Sunteți pe pagina 1din 17

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE

DE STRUGURI DE MASĂ
(GHID INFORMATIV)

2006
ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE
DE STRUGURI DE MASĂ
(GHID INFORMATIV)

Ghidul informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mijlocii la înfiinţarea plantaţiilor
viticole de struguri de masă şi în special a plantaţiilor viticole de struguri de masă fără seminţe (apirene).
Ghidul informativ reflectă cerinţele mondiale faţă de strugurii de masă, potenţialul sectorului de
producere, asortimentul de struguri de masă în Republica Moldova, precum şi evidenţiază aspectele
tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere, necesităţile investiţionale la înfiinţarea plantaţiilor
tinere de struguri de masă fără seminţe şi sursele de suport financiar.

Alcătuitor – Dan Plămădeală, USAID / PDBA

Acest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al


Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

Opiniile exprimate aici aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID.

 2006

1
CUPRINS
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ 3

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A 4


STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ 6

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE 8

Proiectul plantaţiei 8
Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei) 9
Alegerea materialului săditor 11
Schema de plantare 12
Timpul plantării 12
Organizarea teritoriului 12
Formarea butucului 12

INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE 13


STRUGURI DE MASĂ

SURSE DE SUPORT FINANCIAR 14

BIBLIOGRAFIE 16

2
CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ

În ultimii ani, multiplele schimbări în economie, stilul de viaţă şi conştientizarea consumatorilor au dus la
majorarea cererii pentru diverse fructe şi legume în stare proaspătă. Cererea sporită pentru produse
convenabile, precum şi creşterea populaţiei urbane creează oportunităţi imense pentru furnizorii de
legume şi fructe, distribuitorii de produse alimentare şi prestatorii de servicii din acest sector.

Luând în consideraţie economia de piaţă, succesul industriei de struguri de masă depinde de cererea şi
satisfacţia consumatorilor. În prezent, preferinţele globale pentru strugurii de masă pot fi
generalizate în favoarea soiurilor fără seminţe, de culoare aurie sau roză, cu aromă de
muscat şi cu pieliţă subţire. Pe lângă aceasta, strugurii trebuie să fie formaţi din bobiţe rotunde sau
ovale mari. În final, unul din factorii de bază este trasportabilitatea.

Consumul strugurilor de masă pe piaţa mondială este în continuă creştere. Statisticile prezentate de
Organizaţia Internaţională a Viei si Vinului arată că consumul global de struguri proaspeţi a crescut de la
12 mln. tone la 15,7 mln. tone în ultimii 10 ani.

Piaţa globală a strugurilor de masă reprezintă o piaţă de desfacere a peste 2 mld dolari SUA. Din figura de
mai jos, se observă că cei mai mari importatori sunt SUA şi Uniunea Europeană, fiind urmate de Canada,
Hong Kong şi Mexic. Rusia este al şaselea importator de struguri de masă, totalizând 79 mln dolari SUA.

Figura 1: Importul mondial de struguri de masă pe ţări în 2004, mln dolari SUA.

SUA 680
UE15 655
Canada 235
Hong Kong 131
Mexic 94
Rusia 79
Polonia 73
Elveţia 54
Norvegia 43
China 41
Cehia 37
Singapore 22
Japonia 19
Indonezia 18
Coreea de Sud 17
Alte state 62

0 100 200 300 400 500 600 700

3
SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE
MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În ultimii ani, volumul producţiei industriale şi suprafeţele plantate cu viţă de vie pentru struguri de masă
s-au micşorat. Suprafaţa terenurilor utilizate pentru producerea strugurilor de masă s-a micşorat de la
27.9 mii ha în 1994 la 20.6 mii ha în 2005.

Pe parcursul perioadei de privatizare, dezvoltarea acestui sector a fost încetinită. Între anii 1996-2000,
suprafaţa utilizată a constituit 19.2 mii ha, producţia totală – 73.5 mii ha, producţia medie – 4 t/ha şi
exportul - 5.9 mii tone.

Volumul total al producţiei în anii 2001-2004 a atins în mediu cifra de 96 mii tone, ceea ce reprezintă 4.8
t/ha. Pe parcursul acestor ani, suprafaţa de cultivare a strugurilor de masă a crescut cu 9.2%, fiind
aproape la acelaşi nivel în ultimii ani - 20.7 mii ha (13.7% din totalul de vii).

După analizarea condiţiilor de utilizare şi tăiere a plantaţiilor de struguri de masă înfiinţate înainte de
1995, putem concluziona că suprafaţa va fi redusă la 20 mii ha până în anul 2020. Pe lângă aceasta,
conform Programului Naţional de Reabilitare şi Dezvoltare a Cultivării Viţei de Vie, în perioada 2002 –
2020, suprafeţele curăţate de plantaţiile vechi vor fi plantate cu noi soiuri de struguri, care corespund
standardelor şi cererii internaţionale.

Moldova deţine un şir de avantaje în sfera producţiei horticole. Aceste avantaje includ clima moderată,
solurile excelente, disponibilitatea resursele acvatice, experienţa seculară şi buna reputaţie a fructelor şi
legumelor moldoveneşti pe pieţele de export (in special în ţările CSI), câştigată datorită calităţilor
gustative deosebite. Cu toate acestea, pentru o reuşită pe piaţa globală sau europeană, producătorii din
Moldova trebuie să îmbunătăţească calitatea şi selectarea produselor spre export.

Suprafaţa terenurilor în pantă cu expoziţia sud, sud-vest, vest şi sud-est favorabile pentru cultivarea viţei
de vie, constituie cca. 380 mii ha dintre care la momentul actual sunt utilizate pentru plantaţii viticole cca.
105 mii ha. Astfel, perspectiva extinderii plantaţiilor şi sporirii producerii viticole este mare, rezervele
naturale ampeloecologice fiind realizate numai la 1/4-1/3 din potenţial.

Resursele climaterice (suma temperaturilor active şi actuale, >10˚C) în Moldova permit cultivarea soiurilor
ce se maturizează timpuriu în toate zonele, chiar şi în cea nordică. După cum relevă tabelul de mai jos,
fiecare zonă e caracterizată după sub-zone. Diapazonul înălţimilor, temperaturilor totale şi minime sunt
prezentate pentru fiecare zonă în conformitate cu orientarea pantei, pe lângă aceasta, concluziile pentru
fiecare sub-regiune descriu corespunderea soiurilor de struguri.

Tabelul 1: Zonele şi sub-zonele agro-climaterice din Moldova


Panta
Minimum
Zonele şi sub-zonele
Regiuni Temp. absolut, Concluzii
agro-climaterice
Poziţia Înălţimea Sumară ˚C
>10˚C
1. Zona de Nord
Platoul Moldovenesc de Briceni, Ocniţa, S 280 2780-2870 -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
Nord Edineţ, Donduşeni timpurii; consumate
proaspete
Ridicătura Prenistreană Soroca, Camenca, N 300 2650-2530 -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
Şoldăneşti, Rezina, S 2870-2980 timpurii; consumate
Orhei V, E 2870 proaspete
Câmpia văluroasă Râşcani, Făleşti, N 190 2750-2620 -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi
Bălţeană Glodeni, S 2980-3100 timpurii; consumate
Donduşeni, Floreşti V, E 2870 proaspete local;
Câmpia de Nord a Edineţ, Râşcani, N 80 2080-2940 -20 ... -19 Soiuri foarte timpurii şi
Prutului Glodeni, Făleşti S 3360-3460 timpurii, de maturizare
V, E 3210 medie; consumate
proaspete
4
Panta
Minimum
Zonele şi sub-zonele
Regiuni Temp. absolut, Concluzii
agro-climaterice
Poziţia Înălţimea Sumară ˚C
>10˚C
2. Zona Centrală
Codrii centrali (raion Ungheni, Străşeni, N 330 2740-2610 -23 ... -22 De la soiurile foarte timpurii
de pădure) Călăraşi, Nisporeni, S 2960-3080 la cele medii
Hânceşti V, E 2850
Codrii centrali (raion Ungheni, Străşeni, N 225 2900-2770 -22 ... -21 De la soiurile foarte timpurii
de silvostepă) Călăraşi, Nisporeni, S 3150-3270 la cele medii
Ialoveni, Teleneşti V, E 3020
Codrii centrali (raion Ialoveni, Anenii Noi, N 170 3060-2910 -22 ... -21 Soiuri foarte timpurii şi
de silvostepă Gârneţ) Criuleni, Orhei S 3300-3410 timpurii, de maturizare
V, E 3180 medie
3. Zona Sudică
Înălţimea Tigheciului Cantemir, Leova, N 260 2950-2820 -23 ... -22 Soiurile ce se maturizează în
(raionul de silvostepă Cahul, Comrat S 3190-3310 orice perioadă
Gârneţ) V, E 3070
Câmpia Basarabiei de Cahul, Vulcăneşti, N 60 3270-3190 -20 ... -19 Soiurile ce se maturizează în
Sud (câmpia Taraclia, Ceadâr- S 3550-3610 orice perioadă (cea mai
Bugeacului; depre- Lunga, V, E 3420 favorabilă sub-zonă)
siunea Dunării, Basarabeasca
subzona Prenis-treană
de sud-vest
4. Zona Estică
Platoul Podoliei Camenca, Râbniţa N 200 2850-2710 -23 ...– 22 Soiuri foarte timpurii şi
S 3100-3230 timpurii, de maturizare
V, E 2970 medie
Câmpia ridicată Râbniţa, Dubăsari, N 100 3000-2940 -22 ... -21 Existenţa factorilor limitativi
(raionul de silvostepă) Grigoriopol S 3250-3310 (lipsa uscării aeriene, etc.);
V, E 3130 este necesară selectarea
micro-zonei (subliniat micro-
zona Malovata – 1000 ha)
Câmpia prenistreană Grigoriopol, N 60 3080 Existenţa factorilor limitativi
Cuciurgan, limanul S 3340 (frig şi ceaţă în perioada
Nistrului V, E 3220 maturizării), este necesară
selectarea micro-zonei

Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului

În vederea atingerii potenţialului sectorului de producere a strugurilor de masă este necesară


implementarea unui şir de măsuri organizaţionale, economice şi tehnologice printre care:

• Îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare în vederea sporirii calităţii şi competitivităţii strugurilor de


masă;
• Creşterea productivităţii plantaţiilor de struguri de masă prin implementarea clonelor libere de viroze
a soiurilor tradiţionale şi noi;
• Îmbunătăţirea soiurilor de masă conform cererii şi cerinţelor pieţelor internaţionale. Cultivarea noilor
soiuri de struguri de masă (in special a soiurilor fără seminţe) pentru a majora exporturile;
• Implementarea realizărilor şi practicilor ştiinţifice în câmp;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor de depozitare, asigurând păstrarea pe termen lung a
strugurilor de masă, etc.

5
ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ

Lista soiurilor omologate pentru anul 2005 includ 74 soiuri, din care 30 sunt struguri de masă. Este
important de menţionat faptul că soiurile noi sunt crescute pe suprafeţe mici. Principalele soiuri de
struguri de masă cultivate în Moldova sunt Moldova, Ranni Magaracea, Chasselas Dore, Muscat Iantarnîi,
Alb de Suruceni. Alte soiuri sunt cultivate pe suprafeţe de 100-500 ha. După soiuri, circa 70% din
plantaţiile tinere sunt plantate cu Moldova, iar Cardinal, Alb de Suruceni, Regina Viilor şi
Chasselas Dore constituie 5%.

Tabelul 2: Soiurile de struguri de masă omologate în registrul naţional de plante

Soi Perioada de Greutatea Transportabilitate Culoarea


maturizare unui bobiţei
strugure, g
Muscat jemciujnâi Foarte timpuriu 250-300 Medie A
Irsai Oliver Foarte timpuriu 140-180 Joasă A
Perla de Csaba Foarte timpuriu 160-180 Medie A
Frumoasa albă Mediu timpuriu 400 Medie A
Codreanca Timpuriu 440 Înaltă N
Prezentabil Timpuriu 350-500 Înaltă A
Ranni Magaracea Timpuriu 200-270 Medie N
Cardinal Timpuriu 140-210 Medie N
Regina viilor Timpuriu 280-320 Medie A
Chasselas dore Timpuriu 110-140 Medie A
Chasselas musque Timpuriu 110-140 Medie A
Chasselas rose Timpuriu 110-140 Medie R
Leana Mediu 215 Bună A
Startovîi Mediu 560 Medie A
Muscat de Bugeac Mediu 310 Bună N
Coarnă neagră Semi-târziu 170-200 Înaltă N
Alb de Suruceni Semi-târziu 280 Bună A
Muscat de Hamburg Semi-târziu 240-250 Medie N
Caraburnu Târziu 350-400 Înaltă A
Moldova Târziu 240-320 Înaltă N
Iubilei Juravelea Târziu 420 Înaltă R
Soiuri fără seminţe
Kiş-miş lucistâi Timpuriu 375 Bună R
Apiren roz Mediu 420 Înaltă R
Apiren alb Mediu 450 Înaltă A
Kiş-miş moldovenesc Mediu 600-1100 Bună R-N
Apiren negru de Mediu 225 N
Grozeşti
Romulus Semi-târziu 300 Înaltă A

Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului

La finele anului 2005, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 23 de soiuri noi de
viţă de vie care sunt admise pentru testare în condiţii de producţie, dintre care 16 soiuri de struguri de
masă:
1. Loose Perlette 9. Exotic
2. Flame Seedless 10.Sublima Seedless
3. Beauty Seedless 11.Monukka
4. Dawn Seedless 12.Sultanina
5. Summer Muscat 13.Italia
6. Thompson Seedless 14.Red globe
7. Black Rose 15.Niagara
8. Victoria 16.Concord

6
În tabelul de mai jos sunt prezentate descrierile agro-biologice a soiurilor recent introduse în registrul soiurilor de plante al RM:

Tabelul 3: Descrierea agro-biologică a soiurilor noi de viţă de vie, struguri de masă admise pentru testare în condiţii de producţie

Durata perioadei de
Denumirea Mărimea Bobul Rezistenţa la
№ vegetaţie
soiului strugurilor
zile Σ t active culoarea forma gustul seminţe ger, °C mana oidium
1. Loose Perlette 105-110 2000-2100 medie sidefie slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil
2. Flame Seedless 115-125 2150-2300 medie roz sferic armonios apiren -20 sensibil sensibil
3. Beauty Seedless 120-125 2300-2450 medie albastru- slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil
închis
4. Dawn Seedless 120-125 2300-2450 medie alb slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil
5. Summer Muscat 120-125 2300-2450 medie alb oval tămâios apiren -17 sensibil sensibil
6. Thompson Seedless 135-145 2650-2750 mare alb oval armonios apiren -17 sensibil sensibil
7. Black Rose 145-155 2750-2800 mare albastru - oval specific 1-2 -17 sensibil sensibil
închis
8. Victoria 120-125 2300-2450 medie auriu oval-sferic armonios 1-2 -20 sensibil sensibil
9. Exotic 130-135 2400-2500 medie / mare albastru- sferic armonios 1-2 17 sensibil sensibil
închis
10. Sublima Seedless 130-135 2400-2500 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil
11. Monukka 145-155 2800-2950 medie roz-închis oval armonios apiren -20 sensibil sensibil
12. Sultanina 135-145 2650-2750 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil
13. Italia 155-170 2900-3050 mare alb oval tămâios 1-2 sensibil slab slab
sensibil sensibil
14. Red globe 155-170 2900-3050 mare roz-aprins sferic armonios 3-4 -17 sensibil sensibil
15. Niagara 145-155 2750-2800 medie galben- sferic aroma 2-3 -28 sensibil rezistent
verzui fructe,
foxat
16. Concord 150-160 2800-2950 medie albastru - sferic puternic 3-4 -32 rezistent rezistent
închis foxat

7
ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE

Înfiinţarea unei plantaţii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea
terenurilor şi aprecierea lor din punct de vedere pedologic şi agrofitotehnic. Plantaţia viticolă este o investiţie pe
termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de
corectitudinea înfiinţării plantaţiei viticole şi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea,
proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaţii, trebuie excluse orice greşeli.

Proiectul plantaţiei

În primul rând, o atenţie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaţiilor viticole. Înfiinţarea plantaţiilor
se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viţe altoite sau pe rădăcini proprii,
care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei şi Vinului,
înfiinţarea plantaţiilor viticole cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de
instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţiile autorizate pentru efectuarea
lucrărilor de proiectare, în bază de contract prestează servicii de elaborare şi transfer în natură a proiectelor.

Tabelul 4: Lista agenţilor economici, care posedă licenţă pentru proiectarea plantaţiilor viticole

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

IM „Weis-MD vine Co” SRL or. Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82
Institutul Naţional al Viei si Vinului or. Chişinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67
FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău, str. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66
ASP „SPM-Grup” or. Chişinău, str. Costiujeni 16 75-35-70, 78-75-12
Institutul de Proiectări pentru Organizarea or. Chişinău, str. Ialoveni 100B 72-35-70
Teritoriului
„Tanjar-CO” SRL or. Chişinău, str. Academiei 8/2 72-45-70
Asociaţia Republicana de Stat pentru protecţia or. Chişinău, str. Grenoble 106 73-78-20, 73-50-33
Solului

Analiza solului

Solul ca factor ecologic are o importanţă majoră pentru viţa de vie, determinând cantitatea şi calitatea recoltei.
În cazul în care condiţiile climaterice influenţează în general asupra conţinutului de zahăr şi a acidităţii, atunci
componenţa solului determină buchetul şi plenitudinea gustului.

Cunoaşterea detaliată a parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia mecanică, compoziţia chimică, etc.) permite
luarea unei decizii corecte privind amplasarea plantaţiei, varietăţile, portaltoiul, etc. În continuare este
prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului.

Tabelul 5: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact


Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului mun. Chişinău, str. Grenoble, 259 76-68-55
Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo”
Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi mun. Bălţi, str. P. Boţu, 83 0-231-3-21-88, 3-00-29
Prospecţiuni Chimice de la Nord
Laboratorul de testare a solului al SA “Tera – raionul Edineţ, or. Cupcini, str. Chişinăului, 1 0-246-2-42-24
Serv”
Laboratorul de testare a solului al Centrului de raionul Soroca, s. Voloviţa, str. E. 0-230-2-34-44
Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru” Mărgineanu

8
Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei)

Deşi viţa de vie este considerată o plantă tolerantă la secetă şi poate fi cultivată în regiunile cu sumă anuală
mică de precipitaţii (250-350 mm), ea reacţionează foarte pozitiv la irigare şi suferă de secetă în regiunile
viticole cu precipitaţii mai mici de 600 mm.

In condiţiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaţiilor viticole irigate este înaltă. Întrucât prin irigare pot fi
satisfăcute cerinţele de apă ale plantei, eficacitatea ei este înaltă, roada sporind de 1.5-2 ori. Cu ajutorul irigării
se măresc dimensiunile strugurilor şi a bobiţelor, sporeşte fertilitatea, conţinutul de zahăr, se îmbunătăţeşte
aspectul exterior şi calităţile gustative ale strugurilor.

Cerinţele viţei de vie faţă de umiditate variază în funcţie de perioada din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. La
începutul procesului de vegetaţie (la dezmugurit) cerinţele viţei de vie în umiditate sunt maxime, apoi la
începutul înfloritului necesitatea în umiditate scade, iar în perioada înfloritului este minimă. Ulterior creşte,
devenind cea mai mare în perioada umplerii boabelor, ca la începutul maturării depline a boabelor şi maturării
accelerate a lemnului din nou să se micşoreze.

Mişcarea sevei Umplerea boabelor


DA
NU

Înfloritul Maturarea boabelor

Figura 2: Curba necesitaţii vitei de vie in umiditate in diferite faze de vegetaţie

Irigarea viilor se poate efectua prin brăzdare, aspersiune, sisteme de irigare subterane si aersol, picurare, dar
cele mai răspândite sunt irigarea prin brăzdare, aspersiune şi picurare.

Irigarea prin picurare asigură folosirea cea mai raţională a apei şi îngrăşămintelor minerale, a forţei de
muncă, distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular şi obţinerea recoltelor mari de struguri. Sistemul
de irigare prin picurare include sursa de apă, blocul de distribuire şi control, regulatorul de presiune, conducta
subterană, distribuitorii şi 1-2 picurătoare la fiecare butuc, amplasate direct pe sol sau la înălţimea de 20 cm.

Tabelul 6: Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare

COMAPNIA /
Informaţia de contact Tipul sistemului Originea
Persoane de contact
“Trio” SRL 43-23-16, 43-21-61 Picurare SUA, Ucraina
„MOLDAGROCHIM” SRL 22-35-97; 22-47-82; 22-41-17 Aspersiune, Picurare SUA
„Eco-Irigare” SRL 43-04-19; 44-13-35 Aspersiune Moldova; Austria
„Agro-Logistica” SRL 22-31-91; 27-00-40 Aspersiune Rusia
„Agrodor-Succes” SRL 59-64-76; 71-58-62 Picurare, Aspersiune Grecia
„Agrofit-BONUS” SRL 27-97-37; 27-97-36 Picurare, Aspersiune Spania, Grecia
„Strimedit” SRL 24-34-88; 22-27-42; 24-46-69 Picurare SUA, Ucraina
„A.I.K.” SRL 79-39-63 Aspersiune, Picurare Ucraina
„Agrimatco-Service” SRL 22-67-73; 21-09-60 Picurare SUA

9
Criteriile principale care determină calitatea apei de irigare sunt:
 Concentraţia sărurilor solubile (mineralizarea)
 Conţinutul relativ de calciu, sodiu şi magneziu
 Reacţia pH
 Conţinutul de clor

Tabelul 7: Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare:

Criteriu Valorile admise


1 SAR (coeficientul de adsorbire potenţială a sodiului) <6
2 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45
3 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40
4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50
5 Mineralizarea, g/dm3 0.7-0.8
6 Reacţia pH 8.2
7 Clor, mg/dm3 105

În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei.

Tabelul 8: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact


Laboratorul de încercări al Concernului Republican MD 2068, mun. Chişinău, str. M. Costin, 7V 43-89-24
pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”
Laboratorul Central de control a calităţii apei mun. Chişinău, str. Studenţilor, 14 48-98-32
potabile al SA “Apă – Canal, Chişinău”
Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale or. Ungheni, str. Naţională, 2 0-236-2-34-06
“Apă – Canal” din Ungheni

10
Alegerea materialului săditor

Material săditor viticol se consideră viţele portaltoi, viţele de soiuri roditoare altoite sau pe rădăcini proprii,
maturate de 1-2 ani sau vegetante.

În Republica Moldova în conformitate cu cerinţele standardelor SM 206:2000 şi SM 207:2000, în funcţie de


valoarea biologică şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi săditor viticol acesta este clasificat în
următoarele categorii biologice:

1. Materialul Amelioratorului - este destinat producerii materialului de înmulţire şi săditor viticol de


categorie biologică „Prebază”.
2. Materialul Prebază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de
preînmulţire, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Bază”.
3. Materialul Bază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi
portaltoi, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică "Certificat”.
4. Materialul Certificat - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor
producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru
înfiinţarea plantaţiilor de producere a strugurilor.
5. Materialul Standard - este destinat producerii materialului săditor viticol pentru înfiinţarea plantaţiilor
producătoare de struguri.
6. Materialul Obişnuit - ! producerea materialului săditor viticol de categoria biologică
“Obişnuit” este interzisă începând cu 01.01.2006.

În continuare este prezentată lista agenţilor economici licenţiaţi în producerea şi comercializarea materialului
săditor viticol.

Tabelul 9: Lista agenţilor economici licenţiaţi in producerea si comercializarea materialului săditor viticol

Agentul economic Adresa Telefoane de contact


„Sauron” SRL Chişinău, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1608 21-02-08, 23-86-28
IM „Weis-MD vine Co” SRL Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82
Institutul National al Viei si Vinului Chişinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67
FPC „Codru-ST” SRL Chişinău, bd. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66
”Salcuta” SRL Chişinău, str. Sciusev 53 24-52-52, 22-81-55
„Mercier Centru Europa” SRL Chişinău, str. Vasile Alecsandri 69/1 22-62-97
„Sadac Agro” SRL s. Sadaclia, Basarabeasca (297) 57702, 57340
„Mitarix” SRL s. Gura Galbena, Cimislia (241) 46350
„Vialtos” SA s. Larguta, Cantemir (273) 76218
„Vorniceni” CAPC s. Vorniceni, Straseni (237) 46294
„DimCairac-Agro” SRL s. Cairaclia, Taraclia (294) 66230
„Ghelir-Agro” SRL s. Chirsovo, Comrat (298) 51332
„Crocmaz Agro” SRL s. Crocmaz, Stefan Voda (242) 46230
„Vita Podgoreanu” SRL s. Cojusna, Straseni 0-691-11-618
„Elvitis-Com” SRL Chişinău, str. Sf. Nicolae 35 22-10-58
„Tomai-Vinex” SA S. Tomai, Ceadir-Lunga (291) 51507, 51007

Notă: Pentru a exclude efectuarea copcitului şi pentru a preîntâmpina afectarea plantelor tinere de Cancerul
bacterian, viţele înainte de plantare se introduc în săculeţe izolatoare de polietilenă (cu grosimea – cel puţin 300
Mkm, lăţimea – 8-10 cm, înălţimea – 45-50 cm). Izolatorul trebuie să fie legat deasupra rădăcinilor bazale şi sub
punctul de altoire cu aţă naturală.

11
Schema de plantare

Suprafaţa de nutriţie a butucilor este determinată de gradul fertilităţii şi umidităţii solului, vigoarea butucilor,
sistemului de formare a lor, nivelul de mecanizare a lucrărilor în vie. Suprafaţa de nutriţie determină distanţele
între plante pe rând şi între rânduri. În Republica Moldova ele variază de la 2,5 până la 3,5 m între rânduri şi
1,25-2 m în rânduri. Pentru butucii cu creştere slabă şi mijlocie distanţa între rânduri este de 3 m, iar în rânduri
pe soluri sărace de 1,3-1,5 m, pe cele fertile 1,5-1,75; pentru butci viguroşi – respectiv 3,0-3,5 m, 1,5-1,75 şi
1,75-2,0 m. În condiţiile de cultură protejată distanţa între rânduri este de 2,5-3,0 m, iar între plante în rând de
1,25-1,5 m.

Timpul plantării

În condiţiile Moldovei viţa de vie poate fi plantată în 3 perioade:


• Primăvara – în lunile martie-aprilie, imediat cum este posibilă ieşirea în câmp;
• Vara – 15 mai – 30 iunie, se plantează material săditor viticol vegetant;
• Toamna – în luna noiembrie (până la îngheţarea solului), imediat după scoaterea materialului săditor din
şcoala de viţe

Organizarea teritoriului

Organizarea unui sector viticol este un factor important pentru exploatarea cu succes a plantaţiei, de aceea este
recomandat să se efectueze de un birou de proiectare experimentat.

Organizarea teritoriului unui sector viticol trebuie să prevadă:


• Deservirea eficientă a plantaţiei;
• Utilizarea raţională a solului şi a terenului agricol;
• Utilizarea eficientă a autotransportului, tractoarelor şi maşinilor agricole;
• Protecţia solului contra eroziunii;
• Utilizarea eficientă a braţelor de muncă;
• Utilizarea eficientă a investiţiilor capitale şi rambursarea lor mai timpurie.

Transferarea în natură a proiectului organizării teritoriului plantaţiei viticole se face de către biroul de proiectare
utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare.

Formarea butucului

În vederea diminuării riscurilor de îngheţ şi obţinerea unei recolte maximale anual pentru soiurile de struguri de
masă sunt recomandate formele protejate de conducere a butucilor pentru toate zonele viticole din RM, care
prevăd îngroparea viilor în toamnă. Ţinând cont de volumul mare de lucru la îngroparea şi dezgroparea butucilor
este recomandată formarea butucilor după sistemul evantai unilateral (Figura 3a) si moldovenesc de spalier
unilateral (Figura 3b) cu braţe scurte sau lungi, oblice, în scopul înclinării lor spre sol.

a) b)

Figura 3: Formele de butuc recomandate pentru viile protejate


12
INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ

Volumul investiţiilor capitale necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole includ cheltuieli ce ţin de pregătirea
solului, plantare, instalarea spalierului şi îngrijirea plantaţiilor tinere până la intrarea pe rod. Volumul de investiţii
depinde şi de distanţa de plantare, sistemul de cultură, forma butucilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa
sau lipsa irigării, sistemul de protecţie a plantelor. În general, volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor
directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea plantaţiei viticole tinere până la
intrarea în rod.
În continuare este prezentat un exemplu de calcul al investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea
plantaţiilor tinere de struguri de masă, varietăţi apirene (fără seminţe), schema de plantare 3 x 1,5 m şi
utilizarea irigării prin picurare.
Tabelul 10: Calculul investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă
Pregătirea Anul Anul
Preţ Anul I , TOTAL,
Specificare UM cant./ha terenului II, III, %
(lei/unit) toamna, lei lei lei
lei lei
Elaborarea Proiectului proiect 1 1,000 1,000 1,000 0.6

Costul mijloacelor de producţie: 27,812 83,410 6,194 1,696 119,111 67.2


Material săditor unit. 2,250 25 16,875 39,375 56,250 31.7
Săculeţe izolatoare de polietilenă kg 12 20 240 240 0.1
Echipament de irigare 1 19,500 19,500 19,500 11.0
Stâlpi de beton armat unit. 504 35 17,640 17,640 9.9
Sârma de spalier (d=3.5 mm) t 0.3 10,000 2,760 2,760 1.6
Sârma de spalier (d=2.4 mm) t 0.6 8,000 4,608 4,608 2.6
Material de legat (1 an - 5 kg, II - 9, III - 20) kg 60 10 50 90 200 340 0.2
Îngrăşăminte organice sub arătura de desfundare t 60 65 3,900 3,900 2.2
Îngrăşăminte minerale
N kg 250 2 250 250 500 0.3
P kg 2,200 2.75 4,235 1,815 6,050 3.4
K kg 1,350 2.1 2,552 284 2,835 1.6
Substanţe chimice
Cuproxat SC (3 ori) kg 5.00 53 795 795 795 2,385 1.3
Sulfur 80% kg 12.00 12 144 144 144 432 0.2
Stroby WG (3 ori) kg 0.15 1,238 557 557 557 1,671 0.9
Servicii mecanizate 7,900 9,776 4,672 2,656 25,004 14.1
Transportarea îngrăşămintelor organice (10 km) t/km 600 9.5 5,700 5,700 3.2
Arătura de desfundare (60-70 cm) ha 1 1,200 1,200 1,200 0.7
Nivelarea arăturii de desfundare ha 2 350 700 700 0.4
Arătura de toamnă între rânduri (25-30 cm) ha 0.82 800 656 656 656 1,968 1.1
Cultivarea între rânduri (4 ori) ha 4 300 1,200 1,200 1,200 3,600 2.0
Fertilizarea ha 1 300 300 600 900 0.5
Stropirea plantaţiilor (I, II, III - 4 ori, IV - 6 ori) ha 4 200 800 800 800 2,400 1.4
Transportarea stâlpilor (10 km) t/km 210 9.50 1,995 1,995 1.1
Săparea gropilor pentru plantare unit. 2,250 1.5 3,375 3,375 1.9
Transportarea apei la plantare (10 km) t/km 121 9.5 1,150 1,150 0.6
Săparea gropilor pentru stâlpi unit. 504 4 2,016 2,016 1.1
Operaţii manuale 5,440 4,320 5,370 15,130 8.5
Plantarea viţelor, tasarea şi muşuroirea om/zi 5 70 350 350 0.2
Prăşitul în rând om/zi 15 70 1,050 1,050 1,050 3,150 1.8
Instalarea stâlpilor om/zi 14 70 980 980 0.6
Instalarea sârmei om/zi 14 70 980 980 0.6
Formarea butucilor şi tăierea în uscat II - 3 zile, III
–4 om/zi 17 70 210 280 490 0.3
Legatul în uscat (III - 5 zile) om/zi 13 70 350 350 0.2
Plivitul lăstarilor (I - 2 zile, II - 3, III - 6) om/zi 18 70 140 210 420 770 0.4
Legatul lăstarilor (I - 2 zile, II - 9, III - 9) om/zi 38 70 140 630 630 1,400 0.8
Copilitul (II - 6 zile, III - 9) om/zi 27 70 420 630 1,050 0.6
Cârnitul (III - 3 zile) om/zi 8 70 210 210 0.1
Paza plantaţiilor om/luna 4 450 1,800 1,800 1,800 5,400 3.0
Cheltuieli neprevăzute (10%) 3,671 9,863 1,519 972 16,024 9.0
Taxe
Impozitul funciar ha 1 120 120 120 120 120 480 0.3
Fondul social ha 1 140 140 140 140 140 560 0.3
TOTAL CHELTUIELI 40,643 108,748 16,965 10,954 177,309 100

13
SURSE DE SUPORT FINANCIAR

Subvenţiile, acordate de către Guvernul Moldovei – în prezent, Guvernul acordă 25 mii lei pentru plantarea
unui hectar de viţă de vie, cu condiţia că suprafaţa minimă a plantaţiei este de 5 hectare. De obicei, subvenţiile
sunt acordate timp de un an de la plantarea viei, în 3 tranşe - 40%, 30% şi 30%. (Regulamentul privind
gestionarea mijloacelor fondului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole şi a mijloacelor destinate utilizării
pentru administrarea mărcilor proprietate de stat, aprobat prin HOTĂRÎREA PARLAMENTULUI REPUBLICII
MOLDOVA Nr.21-XVI din 08.04.2005, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.62-64/219 din 22.04.2005).

Subvenţiile sunt acordate din contul mijloacelor fondului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole şi a
mijloacelor destinate utilizării pentru administrarea mărcilor proprietate de stat şi sunt prevăzute pentru
compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole producţie-marfă (inclusiv plantaţiile-
mamă).

Condiţiile de aplicare:
Pot beneficia de compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole persoanele juridice şi persoanele fizice
care activează în domeniul vitivinicol, fără deosebire de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care au fondat,
conform proiectului de înfiinţare, plantaţii pe o suprafaţă totală de cel puţin 5 hectare, începînd cu primăvara anului 2004.

Pct.20 - Compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole se acordă persoanelor juridice şi persoanelor
fizice care au înfiinţat plantaţii viticole pentru struguri şi plantaţii altoi cu material săditor altoit de soiuri înscrise în Registrul
soiurilor de plante, precum şi plantaţii portaltoi cu viţe portaltoi, de asemenea înscrise în registru. Mărimea compensării este
de 25 mii lei pentru un hectar-suprafaţă utilă.

Documentele necesare:
Pct.21 - Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitantul prezintă, după plantare, Departamentului Agroindustrial
"Moldova-Vin" următoarele acte:
a) certificatul de înregistrare a întreprinderii;
b) actele, înregistrate conform prevederilor legislaţiei, ce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole;
c) actul, confirmat de autoritatea administraţiei publice locale şi de direcţia agricolă raională, privind plantarea materialului
săditor;
d) proiectul înfiinţării plantaţiilor viticole;
e) actele ce confirmă procurarea şi calitatea materialului săditor viticol;
f) datele de identificare bancare.

Procedura şi Termenii:
Pct.23 - Documentele prezentate de către solicitanţi se examinează în cadrul şedinţelor Consiliului într-un termen de 30 de
zile calendaristice, după ce o comisie, constituită din reprezentanţii Departamentului, ai autorităţilor de specialitate ale
unităţilor teritorial-administrative, ai administraţiei publice locale şi gospodăriei viticole, verifică în teren înfiinţarea
plantaţiilor viticole. Rezultatele verificării se consemnează într-un act, al cărui model este aprobat de către Consiliu.

Pct.24 - Decizia Consiliului privind acordarea sau neacordarea compensării, adoptată conform punctului 7, se
aduce la cunoştinţă solicitantului de către secretarul Consiliului în termen de 5 zile din data întocmirii procesului-verbal al
şedinţei respective a Consiliului.

Pct.25 - În baza deciziilor Consiliului înscrise în procesele-verbale respective, Departamentul Agroindustrial "Moldova-
Vin" perfectează dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le prezintă în modul stabilit Trezoreriei Centrale a Ministerului
Finanţelor.

Pct. 26 - Ministerul Finanţelor, pe măsura prezentării dispoziţiilor de plată trezoreriale, transferă beneficiarilor integral, cînd
veniturile acumulate la cont permit acest lucru, sau în tranşe, dar nu mai mult de 3, suma compensărilor parţiale a
cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole, calculată în funcţie de suprafaţa plantată, de veniturile acumulate la
cont, de planul de finanţare, de numărul de tranşe şi de mărimea acestora, precum şi sumele destinate administrării
mărcilor proprietate de stat. Numărul de tranşe şi mărimea lor se aprobă anual de către Consiliu.

14
Creditele sunt o sursă alternativă de finanţare a investiţiei necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie.
Pe piaţa financiară a RM creditele sunt oferite de câteva categorii de instituţii financiare: bănci comerciale,
instituţii de microfinanţare şi companii de leasing. Mai jos este prezentată lista instituţiilor de finanţare pentru
care agricultura este considerată sector ţintă. Pentru informaţii detaliate asupra activităţii fiecăreia dintre
instituţiile menţionate vă rugăm să studiaţi “Ghidul Produselor Creditare“ elaborat de către Proiectul de
Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA).

Tabelul 11: Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol

Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţia de contact

Bănci comerciale
BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. MD-2006, mun. Chisinau, 22-27-70, 24-46-49
str.Cosmonautilor 9 http://www.maib.md
BC "BANCA SOCIALA" S.A. MD-2005, mun. Chisinau, str. Mitropolit 22-14-94, 22-14-81
Banulescu-Bodoni 61 http://www.socbank.md
BC "VICTORIABANK" S.A. MD-2004, Chisinau, str.31 August 141 23-30-65, 57-61-00
http://www.victoriabank.md
BC "MOBIASBANCA" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, bd. Ştefan cel 54-19-74
Mare si Sfint, 81a http://www.mobiasbank.com
BC "Moldindconbank" S.A. MD-2012, or. Chisinau, str. Armenească, 57-67-82
38 http://www.moldindconbank.com/
Societatea pe Actiuni Banca de Economii MD-2012, mun. Chisinau, str. Columna 24-47-22, 24-04-70
115 http://www.bem.md/
BC "EuroCreditBank" S.A. MD-2001, mun. Chisinau, str. Ismail 33 50-01-01, 50-02-22
http://www.ecb.md
BC "UNIBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Banulescu 25-38-01
Bodoni 45 http://www.unibank.md
"Banca de Finante si Comert" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Puskin 26 22-74-35
http://www.fincombank.com/
BC "EXIMBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, bul. Stefan cel 27-25-83
Mare 6 http://www.eximbank.com/
BC "INVESTPRIVATBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, str. Sciusev 34 27-43-86
http://www.ipb.md
BC "Universalbank" S.A. MD-2004, mun. Chisinau, bul. Stefan cel 29-59-00
Mare 180 http://www.universalbank.md
BC "ENERGBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Vasile 54-43-77
Alexandri 78 http://www.energbank.com
Instituţii de microfinanţare
Corporaţia de Finanţare Rurală MD-2004, mun. Chişinau, bd. Ştefan cel 29-53-05, 29-53-06
Mare şi Sfânt, 180, oficiul 906 http://www.microfinantare.md
“GARANTINVEST” SRL MD-2004, mun.Chişinău, str.31 August 23-49-70
1989, 98, oficiul 411 http://www.garantinvest.md
Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) MD-2005, mun. Chişinău, 9 Cosmonautilor 22-24-65, 22-24-67
Street, office 544 http://www.capmu.md
Microinvest MD2012, mun. Chişinau, str. Puskin, 16 22-99-04, 22-99-03
ProCredit MD-2004, Chişinău, Bulevardul Ştefan cel 27-14-19
Mare şi Sfânt, 65, oficiul 900 www.procredit.md
Federaţa Asociaţiilor de Economii şi Împrumut MD-2004 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare
180, oficiu 1110

Companii de leasing
MAIB Leasing MD-2001, mun.Chişinău, str.Tighina, 49/4 20-36-16, 20-36-17
http://www.leasing.md
IMC Leasing MD-2045, mun. Chişinău, bd. Moscovei 20 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65
http://www.imcleasing.md/
Euro Leasing MD-2001, mun. Chişinău, str. Ismail 33 27-27-09, 50-02-44
http://www.euroleasing.md
Galas Leasing MD-2012, mun.Chişinău, str. A.Diordita, 2 21-34-50, 21-34-46, 21-34-47

BS Leasing Grup MD-2045 mun. Chişinău, bd. Moscovei, 21 44-10-44, 44-10-96

15
BIBLIOGRAFIE

N. Perstniov, V. Surugiu, E. Morosan, V. Corobca – Viticultura. Chişinău 2000.

V. Corobca, P. Apruda, Ch. Nicolaescu – Afaceri in viticultura. Chişinău, ACSA, 2004.

A. Overcenco – Agricultural Atlas. Chişinău, version January 2006.

Academia de Ştiinţe a Moldovei – Uvologie şi Enologie. Chişinău 2006.

Ю. А. Родин – Виноград и Виноградарство. Полное руководство по выращиванию, уходу и переработке


винограда. Краснодар, Когорта, 2004.

В. М. Стеценко, Н. В. Держаков – Виноградарство по-новому. Москва 2006.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), CNFA – Studiu de piaţă: Strugurii moldoveneşti pe piaţa
Rusiei. Davis Fresh Technologies, Mai 2005.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), MEPO – Raportul mesei rotunde: Oportunităţi de
dezvoltare a sectorului competitiv de producţie a strugurilor de masă in Moldova. Chişinău, Mai 2005.

Implementarea Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) este posibilă graţie


suportului generos oferit de poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru
Dezvoltare Internaţională (USAID)

Pentru informaţii suplimentare vizitaţi www.cnfa.md


sau contactaţi oficiul CNFA în Chişinău la tel. 577930,
sau la adresa str. Bulgară 33/1.

16