1i − T 2i ) − (T 1e − T 2 e)
∆ t med =
T −T1i 2i
ln
T −T
1e 2e

Prin integrarea ecuatiei pentru curgerea in contracurent,

diferenŃa medie de temperatură va fi:
cc (T 1i − T 2e) − (T 1e − T 2i )
∆ t med =
T −T
1i 2e
ln
T −T
1e 2i

Pentru ca numărătorul şi numitorul să fie totdeauna

pozitivi relaŃia generală pentru ∆t med* este:
= ∆T
− ∆T min
∆ T med max
ln ∆T max
∆T min
∆T max şi ∆T min sunt diferenŃele de temperatură maximă şi minimă intre
agentii termici la intrarea, respectiv iesirea din aparat.
RelaŃia este valabilă numai pentru variaŃii monotone ale temperaturilor în lungul
aparatului

Variante de variaŃie a temperaturii în lungul suprafeŃei

(a) fluidul primar nu îşi schimbă starea de agregare iar cel secundar vaporizează;
(b) fluidul primar condensează iar cel secundar se încălzeşte;.
Variante de variaŃie a temperaturii în lungul suprafeŃei

(c) fluidul primar condensează, iar cel secundar vaporizează;
(d) fluidul primar se desupraîncălzeşte, condensează şi se subrăceşte, iar fluidul
secundar se încălzeşte.
APARATE TERMICE
INDICI DE CALITATE AI
SCHIMBATOARELOR DE
CALDURA

INDICI DE CALITATE AI SCHIMBATOARELOR DE
CALDURA
pierderi de caldura in procesul de

transfer de caldura, datorita diferentei
finite de temperatura intre agentii
termici;
pierderi de presiune datorita invingerii
rezistentelor hidraulice la curgerea
agentilor termici prin aparat;
pierderi de caldura in mediul ambient
prin peretii sau izolatia termica a
aparatului.

CALDURA
COEFICIENTUL DE RETINERE A
CALDURII

CALDURA
Q2 Qp
ηr = = 1−
Q1 Q1
Q 2- fluxul de caldura preluat de fluidul rece
Q 1- fluxul de caldura cedat de fluidul cald
Q p -reprezinta fluidul de caldura pierdut in
mediul ambient, in W

CALDURA
Cu ajutorul coeficientului sunt evaluate

pierderile de caldura in mediul inconjurator
prin peretii sau izolatia termica a
schimbatorului de caldura
ηr = 0.98…0.9995, limita superioara fiind
unitatea.

CALDURA
RANDAMENTUL
TERMODINAMIC

CALDURA
Q2 G2 c p 2 (t 2e − t 2i ) G2 (i2 e − i2i )
η td = 0 = =
Q1 G1c p1 (t1i − t1 )
0
G1 (i1i − i1 )
0
Q2 - fluxul de caldura transmis agentului rece, in W;

Q01 - fluxul de caldura transportat de agentul cald, in W;
t01- temperature de referinta a mediului ambient, in 0C;
i01 - entalpia agentului cald la temperatura , in J/Kg

CALDURA
Marimea reprezinta fluxul de caldura pe care

fluidul cald il poate transmite intr-un proces
de transfer de caldura pana la echilibrul cu
mediul ambiant la care fluidul cald are
temperatura si entalpia .
Acest mod de definire permite ca , cu
ajutorul randamentului termodinamic, sa se
evalueze gradul de utilizare a caldurii
transportate de agentul cald.

CALDURA
EFICIENTA TERMICA

CALDURA
Eficienta termica, se defineste ca raportul

dintre sarcina termica reala Q a aparatului
dat si sarcina termica maxima posibila Qmax,
corespunzatoare aparatului in contracurent
cu suprafata de schimb de caldura infinita
Q W1 (t1i − t1e ) W2 (t 2e − t 2i )
ε= = =
Qmax Wmin (t1i − t 2i ) W (t − t )
min 1i 2i
W min reprezinta capacitatea termica minima dintre W 1=G 1 xc p1 si

W 2=G 2 x c p2, in W/ 0C.

CALDURA
NUMARUL DE UNITATI DE
TRANSFER DE CALDURA

CALDURA
Numarul de unitati de transfer de caldura NTC se

defineste, pentru un fluid, prin relatiile echivalente
1 kδ S 0 t i − t e
NTC = k δ ( S ) dS = =
W W tm
reprezinta valoarea medie a coeficientului global de

kδ transfer de caldura
ti − te valoarea absoluta a diferentei intre temperaturile de intrare si de

iesire a fluidelor din aparat.

CALDURA
Marimea NTC este un parametru care

caracterizeaza posibilitatile de transfer de
caldura ale aparatului.
Semnificatia lui fizica este aceea de “lungime

termica”, prin asociatie cu lungimea canalului
parcurs de fluid in aparat.
Ca regula, performatele unui aparat se

imbunatatesc prin cresterea valorii NTC.

CALDURA
PIERDEREA SPECIFICA DE
PRESIUNE

CALDURA
Pierderea specifica de presiune, ∆Psp , se defineste ca

raportul dintre pierderea de presiune a fluidului cald
sau rece, in bar, si numarul de unitati de transfer de
caldura NTC pentru fluidul respectiv
∆p ∆p
∆Psp = = [bar]
NTC K s S
W

CALDURA
Marimea ∆PSP exprima legatura dintre

pierderea de presiune ∆P la curgerea unui
agent termic prin aparat si posibilitatile de
transfer ale aparatului NTC raportate la
fluidul respectiv
Pierderea specifica de presiune are valori

optime pentru fiecare tip de fluid; astfel,
pentru schimbatoarele de caldura apa-apa,
valorile recomandate sunt: ∆PSP = 0,15-0,50
bar.

CALDURA
RANDAMENTUL EXERGETIC

CALDURA
Randamentul exergetic, η ex, reprezinta raportul

dintre variatia de exergie a fluidului rece ∆E2
si variatia de exergie a fluidului cald ∆E1
∆E 2 E 2e − E 2i G2 (e2e − e2i ) ∆E p
η ex = = = = 1−
∆E1 E1i − E1e G1 (e1i − e1e ) ∆E1

CALDURA
E 1i, E 1e- fluxul de exergie al agentului cald la intrarea,
respectiv la iesirea din aparat, in W;
E 2i , E 2e-fluxul de exergie al agentului rece la

intrarea, respectiv la iesirea din aparat, in W;
G 1, G 2- debitul de agent cald , respective agent rece,

in kg/s;
e1i, e1e- exergia specifica a fluidului cald la intrarea,
respectiv iesirea din aparat, in J/kg;
e2i ,e2e- exergia specifica a fluidului rece la intrarea,

respective iesirea din aparat, in J/kg;
∆E p – fluxul de exergie pierdut de aparat, in W.

CALDURA
Exergia specifica a unui fluid cu presiunea p si

temperatura t se calculeaza cu relatia:
e= (i – i0 )-To(s –so ) [J/kg]
i si s reprezinta entalpia specifica, in j/(kg.k),respectiv entropia la param
To-temperatura de referinta a mediului ambiant , in K;
io si so- entalpia specifica, respectiv entropia specifica a

fluidului la temperatura de To ;

CALDURA
Corespunzator celor trei categorii de pierderi dintr-un

schimbator de caldura, mentionate anterior, fluxul de
exergie pierdut de un aparat se determina cu relatia:
∆Ep= ∆Esch + ∆E ∆p + ∆E med [W]
∆E sch– pierderea de exergie datorita ireversibilitati

schimbului de caldura la diferenta finita de temperatura, in
W;
∆E ∆p – pierderea de exergie corespunzatoare pierderii de
presiune a agentului cald si rece in aparat, in W;
∆Emed- pierderea de exergie produsa de pierderea de caldura
a aparatului in mediul ambiant, in W ;

CALDURA
T0 ∆T
∆E sch
· = T T xQ [W]
1 2
T0 T
∆E p = ∆E ∆p1 + ∆E ∆p2 = xN1 + 0 xN 2
T1 T2 [W]
 T 
∆E med = Q p 1 − 0 
 [W]
 T1
 
T 0- temperatura de referinta a mediului ambiant, in K;
T 1 si T 2- Temperaturile medii ale agentuluicald si , respectiv , rece in K
∆T – diferenta medie de temperatura intre agentii termici, in K;
Q- sarcina termica a aparatului, in W;
N1, N2 - puterea de pompare prin aparat a agentului cald, respectiv rece, in W;
Qp- fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant, in W.

CALDURA
Randamentul exergetic este un indice care

caracterizeaza complet functonarea unui
schimbator de caldura, tinand seama de toate
pierderile aparatului (transfer ireversibil de
caldura, pierderile de presiune ale fluidelor,
pierderi de caldura in mediul ambiant.)

APARATE TERMICE
SCHIMBATOARE DE
CALDURA CU PLACI

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PLACI
Schimbatoare de caldura cu
suprafata primara
Schimbatoare de caldura cu
suprafata secundara

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU
SUPRAFATA PRIMARA
1. Placi si garnituri
2. Placi sudate sau lipite
3. Asamblaje speciale

SCHIMBATOARE DE CALDURA
CU SUPRAFATA SECUNDARA
1. Placi presate
2. Placi lipite

Presiuni de lucru – 6-20bar

Temperatura max – 150 oC
Constructie : plăci metalice prevăzute

cu garnituri şi strânse cu tiranŃi
Curgeri : in contracurent si echicurent

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PLACI SI GARNITURI

SCHIMBATOARE DE CALDURA CU PLACI SI GARNITURI






Materialele din care se realizeaza placile

depind de natura agentilor de lucru, iar cele
mai utilizate sunt:
- oteluri inoxidabile;
- aliaje de aluminiu;
- aliaje de titan;
- aliaje cupru-nichel.

Grosimea placilor poate sa varieze

intre 0,6…1,1 mm, sau chiar mai mult.
Pentru garnituri se pot utiliza de
asemenea mai multe materiale in
functie de temperaturile de lucru:
- nitril (tmax = 110 ° C);
- butil (tmax = 135 ° C);
- etilen-propilen (tmax = 155 ° C);
- Viton (tmax = 190 ° C);
Domeniul temperaturilor de lucru
pentru aceste aparate poate sa varieze
intre –50…+190 ° C.

Presiunile nominale maxime de

lucru pot sa ajunga pana la 16…20
bar, iar diferenta maxima dintre
presiunile circuitelor poate sa
ajunga pana la 9…12 bar si in mod
exceptional la 20 bar.

CirculaŃia agenŃilor de lucru în interiorul schimbătorului de căldură se

realizează în mai multe variante: circulaŃie cu o singura trecere pe ambele
fluide (figura 4 a), circulaŃie cu mai multe treceri simetrice (figura 4 b),
montaj în Z cu racorduri intrare-ieşire pe ambele părŃi (figura 4 c), circulaŃie
cu mai multe treceri asimetrice (figura 4 d), montaj în U cu racordurile pe o
parte (figura 4 e). Curs APARATE TERMICE
SCHIMBATOARELE CU PLACI SUDATE

SAU LIPITE
Presiunile nominale maxime pot

sa ajunga pana la 30…40 bar
Temperaturi intre care pot sa
lucreze
–200…+200 ° C



Compactitatea şi grosimea redusă

a plăcilor permit ca aceste
aparate, foarte uşoare să fie
montate direct pe tubulatura de
racordare a schimbătorului, fără
suport metalic sau fundaŃie.

SCHIMBATOARELE CU PLACI
BRAZATE
Sunt realizate cu placi din otel

inoxidabil asamblate prin brazare
(lipire) cu ajutorul unui aliaj pe
baza de cupru, in cuptoare sub vid


Se pot utiliza ca vaporizatoare sau

ca schimbatoare interne de
caldura, dar numai pentru agenti
curati, deoarece nu se pot curata
decat prin spalare chimica.
Compactitatea acestor aparate
este foarte mare.


Schimbătoarele cu suprafaŃă
secundară
Sunt constituite dintr-un set de tole
(mai des întâlnite tip “fagure”)
separate de plăci plane. Pentru aplicaŃii
în care unul dintre agenti este aerul
atmosferic aceste schimbătoare sunt
fabricate din materiale uşoare
(aluminiu) iar pentru aplicaŃii în
criogenie sau în aeronautică,
materialele utilizate sunt aluminiul sau
oŃelul inoxidabil.

Pentru a caracteriza performanŃele şi a alege

tipul de plăci pentru un schimbător de căldură
se utilizează în general următorii parametri:
debitele primare şi secundare ce determină
dimensiunile tubulaturii de racordare a
schimbătorului şi permit alegerea tipului de
placă şi stabilirea numărului de plăci;
Numărul de unităŃi de Transfer de Căldură
(NTC), ce caracterizează performanŃele
termice ale aparatului ;
Pierderile de presiune sunt, în general,
impuse de utilizator şi impun în unele cazuri
alegerea dimensiunilor plăcilor.

DIMENSIUNILE ŞII PARAMETRI GEOMETRICI

AI SCHIMBATOARELOR DE CĂLDURĂ

β - unghiul de ondulare format între direcŃia

principală de curgere şi de direcŃia de
ondulare (β=90° pentru plăci cu caneluri
drepte, β<90° pentru plăci cu caneluri
înclinate);
P - pasul de ondulare, în m;
H0 - înălŃimea canalului sau înălŃimea de
ondulare, în m;
L - lungimea plăcii, în m;
e - înălŃimea ondulării, în m;
l - lăŃimea plăcii, în m;
S0 - suprafaŃa de schimb de căldură a unei
plăci, în m2

Diametrul hidraulic (echivalent) pentru canalul dintre

plăci este în general definit prin relaŃia:
4 * Sc 4 * l * H0
dh = = ≅ 2 * H0 , [m], (l〉〉H0 )
P 2 * (l + H0 )

Parametri geometrici ai unui canal ondulat, β=90°

=90°
unde: Sc este secŃiunea de curgere a canalului, în m2; P-
perimetrul udat perpendicular pe direcŃia principală de curgere, în
m.

APARATE TERMICE
CAZANE DE INCALZIRE
CENTRALA

Cazane de incalzire centrala
Cazane de încălzire
înc lzire centrală
central
Cazanele de încălzire centrală au rolul de a transforma

energia chimică a combustibilului în energie termică
prin intermediul arzătorului şi de a transmite această
energie unui agent termic

După natura agentului termic:

Cazane de apă caldă;
Cazane de apă fierbinte;
Cazane de abur
După materialul din care sunt
executate:
Cazane de fontă;
Cazane de oŃel;
Cazane din inox.

După combustibilul ars:
Cazane pentru combustibil solid;
Cazane pentru combustibil lichid;
Cazane pentru combustibil gazos.
După modul de construcŃie:
construc ie:
Cazane orizontale;
Cazane verticale;
Cazane ignitubulare;
Cazane acvatubulare etc.

După regimul de presiune:

De presiune joasă;
De presiune medie;
De presiune înaltă.
După domeniul de utilizare:

Cazane de încălzire centrală;
Cazane industriale.

Cazanele secŃionate
sec ionate din fontă
font sunt
formate din elemente asamblate prin nipluri
care alcătuiesc focarul şi canalul de fum.
Materialul din care se realizează elementul

cazanului este o fontă specială, eutectică,
care asigură un transfer de căldură uniform
evitându-se fisurile produse de tensiuni
temice şi limitează formarea condensului

Segment din fontă cu trei căi de

circulaŃie a gazelor arse


Cazanele secŃionate
sec ionate din oŃel
o el sunt construite
din Ńevi de oŃel trase care formează suprafeŃele
convective de transfer termic La variantele moderne
aceste suprafeŃe se compun dintr-o Ńeavă de oŃel trasă
în interiorul unei altei Ńevi de oŃel şi presată astfel încât
să se obŃină o bună conectivitate termică. Prin nervurile
longitudinale cu care este prevăzută Ńeava interioară se
obŃine o creştere a suprafeŃei de transfer termic de 2,5
ori mai mare în comparaŃie cu Ńevile cu suprafaŃă
interioară netedă. Punctele de contact dintre cele două
Ńevi sunt dozate astfel încât spre partea posterioară a
cazanului, unde temperatura gazelor arse nu mai este
ridicată, preluarea căldurii spre apa din cazan să scadă,
evitând scăderea temperaturii gazelor sub punctul de
rouă al vaporilor conŃinuŃi.



Cazanele cu condensaŃie
condensa ie fac parte din
categoria cazanelordin inox. Aceste cazane cu
recuperatoare de căldură , reprezintă a noua concepŃie
în ceea ce priveşte modul de folosire a combustibililor
clasici.
Randamentul termic al acestora se determină pe baza
puterii calorifice inferioare a combustibilului, care nu
Ńine seama de căldura latentă a vaporilor de apă
conŃinuŃi în gazele de ardere. Dacă se aplică acest mod
de calcul, la cazanele cu condensaŃie se obŃin uneori
randamente termice mai mari decât unitatea. Acest
aspect ar putea fi evitat dacă randamentul termic al
tuturor cazanelor ar fi calculat în funcŃie de puterea
calorifică superioară

1 - aripioare ale schimbătorului de căldură

pentru intensificarea procesului de
căldură; 2 - arzător radiant cu modulare; 3
- sistem de automatizare digital; 4 - tub
pentru evacuarea condensului; 5 -
schimbător de căldură pentru prepararea
apei calde menajere; 6 - pompă de
circulaŃie în două trepte; 7 - schimbător de
căldură din oŃel inox.

APARATE TERMICE
COMBUSTIBILI

COMBUSTIBILI
Combustibili lichizi
Combustibili gazoşi
gazo i
Combustibili solizi naturali

COMBUSTIBILI
Combustibili lichizi
1. Combustibilul lichid uşor (STAS 54-80)
2. Combustibilul lichid greu ( păcura - STAS
51-83),

COMBUSTIBILI
Combustibilul lichid uşor se livrează în 4 sorturi,
diferenŃiate după vâscozitatea la temperatura de 50 grd .C
Nr.
Mărimea fizico – chimică Tipul combustibilului
crt.
1 2 3 4
1. Densitatea relativă ρr la 20 0C 0,900 0,930 0,935 0,940
2. Vâscozitatea la 20 0C [0E] 2,00 3,00 4,50 5,00
3. Vâscozitatea la 50 0C [0E] 1,40 2,00 3,00 6,00
4. Punctul de congelare [0C]:
- iarna -15 -15 -15 0
- vara +5 +5 +5 +5
5. Punctul de inflamabilitate Mi [0C] 50 55 60 65
6. Puterea calorifică inferioară Pci 41800 40550 40350 39700
[kJ / kg (kcal / kg) ] (10000) (9700) (9650) (950)
Caracteristicile fizico - chimice ale combustibilului lichid uşor STAS 54-80

COMBUSTIBILI
Combustibilul lichid greu (păcura - STAS 51-70) se livrează în 7 sortimente ,
notate printr-un raport, care are la numărător vâscozitatea convenŃională [0E], pentru
temperaturi de 50 grd. C, iar la numitor temperatura de congelare maximă admisă.
Nr. Mărimea fizică Tipul combustibilului

crt.
25/20 25/42 30/5 30/2 30/25 35/30 70/5
0 0
1. Vâscozitatea la 80 C [ E] 7 7 8 8 8 9 10
2. Vâscozitatea la 50 0C [0E] 25 25 30 30 30 35 70
3. Punctul de congelare [0C] 20 42 5 25 25 30 5
4. Punctul de inflamabilitate 100 90 90 90 90 90 90
5. M [0C] minim 39290 39700 39290 39290 39290 39290 38460
Puterea calorifică (9400) (9500) (9400) (9400) (9400) (9400) (9200)
inferioară P
[kJ / kg (Kcal / kg) ]
Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor lichide grele (păcură) STAS 51-83

COMBUSTIBILI
Combustibili gazoşi
gazo i
Nr. Mărimea fizică şi unitatea de măsură Gaz metan Gaz natural Gaz petrolier
crt. lichefiat
1. Temperatura minimă de aprindere în
amestec cu aerul la 1 at [0C] 650-760 - -
2. Limita de amestec cu aerul la 20 0C
pentru aprindere [%] :
- minimă 5 - -
- maximă 15 - -
3. Temperatura teoretică de ardere [0C] 2050 - -
4. Puterea calorifică inferioară :
Pci [kJ / kg] 49900 - 45150
Pci [kJ / m3N] 35800 35800 115000
Caracteristici fizico-chimice ale combustibililor gazoşi

COMBUSTIBILI
Combustibili solizi naturali (cărbuni minerali)
Aceştea pot fi caracterizaŃi prin masa organică combustibilă Vmc, umiditatea W,
cenuşa A, puterea calorifică Pci şi temperatura de aprindere tap
Nr. Mina de unde provine W A Vmc Pci tap
0
crt. [%] [%] [%] [kJ/kg] [ C]
1. Căpeni 49-51 13-18 61/69 8370 430/450
2. Virghiş 54-60 6-10 62/64 7110/7370 395
3. Rovinari 36-42 18-33 62/69 6700/9200 410/420
4. Leorda 39 19 62 9620 475
5. Şorecani 10/11 29/34 50/52 14900 544-465
6. Comăneşti 19/20 17/29 13400/14230 400/440
7. Alipeştii de Pădure 22-28 16-22 60-61 11300-12100 430
8. Şotânga 28-31 26 61-64 7320-9540 406
9. Albeni 34-36 28-33 56-67 6570-7530 400-464
10. Schitu-Goleşti 39-41 6-16 60-61 1000-16100 440
11. Berevoieşti 41-47 10-14 56-60 9620-11090 430
12. Godeni 38-41 11-18 56-58 9620-10460 420
13. Borsec 19 26 59-60 13400 400
14 Bratca-Valea Neagră 28-34 18-33 52-56 10900-13000 420
15. CorniŃel 29 28 56 7830 460
16. Sărmăşag 33-38 15-21 52-60 7320-8910 415-456
17. Ipu 27-32 17-34 55-60 9620-10000 415
18. Voivozi 24-30 20-38 57-62 10000-11300 420
Caracteristicile fizico-chimice ale combustibililor solizi din România

APARATE TERMICE
ARZATOARE

ARZATOARE
Arzătoare
Arzătoarele au rolul de a transforma energia chimică a combustibilului în energie
termică.
FuncŃie de tipul combustibilului utilizat arzătoarele se pot clasifica în :

arzătoare cu combustibil lichid,
arzătoare cu combustibil gazos
arzătoare mixte.

ARZATOARE
Combustibilii cei mai utilizaŃi
utiliza i sunt:
Gazul natural,
Motorina,
Combustibilul lichid de tip M,
GPL (gaz petrolier lichefiat )
CLU (combustibil lichid uşor).
Pentru cei mai utilizaţi combustibili, se prezinta compoziţiile chimice
Combustibil
CH4 C2H2 C3H8 C4H10 C5H12 C H2 S O N2 A W
/ component
Gaz natural 98 1,5 0 0 0 0 0 0 0 0,5 0 0
Motorină 0 0 0 0 0 85,3 10,7 0 0,3 0,7 0,2 2,8
CLU 0 0 0 0 0 85 10,3 0,7 0,3 0,5 0,2 3
GPL 0 0 10 86 4 0 0 0 0 0 0 0
CompoziŃiile chimice pentru diversi combustibili

ARZATOARE
Arzătoarele funcŃionând
func ionând cu gaze naturale se
pot realiza în două variante constructive:
arzătoare cu aer aspirat (autoaspirante, atmosferice);
arzătoare cu aer insuflat (cu ventilator de insuflare).

ARZATOARE
Arzătoare cu aer aspirat (autoaspirante, atmosferice)
Schema de principiu a arzătoriului autoaspirant.
1) duză de gaz, 2) camera de amestec, 3) cap de ardere

ARZATOARE
Utilizarea arzătoarelor autoaspirante este indicată
numai pentru debite mici de combustibil, unde economia
de investiŃie este preponderentă faŃă de economia de
combustibil şi faŃă de posibilitatea de reglare corectă a
procesului de ardere. Deoarece jetul de combustibil
gazos nu poate antrena mai mult de 0,4 – 0,6 din debitul
de aer necesar arderii, se impune asigurarea de aer
secundar prin practicarea de deschideri calibrate si
reglabile în zona de ardere şi asigurarea unei depresiuni
în focar. Aerul secundar se reglează pentru situaŃia cea
mai dezavantajoasă a tirajului, respectiv a depresiunii in
focar, ceea ce face ca la existenŃa unui tiraj mai bun
excesul de aer să depăşească limitele economice.
Reglarea clapetei de admisie a aerului secundar trebuie
realizat la punerea în funcŃiune şi trebuie avut în vedere
ca la variaŃii de presiune ale gazului se modifică debitul
de combustibil al arzătorului şi implicit proporŃia de aer
primar introdus prin ejecŃie.
Avantajele acestor tipuri de arzătoare sunt:
simplitate constructivă,
autoreglarea aspiraŃiei de aer la variaŃii de presiune a
gazului,
preŃ redus. Curs APARATE TERMICE
ARZATOARE
La arzătoarele cu aer insuflat aerul se introduce în zona de
ardere cu ajutorul unui arzător, amestecul aer-combustibil
realizându-se în condiŃii destul de bune, eliminându-se
practic posibilitatea apariŃiei produşilor de ardere incompletă
ca urmare a neomogenităŃii amestecului combustibil.
Aceste tipuri de arzătoare echipează cazanele cu focar
sub presiune, asigurând în funcŃionare următoarele:
controlul presiunilor minime şi maxime ale gazului natural,
controlul presiunii aerului în perioada de preventilare a
focarului,
controlul presiunii aerului la sarcină redusă (treapta I) şi la
sarcină maximă (treapta a II-a),
aprindere electronică,
supravegherea flăcării cu ajutorul sondei de ionizare
controlul închiderii vanei de gaz

ARZATOARE

Arzător cu aer insuflat cu combustibil gazos
ARZATOARE
O noutate în ceea ce priveşte arzătoarele cu combustibil
gazos o reprezintă arzătoarele radiante . Aceste sunt produse
de referinŃă în domeniul tehnicii de încălzire caracterizate
printr-un nivel redus de emisii poluante. Ele sunt adaptate
perfect pentru funcŃionarea în regimuri de temperaturi foarte
scăzute care favorizează producerea condensaŃiei.

Arzător radiant cu combustibil gazos
ARZATOARE
Arzătoarele funcŃionând cu combustibil tip M
sunt concepute pentru cazane al căror focar
este fie în depresiune, fie sub presiune cu una
sau două trepte de funcŃionare şi prezintă
următoarele caracteristici funcŃionale:
pompă de combustibil lichid de tip
volumetrică autoaspirantă, care asigură debit
şi presiune constantă,
preîncălzitor de combustibil, control al
presiunii aerului pentru treapta I şi treapta a
II-a de funcŃionare
electrovalve, pentru fiecare treaptă de
funcŃionare.
ARZATOARE
1)pompă de combustibil,
2) motor,
3) electrovană,
4) corp arzător,
5) buton de rearmare,
6) unitate de control,
7) fotocelulă,
8) transformator de
aprindere,
9) bridă de fixare
arzător,
10) portjigleur (cu
preîncălzire),
11) electrozi de
aprindere,
12) cap de ardere,
13) şurub de reglare a
clapetei de aer,
14) clapetă automată,
15) ventilator,
16) reglajul capului de
combustie,
17) preâncălzitor.
Arzător cu aer insuflat cu combustibil lichid tip M

ARZATOARE
SecŃiune prin capul de ardere al arzătorului cu combustibil tip M

ARZATOARE

Arzător cu combustibil tip M montat pe cazan
ARZATOARE
Arzătoarele mixte gaze-naturale / combustibil

lichid combină caracteristicile prezentate
anterior şi sunt utilizate în condiŃii speciale mai
ales atunci când sunt perioade în care
alimentarea cu gaz natural la parametrii minimi
necesari este greu de realizat.

ARZATOARE
Consum de Caracterist
Tip Puterea termică
combustibil ici tehnice
arzător 3
kg/h m n/h kW Kcal/h -
ECO Combustib
4 - 7,3 47,4 - 86,6 40800 - 74500
7/2 il lichid-
ECO 45900 - motorină
4,5 - 14 53,4 - 166 - Ardere
14/2 142800
ECO 118,6 - 102000 - foarte bună
10,0 - 23 cu NOx şi
22/2 272,8 234600
ECO 142,3 - 122400 - CO redus
12,0 - 30 - Pot fi
30/2 356 306000
ECO 266,9 - 229500 - utilizate la
22,5 - 40 cazane
40/2 474 408000
ECO 177,1 - 152306 - resurizate
14,9 - 49 - - Ardere în
50/2 582,2 500692
ECO 16,6 - 196,7 - 169162 - două trepte
70/2 65,5 776,3 667618
Consum de Caracterist
Tip Puterea termică
combustibil ici tehnice
arzător 3
kg/h m n/h kW Kcal/h -
PG 45 14 - 47 166 - 557 40800 - 74500 Combustib
237,2 - 45900 - il lichid-
PG 65 20 - 75 motorină
890. 142800
415,1 - 102000 - - Ardere
PG 110 35 - 115 foarte
1364 234600
711,6 - 122400 - bună cu
PG 150 60 - 150 NOx şi CO
2134 306000
PG 711,6 - 229500 - redus
60 - 180 - Pot fi
180/2 2134 408000
PG 152306 - utilizate la
80 - 250 949 - 2965 cazane
250/2 500692
presurizat
e
PG 100 - 1186 - 169162 - - Ardere în
300/2 300 3558 667618 două
trepte

ARZATOARE
La alegerea arzătorului se
va Ńine seama de
parametrii funcŃionali şi
constructivi ai cazanului,
caracteristicile tehnice
ale arzătorului, modul şi
raportul de reglare al
arzătorului. Un rol
important în determinarea
mărimii arzătorului îl are
dimensiunea focarului.
RelaŃia între lungimea şi
diametrul focarului,
respectiv consumul de
combustibil al arzătorului
este dată de către firma
producătoare de arzătoare
sub forma unor diagrame.
Între puterea termică
nominală a arzătorului şi
presiunea în focarul
cazanului există o relaŃie
reprezentată grafic prin
curba caracteristică

APARATE TERMICE
SOLUTII MODERNE DE
CAZANE- UNITATI
INTEGRATE “MURALE”

SOLUTII MODERNE DE CAZANE- UNITATI INTEGRATE “MURALE”
Centrala termică reprezintă sursa de

producere a energiei termice pentru încălzire
unde se prepară şi se distribuie agentul termic
atât pentru încălzire cât şi pentru prepararea apei
calde menajere.
Aici are loc transformarea energiei primare
(combustibil) cu ajutorul unui întreg ansamblu de
utilaje şi aparate. În centrala termică au loc
procese tehnologice pentru alimentarea cu
căldură a instalaŃiilor din clădiri, respectiv a
consumatorilor de căldură pentru încălzire şi apă
caldă de consum.

Clasificarea centralelor termice se poate face funcŃie

de puterea termică după cum urmează:
microcentrale termice cu puteri până la 30 de KW;
minicentrale termice cu puteri cuprinse între 30 şi 50

KW;
centrale termice mici cu puteri maxime de 300 KW.

Factorii de care depind alegerea centralei termice

sunt:
puterea termică totală, respectiv necesarul de

căldură al sursei;
tipul şi puterea termică a cazanului;
natura combustibilului;
locul de amplasare a centralei termice;
gradul de automatizare.

Centrala termică de apartament reprezintă

ansamblul care înglobează :
sistemul de producere a agentului termic pentru
încălzire,
sistemul de preparare a apei calde menajere
sistemul de pompare,
sistemul de expansiune,
sistemul de siguranŃă.

Centralele termice de apartament sunt cu montaj pe

perete (murale) şi se pot clasifica astfel:
- după tipul camerei de ardere:
cu cameră de ardere deschisă;
cu cameră de ardere închisă;
- după tipul evacuării gazelor de ardere:
cu evacuare naturală a gazelor de ardere;
cu evacuare forŃată a gazelor de ardere;
- după tipul preparatorului de apă caldă:
cu preparare instantanee - acestea se produc în două
variante: cu schimbător de căldură cu plăci şi cu
schimbător de căldură bitermic;
cu boiler.

În fig. A este prezentată o centrală termică murală cu
cameră de ardere închisă şi schimbător de căldură cu
plăci pentru prepararea apei calde menajere care se
caracterizează prin:
modularea electronică a flăcării prin monitorizarea
agentului termic cu sonde de temperatură;
aprindere electronică şi supraveghere printr-un
electrod de ionizare;
posibilitatea de prereglare a puterii maxime de
încălzire care este o optiune utilă pentru
apartamente mici şi medii unde necesarul de
căldură pentru încălzire este mai redus decât cel
pentru prepararea apei calde menajere;
schimbător de căldură cu plăci din oŃel inox pentru
producerea apei calde menajere;
vas de expansiune închis şi supapă de siguranŃă
pretarată la 3 bar;
vană cu trei căi pentru devierea agentului termic
spre schimbătorul de căldură sanitar cu acŃionare pe
baza tensiunii diferenŃiale care se crează la
deschiderea unui consumator;
pompă de circulaŃie a agentului termic cu turaŃie
variabilă; Curs APARATE TERMICE
arzător din oŃel inox;
-by-pass automat pentru instalaŃii de încălzire (pentru

protecŃia pompei în instalaŃiile cu robinete
termostatice sau în instalaŃii mai complexe cu vane cu
trei căi;
-termostat de protecŃie la îngheŃ (tarat la 6o0C);
-vana de gaz cu dublu obturator care se închide
automat în cazul în care electrodul de ionizare nu
sesizează prezenŃa flăcării;
-termostatul de siguranŃă (tarat la1000C);
- presostatul de semnalizare a lipsei apei şi
dispozitivele de post-circulare a ventilatorului şi a
pompei;
- termostat de gaze arse şi presostat diferenŃial montat
între racordurile de aspiraŃie a aerului de ardere şi cel
de evacuare a gazelor arse;
- monitorizarea funcŃionării, semnalizarea erorilor şi
autodiagnosticarea la nivelul tabloului de comandă;
- sistem inteligent de gestiune electronică şi comandă
de la distanŃă.
Fig. A Centrală termică murală cu cameră de ardere închisă, tirajforŃat şi schimbător

de căldură cu plăci pentru prepararea apei calde menajere
În fig. B este prezentat hidromodulul compus din

schimbătorul de căldură cu plăci şi pompa de circulaŃie a
agentului termic iar în fig. C este prezentat panoul
frontal de comandă care prin intermediul unei interfeŃe
optice se poate conecta cu uşurinŃă la un laptop dând
posibilitatea de programare prin internet, telefon mobil
etc, dar şi o uşurinŃă a operaŃiunilor de întreŃinere /
depanare / service.
Fig. B Hidromodul Fig. C Panou de automatizare

Fig. D Schema funcŃională

pentru o centrală termică
murală cu cameră de
ardere închisă, tiraj forŃat şi
schimbător de căldură bitermic
A - racord de tur pentru
încălzire; B - racord pentru apa
caldă menajeră; C - racord
pentru gaz metan; D - racord
pentru apă rece; E - racord de
retur pentru încălzire; 1 -
schimbător de căldură bitermic;
2 - bobină modulantă; 3 - sondă
pentru încălzire; 4 - van de
gaz;; 5 - robinet de umplere; 6 -
supapă de siguranŃă; 7 -
fusometru; 8 - presostat de
apă; 9 - pompă de circulaŃie; 10
- arzător; 11 - vas de
expansiune; 12 - presostat
diferenŃial; 13 - ventilator; 14 -
aerisitor automat; 15 -
termostat de siguranŃă; 16 -
sondă de temperatură pentru
apă caldă menajeră; 17 - by-
pass.
Schema funcŃională cea mai utilizată este cea din fig. E compusă din:
cazan mural (de perete) şi reŃeaua de distribuŃie din apartament cu
corpurile de încălzire aferente şi reŃeaua de apă caldă menajeră.
Fig. E Schema instalaŃiei de

încălzire de apartament
a - ventilator, b - vas de
expansiune, c - arzător atmosferic,
d - schimbător de căldură cu plăci,
e - pompă de circulaŃie agent
termic, f - panou de comandă cu
autodiagnosticare; 1- conducta de
distribuŃie tur, 2 - conducta de
distribuŃie retur, 3 - corp de
încălzire, 4 - robinet de radiator, 5 -
conducta de apă caldă menajera, 6
- consumator de apă caldă
menajeră.

În cazul unui necesar de apă caldă menajeră mai mare

se poate utiliza un preparator de apă caldă menajeră cu
acumulare. Boilerul are o capacitate cuprinsă între 40
şi 60 de litri şi poate acoperi consumurile reduse şi de
scurtă durată fără a solicita cazanul. Boilerul face corp
comun cu cazanul de cele mai multe ori sau poate fi
independent. Schema unei centrale termice murale cu
boiler incorporat este prezentată în fig. F

1) presostat, 2) supapă de
siguranŃă 3 bar, 3) pompă de
circulaŃie, 4) electrovalvă
modulantă gaz, 5) vas de
expansiune închis 8 litri, 6)
supapă de siguranŃă vas de
expansiune, 7) cameră gaze
arse, 8) cameră access aer de
combustie, 9) tub evacuare gaze
de ardere, 10) tub introducere
aer combustie, 11) presostat
diferenŃial de siguranŃă pentru
ventilatorul ventilatorul de
evacuare a gazelor de ardere,
12) ventilator de evacuare a
gazelor de ardere, 13) supapă
dezaerisire, 14) aripioară
schimbător de căldură, 15)
cameră de combustie, 16)
izolaŃie ceramică, 17) arzător cu
gaze naturale din oŃel inox, 18)
vană cu trei căi motorizată, 19)
hidrometru circuit încălzire, 20)
robinet manual dezaerisire, 21)
anod de magneziu, 22)
serpentină, 23) boiler de 60 litri
Fig. F Schema funcŃională pentru o centrală termică murală cu

boiler pentru prepararea apei calde menajere.
Montarea cazanelor în incinta apartamentelor se

face cu respectarea Normativului pentru proiectarea şi
executarea sistemului de alimentare cu gaze naturale.
16-98.
Deoarece în apartamente se impune a fi utilizat
cazanul cu evacuare forŃată a gazelor de ardere în fig.
G sunt prezentate câteva posibilităŃi de racordare ale
acestuia.

Fig. G PosibilităŃi de racordare pentru cazanele cu tiraj forŃat.

3 - trecere verticală prin acoperil, 4 - conexiune prin peretele exterior, 5 - coş cu admisie
şi evacuare concentrică, 6 - admisie separata de evacuare a gazelor arse.
În fig. H sunt prezentate moduri de amplasare a centralelor

termice murale


CURS APARATE TERMICE - Conf - Dr.ing. Catalin POPOVICI Decembrie 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS APARATE TERMICE - Conf - Dr.ing. Catalin POPOVICI Decembrie 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APARATE

Curs APARATE TERMICE

Schimbatoare de caldura cu contact

Schimbatoare de caldura cu contact direct.

Curs APARATE TERMICE

Schimbatoare de caldura cu contact indirect

Curs APARATE TERMICE

Tip regenerativ – Cei doi agenti termici vin in contact alternativ

Cu suprafata fixa Cu suprafata rotativa

Curs APARATE TERMICE

Schimbatorul de caldura cu strat

Curs APARATE TERMICE

Schimbatoare de caldura cu contact direct

b) Aparate cu umplutura -transferul termic apare la suprafaŃa unei pelicule

Curs APARATE TERMICE

B) In functie de tipul constructiv

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

C)In funcŃie de starea de agregate a

aparate cu schimbarea stării de agregare a

aparate cu schimbarea stării de agregare a

Curs APARATE TERMICE

D)In funcŃie de modul de realizare a curgerii

Curs APARATE TERMICE

Tipuri principale de curgere a) contracurent; b) echivalent; c)

Curs APARATE TERMICE

Curgerea în curent încrucişat cu ambele fluide

Curs APARATE TERMICE

Curgerea compusă a) o trecere prin manta şi două treceri prin Ńevi;

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

G) In funcŃie de natura agentilor termici

Aparate lichid – lichid ;

Aparate gaze ( vapori)- lichid;

Curs APARATE TERMICE

H) In funcŃie de pozitia aparatului

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Agenti termici utilizati in

Conditii ale agentilor termici

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

Q1, Q2, Qma sunt fluxurile termice

Curs APARATE TERMICE

Curs APARATE TERMICE

h1i, h1e, h2i, h2e - entalpiile agentului primar

Curs APARATE TERMICE

În cazul în care cei doi agenŃi termici nu îşi

Curs APARATE TERMICE

T1i , T1e , T2i , T2e - temperaturile agentului termic

EcuaŃia transferului de căldură în aparat

Curs APARATE TERMICE

Valoarea medie a produsului între

Curs APARATE TERMICE

Presupunând o valoare constantă a coeficientului

Curs APARATE TERMICE