P. 1
Elementele situatiei de comunicare

Elementele situatiei de comunicare

|Views: 11,141|Likes:
Published by silv_since91

More info:

Published by: silv_since91 on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/18/2013

pdf

text

original

Elementele situatiei de comunicare: Emitator, Receptor, Mesaj, Cod, Canal, Context.

Functiile elementelor comunicarii: a) Emitator: functie emotiva(emitatorul este cel care transmite mesajul unui receptor; functia emotiva se concretizeaza in selectia informatiei pe care emitatorul o operaza in realitatea inconjuratoare). b) Receptor: functie conativa (receptorul este cel caruia i se adreseaza mesajul emitatorului, adica el este cel care primeste o informatie, astfel se concretizeaza functia conativa sau de cunoastere. Efectul mesajului se masoara intr-un raspuns verbal/ scris sau comportamental); c) Contextul: functie referentiala (contextul este situatia in care are loc transmiterea mesajului; functia referentiala se refera la obiectul comunicarii-respectiv referentul- adica elementul realitatii selectat de emitator pentru continutul mesajului); d) Codul: functie metalingvistica (alcatuirea mesejului presupune utilizarea unor semne comune emitatorului si receptorului; semnele comune alcatuiesc codul; codul contine semne verbale si/sau semne nonverbale) e) Canalul: functie fatica(comunicarea dintre emitator si receptor presupune stabilirea unui contact; functia fatica se realizeaza prin semne verbale-formele de salut-sau nonverbale-privire, gesturi, miscari ale capului etc) f) Mesajul: functie poetica (este secventa de semne verbale si nonverbale transmisa de emitator receptorului; intelegerea mesajului presupune ca cei doi parteneri de comunicare, respectiv emitatorul si recptorul, sa foloseasca acelasi cod).

Conform relatiei E-R (beneficiar) Emitatorul poate fi specializat(poet prozator, jurist, medic, chimist, sociolog, psiholog etc) sau nespecializat (petitionarul, autorul unor scrisori sau jurnale intime nepublicate). Receptorul poate fi specializat (critic literar, jurist, chimist, sociolog, psiholog, medic etc) sau nespecializat(cititor, destinatarul unor scrisori). Conform efectului mesajului (scop) Efectele comunicarii se refera la ansamblul de procese si consecinte pe care le presupune receptarea mesajelor provenite dintr-un act de comunicare. Ele presupun modificari la nivel individual sau social. - Acord (beneficiarul mesajului consideara ca informatiile continute in mesaj pot fi creditate. Situatia este vizibila in texte stiintifice, in articole de dictionar, in texte administrative sau juridice). - Identificare (beneficiarul mesajului procedeaza ca si cum mesajul ii este adresat numai lui. El isi insuseste comportamentul indus de mesaj. Situatia este vizibila in textele publicitare).

- Internalizare (nivelul maxim al influentei exercitate de mass- media prin care valorile si modelel de comportament propuse sunt integrate de persoana in propriul sau sistem de valori, de exemplu: renuntarea la fumat, consumul anumitor produse). Conform functiei mesajului - Informare – are dimensiune pragmatica, se poate referi la viata politica interna si internationala, personalitati din diferite domenii, legislatie, economie, rezultate sportive etc. (intrebarile mesajului informativ: Cine?, Ce?, De ce?, Cand?, Unde?). Nota! Functia informativa poate fi clasificata in conformitate cu beneficiarii informatiei: * beneficiar – marele public – informare cu caracter general; * beneficiar – un subiect al educatiei – informare cu caracter educativ; * beneficiar – specialist – informare specializata, profesionala, stiintifica. - Propaganda/publicitate – promovarea din perspectiva unor grupuri a mesajelor de influentare, atragerea unui segment de public prin sustinerea unor opinii obiective prioritar economice; propaganda are ca obiectiv principal convingerea. Nota! Reusita mesajului publicitar depinde de: * calitatea argumentelor folosite; * prestigiul emitatorului; * contextul social in care se produce comunicarea; * limbajul folosit – variante de strategie semantica. - Divertisment – promoveaza un mesaj cu caracter preponderent ludic. - Educativ – apeleaza la facultatile morale, fizice si intelectuale ale recptorului si promoveaza un mesaj destinat instruirii, formarii, dobandirii unor competente. - Estetic – apeleaza la simtul estetic al receptorului; este utilizat in textele artistice si eseistice.

Conform incarcaturii emotionale a mesajului a. Emotional – apeleaza la sanitmentele si emotile receptorului; stilistic in text apar figuri de stil, marcile autorului. b. Persuasiv – apeleaza la sentimentele receptorului in vederea impunerii unui comportament prin mijloace lexico-gramaticale si semnatice (verbe la imperativ, cuvinte din sfera semantica a indemnului). Scopul unui enunt persuasiv este sa determine o persoana sa actioneze fara argumente logice, doar convinsa de importanta actiunii respective. Intentia comunicarii

Mesajul este alcatuit prin abaterea de la semnificatia curenta si impunerea unei alte semnificatii(ex. Critic – apeleaza la ratiunea receptorului in momentul in care ii ofera o informatie. persoane creditabile in domeniul stiintific. STILUL STIINTIFIC CUPRINDE: articole stiintifice. Manipulant – apeleaza la sentimentele receptorului si intentioneaza sa ii transforme comportamentul spre a face ceva. g. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze. f.persuasive este de a-i face pe cailalti sa imprumute penctul de vedere al emitatorului sau sa-i impiedice sa preaia un alt punct de vedere.Receptorul este convins ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii. savanti. folosirea unor mecanisme psihologice) procedeul cel mai utilizat este de natura lingvistica. lucrari de specialitate scrise de cercetatori. nu ca substantiv) d. Neutru – apeleaza la ratiunea receptorului fara implicarea afectiva a autorului. Polemic – apeleaza la ratiunea receptorului prin incitarea acestuia la exprimarea propriului punct de vedere. sa explice. (Metode de manipulare: efectul de prestigiu al emitatorului. e. forta opiniei majoritare. c. Prohibitiv – apeleaza la ratiunea receptorului si intentioneaza sa-i impuna un comportament social in conformitate cu normele legislative. Radio de pici: cuvantul pici este folosit aici ca verb la persoana I sg.. sa argumenteze cunostintele factuale .

tehnice. transmite informatii stiintifice. fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul stiintific.neutru. deductive. conservatoare si cu incarcatura emotiva). conform tipului de discurs: nonfictional. polemic.CARACTERISTICI: • • • • • • • are functie exclusiv referentiala. injonctiv) . informativ. argumentativ.argumentate. • PARTICULARITATILE LINGVISTICE Lexicale Terminologie de specialitate Monosemantism Neologisme Prefixoide Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic(terminologie cu caracter orientat practic). • conform efectului mesajului Acordul. educare. Relatia emitator-receptor poate fi detrminata de emitator prin numirea publicului-tinta sau poate fi detrminata de emitator prin numirea publicului tinta sau nedeterminata. respecta proprietatea termenilor. explicativ. conform relatiei E-R(beneficiar) Emitatorul poate fi specializat (chimist. psiholog. se folosesc multe neologisme. limbajul religios(terminologie arhaica. solemna. cuvant inainte) conform incarcaturii emotionale a mesajului:critic. publicitar(functie colaterala intalnita la textele de escorta de tip prefete. foloseste terminologia consacrata specialitatii. limbajul politic (terminologie eccesibila si cu tehnici persuasive). • conform functiei mesajului(scop):informare. sociolog. explicativ. Nota! • Morfologice Substantive abstracte Pluralul autorului Sintactice Coordonarea si subordonarea Stilistice Fara figuri de stil si digresiuni Informatiile din stilul stiintific se trasnsmit prin diverse tipuri de texte( argumentativ. descriptiv. descriptiv. medic etc) Receptorul este specializat sau nespecializat. utilitare pe baza unor rationamente logice.

trebuie verificat daca in cadrul textului ei indeplinesc functia numita. A) Recunoasterea textului argumentative 1. propozitia din text care exprima ideea de baza. in concluzie.Tipuri de raporturi si conectori Raporturi Analogie. separare. Dupa identificarea ideii de baza se reciteste textul pentru a vedea daca el da informatii in plus fata de enuntul identificat drept ipoteza. 4. obiectie. si aici trebuie mentionat faptul ca ordinea expunerii nu este obligatoriu si ordinea argumentarii. de aceea. contradictie Si Sa D . 5. asadar.• Argumentarea este un demers prin care se justifica o afirmatie. Discursul argumentativ se recunoaste dupa prezenta indicatorilor de argumentare :pentru ca. 2. intrucat. deci. favorizeaza ca adevarate sau false. Odata identificati acesti indicatori. Intr-un text stiintific argumntarea are functie referentiala. in primul rand. fie formuland exemplele care apoi sunt circumscrise in argument. atitudini. Dupa identificarea ipotezei si a concluziei textul trebuie aranjat in ordinea argumentarii. propozitia care exprima ideea de baza trebuie sa aiba valoare de adevar). -argumentatia are o ipoteza. 3. Argumentarea se poate face fie formuland mai intai argumentul care urmeaza sa fie sustinut de exemple si dovezi. nu trebuie care introduc concluziile. * De retinut! Un text nu este argumentativ daca: -propozitia care exprima ideea de baza nu este urmata de alte informatii in text. deoarece. O argumentatie trebuie sa aiba o ipoteza(teza. care introduc argumentele. idei. favorizeaza sau nu. -nu este identificabila propozitia cu rol de concluzie. prin care se introduc argumentele restrictive. in al doilea rand care introduc argumentele intr-o ordine agreata de emitator (ordinea logica). ca argumentarea sa fie valida. asemanare Disjunctie. daca si numai daca. insumare. dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa. nu poate. Se citeste textul ca sa se identifice in el propozitia care are rol de concluzie (concluzie:propozitia declarativa cu valoare de adevar). convingeri. dovada sau dovezile si exemplul sau exemplele care sustin argumentul/argumentele si apoi se trage concluzia. Textele argumentative afirma sau neaga. identitate. argumentul sau argumentele care sustin ipoteza. In continutul textului astfel recitit (dupa identificarea ipotezei) se afla argumentul/argumentele si exemplul/exemplele. de mentinat faptul ca propozitia concluzie se poate gasi in orice parte a textului. alternanata Opozitie.

4. Definitia se compune dintr-un ansamblu de propozitii care analizeaza intelegerea unui termen. Se identifica modalitatea de definire: genul proxim sau clasa caruia ii apartine definitul. a unui concept. al unei fiinte etc. polemici. motivatie. Scopul textului argumentativ: a convinge/ a persuada 8. Descrierea este un aranjament sistematic a partilor componente. complicitatea receptorului cu emitatorul(acceptarea opiniilor) B) Recunoasterea textului descriptiv(de tip definitie) 1. cand se foloseste. 2. Tema este plasata de obicei la inceput ca titlu sau ca nume al termenului. Tonalitatea este neutra. notiunii. a unei notiuni. definitiile pot fi: a. 3. Tipuri de texte unde se foloseste: a) texte specifice: eseuri. dezbateri.Raporturi Cauza/efect. cum. care are o forma pseudonarativa. articole. utilitatea sau functionalitatea definitului sau la ce. fenomen. prezentari de carte. Pozitia lectorului/ a receptorului: reflexivitate si spirit critic sau receptare afectiva. ce reprezinta. teoretice. Consecinta. . scrieri filosofice. conceptului. 7. discursuri. In functie de raportul obiectiv/ subiectiv. a aspectelor etc. Discursul descriptiv de tip definitie porneste de la intrebarea ce inseamna ceva. presentarea unei lucrari editoriale. corolar Ierarhizarea argumentelor Pe In In 6. deductie. explicatie. b) texte unde poate aparea argumentatia :expuneri. 5. mese rotunde etc. diferenta specifica sau proprietatea caracteristica. cronici. pamflete. comentarii de presa. Definitia este o operatie in care sunt determinate insusirile unui obiect. ce este. care fac apel la o teorie stiintifica sau la o conceptie generala despre lume. Determinarea insusirii se face prin stabilirea unui raport de identitate intre doi termeni sau doua expresii.

descriptiv sau argumentativ. Informatiile transmise nu vizeaza stabilirea unei concluzii. Cel care defineste intervine in text prin diverse marci ale subiectivitatii. Este textul care transmite un mesaj intr-o maniera organizata. prospecte. Registrul stilistic: campul semantic folosit se centreaza in sfera referentialitatii. personificari) care dau seama de treapta de subiectivitate care intervine in descriere. 2. ascunderea emitatorului. lirica(un peisaj in acord cu o stare de suflet).b. Pozitia lectorului: interes documentar. ierarhizata. apar si verbe de stare si/sau de miscare. Pozitia lectorului: privire estetica asupra descrierii. *realista(are uneori functie narativa. *critica. admirativa(portretul). care urmaresc inducerea unei atitudini favorabile sau defavorabile definitului. Registrul stilistic: * prezenta verbelor de perceptie(in mod deosebit vizuale) si indici spatiali care structureaza locul/ obiectul supus descrierii. Uneori textul informativ se poate combina cu texte de tip explicativ. portret. In acest context descrierea poate fi: *contemplativa. jurnale) 2. care vrea sa explice obiectiv fenomenele. 7. persuasive. interes narativ. satirica. 3. Focalizarea (cine vede?) determina tipul descrierii – subiectiva(prezenta implicita sau explicita a naratorului) / obiectiva(efectul documentar). Tipuri de texte unde se folosesc: dictoonare. C)Recunosterea textului descriptiv(alte tipuri de descriere) 1. in spatele pronumelui la persoana aIII-a si a unui vocabular specializat. . 6. D)Recunosterea textului informativ 1. subliniind psihologia personajului) sau poetica (anticipand o actiune printr-o serie de semne distinctive) 4. * caracteristica campului lexical tipic descrierii in raport cu subiectul descrierii:densitatea figurilor de stil(metafore. poezie) / texte de granita(memorii. 3. Tipuri de texte literare(proza. manuale. 8.

descriptiv sau argumentativ. Marcile lingvistice cel mai des intalnite sunt: a)estomparea completa a emitatorului(tonul neutru) b)folosirea cu preponderenta a timpului prezent. 6. Tipuri de texte unde se foloseste: manuale scolare. pe urma). anunturi. d)lexic orientat tematic(campul semantic folosit se centreaza in sfera referentialitatii – date obiective. De ce?. Cine?. 4. definitii. texte stiintifice etc. cifre. Intrebarile care evidentiaza textul explicativ: Ce se explica?. Nu exista tip de text explicativ pur. in spatele pronumelui la persoana a III-a si a unui vocabular specializat(tonul neutru). Tipuri de texte unde se folosesc: articole de presa. Informatia transmisa vizeaza si o concluzie. apoi. prin urmare). deci. b) conectori care evidentiaza relatia cauza/ efect (pentru ca.4. Pozitia lectorului: interes documentar. 2. 5. E) Recunoasterea textului explicativ 1. Intrebarile care evidentiaza specificul textului sunt: Despre ce se informeaza?. c)lexic specific domeniului tematic. 6. statistici. el se intersecteaza cu textul informativ. 3. date). Este un text cu baza informativa unde emitatorul doreste sa -l faca pe receptor sa inteleaga un fenomen. Registrul stilistic: marcile lingvistice cel mai des intalnite sunt: a) estomparea completa a emitatorului care vrea sa explice obiectiv fenomenele. Cum?. De ce?. 5. Textul explicativ poate avea o nuanta argumentativa. Cine?. 7. insa cititorul trebuie sa distinga pasajele unde se manifesta mai mult sau mai putin evident. fiindca. Ce?. Unde?. d)prezenta unor articulatii care induc cronologia(mai intai. subiectivitatea autorului. manuale etc. asadar. c)folosirea timpului prezent. . o problema. deoarece.

Pozitia lectorului:docilitate sau spirit critic. instructiuni de instalare / de folosinta a aparatelor. continut normativ. e) stil obiectiv. Codul penal. lipsite de ambiguitate. Este un text care indica un mod de actiune. 2. texte elaborate de organul judiciar. CARACTERISTICI ALE STILULUI: • • • • functie referentiala. Cine ofera datele?. 3. 6. raspunsurile(in propaganda). de fap. 5. Constitutia. Codul muncii etc). Registrul stilistic: a) lexic orientat tematic. prospecte pentru medicamente. De ce ofera datele?. Intrebarile care evidentiaza textul explicativ: La ce se refera indicatia?. publicitate etc. d) interogatiile retorice. Textul contine un set de informatii despre produsul/ fenomenul a carui folosinta/ intrebuintare o indica. enunturi cu forma impersonala. b) folosirea diatezei reflexive. care sugereaza. . un mod de intrebuintare a unui produs. Tipuri de texte unde se folosesc: retete de bucatarie. c) folosirea modului infinitiv sau imperativ. De ce ofera datele?. STILUL OFICIAL(JURIDIC-ADMINISTRATIV) STILUL JURIDIC CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege. registru didactic.F) Recunoasterea textului injonctiv 1. 4. enunturi clare.

Emitatorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde functia perlocutionara este controlabila). se va completa. provenite din infinitive lungi Substantive abstracte Verbul “a trebui”. verbul “a putea” Folosirea infinitivu-lui cu valoare de imperativ Verbe la diateza reflexiv-pasiva. 2). conform relatiei E-R beneficiar: Emitator – specializat. adica organul legislativ. prohibitiv. fiindca autorii sunt persoane creditabile in domeniul juridic. se scrie cu litere de tipar etc) respecta proprietatea termenilor.• • • • • • • • • • • folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definiti. PARTICULARITATILE LINGVISTICE Lexicale Morfologice Sintactice Coordonare si subordonare Clisee Stilistice Terminologie specifica Subst. conform efectului mesajului: Acord. Receptorul este de obicei specializat – cel care trebuie sa aplice legea. emitatorul da receptorului instructiuni in legatura cu modul in care trebuie inteles textul. foloseste neologisme. in acest tip de text. se scrie numai in chenarul albastru.1. foloseste terminologia de specialitate. folosirea cliseelor formale. locutiunisi expresii Forme impersonale Constructii infinitivale Elipsa. in raport cu realitatea. mesajul este preponderent denotativ. dar si nespecializat – cel care vrea sa cunosca legea. verbele copulative Fraze coordonate Fara figuri de stil si digresiuni . Instructiunile sunt realizate prin mijloace formale(art. preferinta pentru anumite verbe. educare conform incarcaturii emotionale a mesajului: neutru. utilizarea unor clisee care indica atitudinea necesara (se completeaza cu majuscule. Conform functiei mesajului :informare.

politice. (cauze – situatie de analizat si/sau problema-solutii-rezultate/ modalitati de apolicare a solutiilor). orientat spre maxima accesibilitate si actualitate. influenteaza opinia publica(discurs persuasiv). exprima atitudini. b)persuasiunea adresata afectivitatii aduce argumente de popularitate. • • • • Dimensiunea persuasiva tine de publicitar. discursul se poate adresa ratiunii sau afectivitatii. grija fata de destinatar. in conformitate cu strategiile persuasive. sociale. strategia persuasiva se bazeaza pe argumente: a) persuasiunea adresata ratiunii aduce argumente de specialitate. are functie conativa. marturia unor beneficiari ai produsului. Nota! .Lexicale Morfologice Expresii verbale impersonale Sintactice Stilistice STILUL PUBLICISTIC CARACTERISTICI ALE STILULUI • • • • • are functie de mediatizare a evenimentelor. de tip cauza-efect. traditie. superioritatea unor produse in raport cu altele similare. contine informatii economice.

Textul reflecta opinia vorbitorului. 3. 4. 2.1. pentru acoperirea subiec-tului sau pentru o referire nemijlocita la continut. critica. are un caracter apreciativ si se centraza pe functia persuasiva. Editorialul are functie de informare. Morfologice Sintactice Stilistice Foloseste preponderent Construit cu propozitii Detaliile sunt preci. nu a autorului si cuprinde elemente ale discursului argumentativ. dar si de persuasiune. Articol de opinie (manifest. apel) – reprezinta punctul de vedere al autorului. Are functie exclusiv persuasiva. fiinte etc. enuntiative cat mai si elocvente. Formulari eliptice care Stilul cel mai sensibil la sa impresione. Se utilizeaza uneori procedee artistice (asemanare cu stilul beletristic). Texte de apreciere sau de opinie unde se poate sesiza implicarea autorului 1. Daca nu este semnat. satirica. presupune si o anumita implicare subiectiva a autorului. atraga atentia. fenomene. FORME ALE DISCURSULUI PUBLICISTIC Conform implicarii/ neimplicarii autorului. Editorial – comentariu asupra unui eveniment sau situatii la ordinea zilei. editorialul prezinta punctul de vedere al colectivului de redactie al unei publicatii. . statistica. textele jurnalistice pot fi: I. caricatura. Continutul reflecta realitatea imediata si este completat cu mijloace extra-lingvistice de tipul: fotografie. El poate avea tenta ironica. schema. umoristica.se diateza activa. Foileton (tableta.ze si sa inovatie. 2. Utilizeaza titluri socante pentru a atra-ge atentia. Convorbire – text rezultat in urma unei discutii cu o persoana avizata pe o anumita tema. PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale Este evitat limbajul profesional (el se foloseste in publicatiile de specialitate) Termenii noi sunt explicati prin analogie:raporturi de asemanare/diferentiere stabilite intre doua sau mai multe obiecte. artistic sau stiintific. pamflet) – text de atitudine de dimensiuni reduse care trateaza subiectele de actualitate exclusiv din perspectiva autorului. tabel. uneori. prin faptul ca imbina informatia cu o prezentare/ comentare a acesteia. ceea ce. harta. Unele forme se apropie de stilul colocvial. accesibile si mai simple.

Campania publicitara se face pe diverse suporturi: audio. zona unde locuieste(urban/rural). facuta imediat dupa premiera. Campania publicitara prin intermediul cuvantului se bazeaza pe:omonimie dezambiguizabila contextual. lansatorul si agentia de publicitate stabilesc mifloacele utilizate pentru eficientizarea campaniei. O campanie publicitara eficienta atrage cat mai multi clienti din grupul. film. Calitatile unei reclame: *sa fie relevanta atat pentru produsul sau serviciul mediatizat. care contine aprecieri critice asupra textului analizat. Cronica se adreseaza unui public eterogen. centrat pe functia persuasiva. dar si din categoriile colaterale. categorie sociala. este construit in jurul unui slogan si poate fi dublat de imagine. de aceea limbajul trebuie sa fie accesibil. Elemente componente ale campaniei piblicitare” *agentia de publicitate – institutia care contribuie la campania publicitara cu ajutorul angajatilor specializati. Ea are functie predominant persuasiva. Grupul-tinta. prin cuvant. *creatorul – persoana care creeaza propriu-zis reclama. carte). Campaniile publicitare comerciale vand produse de folosinta imediata(alimente. adica totalitatea persoanelor la care ar trebui sa ajunga campania publicitara. servicii. Masa rotunda – text rezultat in urma unei discutii de grup pe o anumita tema. *lansatorul – persoana sau institutia care anunta un produs sau ii face campanie. 6. . Ea are functie predominant persuasiva..5. jocuri de cuvinte. cosmetice). de aceea limbajul trebuie sa fie accesibil. ideea si cu functie de persuasiune. sociale. slogan (sintagma scurta si frapanta menita sa atraga atentia). logo(logotip emblema. décor. Reclama – text de dimensiuni reduse. *sa surprinda comportamente si atitudini corecte. *clientul – persoana sau institutia care are nevoie de o campanie publicitara. 9. 7. politice. *sa evidentieze un singur beneficiu cheie al produsului sau serviciului. Recenzie – prezentarea unei carti facuta imediat dupa aparitia acesteia. Recenzia se adreseaza unui public eterogen. 8. marca. Cronica – prezentarea unui spectacol. desn care caracterizeaza o marca comerciala). Textul reflecta opiniile participantilor la discutie. situatie economica etc. produse artistice (muzica. Publicitatea – face parte din instrumenetele de comunicare cu rol de madiatizare a unui produs. serviciu. ziare. este distinct in functie de: sex. care contine aprecieri critice asupra spectacolului analizat.tinta. scenografie. regie etc. spor(film sau anunt publicitar foarte scurt prezentat pe canalele audio/video). In functie de “produsele” mediatizate. campaniile publicitare pot fi: comerciale. conditii de prezentare grafica s. cat si pentru publicul tinta. varsta. video.a. Comentariile autorului sunt urmate de un set de informatii tehnice: editura. teatru. Textul unei mese rotunde cuprinde elemente ale discursului argumentativ. Comentariile autorului sunt urmate de un set de informatii tehnice.

deci. revista sau periodic. Texte informative unde nu se poate sesiza implicarea autorului (au functie referentiala. scris la persoana I. dar pot avea si functie conativa) 1. (nu) poate.*sa trasansmita un singur mesaj clar. cu referire la fapte reale. in primul rand. intrucat. care introduc argumentele. ceea ce confera obiectivitate textului. Recunosterea unui discurs argumentativ 1. ceea ce denota o atitudine critica fata de eveniment(functie referentiala. o situatie(functie referentiala predominanta). care introduc argumente intr-o ordine agreata de emitator(ordinea logica). reportajul apeleaza la o serie de procedee care apartin stilului literar (figuri de stil. dar si conativa). 2. care introduc concluziile. expresiile cu accent emotiv(functie referentiala si conativa). Discursul argumentativ se recunoste dupa prezenta indicatorilor de argumentare: pentru ca. Stire – text de dimensiuni reduse. propozitia din text care exprima ideea de baza. scris la persoana a treia. (nu) trebuie. Relatarea se concentreaza pe cele mai importante informatii. cu umor. scris la persoana a treia. O argumentatie trebuie sa aiba o ipoteza (teza. dar si sa socheze in acelasi timp. asadar. In continutul textului astfel . Declaratia este facuta in momente de tensiune. judecatile de valoare. menit sa informeze. cu un subiect bine documentat (functie referentiala predominanta). *sa fie construita ca sa influenteze gusturile publicului tinta. Din text lipsesc consideratiile personale. unde autorul include impresii personale cu privire la intamplarile/ aspectele relatate. Ea apartine unei personalitati si se refera la punctulde vedere al emitentului asupra unui eveniment sau asupra unei situatii existente la un moment dat (functie conativa predominanta). 4. deoarece. in concluzie. daca si numai daca care introduc argumente restrictive. Reportaj – text de intindere mare. Interviu – text realizat cu scopul de a obtine un set de informatii de la o persoana avizata (functie referentiala predominanta). Ea se refera la un eveniment. referitor la fapte si situatii reale. Articol – text destinat aparitiei in ziar. Din punct de vedere stilistic. de aceea. Dupa identificarea enuntului se reciteste textul pentru a vedea daca el da informatii in plus fata de enuntul identificat ca ipoteza. 3. Implicarea autorului se poate realiza: pe un ton neutru. 6. in al doilea rand. elemente care puncteaza sentimente. Relatare – text de intindere mare. ca argumentarea sa fie valida propozitia care exprima ideea de baza trebuie sa aiba valoare de adevar). Declaratie – text cu dimensiune medie. cu un subiect absolut nou. concis. 5. care cuprinde informatii punctuale despre un anumit eveniment sau situatie. pe un ton moralizator. O data identificati acesti indicatori. II. 2. ceea ce cofera o atitudine etica a textului si pe un ton moralizator. Articolul poate apela la un discurs argumentativ. trebuie verificat daca in cadrul textului ei indeplinesc functia numita. emotii).

-deductive prin analogie. bogatie lexicala. -nu este identificabila propozitia cu rol de concluzie. sensuri figirate etc. 3. Prin functia poetica. repetitii. CARACTERISTICI: • • • • • • • • libertatea pe care autorul si-o poate lua in raport cu normele limbii literare. asigurandu-i acestuia o structura care il face perceptibil la nivelul formei si adesea usor de fixat in memorie. 4. In stilul publicistic. Rationamentele pot fi: -deductive prin demonstratie. ritm. centrata asupra lui insusi. memoriile. dar si din afara limbii literare (arhaisme. 5. jurnalele. obsedant. rime. De retinut! Un text nu este argumentativ daca: -propozitia care exprima ideea de baza nu este urmata de alte informatii in text. STILUL ARTISTIC CUPRINDE: operele literare in proza. de mentionat faptul ca propozitia concluzie se poate gasi in orice parte a textului. inglobeaza elemente din toate stilurile functionale.recitit(dupa identificarea ipotezei). Se citeste textul ca sa se identifice in el propozitia care are rol de concluzie(propozitia declarativa cu valoare de adevar). textul trebuie aranjat in ordinea argumentarii. rationamentele se adreseaza deseori afectivitatii. se afla argumentul/ argumentele si exemplul/ exemplele. unicitate si inovarea expresiei. de mentionat faptul ca ordinea expunerii nu este obligatoriu si ordinea argumentarii. amuzant etc. regionalisme. prin modul neobisnuit in care se folosesc cuvintele). ci un text interesant in sine: placut. Pregnanta mesajului e produsa de simetrii. mesajul are functie poetica. amintirile. un mesaj nu mai e un simplu instrument. contrastul dintre sensul denotativ si sensul conotativ al cuvintelor(in special in poezie. elemente ade argou. sensuri multiple ale aceluiasi cuvant. 6. tot aici pot fi incluse eseurile.din punct de vedere statistic. Argumentarea se bazeaza pe rationamente. un vehicul pentru informatie. frumos. versuri si operele dramatice. elemente de jargon). Functia poetica se manifesta desigur . caracterul individualizat al stilului. Dupa identificarea ipotezei si a concluziei.

PARTICULARITATI LINGVISTICE Lexicale Polisemantism Morfologice Valori expresive ale partilor de vorbire Marcile subiectivitatii Sintactice Diversitatea raporturilor de subordonare Inversiuni. mesaj. Elemente comune o Ambele tipuri de texte pot fi caracterizate din punct de vedere al situatiei de comunicare(emitator. in expresii si locutiuni populare. dislocari topice Stilistice Prezenta procedeelor artistice Sensul conotativ Varietate lexicala Text literar – Text nonliterar I. in sloganuri. Corectitudine: respectarea normelor limbii in organizarea comunicarii. context). proverbe etc. e prezenta in vorbirea curenta. Precizia: utilizarea riguroasa a termenilor in organizarea enunturilor. dar nu numai in ea. . Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise in limba literara. Proprietati: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gandurilor si sentimentelor. CALITATILE GENERALE ALE STILULUI: • • • • • Claritate: exprimarea clara a gandurilor si sentimentelor. cod.in poezie. receptor. canal.

functia referentiala se refera la obiectul comunicarii – respectiv referentul – adica elementul realitatii selectat de emitator pentru continutul mesajului).o In ambele tipuri de texte se actualizeaza functiile comunicarii. cu scop informativ si/ sau persuasiv. Nota! Este vizibila in textul nonliterar. miscari ale capului etc) Nota! Este specifica pentru comunicarea orala. II. gesturi. Efectul mesajului se masoara intr-un raspuns verbal/ scris sau comportamental). . functia fatica se realizeaza prin semne verbale(formele de salut) sau nonverbale(privire. • Canalul: functie fatica (comunicarea dintre emitator si receptor presupune stabilirea unui contact). -domeniul administrativ. Deosebiri • Contextul: functie referentiala (contextul este situatia in care are loc transmiterea mesajului. semnele comune alcatuiesc codul. *functia metalingvistica: Codul este marcat de regulile gramaticale (alcatuirea mesajului presupune utilizarea unor semne comune emitatorului si receptorului. III. functia emotiva se concretizeaza in selectia informatiei pe care emitatorul o opereaza in realitatea inconjuratoare si in exprimarea propriilor atitudini si sentimente fata de aceasta). *functia conativa: Receptorul este destinatarul/ beneficiarul/ cititorul mesajului emis de autor(receptorul este cel caruia i se adreseaza mesajul emitatorului. codul contine semne verbale si/ sau semne nonverbale). * functia emotiva: emitatorul este autor(emitatorul este cel care transmite mesajul unui receptor.Elemente distincte Text nonliterar *Conform sferei culturale -domeniul stiintific.

-de tip stiintific/stilul stiintific:articole stiintifice. -discurs descriptiv. dezbatere. referat. *Sfera de utilizare -stilul stiintific-domeniul stiintelor exacte -stil publicistic-mass-media si publicitate. memoriu.Text nonliterar -domeniul juridic. corespondenta privata. -discurs administrativ(juridic) -discurs injonctiv. legi . savan -de tip publicistic/ stil publicistic:interviu. articole. -de tip colocvial/ stil colocvial:conversa-tie uzuala. -domeniul interpersonal. carti pos *Conform specificului discursului Discursul nonfictional poate fi: -discurs argumentativ. scrisori. -stilul administrativ-juridic-relatii aministrative. -discurs rezumativ. -stilul colocvial-relatii interpersonale in planul vietii cotidiene. cercetari de specialitate scrise de cercetatori. -discurs explicativ. relatari. -discurs persuasiv. *Conform situatiei de comunicare -de tip oficial/ stilul administrativ-juridic: texte scrise de tip cerere. oficiale. masa rotunda. *Conform functiei mesajului .

-Prohibitiv: apeleaza la ratiunea receptoruluisi intentioneaza sa-i impuna un comportament social in -Critic: apeleaza la ratiunea receptorului in momentul in care ii ofera o informatie. fizice si intelectuale ale receptorului si promoveaza un mes *Conform incarcaturii emotionale a me-sajului -Persuasiv: apeleaza la sentimentele receptorului in vedera impunerii unui comportament prin mijloa cuvinte din sfera semnatica a in-demnului). -Polemic: apeleaza la ratiunea receptoru-lui prin incitarea acestuia la exprimarea propriului punct de -Neutru: apeleaza la ratiunea receptoru-lui fara implicarea afectiva a autorului. Scopul unui enunt persuasiv este sa determine o persoan importanta actiunii respective. -Identificare: beneficiarul mesajului procedeaza ca si cum mesajul ii este adre-sat numai lui. nu ca substantiv). perso sportive etc.. cuvantul pici este folosit aici ca verb la perosna I sg. Intentia comunicarii persuasive este de a-i face pe ceilalti sa imprumu preia un alt punct de vedere. . Metode de manipulare: efectul de prestigiu al emitatorului. El isi in in textele publicitare. -Educativ: apeleaza la facultatile morale.conativa sau fatica. se poate referi la viata politica interna si internationala. Cand?.Text nonliterar Mesajul are functie referentiala.Textul nonfictional trimite la un referent care apa -Informare: are dimensiune pragmatica. (intrebarile mesajului in-formativ: Cine?. De ce?. Ce?. Mesajul este alcatuit prin abaterea de la semnific pici. fort Procedeul cel mai utilizat este de natura lingvistica. atragerea unui segm economice. *Conform efectului mesajului (scop) -Acord: beneficiarul mesajului considera ca informatiile continute in mesaj pot fi creditate. Unde?). Situatia e administrative sau juridice. -Manipulant: apeleaza la sentimentele receptorului si intentioneaza sa ii transforme comportamentul conform ideilor si intereselor proprii. -Publicitate: promovarea din perspectiva unor grupuri a mesajelor de influentare.

poezie)/ texte de granita (memorii. logica. In acest sens este bine ca textul sa aiba fraze scurte. paradoxale. Proprietatea termenilor presupune cunosterea sensuri-lor primare. rari. -Pecizia: utilizarea riguroasa a termenilor adecvati tipului de mesaj in organizarea enunturilor si in si -Proprietate: utilizarea mijloacelor adecvate(cuvinte. de exemplu: renuntarea la fumat. ea se obtine p evitarea termenilor prea specializati. portret. echivoci. jurnale). solicitand astfel participarea receptorului. coerenta. Registru stilistic: * prezenta verbelor de perceptie (in mod deosebit vizuale) si indici spatiali care structureaza locul/ obiectul supus descrierii. -Concizia: se refera la constructia textului. apar si verbe de stare si/ sau de miscare. echivo-ce. -Ambiguitate: calitate a uni cuvant de a avea mai multe sensuri fara ca unul dintre ele sa predomine.Text nonliterar -Internalizare: nivelul maxim al influen-tei exercitate de mass-media. Tipuri de texte literare (proza. *Calitati generale ale stilului -Claritate: exprimarea clara. sa ex cuvintele inutile. -Varietate stilistica: folosirea in cadrul aceluiasi text a diverselor registre (popular/ cult. a sentimentelor si a ideilor. scris/ oral).Ambiguitatea este o trasatura a limbajului poetic. 2. figur -Puritatea: utilizeaza mijloacele lingvistice admise de limba literara. consumul anumitor produse. derivate. forme. sensuri) pentru exprimarea gan intentie si expresie. structuri. Recunoasterea textului descriptiv (diferite tipuri de descriere) 1. -Sugestie: calitate a stilului care se opune discursivitatii si care transmite o idee voit fragmentara. a gandurilor. prin care valorile si modelele d propriul sistem de valori. . constructii pleonastice. -Corectitudine: respectarea normelor limbii literare in organizarea comunicarii.

(un peisaj in acord cu o stare de suflet). * Realista (are uneori functie narativa. imagini vizuale si auditive care dau seama de treapta de subiectivitate care intervine in descriere. Pozitia lectorului: privire estetica asupra descrierii. * Critica. satirica. In acest context descrierea poate fi: * Contemplativa. personificari).* caracteristica campului lexical tipic descrierii in raport cu subiectul descrierii: densitatea figurilor de stil (metafore. 4. Focalizarea (cine vede?) determina tipul descrierii – subiectiva(prezenta implicita sau explicita a naratorului)/ obiectiva (efectul documentar). admirativa (portretul). lirica. 3. . subliniind psihologia personajului) sau poetica (anticipand o actiune printr-o serie de semne distinctive). interes narativ.

sunt folosite particularitati regionale sau socio-profesionale. relatia emitator-receptor poate fi si de rudenie. • conform efectului mesajului Acord Identificare Internalizare • conform functiei mesajului (scop): Informare Educare Divertisment Publicitar • conform incarcaturii emotionale a mesajului Emotional . CARACTERISTICI: • • • • • • • conform specificului discursului: discurs fisctional/ stil artistic. are o mare incarcatura afectiva. gestica. mimica). recurge la elemente suprasegmentate (ton. discurs nonfictio-nal/ stil stiintific. pot fi folosite elemente de argou sau jargon. conform relatiei E-R(beneficiar) Emitatorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi si el specializat sau nespecializat. In cadrul acestui stil.STILUL COLOCVIAL CUPRINDE (sfera de utilizare) – relatii interpersonale in planul vietii cotidiene. regulile gramaticale pot fi incalcate.

paranteze. Zicale Stilistice . 5. inversiuni. enunturi fragmentate. 3. 2. Cuvinte cu sens peiorativ Superlative expresive Vocative. imperative.Persuasiv Manipulant Prohibitiv Critic Polemic CALITATILE GENERALE ALE STILULUI 1. Digresiuni. interjectii. Claritate Propritate Corectitudine Precizia Puritatea PARTICULARITATILE LINGVISTICE Lexicale Argou Jargon Neologisme la mo-da Cuvinte tipice unor graiuri Morfo-sintactice Pronume. 4. adverbe neho-tarate Diminutive Aproximari prin numerale si substantive Augmentative Pronume si verbe cu specific regional. Izolari. elipse. adjective.

intamplari care apartin experientei personale. ordonate logic. care au rolul de a anunta ca urmeaza ceva important. asertiuni care produc temeiuri pentru sustinerea unei concluzii.. deci. Argumentul (argumentele): argumentarea propriu-zisa (care poate cuprinde argumente pro sau contra ipotezei enuntate). o idee. faptul se explica prin.. Argumentul este suma asertiunilor pro/ contra. ETAPELE ARGUMENTARII: 1. adevarul unei asertiuni se probeaza prin examinarea dovezilor si a temeiurilor care pot fi aduse pro/ contra ei. 3. imi place deoarece. nu in ultimul rand. prin urmare..fapte.. Argumentele trebuie formulate clar si concis. in concluzie etc. a argumenta – a sustine – a dovedi – a intari Argumentarea se face in scopul de a-i convinge pe partenerii de comunicare de justetea opiniei exprimate. -comparatii care sa scoata in evidenta ideea sustinuta. clar.. de la cele mai “slabe” spre cele mai “tari”.. 2. spre deosebire de. Fiecare element al concluziei trebuie sustinut de premise. In formularea argumentelor si a concluziilor se utilizeaza diverse cuvinte persuasive: in mod sigur..ARGUMENTAREA UNUI PUNCT DE VEDERE Definitie: argumentarea este un demers prin care justificam o afirmatie pe care o facem. 3. solicitand in acest fel atentia auditoriului: pentru ca. Concluzia: este o propozitie declarativa cu valoare de adevar. Este bine sa punctati argumentele prin formulari pregnante. Este procesul de justificare logica a unei opinii pe care vrem sa o sustinem.. Constitutia sustine ca. -opinii de autoritate(ex: intelepciunea populara considera ca. imi starneste curiozitatea etc. Dovezi: .. in cazul in care exista. incercand sa convingem ca avem dreptate. o situatie etc. evident.. Argumentul se formuleaza in termeni de: cred ca. .. ma intereseaza sa citesc (sa vad filmul) pentru ca.. Premise: temeiuri aduse pentru a sustine concluzia. Nota! 1. Asertiune (teza – ideea pe care o demonstram) : Exprimare aunei opinii nesustinuta de temei. -exemple din textul suport. 2. Formularea tezei: formularea unei opinii despre un text. la fel ca. in primul rand. gresit etc. de exemplu. un mijloc prin care sustinem sau demonstram un punct de vedere. se inscrie in sfera preocuparilor mele dat fiind ca..).

in cazul in care argumentarea a demontat ipoteza respectiva. in final. pe langa argumentelor... Concluzia presupune o fraza in care: .. intr-un mod nuantat. in sfarsit Adunare – tip de rationamenr folosit in numirea in plus. daca argumentarea a demonstrat ipoteza. .. in continuare. in consecinta.. in afara de. inca.4.. cum. este contrar cu. pentru a concluziona. fie. datorita... din cauza ca.se reia teza si se motiveaza prin dovezile date la punctul anterior. dar si in sustinerea acestora prin dovezi. rezulta ca. in producerea contraargumentelor. prin urmare sau... rezumand.pe de alta parte. pentru ca. Comparatie – tip de rationament folosit in sustinerea dovezilor si exemplificarea lor. pe de-o parte.se reia...se contrazice ipoteza. Operator specific in primul rand. in al doilea rand. formularea ipotezei. in consecinta. sau . totusi...sau. ca si cum. desi.. Explicare – tip de rationament folosit in sustinerea argumentelor cu dovezi si exemplificarea dovezilor. diferit de Opozitie sau restrictie–tip de rationament folosit din contra. explicarea consecintelor: deoarece. in consecinta . explicarea cauzelor: fiindca. la fel ca. Alternativa – tip de rationament folosit in producerea de contraargumente.. EXPRIMAREA LEGATURILOR LOGICE INTRE IDEI Tip de rationament Enumerare – tip de rationament folosit in numirea argumentelor. Sinteza si final – tip de rationament folo-sit in finalizarea discursului in concluzie. de parca.fie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->