AGENŢIA „MOLDSILVA”

ÎNTREPRINDEREA DE STAT PENTRU SILVICULTURĂ

CHIŞINAU

DE ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR

Întreprinderea de Sta pentru silvicultură CHIŞINĂU

Ocolul silvic VADUL LUI VODĂ

Parcela 17 SubparcelaP
Chişinău – 2010

2
Proiectul este alcătuit de
şeful ocolului silvic Canţer Mihai ___ ____________ „20” august 2010
(numele, prenumele) (semnătura)

Proiectul este verificat de

inginerul pentru împăduriri Munteanu Mihail______________ „21” august 2010
(numele, prenumele) (semnătura)

Proiectul este coordonat şi se propun următoarele amendamente: nu sunt

Inginer silvic-şef „23” august 2010 _____________

(numele, prenumele) (semnătura)

3
 CUPRINS:

I. DISPOZIŢII GENERALE....................................................................................................5

II. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A SECTORULUI...........................................................6

III. CONDIŢII INIŢIALE..........................................................................................................6

II. PROIECTAREA CULTURILOR SILVICE.........................................................................8

..........................................................................................................................................15

III. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................16

ANEXA
NR. 1....................................................................................................................................17

AGENŢIA „MOLDSILVA”...................................................................17

4
 I. DISPOZIŢII GENERALE

Prezentul proiect este elaborat în contextul asigurării regenerării şi creării

oportune şi calitative a pădurilor. Proiectul descrie întreg procesul de proiectare şi
creare a culturilor silvice, demarând cu stabilirea/identificarea condiţiilor iniţiale,
selectarea speciilor de arbori şi arbuşti destinaţi plantării, tipului de amestec, modului
de lucrare a solului şi altor proceduri agrotehnice, lucrărilor de întreţinere/îngrijire a
culturilor silvice până la realizarea stării de masiv.
Lucrările de creare a plantaţiilor forestiere demarează cu perfectarea
proiectului de împădurire, bazat pe efectuarea unui complex de lucrări de
prospecţiune. Până la începerea lucrărilor de prospecţiune sînt realizate lucrările de
pregătire/documentare, care constau în colectarea materialelor şi documentelor
primare necesare pentru fiecare obiect/sector destinat împăduririi. Materialele şi
documentele respective includ datele prospecţiunilor anterioare pedologice,
geologice, hidrologice, cartografice etc.
Lucrările încep cu examinarea obiectului în natură. În acest context, se
stabilesc/concretizează hotarele obiectului şi volumul lucrărilor preconizate, prezenţa
şi starea arboretelor preexistente (compoziţia, consistenţa, vârsta etc.) etc. După
finalizarea lucrărilor respective se efectuează ridicarea în plan a terenurilor destinate
împăduririi.
Reieşind din particularităţile pedomorfologice complicate a terenurilor
degradate, analiza pedologică a terenurilor destinate împăduririi este obligatorie. În
procesul acestora se stabileşte tipul de sol, compoziţia mecanică, caracterul şi gradul
de salinizare şi erodare, adâncimea şi gradul de mineralizare a apelor freatice. În baza
rezultatelor analizei pedologice se perfectează schiţa pedologică a sectorului (la scara
1:5000-1:10000). Concomitent cu analiza pedologică se efectuează şi cercetarea
silvopatologică privind contaminarea solurilor cu dăunători care afectează rădăcinile
arborilor.
Următoarea etapă este întocmirea nemijlocită a proiectului de împădurire a
terenurilor. Proiectul culturilor silvice este întocmit de şeful ocolului silvic de comun
acord cu specialiştii din întreprinderea silvică, în termenele care sînt corelate cu
perioada pregătirii solului. Suprafeţele destinate împăduririi sînt descrise în baza
rezultatelor prospecţiunilor din teren, indicându-se condiţiile staţionale, starea
regenerării naturale, gradul şi caracterul de umiditate şi înţelenire a solului, prezenţa
cioatelor şi a dăunătorilor în sol etc.
Terenurile destinate împăduririi sînt ridicate în plan cu ajutorul busolei
topografice sau a teodolitului, întocmindu-se schiţe la scara 1:5000-1:10000.
Suprafaţa sectorului se calculează cu precizia de 0,1 ha. Planul sectorului se anexează
la proiectul culturilor silvice. Concomitent cu ridicarea în plan, suprafaţa terenului se
divizează în sectoare cu condiţii staţionale omogene. În teren acestea se marchează cu

5
stâlpi amplasaţi la intersecţia liniilor. Stâlpii sînt confecţionaţi şi amenajaţi în
conformitate cu normele tehnice în vigoare.

II. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A SECTORULUI

Obiectul prezentului proiect este sectorul din cadrul ocolullui silvic Vadul lui
Vodă, în parcela 17 subparcela P cu suprafaţa totală de 7,5 ha. . Ocolul silvic
Vadul lui Vodă este situat în teritoriul raionului Criuleni şi municipiului Chişinău.
Pădurile ocolului silvic sînt situate în bazinul râului Nistru.
Teritoriul ocolului silvic Vadul lui Vodă se încadrează zonal, prin poziţia sa, în
sectorul de climă continental moderată, subţinutul climatic al climei de stepă.
Regimul termic al zonei se caracterizează prin temperaturi medii anuale ale aerului de
+ 9,5o C şi precipitaţii medii anuale de 458 mm. Din suma anuală de precipitaţii
aproximativ 70% cad în perioada de vegetaţie.
Sectorul destinat împăduririi este amplasat în lunca r.Nistru .

III. CONDIŢII INIŢIALE

Categoria de teren. Conform evidenţelor silvice şi materialelor de

amenajament silvic ua 17 P este încadrată în categoria de teren „poieni şi goluri”,
fiind destinată împăduririi.

Solul. Studiul pedologic este o necesitate fundamentală pentru cunoaşterea şi

definirea staţiunilor, de stabilire a măsurilor de folosire judicioasă a lor în crearea şi
gospodărirea pădurilor. În scopul cunoaşterii spaţiale a tipurilor genetice de sol, a
caracteristicilor fizico-climatice ale acestora, a relaţiilor cu vegetaţie forestieră şi
pentru a caracteriza principalele tipuri de staţiune, s-au făcut cartări staţionale la scară
mijlocie prin verificarea cu profiluri de control executate în fiecare sector, a tipurilor
de sol.
Tipul de sol identificat în sectorul dat aluvial.
Solurile aluviale apar în lunca Nistrului şi sunt acoperite cu vegetaţie lemnoasă
reprezentată de zăvoaie de plop şi salcie, care determină o bioacumulare şi humificare
intensă. Acest tip de sol se defineşte printr-un orizont Am cu valori de crame de
peste 30. Orizontul Am are grosimea de 45-50 cm bine conturat cu stratificaţii puţin
evidente de culoare brun închisă, glomeruloră-grăunţoasă, slab la moderat dezvoltată,
bine aprovizionat cu apă şi substanţe nutritive, cu conţinut de 2-3% humus. Acest tip
de sol are o fertilitate ridicată putînd menţine arboretele de plop, salcie, stejărete şi
chiar şleauri de luncă.

Tipul de staţiune. Tipul de staţiune – silvostepă – luncă de zăvoi de plop alb

Ps/m cu aluvial, moderat humifer rar şi slab inundabil.
Gradul de contaminare a solului cu larve (cărăbuşi sau alte insecte).
Controlul prezenţei insectelor dăunătoare din sol se execută toamna sau primăvara. În

6
terenurile destinate împăduriri controlul se face înainte de pregătirea solului sau
înainte de plantare. Controlul solului privind infestarea cu dăunători se face prin
metoda sondajelor. Sondajele pentru determinarea zonei infestate şi a gradului de
infestare a solului constau din gropi, uniform răspândite pe suprafaţa controlată, în
număr de 10 la hectar în pepiniere şi 3 la hectar în terenurile destinate împăduririi.
Dimensiunile gropilor pot fi de 1 x 1 m sau 0,5 x 0,5 m. Prin cernerea solului
se înregistrează toate larvele active, retrase pentru împupare, precum şi gândacii
adulţi. Larvele active se separă pe specii şi pe vârste.
După densitatea insectelor pe 1m2 se determină gradul de infestare a solului,
respectiv de vătămare probabilă a puieţilor şi se stabilesc suprafeţele care trebuiesc
tratate. Vârstele larvelor de cărăbuşi se determină folosind lăţimea capsulei cefalice.
Aceste date sunt prezentate în tabelul 1.
Efectivul critic al insectelor dăunătoare la 1m2 pentru speciile se arbori şi
arbuşti în primii ani de viaţă sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 1
Lăţimea capsulei cefalice (mm) şi vârsta larvei
Nr. Vârsta larvei
Specia dăunătorului
d/o I II III
Melolontha melolontha L.- cărăbuş de mai,
1 Melolotha hippocastanni Fabr. – cărăbuş de 2,5 4,0 6,5
pădure
Rhizotrogus aequinoctialis Hrbst.- cărăbuş 2,0- 3,0- 4,6-
2
de aprilie 2,5 3,6 5,7
3 Amphimalon solstitialis L – cărăbuş de iunie 1,5 2,5 4,2
Pentodon idiota Hrbs. – gândacul - 4,6 7,4
4
porumbului
5 Anisoplia austriaca Hrbst.– cărăbuşul 1,2 2,2 3,4
spicelor

Tabelul 2
2
Numere critice de diverse specii de insecte dăunătoare la 1m periculoase pentru
semănăturile şi plantaţiile de arbori şi arbuşti în primii ani de viaţă
Zona de silvostepă şi stepă
Soluri
Vârst Soluri
Nr. reaven
Specia dăunătoare a nisipoa Cernoziom
d/o e
larvei se uri
nisipoa
uscate
se
Melolontha melolotha L.-
I 3 6 10
cărăbuş de mai, Melolotha
1 II 1 4 7
hippocastani Fabr – cărăbuş
III 0,5 2 3
de pădure
2 Rhizotrogus aequinoctialis I 8 12 18

7
 Hrbst.- cărăbuş de aprilie,
II 4 8 10
Amphimallon solstitialis L.-
III 2 3 4
cărăbuş de iunie
I - - 8
Pentodon idiota Hrbs. –
3 II - - 5
gândacul porumbului
III - - 2
Anisoplia austriaca Hrbst. –
4 - 5 8 10
cărăbuşul spicelor
Elateridae L. sp. – viermii
5 - - 10 12
sârmă
Noctuidae sp. – omizile de
6 - 1 2 -
pământ

Conform sondajelor efectuate, terenul este contaminat cu Cărăbuşul de aprilie

(Rhizotrogus aequinoctialis Hrbst.) – 0,05 unităţi la 1m2 şi Gândacul porumbului
(Pentodon idiota Hrbst) – 2,5 unităţi la 1m2.
Cărăbuşul de aprilie (Rhizotrogos aequinoctialis Hbst.). Adulţii zboară de
obicei în luna aprilie. Ziua stau în sol şi devin activi după apusul soarelui. Larvele
iernează de două ori, împuparea având loc la sfârşitul celui de-al treilea an
calendaristic. Adulţii apar în toamna respectivă şi iernează în sol. Preferă soluri
compacte, înierbate sau liziere de pădure. Produc daune în pepiniere şi plantaţii
tinere.
Gândacul porumbului (Pentodon idiota Hrbst,) este un dăunător periculos
pentru culturile agricole. În timpul plantării culturilor silvice gândacul se hrăneşte cu
specii arborescente şi arbuşti: adultul provoacă vătămări în pepiniere şi plantaţii din
zona de stepă şi silvostepă, afectând tulpina şi coletul puieţilor, iar larvele afectează
rădăcinile. Adulţii maturi sunt răspândiţi pe toată perioada de vegetaţie.

II. PROIECTAREA CULTURILOR SILVICE

Metoda de împădurire. Crearea culturilor silvice pe sector se va realiza prin

intermediul plantării culturilor silvice integrale.
Producerea culturilor cuprinde perioada care include lucrările de pregătire,
prelucrarea solului, semănatul sau plantarea pădurii şi îngrijirea culturilor pînă la
starea, cînd este garantată formarea tipului de pădure şi compoziţia necesară.
Cumulul proceselor tehnologice succesive care asigură cultivarea culturilor silvice de
o calitate corespunzătoare este determinat de schema tehnologică.
Împădurirea terenurilor începe cu lucrările de pregătire, care includ organizarea
teritoriului, amenajarea construcţiilor hidrotehnice antierozionale, nivelarea
suprafeţei solului, astuparea ravenelor, râpilor şi surpăturilor, construirea barajelor, a
digurilor de retenţie antierozionale de pe fundul albiilor, netezirea pereţilor abrupţi
apăruţi în urma alunecărilor de teren, săparea şanţurilor pentru scurgerea apei,
înlăturarea pietrelor etc. Toate acestea vor asigura concentrarea/unificarea suprafeţei
sectoarelor compuse din suprafeţe mici dispersate, generând ridicarea nivelului

8
agrotehnic şi de mecanizare a lucrărilor, folosirea cît mai raţională a terenurilor
supuse împăduririi.
Compoziţia culturilor silvice. Speciile forestiere destinate plantării sînt
selectate conform stării terenului şi scopului de producţie/protecţie al plantaţiei. În
cazul sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui Vodă destinat plantării specia
principală selectată este plopul euramerican (PL),
În continuare sunt expuse principalele caracteristici ale speciilor de arbori şi
arbuşti selectaţi pentru împădurirea sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui
Vodă
Plopul euramerican (PL),
Talia: arbore exotic, ce poate depăşi înălţimea de 40 m.
Înrădăcinarea: în primii ani pivotantă, apoi cu puternice ramificaţii laterale ce
se pot întinde până la 20m, utilizând bine solul pe care vegetează.
Tulpina: crescut în masiv are forma dreaptă, este bine elagat.
Cerinţele ecologice: Vegetează în staţiuni cu sezon lung de vegetaţie. Are
nevoie de soluri bogate, profunde neutre, bine aerisite. Suportă inundaţiile, rădăcinile
asfixiindu-se în apă stagnantă. Are frunziş rar produce puţin humus, fapt pentru care
se recomandă să fie cultivat în amestec cu stejar şi cireş, iar în subarboret să se
introducă arţar tătăresc, sânger, păducel, care protejează solul şi formează o litieră
mai bogată.
Schema de plantare. Speciea de plop la plantarea culturilor silvice este
determinat de proprietăţile biologice ale vegetaţiei forestiere, condiţiile staţionale şi
categoria terenului destinat împăduririi.

Pentru împădurirea sectorului din cadrul Ocolului Silvic Vadul lui Vodă a fost
selectată schema– 1 rând pur cu salcâm se vor alterna 1 rând amestecat din specii
secundare (paltin şi frasin verde) cu arbuşti (sălcioară). În contextul formării lizierei
primul rând de la marginile sectorului va fi constituit integral din sălcioară, rândul doi
din amestecul speciilor secundare (paltin şi frasin verde) cu arbuşti (sălcioară).
Expunerea schematică a procesului de amestec este redată în fig. 1.
Amplasarea: distanţa dintre rânduri 2,5m, distanţa dintre puieţi (pe rând) 1.5m.
Numărul de puieţi proiectat la 1 ha 2667 buc.

9
10
 Figura 1. Schema de plantare

PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL
PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL
PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL
PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL
PL PL PL PL PL PL PL PL PL PL

Crearea culturilor silvice (lucrările, termenele de efectuare, mecanismele

etc.). În funcţie de foctorii urografici ,de structura şi umiditatea solurilor – terenul
destinat împăduririi este supus lucrărilor de pregetire.
.
. SCOPUL Şl IMPORTANŢA LUCRĂRII SOLULUI
Lucrarea solului constă dintr-un complex de operaţii tehnice prin care se asigură
ameliorarea condiţiilor de structură şi afînare în stratul de pămînt cultivat. Prin
lucrarea mecanică cu diferite unelte şi maşini specializate. solul este dislocat,
mobilizat (adeseori inversat), amestecat şi afînat pe adîncimea dorită. In stratul de sol
lucrat se modifică în sens pozitiv o serie de însuşiri fizice, chimice şi biologice ale
solului.
Prin lucrarea solului, stratul superior de pămînt se amestecă cu cel inferior,
materia organică şi microorganismele se repartizează uniform, pe toată adîncimea
lucrată, iar îngrăşămintele administrate pot fi mai uşor încorporate în masa solului.
Cînd se recurge la inversarea stratului de sol lucrat se îngroapă în adîncime vegetaţia
nedorită (buruienile) şi stratul superficial cu sol destructurat şi, în schimb, se aduce la
suprafaţă solul mai structurat, împreună cu substanţele minerale levigate.
In acţiunea de mobilizare a solului, micro şi macroagregatele de pămînt se desprind
unele de altele, lăsind între ele spaţii lacunare ocupate cu aer. Ca urmare, solul lucrat
se mărunţeşte şi se afinează, mărindu-şi volumul cu circa 25 %.
Afînarea solului şi deci ameliorarea condiţiilor de porozitate, constituie efectul
principal al lucrării solului. Afînarea condiţionează valorile şi regimurile factorilor
ecologici din sol (apă, aer şi căldură) şi influenţează pozitiv numeroase însuşiri şi
procese, care, la rîndul lor, creează condiţii favorabie de germinare-răsărire şi de
creştere a plantelor.
Solul afinat se încălzeşte mai uşor, favorizează pătrunderea şi acumularea apei şi
asigură primenirea aerului. In mediul aerob al stratului de sol afinat, activitatea
bacteriilor heterotrofe, ca şi a celor fixatoare de azot atmosferic, este totdeauna mai
intensă.
Din punct de vedere chimic, lucrarea şi afînarea solului determină dezagregarea şi
alterarea mineralelor pe care solul le conţine. Bioxidul de carbon, degajat în urma
activităţii microorganismelor şi dizolvat în apă, ajută la solubilizarea unor compuşi
insolubili cu fosfor, calciu, potasiu etc.
In solul lucrat, cu o stare de afînarc corespunzătoare, seminţele pot fi introduse la
adîncimea dorită, unde găsesc condiţii favorabile pentru încolţire şi răsărire, iar
rădăcinile puieţilor se dezvoltă normal.
Afînarea solului este necesară, în primul rînd, pentru îmbunătăţirea raportului
dintre spaţiul lacunar ocupat cu aer şi cel capilar ocupat cu apă. Prin lucrarea solului
trebuie să se realizeze condiţii în care aerul şi apa să se găsească în proporţii optime
(fig. 43). O stare bună de afînare presupune ca, din totalul spaţiilor intergranulare,
aproximativ 30 o/o să fie ocupate cu aer şi 20 «/o cu apă. Afînarea exagerată este
nefavorabilă culturilor. In acest ultim caz, apare necesară îndesarea moderată a
stratului de sol lucrat prin tăvălugire, pentru a asigura porozitatea optimă.

12
 Din cele arătate mai sus, rezultă că lucrarea solului are efecte multiple şi imediate,
de durată temporară, însă foarte necesare pentru ameliorarea condiţiilor de vegetaţie.

Metoda principală de pregătire a solului. este elaborată harta tehnologică care

este expusă în anexa nr. 1 la prezentul proiect.
Principalele lucrări care ţin de crearea culturilor silvice în sectorul din cadrul
fondului forestier Vadu lui Vodă sînt:

Lucrări efectuate:
 Discuitul sa efectuat în perioada anului 2009 septembrie DT -75 pe
suprafaţa de 7,5 ha ;
 Aratul de toamnă, mecanizat cu tipul de tractor DT -75 pe suprafaţa de 7,5
ha ;
 Cultivatul in perioada anului 2010 primavara, vara, toamna pe suprafaţa de
; 7,5 ha ;

Lucrări ca urmare:
 Pregătirea gropilor pentru plantat în număr de 20000 pentr-u suprafaţa de
7,5 ha.
Transportarea şi plantarea puieţilor. Transportarea puieţilor de la pepiniere la
loturile de plantare se face într-un timp scurt şi cu multă atenţie. Puieţii, de pe lot din
pepinieră, se strâng în legături conţinând acelaşi număr de puieţi. Înainte de ambalare
puieţii se stropesc cu apă. Caroseria autocamionului/tractorului sau a căruţei se
căptuşeşte cu un strat de paie umezite, grosimea stratului de paie trebuie se constituie
10 cm. Legăturile de puieţi se aşează orizontal în rânduri, cu rădăcinile puieţilor
înăuntru şi rădăcini spre rădăcini, apoi peste ultimul rând de puieţi se aşterne un strat
de paie umezite cu grosimea de cel puţin 20 cm, se acoperă cu rogojini sau prelate
bine fixate pe marginile transportului.
Rădăcinile materialului săditor transportat la loturile de plantare, este necesar
de acoperit imediat cu sol. Înainte de plantare, rădăcinile puieţilor puţin se reînoiesc
prin retizarea lor, apoi se înmoaie în mod obligatoriu într-un amestec special de sol
cu apă (mocirlă). În cazul folosirii pentru plantare a puieţilor de foioase trecuţi de
vîrsta optimă se efectuează retezarea tulpinii şi a rădăcinii pînă la demensiunile
prevăzute de standard.
Primăvara adâncimea de îngropare a coletelor ale puieţilor diferă în
dependenţă de sol de la 1 cm până la 6 cm, în cazul plantărilor de toamnă puieţii se
plantează cu 2-3 cm mai adânc, pentru a preveni fenomenul de descălţare, care se
manifestă în special în iernile fără zăpadă. Pentru obţinerea unei reuşite cât mai mari
după plantare, este necesar ca solul să fie bătătorit în jurul puietului în mai multe
reprize, prima dată mâna, apoi cu piciorul.
13
 Îngrijirea culturilor silvice. Culturilor silvice trebuie să li se asigure o
îngrijire minuţioasă, aceasta constând în afânarea solului şi distrugerea buruienilor.
Numărul de îngrijiri şi termenele de efectuare a acestora depinde de compoziţia
culturilor silvice, de suprafaţa împădurită, calitatea pregătirii solului, condiţiile
climaterice etc. Buruienile sînt eliminate imediat după apariţie. Prima lucrare
agrotehnică se efectuează imediat după plantare şi constă în boronirea integrală a
terenului. Următoarele îngrijiri se fac în măsura apariţiei buruienilor şi a bătătoririi
solului. Adâncimea de afânare a acestuia este de 8–13 cm. Toamna se efectuează
aratul sau discuirea solului între rânduri la adâncimea de 16-18 cm. Majoritatea
îngrijirilor se efectuează în prima jumătate a perioadei de vegetaţie, îngrijirea
manuală în rânduri şi îngrijirea mecanizată între rânduri se efectuează până la
închiderea stării de masiv.
Completarea/repararea culturilor silvice. Completarea culturilor silvice se
realizează anual până la atingerea indicilor necesari pentru transferarea în starea de
masiv. Necesitatea completărilor este determinată în rezultatul inventarierilor anuale
ale culturilor silvice. În dependenţă de vârsta şi înălţimea culturilor este determinată
şi metoda completării, tipul de material săditor etc. Culturile cu reuşita uniformă a
speciilor de 85% nu se completează, iar culturile cu reuşita de până la 25% sînt
trecute la pierderi. Restul suprafeţelor se completează păstrându-se schema iniţială
de amestec şi amplasare în spaţiu a speciilor. Completările se realizează pe soluri
bine pregătite şi în termenii optimi pentru plantare.

Asigurarea conservării biodiversităţii. În procesul lucrărilor de regenerare a

pădurilor şi împădurire a terenurilor degradate se va atrage o atenţie deosebită
aspectelor care ţin de conservarea biodiversităţii. Pe lângă funcţiile generale de
protecţie a principalilor factori de mediu (aer, apă, sol etc.) vegetaţia forestieră are
rolul de adăpost pentru păsări şi animale. În acest context, în procesul realizării
lucrărilor de pregătire a solului şi plantare a culturilor silvice se va asigura la maxim
posibil conservarea zonelor umede, adăposturilor şi căilor de migraţie ale păsărilor şi
animalelor (stufărişuri, mărăcinişuri, mlaştini, bălţi etc.).
În scopul creării, conservării şi dezvoltării locurilor de repaus/adăpost a
păsărilor şi animalelor este necesar ca în porţiunile exterioare (partea îndepărtată) ale
sectoarelor regenerate/împădurite să fie plantate cu arbuşti care limitează accesul
populaţiei şi animalelor domestice (porumbar, măceş, păducel), servind în acelaşi
timp şi ca sursă de hrană pentru fauna sălbatică.
Compoziţia culturilor silvice trebuie să fie predominată de speciile autohtone
de arbori şi arbuşti (stejar, plop alb/negru, salcie albă, paltin, velniş, tei, frasin,
răchită, porumbar, păducel, măceş, lemn câinesc etc.) corespunzătoare condiţiilor
staţionale şi ţelurilor stabilite, inclusiv sub aspect estetic şi recreativ. Exoţii vor fi
introduşi doar în cazuri, când condiţiile pedomorfologice concrete nu vor oferi alte
soluţii (sărături, soloneţuri, eroziuni puternice, ravene, ogaşe etc.) de selectare a
speciilor de plantat. Utilizarea exoţilor în procesul de împădurire se va realiza şi în
contextul ameliorării aspectului estetic al zonelor de recreaţie existente sau
preconizate de a fi constituite.
14
 Totodată, se vor exclude categoric din plantaţii speciile care au un
comportament agresiv faţă de ecosistemele forestiere autohtone, îndeosebi, arţarul
american, ailantul, oţetarul. Speciile respective vor face obiectul extragerii
primordiale şi integrale în procesul lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor
nou formate sau existente.

15
III. BIBLIOGRAFIE

1. Centrul de Amenajări şi Cercetări Silvice (1996), Îndrumări tehnice privind

regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier de stat. Chişinău, 67
p.
2. Ministerul Agriculturii (1972), Инструкция по проектированию и
выращиванию защитных лесонасаждений на землях колхозов и совхозов.
Chişinău, 41 p.
3. Monitorul Oficial nr. 43 (03.08.1995), Legea cu privire la zonele şi fâşiile de
protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, nr. 440-XIII din 27.04.95.
4. Monitorul Oficial nr. 4-5/36 (16.01.1997), Codul silvic, nr. 887-XIII din
21.06.96.
5. Monitorul Oficial nr. 46-49 (27.04.2000), Hotărârea Guvernului nr. 367 din
13.04.2000 privind aprobarea Programului naţional de acţiuni pentru
combaterea deşertificării.
6. Monitorul Oficial nr. 141-143 (09.11.2000), Legea pentru ameliorarea prin
împădurire a terenurilor degradate, nr. 1041-XIV din 15.06.2000.
7. Monitorul Oficial nr. 90-91 (02.08.2001), Hotărârea Parlamentului cu
privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul
conservării diversităţii biologice, nr. 112-XV din 27.04.2001.
8. Monitorul Oficial nr. 133-135 (08.11.2001), Hotărârea Parlamentului nr.
350-XV din 12.07.2001 privind adoptarea Strategiei dezvoltării durabile a
sectorului forestier.
9. Monitorul Oficial nr. 079 (20.06.2002), Hotărârea Guvernului nr. 737 din
11.06.2002 privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente
bazinelor acvatice.
10. Monitorul Oficial nr. 99-103 (06.06.2003), Hotărârea Guvernului nr. 636 din
26 mai 2003 „Despre aprobarea Programului de valorificare a terenurilor şi
de sporire a fertilităţii solurilor”.
11. Monitorul Oficial nr. 175-177 (09.11.2007), Hotărârea Guvernului nr. 1196
din 05.11.2007 cu privire la transmiterea obiectivelor acvatice şi a unei
întreprinderi proprietate publică a statului în gestiunea Agenţiei pentru
Silvicultură „Moldsilva”.
12. Николаенко В. Т., Бабанин А. В., (1978), Агролесомелиорация в борьбе с
водной и ветровой эрозией. М., Лесная промышленность, 174 c.

16
 Anexa nr. 1

AGENŢIA „MOLDSILVA”

HARTA TEHNOLOGICĂ
pentru împădurirea terenurilor:

O.S Vadul lui Vodă, ÎSS Chişinău

17
Pregatirea terenului, şi lucrarile executate în cadrul proiectului de împădurire a terenului din

Unitatea de măsură

Vlumul de lucru

Lei(Md)Cheltuielele generale
Cheltuieli şi costuri.
i nr lor efectuate ]ntr-un anGenul lucrării

Prestări manuale Prestări mecanizate

Norma de producţie

Numărul de oameni

Norma de producţie

Numărul de tractor-schimburi

Costul tractor schimburi

Total cheltueli

Total cheltueli
1 2 3 4 5 Zile 7 8 9 10 11 12
Pregatirea
terenului
Discuitul ha 7,5 7,5 1 7,5 1 2142 2142
Aratul ha 1,2 6,25 22903 22903 22903
Cultivatul 11,7 0,64 1335 1335 1335
Primavara ha 7,5 11,7 0,64 1335 1335 1335
Vara 11,7 0,64 1335 1335 1335
Toamna 11,7 0,64 1335 1335 1335
Procurarea 184000,00
materilului de Buc 20000
plantat
Săpatul gropilor Buc 20000 102 196 196 25284 25284

Transportarea 3000
puieţilor
Plantarea ha 20000 71 71 71 10300

Total
250827
Lucrari de
îngrijire

Cultivatul într-e 9872

rinduri primul an 6,6 5,68 9872 9872
(7,5 x5) ha 37,5
Cultivatul într-e 6,6 3,4 5923 5923 5923
rinduri al doile an ha 22,5
(7,5 x3)
Prăsitul pe 30280 30280
primul an de la ha 10,5 262 262
instalarea
culturii(2,1x5)
Prăsitul pe al 24270 24270
doilea an de la ha 8,4 210 210
instalarea
culturii(2,1x4)
Prăsitul pe al ha 12135 12135
treilea an de la 4,2 105 105
instalarea
culturii(2,1x2)
Total 8248
0
Total general
333307

cadrul O.S Vadul lui Vodă, ÎSS Chişinău

Trupul de pădure Corjova parcela 17 subparcela P
18
19
20