1. La data de 10.10.1991 A încheie cu B un contract intitulat de părţi „protocol-
convenţie“ în care părţile prevăd (şi) următoarele: „(1)A se obligă să finanţeze construirea unei clădiri cu destinaţie-birouri, pentru B, pe terenul lui B din str. Moţilor. (2)La terminarea construcţiei, părţile vor realiza un schimb între clădirea construită în str. Moţilor şi o altă clădire, situată pe str. Eroilor, aflată în proprietatea lui B.“ Convenţia se încheie la sediul lui A. În cursul anului 1992, prin hotărâre de guvern, clădirea din str. Eroilor e trecută din proprietatea lui B în proprietatea Consiliului Judeţean Cluj. La 10.10.1993, părţile încheie o nouă convenţie, stabilind că „schimbul“ se va realiza, având însă ca obiect clădirea din str. Moţilor şi o altă clădire – de pe strada Fântânele – aflată în proprietatea lui B. Cea de a doua convenţie e desfiinţată prin acordul părţilor în cursul anului 1994. La 10.10.2001, A îl acţionează în judecată pe B, pretinzând recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra clădirii din str. Moţilor în cota corespunzătoare procentului din cheltuielile de construcţie pe care l-a suportat până în anul 1994, când a încetat să mai finanţeze construcţia, finalizată ulterior de către B.
2. La data de 10.10.2000 A încheie cu B un contract care vizează transferul
dreptului de proprietate asupra unui teren din localitatea X, aflat în proprietatea exclusivă a lui B, contra preţului de 4100 €. Cu ocazia încheierii contractului, B redactează un înscris în două exemplare – câte unul pentru fiecare dintre părţi – în prezenţa lui C, chemat de către A şi B ca martor. C semnează ambele înscrisuri, dar părţile omit să facă acest lucru. În termen de 2 săptămâni A achită preţul integral şi este pus în posesia terenului. În cursul anului 2005 A îi cere de mai multe ori lui B realizarea formalităţilor pentru a îşi putea înscrie dreptul în cartea funciară. B refuză. La data de 10.10.2005 A îl acţionează în instanţă pe B, cerând instanţei pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de formă autentică şi ordonarea înscrierii sale în cartea funciară ca proprietar al terenului. În probaţiune, A înfăţişează înscrisul redactat de B şi îl cheamă ca martor pe C.
1. Analizaţi semnificaţia formulei punere în posesiei din speţă.
2. Cum îşi motivează A pretenţiile ? 3. Ce acţiuni introduce A ? 4. Cum se va pronunţa instanţa asupra probelor ? 5. Fiind avocatul lui B, aduceţi argumente în sensul respingerii pretenţiilor lui A.